Malocluziile in plan transversal

Malocluziile in plan transversal fac parte:

Anomaliile de cl II-a Angle : Malocluziile de cl II/1-a (endognatie sau

sindromul de compresiune maxilara cu protruzie si spatiere dentara;

Malocluzie de cl II/2-a (endognatie sau sindromul de compresiune maxilara cu inghesuire dentara.

Laterodeviatia si laterognatia mandibulara.

Definitie.Terminologie.

Anomaliile de clasa a II-a Angle inglobeaza tulburari de crestere, dezvoltarea si functionalitate a maxilarelor, alveolelor, dintilor si de dinamica mandibulara,caracterizate prin reducerea, marirea sau deviatia paramentrilor de referinta ( diametre, linii ale frenului si interincisive), fata de planul medio-sagital.Caracteristic acestor anomalii este perturbarea predominanta in sens transversal, compensata de procesul dento-alveolar si reflecta in relatiile:antero-posterioara, intermaxilara si ocluzala.

Malocluziile de cl II/1-a Angle.

Definitie: Este un sindrom caracterizat prin reducerea diamentrelor maxilarelor, alveolelor si dintilor fata de planul medio-sagital.Compensator, apare protruzia procesului dento-alveolar, reflectata in ocluzie prin decalaj sagital(inocluzie sagitala, ocluzia distalizata), si o posibila ocluzie adinca, rar deschisa, cu sau fara laterodeviatia mandibulei.

Etiopatogenia.

Este complexa,depinzind de o multitudine de factori care pot interveni si de reactia de raspuns a organismului la actiunea lor.Din ei fac parte:

Ereditatea-la noi-nascuti prezenta maxilarelor inguste inca de la nastere(Korkhaus-cercetari);

Factorii generali : Carentele in metabolism-pot sta la baza unui dezechilibru capabil sa determine

sindromul de compresiune maxilara; Rahitismul-tulburarea metabolismului calciului are drept consecinta

producerea unui os cu textura slaba.Osul este atit de fragil incit se deformeaza sub actiunea fortelor musculare functionale;

Factorii locali : caria si complicatiile ei postnatal,cicatriciile chirurgicale;Obiceiurile vicioase: Respiratia orala; Deglutitia atipica; Sugerea limbii

Manifestarile clinice.Explorari

Starea generala.Copii cu sindrom de compresiune maxilara, in special cei cu deficiente ale functiei respiratorii, sunt predispusi laimbolnaviri bronho-pulmonare, la repetate pusee de faringo-amigdalita, anemie, reactie generala rebela la tratament.Nivelul oxigenului in singe este in norma, cu pretul unor reactii reflexe compensatorii cardiovasculare.Performantele scolare, considera unii specialisti, sunt diminuate.De regula subiectul este un adenoidian

Aspectul facial

Se oserva un facies adenoidian, caracteristic retrognatic, cu profil convex.Tegumentele sunt palide,pometii stersi, fanta labiala intredeschisa, lasa sa se vada incisivii superiori.In actul vorbirii si al surisului se expune mucoasa gingivala.Incisivii superiori au smaltul uscat ,care si-a pierdut transluciditatea.Ei sunt proeminenti, spatiati, sprijinindu-se pe buza inferioara.Buza superioara este subtire si palida, tractionata la comisuri, ridicata de catre pragul narinar, de care poate fi suspendata. Muschiul mentalis se prezinta ca o zona hiperactiva la inspectie, prin contractia sa dand impresia de barbie dubla

Caracteristicile arcadei dento-alveolare si ale ocluziei

In sindromul de compresiune maxilara se produc modificari ale bazei alveolare fata de baza coronara a arcadei; baza apicala este mica,apexurile se inscriu pe un spatiu redus, formind o zona cu delimitare neta, creind impresia de “strangulare” a arcadei;baza coronara este larga prin inclinarea compensatorie a dintilor.

Arcada dento-alveolara isi modifica forma in functie de nivelul compresiunii, avind aspect de:

Omega (compresiune la nivel premolar); V (compresiune la nivel incisiv-canin); U (compresiune la nivel molar; Trapezoidala (turtire a arcului frontal)

Caracteristicile functionale

Examenul functiei masticatorii- pun in evidenta dificultatile in actul de masticatie, in limitarea efectuarii actului de incizie a alimentelor, recurgindu-se la un act de rupere,”taiere in foarfece”sau plasarea alimentelor in zona laterala.

Explorarea functiei respiratorii-atesta hipotonie uni- sau bilaterala amuschilor narinari, prezenta unorobstacole in testele de inspir si expir.

Explorarea grupelor musculare-pune in evidenta hipotonia muschiului orbicular al buzei superioare, hipertonia muschilor maseteri,buzei inferioare,muschiului mentalis.

Explorarea functiei de deglutitie-pune in evidenta un comportament lingual de tip protruziv.In acest caz sindromul protruzic lingual se retine ca o problema majora de tratament.Se precizeaza daca limba este in pozitie de deglutitie atipica si cu cine se realizeaza contactul in deglutitie ( buza inferioara, buza superioara,mucoasa palatina etc.);

Pozitia de postura a madibulei:poate fi de tip anterior- o pozitie falsa,si este adoptata de subiect pentru a masca dezechilibrul fizionomic pe care il dau retrognatia madibulara.La astfel de relatie de postura mandibulara apare si deglutitia de tip protruziv anterior.

Diagnosticul

Se efectueaza pe baza examenului clinic si a examenelor complementare.

Semnele patognomonice sunt: Aspectul facial; Studiul de model (care pune in evidenta decalajele

transversale si sagitale); Examenul radiologic; Masuratorile antropologice

Malocluziile de cl II/2-a Angle

Definitie : Anomaliile de cl II/2 Angle se caracterizeaza prin ingustarea si scurtarea arcadelor alveolare,incongruenta dento-alveolara cu palato-pozitia incisivilor centrali superiori sau a tuturor celor 4 incisivi si relatii molare de clasa a II-a.Frecvent, incisivii laterali superiori sunt in malpozitii vestibulare.

Etiopatogenia

Aceasta anomalie are caracter ereditar.Se evidentiata in dentitia temporar si se instaleaza dupa evolutia incisivilor centrali superiori.Tual-Pierre indica actiunea factorilor ereditari la nivelul:

Tiparului scheletal: musculaturii (tonusul si insertia musculara joasa joaca un rol

primordial in stabilirea anomaliei cl II/2 in plan vertical); Articularii dentare la nivelul incisivilor .

Factorii generali: Tulburari de crestere-rahitism Factorii functionali-respiratia orala( are drept consecinta nedezvoltarea

sinusurilor maxilare, care ar stimula cresterea transversala a maxilarului.

Manifestarile clinice.

Examenul exo-oral. Fata este de tip “ fata redusa”,uneori patrata, cu trasaturi accentuate ale nasului si ale mentonului.Se mai observa reducerea dimensionala a etajului inferior al fetei, cu accentuarea santului mentonier; un profil frecvent concav, cu buzele in contact sau in inocluzie; vizibilitatea dintilor malpozitionati.Unghiul goniac pare redus.

Examenul endo-oral.Elementele caracteristice sunt: palato-versia celor 2 incisivi centrali ,vestibulo-versia incisivilor laterali superiori, rotatii si ectopii dentare, marginea incizala a centralilor superiori depaseste planul de ocluzie.La madibula ,pozitia incisivilor este normala cu o usoara inghesuire dentara.

Arcadele dentare:In functie de localizarea compresiunii acdadelor dentare pot fi: V( compresiune la niv de canin) Omega( la nivel de premolari) U (la niv de molari) M (turtirea arcului frontal si malpozitia grupului frontal cu ectopie de canin)

Examene complementare

Examenul modelelor- evidentiata modificarile descrise in examenul clinic endo-oral.Aprecierea dimensiunilor arcadelor alveolare(latimea si lungimea) se face in functie de indicii lui Pont,iar valorile obtinute sunt negative;

Examenul teleradiografic-pune in evidenta tipul facial (“fata redusa”),micsorarea etajului inferior al fetei;

Examenul functional: -limba de dimensiuni normale, intr-o pozitie inalta si posterioara, cu

dispunere laterala pe fetele masticatorii; -hipertonia buzei superioare; -in pozitia de postura a mandibulei ,spatiul liber este frecvent crescut la

6-8 mm; -abraziunea progresiva a incisivilor inferiori.

Diagnosticul.

Diagnosticul pozitiv se realizeaza pe baza datelor clinice si a elementelor complementare

Diagnosticul diferential se face cu:

-disarmonie dento-maxilare primara cu inghesuire dentara,prin compresiune maxilare;

-retroalveolodentia superioara, prin absenta modificarilor transversale.

Asimetriile faciale

Definitie: Asimentriile faciale sunt rezultatul unei dezvoltari neproportionale a aparatului dento-maxilar in cele trei directii ale spatiului

Clasificare: Ocluzia incrucisata; Laterodeviere mandibulara; Laterognatie mandibulara

Fratu clasifica:

1. Asimetrii asociate;

2. Asimentrii functionale;

3. Asimentrii morfologice.

Ocluzia incrucisata

Definitie:Raport invers in sens transversal in sectoarele laterale cauzata de maxilarul ingust uni- sau bilateral.

Etiopatogenia: Factorii genetici ( dereglari respiratorii, deglutitie

infantila); Tulburari de eruptie (oroversiune a superiorilor,vestibulo-

versiune a inferiorilor

Manifestarile clinice.Diagnosticul.

Exobucal- fara modificari. Endobucal-compresiune unilaterala sau bilaterala. Arcada inferioara fara modificari. Examenul ocluziei se observa raport invers sau incrucisat

(uni- sau bilateral), cu pastrarea liniei interincisivale. Este afecatata functia de masticatie prin blocaj ocluzo-

articulare, dintii care au rapoarte inverse pot fi afectati de abraziune.

Diagnosticul diferential se face cu laterognatia mandibulara.

Laterodevierea mandibulara

Definitie: Laterodevierea mandibulara (laterognatia functionala) este o tulburarea functionala care se manifesta drumul de inchidere spre lateral la contactul ocluzal.

Etiologia: Abraziune neuniforma a dintilor de lapte; Obturatii in exces; Proteze confectionate incorect; Compresii de maxilar cu malpozitii dentare; Masticatie unilaterala si obiceiul vicios de interpozitie

unilaterala; Schimbari a ATM.

Manifestarile clinice.

Exobucal-asimentria faciala usoara, trecuta cu vederea, grave devieri a mentonului spre lateral;

Endobucal-arcadele dentare forma normala, compresia arcadei superioare, modificari postextractionale,abraziune neuniforma, raportul molarilor inversat unilateral, linia interincisivala deviata de partea ocluziei incrucisate.

Examenul functional:

-tulburari fizionomice;

-blocaje ocluzo-articulare.

Laterognatia mandibulara

Definitie: Anomalie scheletica provocata de o tulburare de dezvoltare in exces sau deficit a unei jumatati a mandibulei.

Etiologia: Factorii ereditari- plagocefalia,microsomia hemifaciala; Factorii dobinditi-inflamatii,tumori,absenta congenitala a

condilului,dispicaturi labio-palatine,traumatisme in timpul nasterii;

Factorii iatrogeni-tratament ortopedic incorect; Factorii functionali-functia musculara asimentrica.

Manifestarile clinice

Exobucal-asimentrie faciala grava, devierea mentonului spre partea afectata;

Endobucal-inclinatie vestibulara a crestelor dento-alveolare laterale de partea afectata(bolnava) si lingual de partea sanatoasa,devierea liniei interincisivale, tulburari de fonatie si masticatie.

Prognosticul este rezervat deoarece odata cu cresterea, patologia se agraveaza.

Examenul fotostatic- evidentiaza pozitia asimentrica a mentonului fata de planul medio-sagital

Tratamentul in malocluzie de cl II/1 Angle.

Scopul: De a modera cresterea etajului mijlociu al fetei: De a stimula dezvoltarea mandibulei, in vederea obtinerii

unor relatii echilibrate intermaxilare ale acestora cu partile moi.

Tratamentul profilactic: eliminarea factorilor nocivi si supravegherea in crestere a maxilarelor;supravegherea starii de sanatate a femeii gravide, o alimentatie naturala a copiilor in primele 6 luni, combaterea obiceiurilor vicioase.

Tratamentul precoce.

Ponderarea dezvoltarii etajului mijlociu al fetei si sa stimuleze cresterea mandibulei pentru ca euptia grupului incisivo-molar prim sa se faca pe baze oasoase echilibrate spatio-dimnsional,intrucit la eruptia acestor dinti anomalia se agraveaza;

Indepartarea factorilor etiologici Terapia de combaterea obiceiurilor vicioase In cazul dezechilibrelor musculare se indica tratamentul

muscular Se acorda o atentie a contactelor si interferentelor

ocluzale(caninii temporari).Aparatura la care poate apela este cea functionala(scut vestibular, monobloc)

Tratamentul in dentitia mixta.

I perioada a dentitie mixte. Scopul: de a obtine relatii sagitale si verticale corecte la

nivelul grupului incisiv si al molarilor permanenti.Se utilizeaza activatoarele elastice: Reglatorul functional Frackel tipurile I si II: Terapia psihosomatica Balters(bionatorul Balters tip I si II) Activatoarele rigide tip Andresen-Haupl-Petrik.In cazurile cu dezechilibre scheletale mari se practica atita

mioterapia cit si mecanoterapia (Moyers)

II-a perioada a dentitiei mixte.

Scopul : 1. Reglarea cresterii etajului mijlociu;2. Stimularea dezvoltari mandibulei;Terapia functionala maxilara prin activator rigid ( cazurile cu

ingustare pina la 5 mm) este tratamentul de electie,deoarece in asa mod se realizeaza expansiunea de maxilar, distalizarea dintilor din zona laterala cu potentarea cresterii sagitale;mezializarea de mandibula cu mezializarea zonei laterale;inaltarea ocluziei;echilibrarea musculaturii extra- si intraorale.

La virste mai mici se poate utiliza activatorul cu dublu arc.

Hotz recomanda in cazurile cu compresiuni mari asocierea activatorului cu placa de expansiune

Terapia mecanica activa

Obiectivele: Corectarea ocluziei inverse laterale simentrice; Alinierea dintilor superiori; Corectarea diamentrului transversal al maxilarului; Corectarea supraocluziei si a ocluziei distalizate; Ameliorarea ventilatiei nazale.

In endoalveolie simetrica se recomanda aparate de expansiune (Schwarz) prevazute cu un surub ortodontic median, arc vestibular, cresete de ancoraj, gutiere laterale plane si eventual plan inclinat cu platou.La finisarea tratamentului mecanic activ, mandibula trebuie sa fie cuprinsa de arcada dentara superioara,iar rapoartele interocluzale trebuie sa fie stabile in plan sagital,transversal si vertical.De asemenea in timpul tratamentului se urmareste indepartarea interferentelor ocluzale ce au determinat latero-deviatiile ale mandibulei si realizarea contentiei cu ajutorul unei placi mobilizabile.

In endoalveolie asimentrica,obiectivul principal este corectarea ocluziei inverse frontale,fara modificarea rapoartelor trasversale de partea opusa(normala)

Se efectueaza o slefuire selectiva a cuspizilor dintilor temporari de partea inversa si se aplica un aparat ortodontic activ cu surub paramedian de partea interesata,crosete ca mijloc de ancorare,gutiera plana pe partea inversa si gutiera pe partea normala.

Corectarea este lenta intre 6 luni si 1 an.Contentia se realizeaza cu o placa de contentie.Aparate ortodontice fixe se utilizeaza pentru corectarea endoalveoliei superioare a ocluzie si proalveolodentie

Corecatarea ocluziei se realizeaza prin placile de supraocluzie(placa Hawley) si tractiunile elastice.

Tratamentul malocluziei cl II/2 Angle.

Tratamentul pofilactic

Obiectivele: -depistarea factorilor etilogici:

-combaterea rahitismului;

-evitarea leziunilor infectioase sau traumatice in zonele de crestere a maxilarelor;

-eliminarea respiratiei orale.

Tratamentul interceptiv

Terapia functionala-pentru desfasurarea normala a functiilor;

Aplicarea aparatelor ortodontice active mobilizabile prevazute cu suruburi ortodontice si arcuri secundare de actiune;

Utilizarea aparatelor functionale (activatoare):

-andresen tip II, Frackel tip II.

Tratamentul normal.

Obiectivele:

1. Obtinerea spatiului pentru alinierea dintilor inghesuiti;

2. Inaltarea ocluziei pentru dezangrenarea dintilor malpozitionati;

3. Alinierea dintilor cu mijloace ortodontice;

4. Realizarea ocluziei normale in cele trei planuri. In cazul cind compresiunea este mai mare de 5 mm si

reducerea lungimii arcadei alveolare este mai mare de 4 mm, se recomanda axtractia dentara in asocierea cu tratamentul ortodontic.

In cadrul tratamentul ortodontic conservator,cind necesarul de spatiu este mai mic de 5 mm, se urmareste obtinerea spatiului cu ajutorul aparatelor ortodontice active mobilizabile sectionate in “Y”

In cazul cind compresiunea este insotita de ocluzie incrucisata ,placa palatinala va fi prevazuta cu surub ortodontic pe linia mediana sau paramedian, cu sectionarea corespunzatoarea a placii, iar in zonele laterale gutierele laterale permit lagirea arcadei alveolare in plan trasversal.

Tratamentul in asimetriile faciale

Laterodevierea mandibulara.

Obiectivele:

1. Instalarea mandibulei in pozitie corecta;

2. Inlaturarea cauzei;

3. Slefuirea cuspizilor neabraziati;

4. Corectarea obturatiilor;

5. Expansiunea arcadei superioare.

Se folosesc: activatorul,bionatorul si placi cu plan inclinat lateral

Dispozitive ortopedice in perioada de crestere (Franckel)

Dupa perioada de crestere- tratament chirugical (osteostomii cu refacerea reliefului facial si a relatiilor ocluzale).

Laterognatia mandibulara

Cl II/1

Cl II/2

Cl II/1