\http://www.adevarul.eurowebdvj ^ANUL XIV NR. 3545

ISSN 1220-3203LUNI,

8 IULIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

Mai puţini cu un milionVALER CHIOREANU

u v re a u să -l ju d e c p rea aspru pe A d r ia n N ă s ta s e . De fo a r te m u lte o ri a d o v e d it că ş tie ş i poate fi un

prem ie r bun , c a pa b il să co n d u c ă ţara sp re ceea ce to a tă lum ea d o re ş te : o v ia ţă m ai bună. S înt gata c h ia r să-i a c o rd c ircum stan ţe atenuan te , ca re să-i m icşo re ze d in v in a că ţa ra ş i o a m e n ii e i n -au a ju n s aco lo unde p a rtid u l în fru n te a că ru ia se a flă a p rom is că-i va duce. U n n ive l de v ia ţă r id ic a t este, p e n tru R om â n ia , o p e r fo rm a n ţă ca re nu p oa te fi a tin s ă d o a r p rin ş t i in ţă g uve rn u lu i de a o co nd u ce . D ar a s p u n e acum că “ nu ne putem p e rm ite să p ie rd e m un m ilio n de o a m e n i la f ie c a re ze ce a n i” , c o m e n tîn d rezu lta te le re c e n s ă m în tu lu i d in p rim ăvară, e s te ceva ce m e rită c îte v a c o n s id e ra ţ ii apa rte . În tî i în tre b ă r ile . C in e n u -ş i poa te perm ite să p ia rd ă un m ilio n de oam eni în zece an i? C el ca re o sp u n e , p rem ie ru l adică, o a m e n ii de p e s tra d ă , t in e r i i p le c a ţi în s tră ină tate sau ce i tră ito r i în casele p ă rin ţilo r p e n tru că n u -ş i p e rm it cu m p ă ra re a une i locu in ţe p ro p r ii? Sau c o p iii nenăscu ţi, d in cauza d is p e ră rii, a m ize rie i în ca re locu ie sc fa m iliile tin e re ? Ori p oa te b ă trîn iF ca re m o r îna in te de v rem e, n ea p u c în d să se bucure de pensia to t m a i m ică în com para ţie cu nevo ile z iln ic e ? P oate a r avea d re p tu l să reclam e ceva (c u i? ) m ilio a n e le de rom ân i am en in ţa ţi, în a ces te z ile , cu o s ta re de neputin ţă pe ca re n-au m ai în tîln it-o , cu toa te v ic is itu d in ile v ie ţ ii tră ite în co m u n is m ş i, de 12 an i, în d e m o c ra ţie - o ia rn ă c u m p lită (aceea care v in e ) nu a tît p r in g e ru l m ai m are de afară, c ît p r in fr ig u l ca re le va îngheţa oase le în case pe ce i ca re n u -ş i v o r perm ite să le în c ă lz e a s c ă d in c a u z a p re ţu r i lo r e xo rb ita n te ale c h e ltu ie li lo r d e în tre ţin e re de la b loc .

R ealita tea e s te aceasta ş i a sp un e că nu o pu tem accep ta aşa cu m es te nu înseam nă a ltc e v a d e c î t în c e rc a re a d e a o c o li o răspundere asum ată la p re lu a rea guvernării. R om â n ii tră ie s c m ai rău ca a cum zece ani ş i s e g în d e s c c u g ro a z ă că a fa c e c o p ii în s e a m n ă a-i s o r t i u n e i v ie ţ i m ize ra b ile . C o p iii trebu ie să c rească în case încă lz ite p e t im p u l ie rn i i, n u s u b t re i r în d u r i de p lapum e, cum fa c p ă r in ţi i sau bun ic ii lo r. C o p iii tre b u ie h ră n iţi cu a lte a lim en te decît îş i pe rm it să c o n su m e p ă r in ţ i i sau b un ic ii lo r . C op iii tre b u ie să fie e d u c a ţi ş i in s tru iţ i în aşa fe l în c ît, la m a tu rita te , să -ş i poată găs i un s e rv ic iu d e s tu l d e b in e rem unerat, pen tru a nu f i te n ta ţi să pă răsească ţara. Nu să se gîndească, cu g roază , că, la abso lv irea fa cu ltă ţii, v o r c o n tin u a să lo c u ia s c ă în casa p ă rin ţilo r ş i să fie h ră n iţi de aceştia .

A lte rezulta te ale re c e n s ă m în tu lu i desprecare este vo rba tr im it, d in păca te , Rom âniaspre zonele s u b d e z v o lta te a le lu m ii. în tim pce în ţă rile c iv il iz a te p o n d e re a p o p u la ţie iru ra le nu dep ă şe ş te p ro c e n tu l de zece lasu tă , în R om ân ia se p leacă la sa te , în zece .ani ponderea a ces te ia c re s c în d la 47,3 lasu tă d in to ta l. C ine s în t a c e ş ti n o i ţă ran i, seş tie • ce i care n u -ş i p o t a s ig u ra e x is ten ţa înm e d iu l u rb a n . S ă m a i a m in t im că d inm ilio nu l de persoane “ d is p ă ru te " în perioadala care se fa ce re fe rire , a p ro x im a tiv 190.000s în t m a g h ia r i, fa p t c e a r p u te a o fe r i“ a rgu m e n te ” u n o r c o n d u c ă to r i ra d ic a li aiUDMR, dacă n -a r f i în s o ţ it d e m icşora rean u m ă ru lu i ro m â n ilo r sau d a că a lţ i m ino rita r inu s -a r fi în m u lţ it tră in d în c o n d iţ i i egale cua le tu tu ro r c e tă ţe n ilo r tă r ii. în co nc lu z ie , ta ra > » ' »tre ce p r in tr-o p e rio a dă de c r iză p ro fundă , c e l m a i f id e l r e f le c ta tă d e s c ă d e re a n u m ă ru lu i c e lo r care o lo c u ie s c - tend in ţă care nu va f i s to p a tă prea c u rîn d . D in păcate pe n tru ea ş i p e n tru ca rie ra p o lit ic ă a ce lo r ca re au co n d u s -o sau o co n d u c .

P r e m i e r i i l o m â i i i e i ş i U n g a r i e i î ş i

r d ă - s p i j i n r e c i p r o cAdrian Năstase şi Medgyessy

Peter au purtat discuţii, sîmbătă, la Cluj-Napoca în Sala mică a Palatului administrativ. Evident, tema cea mai aşteptată a discuţiilor a constituit-o Legea statutului (sau legea facilităţilor^ cum o numeşte partea maghiară). însă, chiar de la începutul în t î ln ir ii cu presa (română şi ungară), şefii celor două guverne (ambele de stînga) au declarat câ agenda convorbirilor a fost mult mai amplă. Caracterizată drept “ extrem de amicală şi pozitivă” , întîlnirea celor doi premieri a lăsat impresia generală că se pot înţelege bine.

“ Ungaria sprijină deschis aderarea României la NATO” , si-a început discursul Medgyessy. în contextul în care, cel mai probabil, Ungaria va deveni membră UE înaintea României cu ceva timp, premierul de la Budapesta şi-a arătat disponibilitatea sâ acorde sprijin României pentru ob iectivu l european.

în ceea ce priveşte Legea statutului maghiarilor de peste hotare, premierul ungar a precizat că, în cadrul întîlnirii “ nu au fost abordate aspecte concrete” ale actului normativ, dar s-a luat decizia ca experţii celor două părţi sâ se

f 1 / v

•:'«3,r(■' ' -

v î & i - ' l '

■. ev-- ‘ .L L .h

?> */

.întîlnească, în această lună, pentru a analiza stadiul aplicării acestei legi a guvernului Orban. Medgyessy a ţinut să precizeze câ o decizie se va lua pînă în toamnă, neexcluzînd posibilitatea ca “ Parlamentul de la Budapesta să m odifice legea” , precizînd câ aplicarea Legii statutului are efecte benefice.

La rîndul său, premierul Nâstase a apreciat câ “ Legea statutului este un simbol pentru secolul XX, şi va trebui să vedem împreună cum va fi pusă în consonanţă cu principiile europene” , adăugind că aceasta este “ responsabilitatea firească a Ungariei” , iar responsabilitatea principală a ocrotirii minorităţilor

revine statului unde locuiesc. în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor, Năstase apreciază că ar trebui sâ învăţăm din experienţa maghiară în ceea ce priveşte modul dc abordare a problem ei m in o rită ţii şi dc ajutorare a acesteia. __________ Titus CRĂCIUN

c o n t in u a r e în p a g in a a 16-a

In f l a ţ i e d e m in i ş t r i l a C l u j - N a p o c aSîmbătă, concentraţia de miniştri

pe cap de clujean a atins cota maximă. Nu mai puţin de şapte membri ai Guvernului Adrian Năstase au fost prezenţi la festivitatea de absolvire a promoţiei 2002 a UMF “ luliu Haţieganu” . Este vorba de Ecaterina Andronescu,

Daniela Bartoş, Vasile Puşcaş, Mircea Geoană, Ioan Rus, Vasile Dîncu, respectiv Şerban Mihâilescu - secretar general al Guvernului. Cu acest prilej, premierul a declarat câ „este inadmisibil ca studenţii români să caute să-şi facă o carieră în străinătate în timp ce sistemul

medical românesc este în criză” . El a lăudat învăţămîntul academic clujean, considerîndu-l „un model de adaptare şi o avangardă a schimbării, motiv pentru care ritmul de dezvoltare în Transilvania este mai avansat decît în alte rcciuni” .

Sorin CĂLIN

^ ^ n i

■ o

Sărbătoare la Crucea lancului de la Mărişel

Mii de moli din zona Munţilor Apuseni, împreună cu oaspeţi sosiţi din Cluj-Napoca şi alte oraşe ale Transilvaniei, s-au adunat ieri pe platoul dominat de Cnicea lancului de la Mărişel-Fintinele să cinstească memoria eroului Avram lancu şi a luptătorilor din revoluţia de la 1848. O bătălie cumplită a avut loc, în timpul revoluţiei, pe platoul unde astăzi este amplasat monumentul, între ostile ungureşti care înaintau să ocupe munţii şi locuitori ai Mărişelului, in rîndul cărora au fost prezente numeroase femei şi chiar copii, care au reuşit, în cele din urmă, să-i alunge pe invadatori. Manifestările de la Crucea lancului au fost organizate de Primăria Mărişel, Consiliul Judeţean, Prefectură şi Societatea "Avram lancu”. Despre însemnătatea momentului au vorbit istorici şi reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale, după care ansambluri instrumentale şi fo lclorice au bucurat inimile participanţilor cu spectacole de cîntece şi dansuri populare româneşti şi muzică de fanfară. în ziand de mîine vom reveni cu amănunte despre ceea ce s-a întîmplat duminică la Mărişel.

Titus CRĂCIUN

Ministrul Turismului, Dan Matei Agathon, a anunţat, sîmbătă seara, că, începînd de luni, 8 iulie, vor fi diminuate, cu 30 la sută, toate tarife­le practicate la recepţiile hotelurilor de una şi de două stele din staţiunile Neptun-Olimp. Ministrul Turismului a declarat că această decizie este urmare a gradului mic de ocupare,

de doar 38 la sută, în această perioadă a sezonului. De altfel, Agathon a analizat împreună cu Consiliile de Administraţie de la cele 26 de societăţi divizate posibilitatea elaborării unui program special pentru staţiunile Neptun-Olimp. Potrivit ministrului Agathon, în baza acestui program, în care se vor

im plica M in is te ru l Turism ului, M in is te ru l F inanţe lor Publice, M in is te ru l A fa ce rilo r Externe, precum şi administraţiile locale, sta ţiun ile vo r f i modernizate, preţurile la cazare şi în restaurante vor fi accesibile, iar elevii, studenţii şi pensionarii vor beneficia de mari reduceri.

„In s titu tu l Naţional de Statistică a comunicat în 4 iulie a.c. rezultatele parţiale ale recensămîntului, confirm înd datele înregistrate în municipiul Cluj-Napoca şi mediatizate la sfîrşitul lunii martie a.c.” , sc arată într-un comunicat emis, sîmbâtâ, de primarul Gheorghe Funar. Astfel, conform datelor oferite de primărie, din totalul de 317.432 persoane care alcătuiesc populaţia stabilă a municipiului, românii de etnie maghiară reprezintă 18,85 la sută. în acest context, edilul şef al urbei consideră că „prefectul judeţului Cluj, dl Vasile Soporan a refuzat să ia atitudine faţă de hotârîrea ilegală a Consiliului local al m unicip iu lu i C lu j- Napoca, susţinînd public pretenţiile UDMR şi angajîndu- se câ îl va obliga pe primar sâ amplaseze indicatoare trilingve, deşi etnicii maghiari reprezintă doar 18,85 la sută, iar etnicii germani sub 1 la sută din populaţia m un ic ip iu lu i” . Menţionăm câ, la nivel naţional, etnicii maghiari sînt cu 190.000 mai puţini decît în urmă cu 10 ani.

Sorin CĂLIN

! g j ' * " 2 " u î onodox: s ‘ f-1are Mc. Proccpie; Sf. Mc. E p icte t s i Astion • C ^ le n d a rv t g re c o -c a to //c : S. P ro c o p iu , m. (f30 3 ). *

oî

rRHFECUTLV CONSILIUL •TDSTEAN: 19-64-16?? .;\ I\R U CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90PRIM CR1A TURDA: 31-31-60p r iv l ă r i a c îm p ia t u r z i l 3 6 -sod i PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-45PRIMĂRI A GHERLA: 24-19-’ 6POLITI A CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27POLITIA FEROVIARA CLUJ-NAPOCA: 13-49-76POLITLADEJ: 21-21-21POLITI A TURD A: 31-21-21POL1TLA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38POLITIA GHERLA: 24-14-14POMPIERII: 981PROTECTLA CIVILĂ: 982GARDA FINANCI ARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70. ini. 158 DIRECŢIA GEN ERALĂ A MUNCII $1 PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125SALVAREA: 961SALVAREA CFR: 19-85-91INTERNATIONAL 971INTER UR3AN: 991INFORMAŢII: 931DERANJAMENTE: 921ORA EXACTĂ: 958R-A. TERMORCARE: 19-87-48R-A APA CA N A L 19-14-44R-A i tX?cwriu!ui Public: 19-10-55R-ATU.C- 43-09-17S C. •S A L P R E S r S A .: 19-55-22SC PRISAL 19-56-32D1STRI3UT1A GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII G.AZE

928:43 3424 JANDARMI: 956GARA Guj-Nipoca: 952AGENŢI A CFR. -43-20-01;Tu:ii - 31-17-62. Dej • 21-20-22 ALI ANŢA ANTISLTC1D:' 19-16-17D T IC TH G iN JIT) PENTRU PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI W . 42-01-16 a g en ţ ia jv d DE OCLTARE A roRTTI DE M IN C A a U J 19-54-15CASA DE PEN SIICUJ 43-19-10. |90S^2 INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA I4 S4-07; SESIZĂRI MUNCĂ LA NEGRU |4 .*3“DERANJ AVtTNTÎ EÎECTR1CA

924. 13-43.3J

| ________ 5 - 1 1 I U L I E I

R e p u b l i c a - M A Ş IN A TIMPULUI. S U A - p re m ie ră (1 3 ; 1 5 .3 0 ; 1 8 ; 2 0 .3 0 ; 2 3 ) ; z i ln ic s p e c ta c o le c u ta r i f re d u s d e la o ra 2 3 • A r t a - E L O G IU DRAGOSTEI. Franţa - premieră (1 6 ; 18; 2 0 ); SPIONI DE EUTÂ. S U A (z iln ic d e la o ra 2 2 c u ta r if re d u s ) * V ic to r ia - MISTERUL LIB ELU LEI. S U A - p re m ie ră (1 5 ; 1 7 ; 1 9 ; 2 1 ) * F a v o r i t - B A N D IŢ II. S U A ( 1 5 ; 1 7 .1 5 ; 1 9 .3 0 ) 1 M ă r ă ş t i - ORA DE VÎRF 2 - S U A (1 7 ;1 9 ) ; lu n i - în c h is

TURDA: F o x - POLIŢIA IN DIREC T. S U A ( 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) ; v in e r i , s îm b â tă , d u m in ic ă - s p e c ta c o le c u ta r i f re d u s d e la o ra 2 2

DEJ: A r t a - CO NTELE DE M O N TE C R IS TO . S U A (1 5 ; 1 7 .1 5 ; 1 9 ,3 0 ) ; v in e r i, s îm b â tă , d u m in ic ă - s p e c ta c o le c u ta r if re d u s d e la o ra 2 2

G H E R LA : P a c e aRĂZBO IUL L U I TOM HART. S U A (v in e r i, s îm b ă tă , d u m in ic ă ; 17; 1 9 ,1 5 ; 2 2 )

TELE 7 abc sV -5 '

Astăzi, 18,00: TELE 7 ACTUAL; I8 J0 : VITRINA;

22,00: TELE 7 ACTUAL

EXiMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v a o f e r d :

O R A R U L C U R SELO R INTERNE lu n i

Cluj -> O topeni 7,00, 16,00 şi 18,50 Otopeni -» C luj 7,30, 12,15 şi 20,00

m a rţiCluj -3 O topeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00

m ie rc u r iC lu j-> Otopeni 7 ,0 0 ,1 6 ,00 şi 18,50 Otopeni -» C luj 7,30, 12,15 şi 20,00

in iCluj -» O topeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -3 C luj 8,25 şi 20,00

v in e r iC lu j-3 Otopeni 7,00, 20,10 şi 21,05 O topen i-> Cluj 11,00,14 ,30 şi 20,00

s îm bă tă Cluj -» O topeni 7 ,00 şi 15,15 Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00

d u m in ic ă Cluj -» O topeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00

OR AR UL C U R SELO R EXTERNE Cluj FrankfurtMarţi, jo i, sîmbâtă ş l dum inică 9,40 Frankfurt -> ClujMarţi, jo i, simbâtă ş i dum in ică 11,50 Cluj -> Viena _luni, m iercuri - 9,45, v ineri - 15,10 Viena -> Clujluni, m iercuri -11,15, vineri 17,05 Cluj Bolognaliţnl, m iercuri -13,30, vineri -15,45 Bologna -> Clujluni, m iercuri • 15,25, v ineri 17,40.

Rezervări prin telefon şl e-mail sau la sediul firmei:

EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-355 tel/fax: 064-433.559; 193.442 5

e-mail: travel@exlmtur.ro

FARMACIIIF s rm s c ii c u s e rv ic iu p e rm a n e n t Farm acia "C Y N A R A ", Ca lea Floreşti

n r.7 5 . te l.4 2 .6 2 .7 2 , o ra r n o n -s to p . Farmacia *REM EDÎUM FAR M *. b-dul 21 Decembrie nr. 131. tel. 41-29-01, orar non -s top . F a rm a c ia "V IS C U M ". str. F intinele nr. 7, tel. 0264-307.039. orar non-stop

F a rm a c ii c u s e rv ic iu p re lu n g it . Fârm aoa "D A R M N E ", str. P lopilor nr.

50. telefon 429 405. orar 8-20. Farm ada "IN TE R PH AR M ” . str. Pnm âverii nr. .5. telefon 42-71-95. o ra r 8-22, Farm ada "CLEM ATISFARM *1, Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-22.

G arda de noa p te Farm ada nr. 5. ‘ C LEM ATIS", P-ţa

Unirii nr 10. telefon 19-13-63. orar 20-8.

BIBLIOTECI■ Biblioteca Judeţeană

“OCTAVIAN GOGA”: Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Mediateca (str. Izlazului nr. 18, ţel. 165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. I, tel. 438.409): luni, miercuri, joi:14.00 - 20,00, marţi, vineri; 9,00 - 15,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 12J-.066 int. 177): luni - vineri:9.00 - 16,00.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9); luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar; luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

Dispensarul s Policlinic cu Plată §

oferă consultaţii dc toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografic, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională. Adresa: Ştefan Ludwig Rotii nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFINTA"• 8-12 iulie •

Medicină genera li. Or. I. Boitâ - 9. 10, 12 (11-13). 8 (15-17). dr. R. Cotârlâ - 10 (10-12), dr. M. Diaconu -11 (10-12). dr. D. Oltean - 8 (14-16), dr. A. Pâunescu - 9 (16-18), 10 (15- 17). dr. D. Platon - 8 (9-11), 11 (16-18). dr. L. Rasa - 8 (15-17), dr. M. Suciu -11 (10-12), dr. V. Tătara • 12 (10-12). dr. C. fonea - 9,11 (9-11). dr. C. Vlaicu -8 (11-13); Homeopatia. Dr, L Barbâafoâ -1 0 .1 2 (10-12); Cardiologie. Dr. I. Ivanduc * 9. 11 (12-13). dr. I. Paţiu - 10 (11.30-13). dr. T. Popesaj -1 0 (9-11).Ginecologie. Dr. A Mahmoud - 8 (14-16). dr. D. Rotaru - 11 (15-17); Chirurgie. Dr. D. Chiria • 11 (17-18). dr. C. Cosma - 10 (11-13), dr. P. Pitea * 11 (9-11); C hirurg ie plastică. Dr. N. Saeid ♦ 8 (17-18). Pediatrie. Dr. M. Fritea -10(12-13). dr. L T o m a - 11 (11*13); Psihiatrie. Dr. C. Ştefan -10 (15-17); Endocrinologie. Dr. E. Popescu • 10 (9-11); Psihologie. Dr. L Boiâ - 9 (14-16); O.R.L. Dr. E. Plâian * 11 (9-11); Neurologie. Dr. M. Abrudan -11 (12-13); Ecografie. Dr. S. FSimon -11 (10-12), dr. I. Ghiîean - 10 (14-15.30). dr. L Negru -11 (15-17). dr. C. Ţonea - 9 (11-13); Pneumo- fti2io logie. Dr. M. Man * 9 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea - 8 (15-16); Urologie. Dr. A Bugov - 9 (12-13). dr. Z. Popa -1 1 (12-13); Hematologie. Dr. C. Nicorid - 8 (10-11); Oncologie. Dr. LD . Ciule -1 1 (15-16); Oftalmologie. Dr. M. Gavriş-Chertes - 8 (16-17), dr. I. Horge - 9 (14-15). dr. M. Nassiri - 11 (16.30-17.30). dr. R. Pop • 8 (11-13). dr. E. Sandovid - 9 (18-17); Neuro-psihiatrie infantilă. Dr. E. Vâlean - 8 (14-15); Ortopedie. Dr. Z Popa - 11 (12*13); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 8, 9, 10. 11, 12 (9-11).

In cadrul pofid inol se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are prcfS de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînâ vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şl de la medicii din afara poSdino. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de recomandare de la medicii din policfinica noastră. Consultaţiile pentru gastroenterologie şi examen.. I.. J — .t>_jî .. mmZ A* CAmaaIaam JSaa. a A*. ,! l/u' InfrA amIa DA-endoscopic se fac de către efl conf. dr. Sâmpelean Doru în zilele de marii şi joi, între orele 10,00- 11,00. numai cu bilet de trimitere de la Po/idinica ‘ Familia Sfântă'. Planificarea bolnavilor se facela sediul PoficSnicii, str. Moţilor nr. 39 şi la tel. 199,345, între orele 16-17. de luni pînâ vineri. Donaţiile se fac ta sediul Pofidiricn, la secretariat, şi în contul nr. 25,11.01.03.09.208 CEC Filiala CJuj-Napoca..

G • telespectator jLuni, 8 iulie

7 ,0 0 J u rn a lu l d e d im in e a ţă ; 7 ,30 G lu m e ,

«oZVSÎ boacăne, aventuri (r); 8,30 D ragă, am m icşora t copiii (s); 9,20 C u o c h i i- n p a tru (r ) ; 1 0 ,2 0 S u rp r iz e , s u rp r iz e .. . (r); 1 2 ,50 C ore c t (r); 13,00 Te leenc idoped ia (r); 14,00 Ju rna lu l de prînz. M efeo. S p o rt; 1 4 ,30 P ro P a tria ; 15,30 S p e c ta c o lu l lu m ii ( r ) ; 1 6 ,0 0 K ro n ika ; 1 7 ,3 0 In te res g ene ra l. R ecu rs la m o ra lă ; 18,30 Is to rie p o le m ic ă ; 1 9 ,0 0 A v a n p re m ie ră Ş tiri; 19,05 C areu l de Aur; 20,00 Jurna l. M eteo. S port; 20,45 C ura t C ara g ia le ! P a ro l!; 20,50 O raşu l în g e rilo r (s); 2 1 ,50 Euroatlantica; 2 2 ,50 Ju rna lu l de noapte; 23,05 A fo s t odată un asasin (co. neagră S U A 1997); 0 ,5 5 C aste lu l Bran (do).

B o rd e r o f T o n g ( th r i l ie r S U A 1987); 1,15 Ştirile P ro TV ; 1,30 Seco lu l 20; 2 ,30 Totu l desp re sex(s).

f _ _ ^ \ 7 ,00 Ferm a (r); 8,00I V I T ? C a feaua de d im inea ţă ;9.00 P rie ten ii lu i P iticot (r); 9 ,45 D im in e ţile u n u i b ă rb a t cum in te ; 12,10 D rum u l sp re Avonlea (s); 13 ,05 G ata cu fu m u rile !; 13,10 C ăţe i m eseriaş i (s); 13,45 Desene an im ate ; 15,00 Ş tiri; 15,05 Toţi, îm preună ; 16,00 C ron ic i vo tive ( r j; ‘ 16,30 O p rirea ob ligatorie ; 16,55 G a ta c u fu m u r i le ! ; 1 7 ,0 0 Tonom a tu l D P 2; 18,00 Din goana tre n u lu i (d o ); 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l;19.00 M ercu ry (s); 19,50 G ata cu fum urile !; 2 0 ,00 P a le te (do); 20,30 S c u lp tu r i ( d o ) ; 2 1 ,0 0 Z o n a c re p u s c u la ră (s ); 21 ,30 T e a tru l T V ; 23 ,10 Ş tiri; 2 3 ,15 Sport P lus; 0 ,15 M ac In tyre , reporte r detectiv (do/r); 1 ,15 Z ona crepuscu lară (s/ r); 1,40 D orin ţe fie rb in ţi (f/r).

, 7,00 Lună să lba ticăs d i i i lĂ S ; (s /r); 8 ,00 Z id ; 12 ,40 C lip A rt; 12,45 H it 40 (r); 13,45 M orcovea ţă (d .a .); 14,15 Levintza p re z in tă ( r ) ; 1 5 ,0 0 F ilm u l ş i t e le v iz iu n e a (r ) ; 1 5 ,3 0 L u n ă să lba tică (s); 16,30 M .A .S .H . (s); 17,00 R ea l TV ; 17,30 C am era de rîs (d iv . ) ; 18 ,00 F o c u s ; 1 9 ,0 0 P r ie te n e ş i r iv a le (s ) ; 2 0 ,0 0 C h e c k e re d Flag ( d ra m ă S U A 1990); 22 ,00 V înătoarea com orilor (s ) ; 2 3 ,0 0 F o cu s P lu s ; 2 3 ,4 5 M .A .S .H . (s /r); 0,15 C am era de rîs (d iv ./r); 0 ,45 Real T V (r); 1,15 C lip A r t (r); 1,20 Focus - em . de ştiri (r).

z/ q t7 ,35 Ş tir i (r); 7 ,5 0

/c t to c V id e o c l ip u r i; 1 1 ,0 0 T e n ta ţii (r); 12,00 D o c u m e n ta r D W ; 1 3 ,0 0 V id e o c lip u r i; 1 5 ,00 R o ş c o v a n u l ( f / r ) ; 1 6 ,3 5D ocum en ta r DW ; 17,00 R eporta j 7 abc (r); 18,00 D ocum enta r DW ;1 8 .3 0 T e le ju rn a l; 1 9 ,0 0 A u to M o to r S p o r t (d o ) ; 1 9 ,2 5 P ro no sp o rt; 19,30 A s sh ow (r);2 0 .30 F ilm artistic; 22 ,10 C oncert d e m u z ic ă pop u la ră (r ) ; 2 3 ,0 0 D ocu m e n ta r DW; 2 3 ,35 S inteza zile i; 2 3 ,50 V ideoclipuri; 1,00 A ctiv FM 92,7 .

. 7 ,0 0 O b s e rv a to r .Ş t i r i s p o r t iv e ; 8 ,0 0

'N ea ţa în epo ca d e piatră; 10,00 T e vo i iu b i m e re u (s); 1 1 ,00 M is iu n e im p o s ib ilă (s /r); 1 2 ,0 0R osw e ll (s /r); 13,00 Ş tirile am iezii; 13,15 D une (f/r); 14,15 C om petiţia(d iv./r); 16,00 Isp ita (s); 17,00 Ştiri; 1 7 ,2 0 S o le d a d (s ); 1 9 ,0 0O bse rva to r. S port. M eteo; 20,00 O pera ţiunea D e lta Force 4 ( S U A 1999); 2 2 ,00 O bserva to r, Sport. M eteo; 22 ,30 S h e ’s O ut o f Contro l ( co. S U A 1989); 0 ,30 O bserva tor (r); 1,30 Z ile d in v ia ţa noastră (s); 3 ,3 0 S u p ra v ie ţu ito ru l (f/r); 5 ,00 Te vo i iub i m e reu (s /r); 6 ,00 Isp ita (s /r).

— 7,15 V e i fi a m ea,e J C S S a P a lo m a l ( s / r ) ; 8 ,1 5 P oveştiri adevăra te (r); 9 ,00 M aria Be len (s /r); 10,15 D reptu l la v ia ţă (s/r); 11,15 Fem eile lui A n d re w (s/ r); 11,45 M ariu (s/r); 12,45 S a lom e (s/r); 13,40 Petrecerea (r); 15,00 M uzica de acasă; 15,15 C ăsuţa poveştilo r; 15,30 D reptu l la viaţă (s); 16 ,30 M aria Belen (s); 17,30 V e i fi a m ea, Palom al (s); 18,30 Betty cea urîtă (s); 19,30 Poveştiri a d e v ă ra te ; 2 0 ,0 0 T a in a d in ad încuri (s); 21,00 De 3 x fem eie; 22,00 S a lom e (s); 23,00 Poveştiri a d e v ă ra te - e d iţ ie s p e c ia lă : T ră ie ş te ş l lasă ş i p e a lţ ii să tră iască ; 0 ,00 Betty cea urîtă (s/ r); 0 ,45 M icuţe le doam ne (s/r).

Ţ i ;V 7 7 ,0 0 T e o ( d iv . / r ) ;E B j^ â s a 8 ,00 Ş tirile Pro TV; 9,15 T în â r ş i ne lin iş tit (s/r); 10,15 Lum i d ife r ite (s ); 1 1 ,1 5 Je sse (s /r) ;12.00 M is te re le p lanete i a lbastre (d o /r ) ; 1 3 ,0 0 1 3 -1 4 cu A n d re i G heorghe ; 14,00 A po lllo 13 (f/r);16.00 T în â r ş i ne lin iş tit (s); 17,00 Ş tir i le P ro T V ; 1 8 ,00 T în ă r ş i ne lin iş tit (s); 19,00 Ş tirile Pro TV ; 1 9 ,4 0 S u s p ic iu n e (th r ilie r S U A ’92); 21 ,30 R îdeţi cu oam eni ca no i (d iv./r); 2 2 ,0 0 Ş tirile Pro TV ; 2 2 ,4 5 F am ilia B u n dy (s); 23,15

N C N : 9 ,00 09 d im ineaţa; 10,00 C h e ia p ro b le m e i ( r ) ; 1 1 ,0 0 A u d ien ţe (r); 18,30 E xpress NCN; 1 9 ,0 0 S p o r t c lub N C N ; 2 0 ,0 0 E xpress N CN ; 20,30 Faţă în faţă cu re fo rm a; 21,45 E xpress NCN;

18.30-19.30 D rum uri a leoviwjsdA c u n o a ş te r ii - re a liz a to r R ada M uraru (m edicina); 19.30- 1 9 .4 5 S p o tu r i& P ro m o ; 1 9 .4 5 - 20.30 T o p Business - rea liza to r N ico le ta Ţăranu (econom ic).

Redacţia nu îşi asumâ responsabilitatea pentru schimbările intervenite In programele posturilor de televiziune.

ţ ___, ... - , , ?— - : * * < f t . f r -« t > • _ I î I < . . j :• ,“ ■? t l .

'■ fi ! f f>. V ' * ■ rJ- ■-r . j / I •

IC I SI) ■

I.G.;

O iv ia p ub licu lu i larg, de luni p sîm bătă, in tre orele 10-20: '

fitr ie ss a s is tâ t/d e ’ îris tru : ,specializat • ■

- aparatură complexă de body-building şi recuperare- masaj şi kinetoterapie ,- aplicaţii de parafină . I- saună- hidroterapie în bazin încălzi -aerobic- ■ . -- recuperare medicală,.-.Totul-sub strictă supravegheri,

control medical.Acces individual sau pe bază*

abonament. jIn form aţii ş i program ări: [094-578429; 184176. 1

CABINET MEDICALI STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5!

Dr. Socolov Gelu - medic primar [ Dr. Socolov Mihaela • medic prin;

Tratamente stomatologia complexe:

• terapie • profetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte) Programări zilnic la teL 430.K

O rar: |

luni - vineri: 9 -1 9 , j

sîmbătă: 10 -13. !

P e n t r a ţs tn d e n ţ l , - n e a ş o m e r i^ r e d a c e ie zOH

m E Q Z Q I Z Î E S !CABINET MEDICAL ONCOLOG.

C L U J -N A F > O C A , £s t r .P R O F C IO R T E A n r .5 |

( c a r t ie r G r ig o r e s c u ) C O N S ULT A Ţ II; l

Prof.dr. LUCIAN LAZÂ: (Ginecologie. Chirurgie, Oncoior

L . M I : 1 5 -1 8 ; M a , J :

D r . V A L E N T I N P O P E S C(C h iru rg ie , O n c o lo g ie ) f

M a , J : 1 4 J0- 1 6 ; V : 1 5 - * ;-S : 9 - 11 ;

Dr. DAN-SORIN POPESC- (U ro lo g ie ) £

L , M i: 18 - 2 0 ; M a , J : 18 *-- V : 1 6 -2 0 ;G

P R O G R A M A R E : :te l/ fa x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4 j

în timpul o re lor d e funcţiona/ a cab inetu lu i ţ

MEDIPRAX; Centru medical p

Prof. Dr. HUŢANU Ioan Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2 ' . f ;

CONSULTAŢII, | TRATAMENTE, URGENŢÎ CHIRURGIE PEDIATRICA! ORTOPEDIE; MALFORMAŢII CONGENITALE;UROLOGIE PEDIATRICĂ; I PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la tele!:

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie in c ; , , şi prevenţie a suicidului iniţiată :

mioitTHiiin, iii; s i t im iiltt.ua r , şstă la dispoziţia dvs. de luni pînă rC r ; între orele 8 - 2 2 . Vă a ş t e p ţ i ape lu rile la n u m ă ru l 186864. i ..

Luni, 8 iulieBBC 6,00, 11,00, 18,00. Meteo 6,40, 7,40. Ştiri 7,00,

C D 8,00, 9,00, 10,00. Curs v a lu ta r i,15. 8,15. Horoscop r i0 I° 7,25. 8,25. Meteo-sport 8,40. Ce Mai Crede Lumea9,20,15.20. Actualitatea Culturală 10,20. Filmelesăptămînii11.30. Spectacolele z ile i 12,00, 16,20. Evenimentele zilei12.30, 14 ,20. Ştiri-m eteo 13,00, 14 ,00, 15,00, 16,00. Radiojumal-meteo 17,00. CD Sport 17,40. Flash informativ21,00, 23,00, 01,00.

- Luni, 8 iulieU T )) Ştiri: 09.00, 10.00, 12.00, 15.00, 16.00; BBC:

_ 06 .00 , 11 .00, 14.00, 18.00; 6 .3 0 -9 .0 0 Supermatinaf. Ştirile locale, interviuri, horoscop (6.40, 7.20, 8.20), Punctul de vedere (7.45), Liniuţa de dialog (8.30), Buletin rutier (8.55); 9.00-12.00 Patrula de serviciu-, 9.30 Revista presei. Punctul de vedere (1 0 .1 5 ); Concursuri (10 .30,12 .30);12.45 Sport pe mapamond; 13.20 Sfatul B ă tr în ilo r-BBC; 17.00-18.00 Show pe e i - Cornelia Pantea, ionel Ignat. 19.30 P o w er Play 12.00-18.00 Caleidoscop fm: 20.00 SNergia, 24.00-01.00 Nopţile Criminale - Nicu Alexandrescu. 01.00-6.00 Unde Magice.

Luni, 8 iulieU N IP LUS Radio P rogram in fo rm a tiv B B C : 6 ,0 0 -

6,30:8,00-8,20,11,00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Inform aţii culturale.10,00, 12,00, 13,00, 15,00, 16 ,00,-17 ,00 Ş tir i naţionale ş i locale. 10 ,00 -1 4 ,00 Punct... ş i de la Zece ; 14 ,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri buneA9,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn. şrţ— r r ^ n i m Luni, 8 iulie

6 ,0 0 Bună d im ineaţa . O emisiune cu sî-uci; is-t-z s-'Ăsa jnformaţii, actualităţi şi muzică, prezentată de

RADIO FIR 96,2 FM DEJ t i

Andrei Huţanu. 8 ,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00-11 ,00 De zece o r i România; 11 ,05 E xc lu s iv magazin. Prezintă Vasile Luca; 12,00 Radiojurnal transilvan ; 12,45 M ic ro fo n u l ascultă toru lu i-, 12 ,45 Em isiunea în lim ba ucraineană-, 13,00 Radiojurnal Bucureşti 15,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax- Actualitatea în 30 de m inute. Prezintă Anca Băltan; 18,30 Atheneu - revistă radiofonică de cultură, artă şi ştiinţă, prezintă Stela Maria Rareş & Sergiu Alex; 20,00 Ştiri. 20^05 Serata muzicală - cu Ciprian Rusu- 21 50 Buletin ’de ştiri. 21,58 închiderea programului pe 909 ş i 1593 kHz\ 22 ,00 -2 4 ,00 Pe 95,6 MHz Paralele muzicale.

Luni, 8 iulie ş Linia de start 6.00-10.C: |

horoscop, sport, power play, reţeta zilei, ştiri, muzică: F in ţi zece paişpe, 10.00-14.00, . muzică, dedicaţii, divertisme j ( power play, ştiri, revista presei; 96,2 'FM/ZI, 14.00-18.C J muzică, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, artistul z . j Firul roşu, 17.00-18.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurm ; BBC - 7.00, 8.00, 11.00, 14.00, 18.00; Ştirile RADIO F \j9.30, 12.30, 13.30, 15.30, 16.30 Ştiri sportive, 16.45; f; I la o săptămînă la alta, 12.00 - 12.15; Retrospectij ’î sportivă, 18.30-19.00, cu Florin Grosu; Seara cu CipriSiÂ18.30-21.00, dedicaţii muzicale direct din stradă, divertismevj muzică; Top best o f dance 21.00-24.00 , cu Cipri^j Muncelean.

. , Luni, 8 iulief R 3 06:00-06:30 Radio Europa Liberă; 06::

u.%ît s1‘TΫ 10:00 Isteria dim ineţii cu Claudia PopCosmin Dimancescu; 10:00-18:00 Hit player - celecelebre hituri din anii ’80 pînă în prezent; 18:00-18:30 Europa Liberă-, 18:30-21:00 Emisiunea în limba maghia^.cu Levente Orban; 21:00-21:15 Crema Mix cu DJ AlexŢ21:15-23:00 Serile cu Dan, realizate de Dan Mihu; 23:.' |i 06:00 Night Player - muzica nopţii la Radio Impuls. f

LITIC PE MALURILE NISTRULUI"GAZETA CSI"Nimic neobişnuit pentru o

democraţie, în afară de faptul că opozanţii lui Puţin îşi aleg ca loc de întîlnire Tiraspoiul, pentm a discuta aspectele politicii interne şi externe a Kremlinului. Forumul “Noi sîntem Rusia”, care s-a desfăşurat la Tiraspol, “capitala” autoproclamatei Republici Transnistrene Moldoveneşti (RTM), a fost denumită de către organizatori, în mod îndrăzneţ, “prima încercare de a-i consolida pe patrioţi, pe cei nemulţumiţi de cursul (politicii) lui Vladimir

; Puţin”. In mod formal, deputaţi ; din cadrul Dumei de Stat : (Camera inferioară a

Parlamentului ms), în frunte cu ; Viktor Alksnis, membru al - grupului “Regiunile Rusiei”,

precum şi politologi de orientări ! diferite şi renumiţi jurnalişti

s-au adunat să discute pe ' marginea noii legi ruseşti “Legea j cetăţeniei”. în realitate, însă, ; forumul s-a transformat într-o i^ezbatere extrem de pătimaşă a

aspectelor interne şi externe ale politicii pe care o desfăşoară Kremlinul şi care “uluieşte”

; autorităţile locale.• în cuvîntarea de prezentare a ; programului său, deputatul rus ■ Viktor Alksnis, fost membra al• Consiliului Suprem al URSS, a : încercat să formuleze preceptele• “noii opoziţii de dreapta" din

Rusia, necomuniste şi “anti-Putin”., Prima parte a

discursului său a fost destul de scandaloasă. însă, în linii mari, oricît ar părea de,ciudat, deloc “anti-Putin”, observă Gazeta CSI. Viktor Alksnis a început, într-adevăr, cu analizarea noii legi federale “cu privire la cetăţenie”, adoptată de către Duma de Stat în aprilie-mai. “Cei care au elabprat legea aveau drept scop declarat un lucru nobil: limitarea imigraţiei ilegale în Rusia. Dar, din păcate, ei au obţinut un rezultat exact opus. Noua lege a cetăţeniei a retezat accesul spre Rusia a milioane de conaţionali ruşi, aflaţi în ţările din fosta Uniune Sovietică... Este de prisos să mai spunem că, nici legea, nici organismele executive ale ţării, care trebuie să o aplice, nu sînt în stare să vină de hac imigraţiei ilegale. Astfel, numărul de cetăţeni chinezi care au pătruns în mod ilegal pe teritoriul ras şi s-au stabilit aici a atins, numai anul trecut, cifra de 800.000 de oameni”, a subliniat deputatul ras.

Apoi, Viktor Alksnis a trecut la “problema Puţin”. Potrivit lui, aşteptările electorale, pe care cele 52 de procente din alegători şi )e-au legat de numele lui Puţin, nu s-au îndreptăţit: “estetica elţinistâ nu a fost respinsă, oligarhii îşi menţin influenţa politică decisivă şi, lucrai cel mai important, Rusia a început, ca niciodată, să cedeze din poziţiile sale geostrategice, renunţînd pînă şi la rolul de superputere

regională şi lăsînd în voia sorţii concetăţenii şi enclavele aliate din spaţiul postsovietic”. “Urmind orbeşte alaiul aflat sub influenţa SUA, Rusia a renunţat la rolul său istorico-politic: cea de zonă tampon între Occident şi lumea islamică. Ridicînd împotriva sa lumea islamică, Rusia nu face altceva decît să stimuleze ameninţarea separatismului din regiunile islamiste ale Federaţiei Ruse”, a continuat Viktor Alksnis. Potrivit deputatului rus, regimul Puţin este unul instabil şi se îndreaptă în mod inevitabil spre o perioadă de “gorbaciovizare” accelerată.

Alksnis nu a ezitat să facă şi cîteva previziuni sumbre: “stăpînii americani” îl vor trăda pe actualul stâpîn de la Kremlin, imediat ce Rusia va începe să se descompună, exact la fel cum l-au trădat pe vremuri pe Mihail Gorbaciov. Cu aceasta, constatările deputatului rus s-au încheiat. La eterna întrebare “ce e de făcut?”, Viktor Alksnis a oferit un răspuns destul de abstract: “să fie creată şi adusă la putere o forţă cu adevărat patriotică (conservatoare şi de dreapta), care să se sprijine în fapt pe acea ideologie care altădată l-a adus la conducere pe Puţin. O asemenea forţă (care nu trebuie confundată cu Partidul Comunist!) este în stare să adune 30 la sută din voturi în timpul alegerilor parlamentare viitoare şi să joace un rol hotârîfor în

schimbarea vectorului de dezvoltare a ţării. De fapt, acest partid se va inspira din adevăratele tehnologii ale partidului lui Puţin, dar nu acel Puţin care se află acum ia Kremlin, ci acel pentru care au votat 52 la sută din alegători”.

Cel care a încercat să riposteze la afirmaţiile lui Viktor Alksnis a fost directorul Institutului de cercetări politice de la Moscova, un “apropiat al Kremlinului”, Serghei Markov. Chiar dacă şi dl Markov a împărtăşit în totalitate patosul imperialist al precedentului orator, el nu a evitat să precizeze că şi liderii de la Kremlin împărtăşesc ideile lui Alksnis şi chiar sînt gata să lupte împotriva problemelor naţionale enumerate. Nu, Puţin nu are de ce să fie învinuit. însă această afirmaţie a stîmit hohote de rîs atît în sală, cît şi în prezidiu. Probabil, cuvîntarea Iui Viktor Alksnis a părut cu mult > mai serioasă şi mai echilibrată.

în final, se pare, totuşi, că de Puţin are nevoie toată lumea: şi opozantul Alksnis, şi Markov, “apropiatul Kremlinului”. Cu toate acestea, locul şi iimpul desfăşurării forumului “Noi

.sîntem Rusia” este, “pînă la ţeatralitatc”, extrem de simbolic, în paradigma conturată de Alksnis, RTM se asociază cu Cetatea Brest (oraş cunoscut prin rezistenţa eroică pe carc garnizoana oraşului a opus-o, în spatele liniei inamice, trupelor

hitleriste, într-o luptă care a durat circa o lună de zile, începînd din 22 iunie 1941).

De altfel, “preşedintele RTM” nu a onorat forumul cu prezenţa sa. Potrivit versiunii pe care au form ulat-o funcţionarii transnistreni,'asupra liderului RTM a fost exercitată o presiune extraordinară din partea Moscovei, care a fost extrem de nemulţumită de tonalitatea “anti- Putin” a manifestaţiei organizate de unii deputaţi ruşi. în ceea ce priveşte prezenţa “ministrului Afacerilor Externe” al RTM, V aleri Liţkai, aceasta i-a dezam ăgit şi mai m ult pe patrioţii ruşi: în cuvîntarea sa, el nu a exclus aderarea Transnistriei la Ucraina vecină. Deputatul Alksnis s-a grăbit să riposteze A rezultat un mic scandal, care, potrivit zvonurilor, a şi stat la baza refuzului lui Igor Smimov de a veni la forum.

Totuşi, este absolut posibil ca “preşedintele” transnistrean să fi m anifestat această precauţie exagerată nu numai din acest motiv. Organizatorii forumului doreau ca punctul culminant să-l reprezinte discursul televizat al ex-deputatului rus Boris Berezovski, însă şi acest lucru a fost anulat, din nou “din cauza presiunilor exercitate de Moscova”. Se parc că cele trei persoane, carc trebuiau sâ-1 reprezinte la forum pc “surghiunitul londonez”, nu au fost lăsate să sc îmbarce în avioane dc către serviciile speciale ruseşti.

(Articol semnat de Mohammed : Dahlan, fost şef al securităţii

ANP în Gaza, m em bru în j conducerea A l-Fatah şi

consilier al lui Yasscr Arafat)"THE GUARDIAN"Departe de a-fi stabilit o

viziune de pace, planul preşedintelui american, George W. Bush, privind Orientul Mijlociu ilustrează decizia SUA de a abandona procesul de pace. Ceea ce s-a făcut efectiv a fost

►să se tranforme o serie de cereri ale comunităţii şi legislaţiei internaţionale într-o serie de cereri referitoare la Yasser Arafat. Totodată, s-a conferit un nou sens cuvîntului democraţie, avînd în vedere că liderii palestinieni trebuie aleşi de alţii.

Administraţia SUA este pur şi simplu nepregătită să înfrunte guvernul Sharon ?n orice împrejurare. Acest lucra a reieşit clar prin faptul câ preşedintele Bush i-a cerut în repetate rînduri lui Ariei Sharon ca armata israeliană să plece din oraşele palestiniene, dar cererea Iui a fost ignorată. Consecinţa clară va fi agravarea conflictului, în condiţiile în care nici palestinienilor şi nici israelienilor nu li se vor oferi elemente pozitive cîştigate.

Este important să se înţeleagă cum s-a ajuns în acest impas nefericit. Am luat parte la negocierile de la Gamp David în vara anului 2000 şi am fost unul dintre cei care au depus eforturi majore pentru a se ajunge la un acord. M-am confruntat chiar cu acuzaţii din partea unor membri 'H delegaţiei palestiniene că am fost prea dornic de a obţine un acord. Dar am fost primul care am refuzat ceea ce s-a propus în aparenţă (în aparenţă, deoarece

nimic nu era scris). Contrar a ceea ce s-a susţinut ulterior, Ia Camp David nu s-a făcut o ofertă serioasă, nu ne-a trecut prin faţa ochilor o soluţie pe care am fi putut să regretăm că am lăsat-o să treacă pe lingă noi. Negocierile de la Taba, patru luni mai tîrziu, unde a avut loc un dialog serios, sînt cu totul altceva. Dacă la Camp David ni s-ar fi oferit genul de proiect de pachet convenit la Taba, am fi putut ajunge la un acord. Dar premierul israelian din acea vreme, Ehud Barak, a blocat încercările de a conveni un acord, deoarece peste două săptămîni urmau alegerile în Israel.

Erorile comise merg şi mai departe în timp. A existat o eroare strategică în acordurile de la Oslo din 1993: aceea de a încheia un acord de tranziţie, interimar, cînd cele două popoare erau pregătite pentru o pace globală. Perioada interimară le-a permis israelienilor să continue ceea ce au făcut şi anterior, aşezările, îngrădirile şi exproprierea terenurilor, comporfîndu-se ca o forţă de ocupaţie tipică. Au existat de asemenea schimbări constante ale conducerii israeliene, care au dus la anularea' acordurilor şi înţelegerilor.

Am plătit preţul pe teren, în timp ce islamiştii au fost capabili să construiască opoziţia faţă de procesul de pace. Pe tot parcursul perioadei Oslo, am adoptat măsuri serioase pentru a preveni atentate din partea opoziţiei. Era de datoria Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP) să pună în aplicare partea ce ne revenea din . acorduri, iar palestinienii de rînd ne-au susţinut, deoarece existau speranţe privind procesul de pace. Dar islamiştii au crescut în

LIDERIIumbra eşecului procesului de pace, iar rezultatul a fost acela

, că poporul a ajuns să ne perceapă ca asigurînd securitate mai degrabă Israelului decît palestinienilor.

Acestea au fost condiţiile care au permis ascensiunea intifadei în septembrie 2000. Nu a fost opţiunea noastră. Ideea că, într-un fel, conducerea palestiniană a planificat această revoltă este .ridicolă. Frustrările palestinienilor legate de continuarea ocupaţiei, de îngrădiri, de noile aşezări, de amînările şi restricţiile economice au atins punctul de fierbere. Cu trei zile înainte ca Ariei Sharon să se deplaseze la moscheea El Aqsa din Ierusalim, în septembrie 2000, i-am spus ministrului israelian de Externe din acea vreme, Shlomo Ben Ami, iar la Washington, emisarului preşedintelui BilI Clinton pentru Orientul Mijlociu, Dennis Ross, că există riscul unei noi confruntări. Chiar şi în acele condiţii, dacă Israelul nu ar fi comis ucideri Ia scară largă în rîndul protestatarilor, - în urma vizitei lui Sharon, şapte persoane au fost ucise şi alte 80 rănite în prima zi, în timp ce a doua zi au fost ucise 12 persoane - riscul de confruntare ar fi putut fi ţinut sub control. I-am avertizat atît pe Ben Ami, cît şi pe şeful Statului Major israelian, Shaul Mofaz, să nu recurgă la ucideri căci situaţia va exploda. Mofaz mi-a telefonat a doua zi şi m-a întrebat cum să remediem lucrurile. I-am spus: “Renunţă, nu se mai poate face” nimic, vorhim la anul”.

De atunci, atît guvernul Barak, cît şi guvernul Sharon ne-au tratat ca pe nişte inamici, ne-au distrus birourile, i-au ucis sau arestat pe

majoritatea ofiţerilor palestinieni de poliţie, carc nu au nici o legătură cu actele de terorism, în timp ce au continuat să ne ceară să prevenim atentatele. în asemenea condiţii, ANP este cu desâvîrşire incapabilă să facă acest lucra. Afirmaţiile că ANP incită la atentate sinucigaşe sint un nonsens. Aceste atentate sînt rezultatul unor pedepse colective aplicate fără discriminare, al asedierilor, demolării locuinţelor şi uciderilor israeliene necontenite. Toate acestea au determinat persoanele neangajate politic să vadă în ele acte de răzbunare.

Noi condamnăm farâ echivoc atentatele împotriva unor civili. Dar situaţia s-a transformat într-un adevărat cutremur. Preşedintele Bush cere în prezent pur şi simplu o lovitură de stat împotriva lui Arafat, pentru câ Adminisitraţia americană afirmă că, şi în cazul în care Arafat va fi reales în urma unui nou scrutin, ea nu va negocia cu el. Rezultatul discursului lui Bush a fost, aşa cum arată ultimele sondaje de opinie, câ nouă din zece •palestinieni afirmă câ vor vota cu Arafat. Şi atît timp cît israelienii sînt împotriva lui Arafat, eu voi fi alături de Arafat indiferent de rezervele pe care le am privind unele dintre deciziile luate. Cît timp preşedintele ANP este sub asediu este eronat să îl critici acest lucru va servi numai Israelului şi Americii. Este exclus să schimbi conducerea palestiniană în aceste împrejurări.

Dacă vor încerca să îl înlăture sau să îl asasineze şi totul este posibil în era lui Bush şi Sharon vor regreta amarnic acest lucra. Din punctul nostru de vedere, trebuie să continuăm procesul reformelor cu bătaie lungă, nu să

. facem pe placul americanilor care doresc să desfiinţeze ANP şi pe Arafat. Din punctul de vedere al

intereselor palestiniene, trebuie să mobilizăm sprijinul pentru ANP şi să îl întărim. Trebuie să ii schimbăm pe unii politicieni din funcţiile de conducere, să facem ca ei să poată fi traşi la răspundere, să reducem numărul ministerelor, să limităm risipa de bani şi să reducem numărul agenţiilor dc securitafe.

Am făcut presiuni în direcţia acestor reforme cu mult timp înainte ca SUA şi Israelul să înceapă să le folosească drept scuză pentru 'că nu instituie pacea. Poziţia privind reforma m-a făcut să îmi pierd funcţia dc şef al securităţii în Gaza. Cel mai mare obstacol în calea păcii a fost direcţia în care a evoluat viziunea israeliană. Ei au înţeles pacea numai în termenii propriei politici interne şi ai propriilor dispute. Din acest motiv s-au gîndit să exproprieze peste 10 la sută din teritoriile palestiniene prin aşezări şi apoi s-au mirat că îi respingem. Potrivit perspectivei palestiniene, compromisul nostru istoric este de a accepta 22 la sută din Palestina de dinainte de 1948 şi chiar în acest caz israelienii intenţionează să o divizeze. Sînt prizonierii propriilor vise şi iluzii, aşa cum au fost în urmă cu 30 de ani.

Dacă problema se pune între iluziile noastre şi ale lor, atunci nu vom soluţiona niciodată conflictul. Nu există motive care să justifice renunţarea Ia aspiraţiile fiecărei părţi. Dar nu există decît o soluţie: două state Care trăiesc unul alături de celălalt un stat palestinian de-a lungul frontierelor existente în iunie 1967, cu capitala în Ierusalimul de Est arab, în care palestinienii să poată trăi în libertate, demnitate şi independenţă, şi o soluţionare echitabilă a problemei refugiaţilor şi un stat israelian în pace şi securitate.

CINE ÎNDRĂZNEŞTE SĂ

SE NUMEASCĂ LIBERAL

ÎN FRANŢA?i

(Articol de Maurice Druon, mem bru al A cadem iei Franceze)

"LE FIGARO"A lunecările . de sens,

m odificările sem antice, varia ţiile lim bajului sîn t revelatoare în privinţa stării de spirit şi a sănătăţii unui popor. O pervertire gravă este pe cale să aibă loc în cazul unui cuvînt im portant, şi anum e al termenului “liberal”. Şi trebuie să i se pună capăt fară întîrziere. Pentru a se răzbuna pentru eşecul ei electoral, survenit din cauza incapacităţii sale de a guverna, stingă franceză a acaparat acest cuvînt pentru a-i inversa semnificaţia şi a-i conferi un sens peiorativ. După puţin timp, el va deveni o insultă. Se are, oare, în vedere luarea unei m ăsuri indispensabile , repara to rii, pentru daunele produse de cei vinovaţi de falimentele trecute? “O derivă liberală”, spun ci. Vrem să uşurăm puţin poverile fiscale ce apasă pc umerii a jumătate din populaţia franceză, să mai micşorăm din strînsoarea şurubului incredibilei înlănţuiri dc regulamente şi constrîngeri carc îi împiedică pc toti, în orice clipă şi în toate împrejurările vieţii lor? "Deviere liberală”.

Desemnarea unui om drept liberal va însemna. în curind. câ acesta este un reacţionar sinistra. Iar o lege liberală va echivala cu o lege scelerată. O analiză elementară arată câ termenul “liberal" este format dc la acelaşi radical ca şi libertatea (fac parte din aceeaşi familie dc cuvinte, n.r). Sint, oare, cei dc stingă, chiar atît de deran jaţi de libertate? Să revenim la dicţionar. într-o prim ă accepţiune, puţin învechită, adjectivul Jiberal înseamnă “generos". în cea de-a doua, el califică artele şi profesiile exercitate liber. în cel de-al treilea sens, el se aplică la ceea ce este favorabil libertăţilor individuale în toate domeniile, şi, mai întîi de toate, în domeniul politic. Unul dintre sinonimele sale este “tolerant”. Liberalismul este atitudinea care favorizează libertăţile , iar doctrina liberală prevede ca acestea să fie garantate.

Stingă franceză, care este supărată pe ea însăşi şi pe lumea întreagă din cauza eşecului suferit, îşi rigidizează poziţiile. Ea cedează troţkismului care s-a infiltrat în ea şi recurge la vechea metodă marxistă, ce constă în dezonorarea cuvintelor pentru a dezonora ideile pe care le reprezintă acestea. Pervertirea vocabularulu i constitu ie o specialitate a comuniştilor, cu acest procedeu, ei au abuzat de popoare timp de 70 de ani şi, după cîte se pare, nu au încetat să o facă. Astfel* liberalismul a deven it vicios, ruşinos, execrabil, legile liberale, nefaste şi antidemocratice, iar liberalii, îa rîndul lor, n işte oam eni periculoşi şi demni de dispreţ. Libertăţile, libertatea nu vor întîrzia să pară suspecte. ;

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

1 5 8 d .H - D ata u ltim e i m e r i t : e p ig ra fic e a D acie i S u p © r

lîirr;

Prezenţe artistice clujene la.BucureştiBroderie cu Zoe VIDA-PORUMB

ritmuri, reţele, desen într-o participare tainicăCapitala găzduieşte, în aceste zile, o foarte interesantă

‘ exp o ziţie de broderie a a rtis te i clujeneZoe VIDA-PORUMB, spaţiul oferit acesteia fiind unul de excepţie:

; . Galeria de artă Sabina şi Jean Negulescu. Avem de a face cu ' prelungirea, jirească de altfel, a expoziţiei deschise în luna mai, de i, aceeaşi artistă, la Institutul de Istoria Artei "G. Oprescu”, tot din

Bucureşti, ecourile extrem de favorabile "provocînd” solicitarea de a expune broderiile şi în incinta galeriei deja amintite.

Absolventă din 1972 a Universităţii de Arte din Cluj-Napoca, secţia Textile, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1976 şi prezentă activă Ia expoziţii de artă decorativă din ţară şi străinătate încă din 1973, Z oe VIDA-PORUM B înscrie în palmaresul său artistic participări la: Ouadrienala Internaţională de Arte Decorative de la Erfurt, Germania. 19S6; Expoziţia Internaţională de Artă Decorativă Moscova, 19SS; Trienala Internaţională de Tapiserie, Tournai, Belgia, 1993;

Expoziţia Internaţională “Anchor European Award fo r Modern Embroidery” Kenzingen, Germania, septembrie 1996; Milano, Italia, decembrie 1996; Nederlands Centrum Breda, Olanda, martie 1997; Brimstage, Marea Britanie, mai-iunie 1997; Offenburg, Germania, august 1997; Expoziţia “The International Biennial o f Miniature Arts”, Gornji Milanovac, Iugoslavia, septem brie 1996, 1998, 2000; Expoziţia Internaţională "M iniartextil” Como, Italia, 1998, 2001; Tabăra Internaţională de textile Chiprovsti, Bulgaria, 1998; Expoziţia Internaţională de textile. Ambasada României la Sofia, Bulgaria, 1999; Expoziţia românească de artă decorativă de la Veneţia, Italia, 1999.A deschis expoziţii personale Ia Cluj-Napoca, Bistriţa, Oradea, Sibiu. 1 Alba lulia, Roma (Italia), Bucureşti. Deţine: Premiul Uniunii Artiştdoi Plastici din România, pentru Artă Decorativă, în 1995; Premiul special

'la “The Fourth International Biennial o f Miniature A rts” Cor iji Milanovac, Iugoslavia, 1996. .11

. r . >* r *

1^ >. . ’ /y - : f* t - i .

....

y X * v™ : .■ ' f r -mn-h

i.■

I ~ tk*» » k*

~ % N

i ' * »>

* s c . - ■ '

disponibilitate culturală, Zoe Vida-Porumb nu putea, însă, rămîne multă vreme cantonată cu suficienţă în propria sa formulă artistică, în ultim ii ani demersul său creator deplasîndu-se spre un teritoriu al postmodemismului fertilizat de frecventarea stăruitoare şi pasionată a artei medievale româneşti. Vechi broderii tradiţionale cu destinaţie culticâ (epitafuri, acre, cpitrahilc) ca şi vechi icoane maramureşene,

citite cu pioşenie de ochiul sensibil al unui cunoscător avizat, sînt decodate în termenii unui limbaj propriu, avînd ca vehicul materiale şi tehnici în mod polemic “ nenobile” : în locul firului de aur, argint sau mătase, firul de aţă şi sfoara de uz comun ori chiar fîşia de hîrtie tratată după o reţetă proprie inedită; în locul suportului din catifea sau mătase, pînza de etamină, asociată uneori cu hîrtia sau

• Dc aproape trei decenii, ZOE V IDA-PO RUM B este o prezentă constantă şi stârnitor notabilă in actualitatea artelor decorative româneşti. Premiul pentru artă decorativă al UAP din România conferit artistei in anul 1995 a ce rtifica t, cu autoritatea unui exigent juriu naţional, valoarea deosebită a creaţiei sale originale, situată cu discreţie, dar cu fermitate. în spaţiul unui “ modernism dc

foarlc bună ca lita te” , carc, nutrit dc substanţa autentică a artei şi c iv iliza ţie i ţărăneşti tradiţionale, sc caracteriza prin relaţia directă, imediatsesizabilă, între materialul textil (căruia i sc asociau, neostentativ, alte materiale organice) şi o anume, expresivă, configuraţie spaţială,precumpănitor tridimensională, volumetrica,

înzestrată cu o reală

chiar înlocuită de fo lia din material sintetic; în locul tehnicii laborioase a cusutului manual, o tehnică nu mai puţin laborioasă, dar mecanică (maşina de cusut electrică şi accesoriile ei, necesare pentru diversificarea paşilor cusăturii)... în ciuda acestor polemice substituiri, obiectele create acum de Zoe V ida - Porum b nu devin “ arte povera” , ci dimpotrivă: piesele, bidimensionale (parietale sau gîndite a fi acroşate pentm a putea fi privite în transparenţă) au o somptuozitate particulară: preţiozităţi vizuale şi tactile, transparenţe suave, foşnet aproape muzical al culorilor armonizate cu rafinament, ce susţin eleganţa formelor caligrafiate cu fineţe. Calităţi ce trim it cti subtilitate la spiritul modelelor originare, probînd, în acelaşi timp, originalitatea şi gustul artistic elevat, definitoriu pentru viziunea Zoei V ida- Porum b - scrie dr. L iv ia Drâgoi, Directorul Muzeului Naţional dc Artă Cluj •

Prin lumile-simboluri, c a re ;; articulează după o a n a lo g : destul de clară, se de lim itez : cîteva coordonate: delicateţe, vigoarea lin ie i, se n in u l : căldura cu care artista desenează detaliul, acurateţea im a g ir realizate prin întretăierea mă­reţele venind parcă d in tr-un o:, transmis peste veacuri. E n e rr spirituale se coagulează a s r în lumini, reliefuri şi u m b re . . într-o mare mişcare de sp :r imaginile biblice - v e r ita b mozaicuri în care p ie tr ic e .i multicolore sînt în lo c u ite cusătura măiastră - sugerez aplecarea către sacru, re p u r to tu l în ordinea d e începuturile lumii. E xpoziţia la Galeria de artă S a b in a Jean Negulescu - un m o r r : p rim it sub cele m ai b . - auspicii cu ecouri favorabile rîndul criticii şi al p u b lic e remarcabilă prezenţă a r t is t clujeană în Capitală, aşezată s._ semnul originalităţii.

Michaela B O C

C ă r ţ ile c lu je n i lo r

Constantin Zărnescu:D r a c u la în C a r p a t i

O imaginaţie bogată, tinzind spre extremismul barochist caracterizează ultima carte a lui C -tin Zărnescu, dedicată principelui Dracula. După ce nc-a oferit o investigaţie istorică bine documentată intr-o carte anterioară, cl s-a simţit atît dc îmbibat dc subiect, atît de prins dc faptele văzute şi nevăzute ale domnitorului valah, îneît s-a văzut pus în situaţia să-i consacre şi o operă de ficţiune, un fel de dramatizare

w

% ■■V

n

r t '"nra A

arborescentă “ în trei acte” , scrisă în versuri, carc ni se pare câ defineşte în întregime spiritul fantast, însetat de mari nebuloase tematice, cel hagiografic şi fabulatoriu al scriitorului, natura sa cscnţialmente contorsionată, dispusă sâ migreze pc mari spaţii onirice. Anterior, Zărnescu îşi dovedise înzestrarea pentru scenă propunînd o Iocasta modernă, ruptă de tentaculele ancilare ale stereotipiilor desuete. Aşa procedează

el şi în cazul lui Dracula, invcntînd - e drept, în raport cu spiritul istoric rezolut -, scene şi întîmplâri dintr-un Ev Mediu atracţios, de tip european, sub semnul căruia evoluează şi drama reală a princ ipe lu i valah, însetat de dreptate şi năzuinţă luminată, care-şi depăşeşte cu mult epoca. E un principe machiavelic, scindat, în luptă mereu cu sine şi cu ceilalţi,- ffămîntât de mari ambiţii politice si sociale, de reformism moral, între intenţii şi posibilităţi se cască o mare prăpastie, ceea ce dă naştere unui faustism accentuat, trăit la toate nivelele. în funcţie de această enormă rostogolire interioară, personajul iese din lumea reală şi intră în' planul magico-mitic, tenebros şi isterizat care acompaniază cu atmosfera lui macabră întregul mers al acţiunii.

i

E un fel de “ noapte valpurgicâ” de o marc intensitate tragică, dezvăluind propensiunea spre ilustrarea marilor abisuri sufleteşti ale personajelor, o Iunie fastidioasă şi burlcscă, spre zugrăvirea căreia autorul dovedeşte o marc aplecare şi înzestrare scenică. Din această cauză, pc alocuri, aceste “ scene dc mase” devin dominante, detumînd, într-un fel, acţiunea de tip “ eroic” spre registrul grotesco-burlcsc, la fel ca în Ţiganiada, unde planul eroic şi cel comico-satiric se împletesc la modul ingenios. Ceea ce dăunează însă corporalităţii piesei, luată de astă dată ca operă dramatică, este pulverizarea acţiunii, risipa prea mare de elemente de atmosferă, versificaţia deficitară şi replicile arborescent-hilare. Ficţiunea dramatică a lui C-tin Zărnescu e făcută spre lectură, nu spre interpretare scenică, căci deliciul verbal subminează în chip constant construcţia de tip dramatic. Naşte însă un imens teritoriu de delicii literare de tot felul, al căror bizarerism produce efecte comice neaşteptate. Prea multe repetiţii şi stereotipii lingvistico- lexicale transformă replicile într-un fel de balast ceţos, coborînd în derizoriu şi senzaţional ieftin. Domnitorul sanguinar trece cu nonşalanţă peste relaţiile lui cu Eliza, peste cele de rudenie, absorbit complet de himera lui lăuntrică asumată istoric şi trăită în întreg tragismul ei: “ Doamne, Te rog... îţi ju r!/ Şi te conjur!/ Salvează, mîntuie această ţarâ!/Carpaţii şi Dunărea/Îndepărtează strîmbătatea!/ Mîntuieşte creştinătatea!...” , un vis himeric care îl înalţă şi-l pierde totodată.

Mircea POPA

LUMINA DIN OGLINDA -“aripa surlsului”

într-un “ Cuvînt înainte” , Vasile Gogea ne spune că “ Versurile lui GAVR1L M O ISA - oarecum surprinzătoare pentm un ofiţer artilerist - sînt de o discreţie a expresiei poetice derivată nu atît dintr-un “ program” , cît mai ales din natura lor de realitate secundă, delicat reflectate în oglinda sufletului, care le fereşte de abuzul de sentimentalism” , iar poeta Persida Rugu completează (pe ultima copertă): “ Aripa surîsului domoleşte durerea, intensitatea iub irii devine melopee înfrunzită de vînt, aroma trecutului se oglindeşte în Lethe. Şi cuvintele curg, purtate de îngeri...”

Apărută în editura clujeană “Grinta” , condusă de Gabriel Cojocaru, lector fiind Ionel Andraşoni, coperta, o reproducere după lucrarea Teodorei Gogea “ Luminarea din oglindă” , cu o excelentă prezentare grafică semnată de Adrian Ilina, este o carte de poezii cu adevărat remarcabilă, mai ales că este doar al doilea volum personal al autorului, publicat anterior de Casa Cărţii de Ştiinţă. (Iubirea, veşnica povară)

Putem cita oricare dintre cele 60 de titlu r i care-i formează cuprinsul, supleţea versurilo r dovedind o sensibilitate firească şi o ştiinţă a exprimării de necontestat. Vom reda spre exemplificare doar poemul A în flo rit liliacu l (în înţregime): “ de

Găuri! fîloisa

rr• ' . 'V V . . . ' p r j> V'-v'w ' i*-- O

I f> i:

diiiiiki in tjlnâ

•«Editor» i■ “Grinta” ”

aşteptări,/ne-a crescut/în palm e/gr. j verde./la ceas de noapte/mai căutâr cu disperare,/un leac/iubirilor, par:, mai rare./ grăbiţi,/n-am observări:- - în florit liliacul/în februarie” ; ş i i fragment din Peste trupul tău: “ pes:. trupul tău/aprins,/de petale parcă/n ins.^ îmi plimb visele/mereu/în culori, curcubeu;/să-ţi sorb/seva din fin tîn :, să-ţi cobor/în rădăcini,/şi sâ.curg/pn tine lin...” ,

Ionel ANDRAŞOh ,

py*

Aici ar putea fireclama dumneavoastră A l

/

m

1 581 - D a ta re a c e lu i m a i v e c h i te x t ju r id ic ro m â n e s c

d e s c o p e r it la Ş c o a la M în ă s t ir ii P u tn a .

v/|fl galeria "gresia'' din ^ c j

; Q 2 S E 3 0 2 S S Ş B 0 B iB S tB '

La un palmares expoziţional care a făcut.din galeria “ Frezia” din Dej spaţiu referenţial în contextul realităţii artistice din România ultimilor trei ani, iată-ne, din nou, martorii unui eveniment de excepţie: prezenţa pe simeze a lucrărilor maestrului septuagenar Dan Hatmanu, iden tifica t cu viaţa culturală a Iaşiu lu i din ultima jumătate de veac, ca artist, profesor în învăţămîntul academic de artă, rector al U n ive rs ită ţii de artă “George Enescu” (1984-1990). Ca

;■ orice artist care-şi respectă reputaţia,; a adus în ambianţa dejeană crîmpeie : de creativitate d iii cele mai

semnificative c ic lu ri care i-au , particularizat viziunea: Caractere,

vitrine parisiene, laşiul - evocare ^sentimentală, Substituiri. Cele 36

exemplare de pictură şi grafică sînt ' tot atîtea mărturii de sugestivă şi ! rafinată pătrundere în datele

esenţiale ale tră ir ilo r umane, ipostaziate în imagini plastice din care transpare edificator sinceritatea şi puritatea emoţiei, savoarea umorului şi-a atmosferei lirice, limpezimea lu c id ită ţii şi profunzimea meditaţiei.

Urmare a unei reale şi constante iubiri de semeni, s-au născut acele memorabile şarje prieteneşti, prin care un număr impresionant de nume reprezentative ale spiritualităţii româneşti (aparţinînd prioritar spaţiului cultural) li. s-au sintetizat trăsăturile în ceea ce au mai definitoriu ca fizionomie şi caracter. După Octav Angheluţă şi Silvan Ionescu, maestrul Hatmanu

■ avea să devină autorul greu cgalabil al acelei galerii de spirite ardente,

' subtil şarjate, devenite energii vitale cărora le admirăm verva pledoariilor, poezia firii: Corneliu Baba, Ion Irim escu, Radu

. Beligan, Ion F runze tti, Petru Comarnescu, Dan H ău lică , B rădu ţ C ova liu , C laud iu

l Paradais, Autoportret şi mulţi alţii \ (peste 100).

Marcat de încărcătura de istorie şi frumuseţe a capitalei moldaye, maestrul Dan Hatmanu s-a dorit şi a devenit rapsodul inspirat şi veridic al patinelor şi duhurilor ancestrale ce emană din splendorile arhitecturale, din respiraţiile intime ale unor străzi, lăcaşe, înnobilate de trecerea a mari voievozi, cărturari, concetăţeni, aştemînd asupra lor atemporale iluminări: alb catifelat pese Trei Ierarhi, galben-cărămiziu asupra aşezământului de la Sf. Sava, verde surdinizat asupra Palatului Culturii, ocruri sidefii Spre Golia, miresme brumării asupra caselor din Strada Armenească, Lîngă Trei Ierarhi, Pe strada Sf. Sava ş.a. M artor atent al~ freamătului contemporan, i-a transpus metaforic amprentele şi tensiunile într-o suită de pălării etajate în dezinvolte verticale, proiectînd destine în imensitatea unui spaţiu incert, printr-o pendulă în derivă, fixată diagonal, face aluzie asupra curgerii temporale, pentru ca prin tenebrele unor compartimentări nocturne, desfăşurate pe schelăria unui scaun, să strecoare o rază de lumină furnizată de iradierea bisericii Sacre Coeur din Paris (imaginînd un straniu dialog cu Eugene Ionesco).

De un farmec cu totul particular sînt creionările ce fixează în eternitatea tim pu lu i .poetica v itr in e lo r parisiene, p rile j de configurare a modelor, bizareriilor de tot fe lu l: M o u lin Rouge, Tentaţie la Sainte Chapelle, Isp ite le n o p ţii, Nebuna din Chaillot, uimirea acutizîndu-se pînă la pierderea “ uzului ra ţiun ii” , ipostaziindu-şi propria condiţie doar în argumente vestimentare, decapitat.

Inteligenţă, bonomie, umor de cea mai rafinată factură strecoară şi-n Substiturile în care îşi etalează cu, discret orgoliu capacitatea de a se confrunta cu atitudini şi mărturii spirituale consacrate, omagiindu-şi îngerul păzitor - soţia - într-o superbă reconstituire de atmosferă

Galeria de artă EREZIA”Hi I I g*» F? m m W.

$VS l i M

1

L. » . , .A - r - :?n . ,

p î c & y r ă ş l g r a f i c ă

iunie-iulie 2002poetică simbolistă, tip ică A rt- Nouvcau-ului (La bellc cpoque), ridică statutul creatorului la cote princiare, imaginîndu-se în platoşă regală cînd preia postura lui Ilenric cel Pios (replică după Lucas Cranach) sau cea de senior medieval (replică după Masaccio), pentru ca transfigurarea să atingă culmile purităţii şi candorii atunci cînd în spiritul lui Francisco Goya din Ducesa de Alba dă contur şi culoare vîrstei adolescentine în diafana siluetă a nepoatei Anca.

Desfăşurat în prezenţa reputatului maestru Dan Hatmanu si a distinsei

sale soţii, carc şi-a dcsăvîrşit la rîndu-i un preţios statut de istoric de artă, vernisajul de la Dej - pregătit cu acea recunoscută nobilă elevaţie şi căldură de prof. Ion Mureşan, împreună cu /am ilia Corina şi dr. Marius Boca, avea să marcheze adînc sufletele şi memoria unui minunat public, constant şi numeros, rezonant la splendoarea faptelor de spirit prin care cultura rpmânâ se adresează lum ii, potenţîndu-i zestrea de frumuseţe, poezie, vitalitate, percnitatel

Ffrof. univ. dr. Negoiţâ LĂPTOIU

Nenea lancu, berar...

Ca un mare s c riito r, Caragiale nu a refuzat n ic i o experienţă de viaţă, căci ştia

■ prea bine c ît de fo los itoa re po t fi ele : pentru scrisul său. In tre m ulte le meserii şi ' func ţii prin care trece o ri le deţine, este şi

aceea de berar. în 1983, deschide, pe strada Gabroveni, o berărie în- asociaţie

j cu un oarecare M ih a lc e a . C ine este personajul? Ne spun B. Jordan şi Lucian P redescu .în ca rtea lo r “ C a ra g ia le ” . M iha lcea era uri c o n s ilie r m u n ic ip a l!

: U rm aşii lu i de azi pot z îm b i uşurel însă. M ih a lce a era a n tre p re n o r de b e ră r ii, hote luri şi de a legeri!! în funcţie de cîştig,

• consilieru l in fluenţa alegerile. Berăriile lu i erau locuri de propagandă sigure. Şi to t atît de sigur e că în berării a ascultat nenea

-vIancu poveşti fără egal, pe care el le-a■ flem urit cu haru l său de geniu. D ar cei mai m u lţ i c lie n ţ i ai b e ră r ie i beau pe chitanţe, ce urmau a f i achitate. C lientu l cel m ai c red inc ios era C arag ia le . Cu um orul şi apetitu l său către năzdrăvănii, la 1 decefnbrie acelaşi an devine membru

o

al Societăţii Internaţionale a chelnerilor d in B u c u re ş ti. B e ră r ia dă fa lim e n t, Caragiale nu-şi plăteşte cotiza ţia şi e dat a fa ră d in Socie ta tea In te rn a ţio n a lă a che lnerilo r. Nu se lasă, se duce la Iaşi. V re a să desch idă a co lo , la G răd ina C red itu lu i Urban o berărie. Se convinge că ieşenii sînt săraci şi nu are şanse de cîştig . Renunţă, dar va deschide în 1894, pe strada Şelari, berăria “ Bene bibendi” . C lie n ţi erau Şt. O. lo s if, lancu Brezeanu, e p ig ra m is tu l D . T e leo r şi m u lţ i a lţ i i, începe bine, dar se term ină rău. D atoriile cresc, nenea lancu nu are răbdare şi înch ide berăria.

U n an mai tîrz iu încearcă iar, de data

aceasta lu înd în arendă restaurantul gă rii d in B u ză u . Se am uză de G he rea , am eninţîndu -1 prieteneşte, câ to ţi c lie n ţii lu i de la P loieşti, vor ve n i la Buzău. Cîteva lun i şi a lt v is se spulberă. Caragiale mai încearcă o dată şi deschide o berărie , “ Gam brinus” , în Piaţa T ea tru lu i N aţional. Cu această te n ta t iv ă , eşuată ş i ea, C arag ia le se osto ieşte cu b e ră r ii le şi visează to t m ai m u lt să plece la B e rlin .• P ierde b e ră r iile , dar soarta î l a ju tă , cîştig înd ca m oştenitor o parte d in averea M um uloa ie i. B e rlinu l e mai aproape. C îte din schiţe le şi momentele lu i cu m it ic i şi am ic i le va f i auzit în be ră riile lu i? !

Viorel CACOVEANU

Nu poţi pierde ce n-ai

Există oameni p£ care nici musca nu vrea să cadă, nu îi înţeapă ţînţarii şi nu au nici un fel de îndoieli. Ei nu sînt norocoşii soartei, cum ai crede la prima vedere, ci, dimpotrivă, fantome groteşti.

Omul normal este, fără îndoială, cel mai uimitor lucru din natură, căci este un ghem de în trebări, de în d o ie li, de contradicţii. Ele sînt izvorul ascuns al rîului ce curge, întruna, prin noi, precum măsoară, picurind, nisipul în Clepsidră.

Unii au definit omul drept cea mai inteligentă maşină, dar asta a fost demult pe vremea lui La Mettrie. Astăzi, orice computer, chiar de generaţie veche, ne întrece, le je r. în schimb, creaţia, momentul acela divin cînd omul, complet neîngrădit, poate transforma haosul, cu îneîntare, în ordine şi frumuseţe este pecetea acestei fiinţe dominată mereu de dorul necunoscutului şi al libertăţii.

Fiinţă care gîndeşte, carc iubeşte şi carc vrea, om ul ştie să fie o istorie nerepetabilă, căci fiecare sîntem un unicat.

Vasari ne-a numit întîia sculptură. Sîntem, defapt, în fiecare clipă, sculpturi ale soarelui şi ale pămîntului, mereu şi mereu altele şi purtăm marca celestă ca şi cea telurică, la vedere sau ascunsă adînc în noi.

Omul sc bucură, speră, sc înfurie, suferii sau sc plictiseşte, sc simte umilit, frustrat şi, rareori, apreciat. Aceasta este roata vieţii cc aleargă cu fiecare, într-o zi. Şi toţi avem everesturi şi abisuri, împliniri şi dezamăgiri, căci nu sc poate altfel.

Viaţa nu este un banchet, deşi este un dar. Nu este nici blestem, deşi, adesea, suferim. în nici un caz viaţa nu este o victorie, care durează, deşi pentru asta trebuie să luptăm mereu şi să sperăm din toate puterile.

M-am întrebat, adesea, oare cîţi ştiu, exact, cc au dc înfăptuit şi cîţi se lasă pradă vînturilor şi furtunilor carc ii duc unde vor ele?

Cîţi înţeleg că este obligatorie lupta ca o condiţie a fe r ic ir ii, dar şi a supravieţuirii? Ţine dc demnitate şi, poate, şi de instinct sănătos. Nimic nu vine dc la sine, deşi totul pare să arate astfel. A i de luptat cu cunoaşterea, cu necunoaşterea, cu înţelegerea oamenilor şi cu neînţelegerea lor. A i de înfrînt furtuni de uri, uragane de invidii, torente de nepăsare şi oceane, învolburate, de prostie.

Nu te bîrfi, căci o vor face, cu siguranţă bine, şi prietenii, şi duşmanii - spunea un înţelept care avea şi umor.

A i de înfruntat prieteni, duşmani, indiferenţi şi ticăloşi. E greu. Dar cel mai greu este să lupţi cu tine însuţi. Şinele şi lumea - iată două armate cu care trebuie să faci pace dacă vrei să fii fericit. Sau, măcar, armistiţiu.'

Şi-n fond ce-nseamnâ să f ii fericit? Sâ-1 credem pe Thales: trup sănătos, spirit iscusit şi fire educată? Sau să credem •înţelepciunea populară: prost să fii, noroc să ai? Biblia e plină de adevăr: fericiţi cei săraci cu duhul.

Poţi pierde avere, sănătate, iubire, funcţie, putere, poţi pierde tot. într-o clipă. La ruleta vieţii totul este posibil, ■ cu uşurinţă.

Dar nu po ţi pierde ce n-a i, adică minte*. Se poate conchide şi aşa.

' i i * L o p e d e V e g a

Stela-Maria IVANES

i

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră D' f e s e

1392 - în P e ra C o n s ta n tin o p o lu lu i es te s e m n a 13/ p reze n ţa m o n e d e lo r e m is e în Ţ a ra R o m â n e a s c ă ,

“p e rp e r ii d e V a la c h ia ” in d ic iu a l c i r c u l a t ' ; m o n e d e lo r ro m â n e ş ti în co m erţu l i n t e m a ţ i ° n a '

Parteneîiat pentru ecclotjizarea zonei Gkile TurziiM l

£&

f

v>

h z f-

Din bugetul as igu ră rilo r pentru şomaj şi din alte surse, aiocate conform Legii nr. 76/ 2 0 0 2 . se pot subvenţiona cheltuielile cu forţa de muncă eieetuate in cadrul realizării unor programe care au ca scop ocuparea temporară a forţei de muncă din rîndul şomerilor, pentru executarea de lucrări şi activ ită ti de interes pentru com unită ţile locale. Pot fi subvenţionate: servicii publice de refacere si întreţinere a

infrastructurii, de ecologizare şi de realizare a unor lucrări edilitare, organizate de autorităţile publice locale, de firme private sau ONG-uri cu avizul administraţiei publice locale: servicii sociale care cuprind activităţi de îngrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor, persoanelor vîrstn ice şi a persoanelor cu handicap, organizate de primării, consiliile locale, o rgan iza ţiinceuvcmamcntalc etc.

• Fonduri suficiente

alocate pentru

şomeri • Primăriile

clujene nu cunosc

Legea şomajului! •

Igienizarea de vară la...

Cheile Turzii •

Programe şi servicii comunitare

neonorate...“ Deşi există fon d u ri

sufic iente alocate pentru aceste programe şi servicii comunitare, doar 17 prim ării din judeţul C luj au încheiat convenţii cu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă C lu j, pentru angajarea unui număr cît mai

mare de persoane care sînt în căutarea unui loc de muncă” , declară Remus LÂPUŞAN, director executiv al A.J.O.F.M. Cluj.

Caniculă şi... ecologizare

■ Pentru realizarea unui meMiu mai curat, mai sănătos, în rezervaţiile naturale, zonele de agrement şi îm prejurim ile “ verzi” ale localită ţilor din" judeţul Cluj A.J.O.F.M. Cluj a încheiat cu ONG-urile de mediu. din judeţul Cluj un parteneriat de ecologizare, program care se va desfăşura pînă la sfirşitul anului. “ Sperăm că, prin aceste programe comune, vor fi angajate cu contract pe o perioadă determinată peste 300 de şomeri care vor desfăşura acţiuni de mediu. “ Campania” de ecologizare se va desfăşura în zonele localităţilor clujene, care au încheiat convenţii şi care au înţeles să răspundă solicitărilor de parteneriat ale agenţiei. D in aceste considerente, vrem ca prima acţiune de acest gen să se desfăşoare în colaborare cu Primăria Turda. Suma oferită de A .J.O .F.M . C lu j este de

1.225.000 lei pe lună unei persoane care este angajată temporar, restul de jumătate din bani, pînă la salariul minim pe economie, urmînd a fi alocată de la bugetele judeţene sau locale şi prin sponsorizări", precizează Remus LÂPUŞAN, directorul agenţiei. ’

La Cheile Turzii, “verzii" vor intra în

acţiune...Asociaţia Ecologistă

“ Potaissa” Turda este primul ‘ ONG care are un program documentat şi coerent, care dacă se va aplica va ecologiza zona Cheile Turzii în acest sezon estival, perioadă în care există aflux turistic. “ Vom antrena cît mai m u lţi, tin e r i care îndrăgesc natura şi vreau să o prote jeze. Aceştia vo r ecologiza Cheile T u rz ii şi îndruma tu riş tii pe traseu” , ne-a spus A lin Roşea, reprezentan tu l asociaţiei turdene. A cţiun ile de ecologizare care au fost demarate în. aceste zile se vor derula pînă în toamna acestui an.

Vasile MOLDOVAN

Un nou complex turistic

Q fOStinaugurat pe

plaja de la Mamaia

M in is tru l T u r is m u lu i. D an Matei A g a th o n , a in a u g u ra t, s im b â tă s e a ra , u n n o u com p lex tu r is t ic , a m p la sa t in zona P opas T re i M am aia .

P o t r iv i t m in i s t r u lu i A g a th on . c o m p le x u l "C o ra l B oach A p a r ta m e n t" a fo s t c o n s tru it d o g ru p u l P c r la - M a jc s t ic S p r in g - T Im e în n u m a i 100 d c z i le , ia r va loa rea in v e s tiţ ie i s c r id ic ă la peste d o u ă m ilio a n e d e d o la ri. H o te lu l c u p r in d e 56 de a p a rta m e n te de lu x , cu două sau c u tre i c a m e re , o p isc in ă , u n re s ta u ra n t d e z i ş i de n oa p te , un lo c de jo a c ă p e n tru c o p ii , p re c u m ş i o te ra să p u b . U n a s tfe l d e a pa rta m e n t p o a te f i în c h ir ia t de tu r iş t i c u 100 d e d o la r i p e n tn j o n oa p te .

M in is t r u l T u r is m u lu i a s u b l in ia t c ă , in s e z o n u l u rm ă to r, in zonă v a e x is ta o m in i s ta ţ iu n e c a re v a c u p r in d e o p t h o te lu r i de lu x , 18 a p a r ta m e n te , u n 'a q u a - parc , re s ta u ra n te , c a s in o u r i ş i baze de a g re m e n t

Bistrîţenii vor ca Dracula Park să fie amplasat în Munţii Bîrgăuiui

Autorităţile judeţului Bistriţa propun ca proiectul Dracula Park să fie realizat în Munţii Bîrgăuiui. afinnînd că Brant Stokcr, autorul romanului “ Dracula". a plasat cea mai marc parte din acţiunea cărţii sale la graniţa dintre Transilvania şi Moldova.

Potrivit vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa, MirceaTaloş, un proiect în acest sens a fost adus la cunoştinţa ministrului Turismului încă de anul trecut.

Principalul argument al lui Taloş este tocmai romanul “ Dracula” al lui Bram Stokcr, carc a plasat acţiunea în Pasul Tihuţa, din Munţii Bîrgăuiui. Acţiunea cărţii arată că, înainte dc a ajunge Ia castelul contelui Dracula, tînârul avocat-Jonathan Harker s-a oprit în Bistriţa, la un hotel care se numea “ Coroana de A ur” . Traseul

personajului literar a fost reconstituit cu mai mulţi ani în urmă, în prezent existînd atît Hotelul “ Coroana de Aur” , cît şi Hotelul Castel Dracula.

Numărul mare de turişti români şi străini carc vizitează, în fiecare an, aceste locuri ar putea fi, conform afirmaţiilor lui Taloş, un argument pentru schimbarea locaţiei Dracula Park. El a mai spus că Primăria Tiha Bîrgăuiui este dispusă să pună la dispoziţia eventualilor investitori, în mod gratuit, aproximativ 60 de hectare de teren pentru construirea parcului. Locaţia Dracula Park va deveni o ceritudine după ce firma PricewaterhouseCoopers va fina liza raportul de consultanţă.PricewaterhouseCoopers a fost desemnată consultant financiar al proiectului în baza

deciziei acţionarilor societăţii Fondul pentm Dezvoltare Turistică Sighişoara SA, adoptată la adunarea generală din data de 15 iunie.

Compania va întocmi un raport asupra fezabilităţii financiare a proiectului din perspectivă internaţională, atît sub aspectul finanţării externe, cît şi sub cel aT atractivitâţii pentm fluxurile de turişti străini. în funcţie de concluziile raportului asupra condiţiilor în care dezvoltarea unei astfel de proiect în România este fezabilă din punct de vedere financiar, consultantul va detalia fazele următoare priv ind implementarea proiectului.

Lansat oficial la 5 noiembrie 2001, proiectul “ Dracula Park” reprezintă o investiţie de 31,5 milioane de dolari.

Aproximativ zece mii de turişti străini vor veni pe litoral, In 2003,prin intermediul companiei ITS

Aproxim ativ zece m ii de tu riş ti s tră in i, în special germani, îşi vor petrece vacanţa pe litoralul românesc, începînd cu sezonul viitor, în baza unui contract semnat de Ministeml Turismului cu grupul german ITS, al tre ilea mare tour- operator in ternaţiona l, a

declarat, sîmbătă seara, m in is tru l Turism u lu i, Dan Matei Agathon

“ Nu am emoţii să semnC?, la această oră, un contract cu vreun tour-operator străin, pentm că turismul românesc a pornit pe o cale ascendentă” , a afirm at Agathon. P o triv it

ministrului Turismului, fluxul turiştilor români şi străini aflaţi acum pe litoral este mult mai mare faţă de sezonul anterior, mai ales în staţiunea Mamaia.

ITS este una dintre cele mai puternice agenţii de turism din Europa, după gmpurile TUI şi' Thomas Cook, anul trecut avînd

cinci milioane de turişti şi o cifră de afaceri de 4,8 miliarde de euro.

M in is te ru l Turism ului a semnat, pînă acum, contracte cu TUI şi Thomas Cook, în baza cărora vor veni în România aproximativ 23.000 de turişti străini.

Legea finanţelor piihiice locale ar putea fi modificată pentru protejarea autonomiei universitarePremierul Adrian Nâstase a

declarai, sîmbătă după-amiazâ, în urma unei întîlniri cu rectorii universităţilor clujene, că Legea finanţelor publice locale ar putea f i m odifica tă , pentru protejarea autonom iei universitare.

Năstase a recunoscut că formulările cuprinse in lege cu p r iv ire Ia adm inistrarea fondurilo r extrabugetare ale universită ţilo r nu sînt foarte clare şi că pot f i interpretate.

“ Se pare că este mai degrabă

o chestiune de redactare, iar o interpretare forţată ar putea să ducă la o concluzie contrară” , a afirmat premierul, subliniind că reprezentanţii Guvernului şi cei ai universită ţilo r trebuie să iden tifice so lu ţii pentrurezolvarea acestei probleme.

Prezent Ia C luj, m in istru l Educaţiei şi C ercetării,Ecaterina Andronescu, a afirmat, Ia rîndul său, că legea nu are o exprimare explicită în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor extrabugetare, acest

fapt provocînd ingn jonre în rîndul cadrelor aiaactice.

Rectorii universităţilor din Cluj au reclamat, la întîlnirea cu premierul Adrian Năstase, faptul că noua formă a Legii finanţe lo r publice încalcă autonomia universitară, în condiţiile în care instituţiile de învăţămînt superior ar putea fi obligate să verse veniturile p roprii la bugetul de stat, urmînd ca acestea să fie administrate de M in is te ru l F inanţelor. Rectorul

Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) Cluj, Marius B o jiţă , a a firm at, în acest context, că o asemenea măsură ar “ demoraliza” conducerile universităţilor care s-au străduit, pînă în prezent, să obţină venituri extrabugetare pentru a le folosi pentru realizarea unor investiţii. Bojiţă a precizat că este normal ca fondurile bugetare-să fie administrate şi repartizate de M in isteru l Finanţelor, însă gestionarea celor extrabugetare ar trebui

lăsată la latitudinea fiecărei instituţii. Rectorii au solicitat, de asemenea, sprijinul premie­rului în privinţa problemelor legate de salarizare şi de statele de funcţiuni ale universităţilor, precum şi acordarea posibilităţii rulării unor fonduri, în special a celor extrabugetare, prin băncile comerciale, nu doar prin Trezorerie. Reprezentanţii mediului academic au mai cemt scutirea universităţilor de la plata TVA, pentru importurile de aparatură. •

P r e v e n i r e a

orbirii l acopii*

obiectiv important a l Organizaţiei Mondiale a

SânatâtiiOrganizaţia M o n d ia lă

a Sănătăţii a lansat u n proiect de p re ven ire a o rb ir i i la cop ii, î n cond iţiile în care , l a fiecare minut, un c o p i l rămîne fără vedere, i a r în lume se estimează c ă există 1,5 m ilioane d e minori orbi.

Potrivit studiului O M S pe această temă, anual a r putea fi salvată vederea a aproximativ 250.000 d e copii, adică jumătate d in num ăru l de c a z u r i în reg istra te în a c e la ş i interval de timp.

P rin tre m ă s u r i le propuse p e n t r udiminuarea num ărului d e copii orbi sînt vacc ina rea contra rujeolei, ru b e o le i. î m b u n ă t ă ţ i r e a a lim en ta ţie i, mai a l e s p r in c o n s u m u lproduselor care c o n ţ in vitam ina A, î n g r i j i r e a corectă a i n f e c ţ i i l o r oculare Ia nou-născuţi, î n special cele gonococice. de exemplu, e v i ta r e a medicamentelor n o c iv e pentru ochi, sînt m ă s u r i care contribu ie I a dim inuarea r i s c u lu i o rb irii infantile.

I n t e r v e n ţ i i I e chirurgicale se impun î n anumite patologii cum a r f i cataractă, o p a c ită ţ i corneene şi g la u co m u l cop ilu lu i. D e p is ta re a precoce şi accesul Ia tratamente sînt elemente esenţiale pentru ev itarea le z iu n ilo r o c u la re ireve rs ib ile la c o p i i . Corectarea v ic iilo r d e refracţie şi v indecarea cazurilor de vedere s la b ă sînt în egală m ă s u ră acţiuni ce trebuie luate în seamă. în toate cazurile , munca în e c h ip ă condiţionează succesu l m is iu n ii. O rb irea ş i deficienţele vizuale g ra v e au consecinţe im portante pe plan social, economic şi personal. însă o rb ire a în rîndul copiilor r id ic ă , p r in tre altele, şi m a r i obstacole în dezvoltarea normală a copilului, c a re : este în formare.

Proiectul OMS va d u ra : cinci ani şi are ca scop form area de p e rso n a l ca lifica t în materie d e prevenire , de tecta re precoce şi tratament, în 30 de ţă r i repartizate în toate regiunile, state în carc vor f i c re a te “ centre de vedere pentru copii” . *

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, jo i 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.________________

‘ E u l i

UNIVERSITATEA CREŞTINArnime

Facultatea de Drept Cluj-NapocaAcreditată prin Legea Nr. 238 din 23.04.2002

publicată în M on ito ru l O fic ia l Nr. 291 din 30.04.2002,

Organizează admitere pentru anul universitar 2002-2003

Durata studiilor:- Curs de zi: 4 ani-- Fără frecventă: 5 ani 5■ fsj<0s.Condiţii dc admitere: “Admiterea la Facultate se face pe baza mediei de la Bacalaueat, în ordinea descrescîndă a m ed iilo r şi în lim ita locurilor.

Taxa de înscriere este de 3Q0.000 lei

înscrierile sc fac în perioada 10 iulie-30 sept. 2002

Începînd cu anul universitar 2002-2003, p rin darea în folosinţă a b ib lio tec ii, care este dotată cu un număr suficient de cursuri, studenţii au posibilitatea de a studia în cadrul b ib lio tec ii la toate materiile cuprinse în planul de învăţămînt.

Se acordă urm ătoarele înlesniri:- în taxa de şcolarizare sînt incluse şi taxele de examen pentru sesiunea planificată şi restanţe, se plăteşte taxa de examen numai pentru' sesiunea de reexaminare.- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru cei care plătesc integral taxa pînă la 1.1 0 .2 0 0 2 .- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru: fra ţi, soţ şi soţie, dacă ambii sînt studenţi la facultatea noastră.

Inform aţii suplimentare la secretariatul Facultăţii de Drept Cluj-Napoca, str. Burcbista nr. 2 telefon 0264-432211; 0264-432265.

(§ BANC POSTla n s e a z ă câ rdu l

în p re m ie ră p e p ia ţa b anca ră , taifun p e rm ite e fe c tu a re a d e p lă ţi p rin In te rn e t, în cond itţii d e s e c u r ita te sporită , p rin in te rm e d iu l

c â rd u lu i v ir tu a l a ta ş a t, taifun- Net.E m is s u b s ig la M A S T E R C A R D , t a i f u n

e s te un c a rd în le i ce p o a te fi fo lo s it în R o m â n ia ş i în s tră in ă ta te , lâ te rm in a le e le c tro n ic e sau m a n u a le , p e n tru p lă ţi s a u p e n tru o b ţin e re a d e n u m e ra r (v a lu tă lo ca lă ).

S im p lific a ţi-v ă v a c a n ţa p r in taifun! §In fo rm a ţii s u p lim e n ta re la „te le fo n u l c lie n tu lu i” - 1 9 .7 4 .1 9 8

s a u p e in te rne t, la :

S .C . T R IC O T A J S E R E N A S .A .angajează

PERSONAL MUNCITORpentru a deservi următoarele tipuri de maşini:

- RINOLDI |co

- K E T T ISe asigură cond iţii de muncă foarte bune, bonuri de masă

si un salariu motivant.m

ATENŢIE!!!S.C. VINDE CHIOŞCURI Şl TONETE

STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE,

CU VAD MARE!INF. LA TEL. 064-194.981.

TEL.: 196.858.

, c u rs u r i d e

Universitatea “Avram Iancu”ir-'d 'ia fflB—

Str. Fabricii de « L3Zahăr nr. 6-8,Cluj-Napoca

tel.064-445067,. ’ P ro b e d e s e le c ţ ie :

o rg a n iz e a z ă c o n c u rs d e a d m ite re Ţ Y e s t d e m o tr ic ita te - A d m is /la u r m ă to a r e le s p e c i a l i z ă r i R e s p jn s

a u to r iz a te c o n fo rm H .G . 4 1 0 / 2 . M e d ia d e b a c a la u re a t - 5 0 %3 . M e d ia g e n e ra lă a a n ilo r d e l ic e u - 5 0%

pprTnTif

N u m ă r d e lo c u r i : 1 0 0 , c u rs u r i d e z i

2 5 .0 4 *2 0 0 2 :

1. P ro b e ş i te s te d e m o tr ic ita te -1 . M e d ia d e b a c a la u re a t - 5 0 %2 . M e d ia g e n e ra lă a a n ilo r d e gQ%

lic e u f- 5 0 % 2 . M e d ia d e b a c a la u re a t — 4 0 %

u i i-n -m m r m h ^ . 'I î h l ţi" " ! P 11-1 tfW V tfrB arm

c u rs u r i d e

1. M e d ia d e b a c a la u re a t - 5 0 %

M n m ă r r ie lo c u r i : 1 0 0 . c u rs u r i d e z i

1 . M e d ia d e b a c a la u re a t - 5 0 %2 . M e d ia g e n e ra lă a a n ilo r d e

2 . M e d ia g e n e ra lă a a n ilo r d e |jC eu . 5 0 %

3e_poUnscrie-dDat_ceLcare_au studiat în liceu limba engleză caj3rimaJimbă_străină

- 1 0 0 , cu rs u ri d e z i .- 5 0 , c u rs u r i fă ră fre c v e n ţă N u m a r_d e J Q c u ru

Criterii de selecţie; ; ] ?ăerăafrecven.â1. M e d ia d e b a c a la u re a t - 5 0 % / v i t o r i i r i» c o ip r- r if .-2 . M e d ia g e n e ra lă a a n ilo r d e i ^ d i f d f b a c i la u r e a t - 5 0 % lic e u - 5 0 % 2 . M e d ia g e n e ra lă a a n ilo r d e

lic e u - 5 0 %în s c r ie r ile şi a c h ita re a ta x e i d e în s c r ie re (1 0 0 .0 0 0 le i) , p e n tru

to a te s p e c ia liz ă r ile , s e fa c în c lă d ire a c e n tra lă a U n iv e rs ită ţ ii "A v ra m Ia n c u " d in C lu j-N a p o c a , s tr .F a b r ic ii d e Z a h ă r n r. 6 -8 , în p e r io a d a :

1 iu l ie - 2 5 s e p te m b r ie 2 00 2 C o m u n ic a re a re z u lta te lo r s e le c ţie i v a a v e a lo c la 2 6 iu lie 2 0 0 2

ş i 2 6 s e p te m b rie 2 0 0 2 .P e n tru s p e c ia l iz ă r i le E d u c a ţ ie F iz ic ă ş i S p o r t ş i c e a d o

K in e to te ra p ie , c o n c u rs u l d e a d m ite re s e v a s u s ţin e în 17 iu lie ş i 2 6 s e p te m b r ie 200 2 .

In fo rm a ţii s u p lim e n ta re la te le fo n 0 2 6 4 -4 4 5 .0 6 7 . (9755930;

Tu iei maşina, noi îţi dăm gratisdea

%%

£

Cumpără o maşină de spălat Z A N U S S I şi primeşti gratis detergent pentru un an de zile.

Cluj, Piaţa Unirii nr. 16, tel.: 0264/190.988

N U M A I ÎN R EŢEAU A M A G A ZIN E LO R

V altexM u lt c o n fo r t , p u f ir t e fo r t i

: k g k % ^

■te?

o;

ZANUSSIR ] From th e E lec tro lu x G roup. The world's No. 1 choice.

- K/rCHE/V, CLEAM N G AN D Ol/TDOOf? APPL/AN CES

Grâbeşte-te sâ profiţi de contul BONUS. Creat deRaiffeisen Bank, acest cont îţi oferâ avantaje majore:

• Bonus de loialitate: o dobândă mărită cu 2% pentru fiecare a treia lună de reînnoire a depozitului;

• Bonus de confort: tu sau o persoană aleasă de tine puteţi încasa dobânda în contul curent sau într-un cont de card Raiffeisen Bank.

Deschide-ţi chiar acum un cont,BONUS laRaiffeisen Bank!

X RaiffeisenBANK

b o n e o to d e în c r e d e r e(F.P.0399)

0800 802 02 02. Număr cu apel gratuit

D t r l j E M t a f eCLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9 ' k

tel/fax 19 -73-^: SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 3 1 -4 3 - î

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, j o i 8 -H. ___________________marţi, vineri 8-11; tel/fax 2 1 - 6 Qrîj

’f Wî- • ■ ~V . * >

/

*■ l S

m - p X ' :, " i h " . x :

' ^ i f c j a ş iw j ţ*

. d n y t 1* ' ' X

'A

î| P' - V t u .A'v* X :U X ' y ^ T o u r

R o m â n i a

Vizitaţi expoziţia Bl/ECO de pe platoul Sălii Sporturilor

W ; om9i 7.oo Caravana iWECOinvadează străzile Clujului

i : î":a C i 'X

9 iulie ~ .ora 20.30 L O n C C lT de mare tonaj

pe platoul Sălii Sporturilor

A K C E N TS IM P LU PR O C O N SU L_ Eveniment o fe rit de - ------

c m /.- .• •• i-x -" , .-*• 3 dealer IV EC OParteneri o fic ia li

VOr a:

S h e l l ( r . -MiRiHPk

li (VALUTA FORTE■ iS yX jl

V.y- v

m %

's ■ —

t f x f

lââdiă^iimSăSiătiA

Creditul Alpha-BERDEnergie europeană pentru întreprinderile mici şi mijlocii din România.

Până la 125.000 Euro pentru proiecte de investiţii (proprietăţi comerciale, fabrici şi/sau echipamente) sau pentru capital de lucru în producţie

Până la 50.000 Euro pentru capital de lucru în comerţ (ex. vânzări en-detail sau en-gros)

Perioadă de creditare de până la 3 ani

Contribuţia solicitantului de cel puţin 15%

Vino să te întâlneşti cu echipa de creditare ABR/UB din oraşul tău! Str. Memorandumului, nr. 1, Tel: 0264.190.583

A i E u r o p e a n i b a n k i o n i - l l n e a w l t h k t h e ^ f u t u r e ,

53 ALPHA BANK |www.alphabank.ro o.;

C e r t i f ic a t d e d e p o z i t în v a lu ta USD s a u E U R O

Dobândă: 5,5% pc an Termen: 3 60 z i lefixă;

•

Suma minimă: 1.000 USD/EURO;

_ Ofertă valabilă numai in .. v Operioada 27 mai -29 iunie

I .ţyVI V C A C O M O r C i A I ^ V Mareşal A A n lo ne scu . R !

CA RPA TICA ^ S r u'Nr-s

EFORIE S A

otmfi specii1 -1 2 O u

Cazare TSEvP zJk fa tarif efe umai P©t[ÂC®Mpfep mu - mo - **

460.000 Seb/pers/caizOrc

- 4 © t a & m r *

416.000 62L/pers/couzCur&

Z pd fa + I z L g v î t * 4

C®«tactctfE-w 2a cujeitţia noastră da-turism,

EFORIE TOURS4< ̂OZ4\-74\35U 07Z3-049.0Z9-. fa# OZ4I-74I.84I

www.eforienord.roGră&iu-OcL ©|srtă 2lwdX£fccU. I/Ulmoc 50 dc teatru

* valabil numai pentru rezervările primite cu minim 24 de ore înainte de data sosirii -s _______•____ ____ (C.2432)

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.____________

73-04;

** J l ] l iIIIM I : * $ â r J »Iz t „"> »î

^ ' “J S Î » Î L - , Ă S ^ - » * •

Angajăm

OPERATOR CALCULATORCerinţe: - rapiditate la culegere text în Word.

- cunoştinţe Page Maker 6.5 Inform aţii şi relaţii suplimentare;

str. N a poca nr. 16, telefon 197.418, în tre orele 10-15.

Angajăm

INGINERcu experienţă în PIF şi service centrale termice şi aparate de aer condiţionat.

Condiţii:- posesor permis categ. B;- vîrsta max. 40 ani.

In fo rm a ţii la 0264-416.726; 416.728.

UN A R IS T O N D E L A

SC CLAROM CLUJ SRLA l P R IN S R E D U C E R E A D E 19%

+ T e rm o s ta t g ra tu it R ATE PEN TR U T O A T Ă

L U C R A R E A C U C e n tra lă + M a te r ia le + M a n o p e ra 2 cam : 27 m ilioane ; 3 cam : 2 9 m ii. 4 cam : 31 m ii; v ile , ca ba n e . __

N U -S A L Ţ II M A I B U N I! § U M F L Ă P R E Ţ U L C U &

M IN C IU N I!!! a. Gospodarilor nr. 22

(lingă Farmec)T e l. 0740-312.604; 0740-312.605; 0766-321.467; 0740-913.604.

[REPARAŢII(APAR ATU RA FO T O G RA FIC A ,

I Zeno IRETNHARDT

C a l e a M ă n ă ş t u r , inr. 8 , C lu j -N .

1 Tel» 092/ 460-169; 064/ 42-50-961

A .

S.C. ECCOCASA S.R.L.Str. Plopilor nr. 25 ®

Tel. 429.674, 0723-375.469 | 0745-235.668, 0723-983.329 &

• C au tă u rg e n t dc în c h ir ia t a p a r ta m e n t 2 c a m c rc în zo n a centrală, m obilat, cu TV, pentru 3 persoane. Tel. 429.674. (A g.i.)• Vinde spaţiu birouri şi depozit,

+ curte, acces auto, ideal pentru sediu firmă, zona Fabricii dc berc. Tel. 429.674, 0723-983.329. (Ag.i.)

• închiriază spaţiu com ercial în zona P-ţa M ihai Viteazul, excelent pentru sediu firmă, suprafaţă 60 mp. Tel. 429.674, 0723-983.329. (A g.i.)• Vinde casă 2 cam ere, gaz, curent,

fîntînă, 2,2 ha grădină, situată în colonia Sopor (5 km de Cluj). Tel.429.674, (Ag.i.)

în c h ir ia z ă u rg e n t s p a ţiu restaurant, ultracentral, cu vad, 130 m p, finisat, ocupabil im ediat. Tel.429.674, 0723-983.329. (A g.i.)

• V inde apartam en t 2 cam ere f in is a t , b a lc o n în c h is , e ta j intermediar, cartier Gheorgheni. Tel.429.674, 0723-983.329. (A g.i.)

• Vinde apartam ent 3 cam ere în M ărăş ti, cu m u lte îm b u n ă tă ţir i , c e n tra lă te rm ică p ro p rie , g a ra j, parchet, jaluze le exterioare. Tel.429.674, 0723-983.329. (A g.i.)

• V inde ap a rtam en t, P lo p ilo r Vechi, suprafaţă 110 m p, 3 cam ere, poziţie excelentă, la preţul pieţei. Tel. 429.674. (A g.i.)

• V inde apartam en t 3 cam ere decom andate, 80 m p, 2 băi, balcon, telefon internaţional, separare gaz, con to riza t, etaj in term ed ia r m ic, aprobare garaj, C alea D orobanţilor, zona Piaţa M ărăşti. Tel. 429.674. (A g.i.)

REZIDENŢIAL -j IMOBILIARE i

p r a p j7

• Vinde 2 apartam ente situate în c e n tru , s u p ra fa ţă 103 m p, am enajate, ideale pentru cabinete avocatură, notariat, preţ 55.000 USD u şo r n e g o c ia b il. T e l. 195 .916 ,196.808.~(Ag.i.).• Vinde ap. 2 cam ere în Mănăştur,

s tr. P a rîn g , cf. I, d ec o m an d a t, suprafaţă 52 mp, parchet în stare foarte bună, contoare, zugrăvit în alb, ocupabil im ediat, preţ 17.200 USD n e g o c ia b il. T e l. 195.916,196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 cam ere în Mănăştur,

cf. I, Calea Floreşti, etaj intermediar, pret 17.800 U SD : Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).• Vinde 1.000 mp teren situat în

zonă sem iccntrală, front la 2 străzi, fundaţie 400 mp, ideal pentru sedii firm e, că m in e s tu d e n ţe ş ti . Preţ95.000 USD puţin negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 cam crc în Mănăştur

Nord, str. Brateş, cf. 1, suprafaţă 50 mp, etaj interm ediar, preţ 17.500 U SD n eg o c iab il. T el. 195.916,196.808. (Ag.i.).• Vinde garsonieră în Gheorgheni, Aleea Detunata, cf. I, 28 mp, etaj mic, ne/m obilată, preţ 14.000 USD m obila tă sau 13.500 U SD uşor negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde casă în Iris, zonă bună, 3

camere, bucătărie, baie, teren 900 mp, preţ 35.000 U SD negociabil. Tel. 195:916, 196.808. (Ag.i.).• V inde ap. 2 cam ere, situat în Gheorgheni, cf. unic, str. Fîntînele, etaj interm ediar, ocupabil imediat, p re t 20 .000 U S D ..T e l. 195.916,196.808. (Ag.i.).• V inde ap. 2 cam ere, situat în G heorgheni, cf. I, A leea Bizuşa, nefin isa t, su p ra fa ţa 48 m p, preţ15.300 USD. Tel. 195.916, 196.808. ( A g i) .• Vinde garsonieră în M ărăşti, str. Răsăritului, cf. I, etaj intermediar, finisată, g resie , fa ian ţă m odernă, balcon înch is , z u g ră v ită în alb, a p o m e tre , p re ţ 1 2 .3 0 0 U SD negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).

S.C .A . M U N C A IN V A L IZ IL O RCluj-Napoca

execută pentru persoane ju rid ice şi persoane fizice:- M o b ilie r pen tru bucă tă rii, b a ru r i, restaurante etc.;- A m ba la je d in carton;- Uscare cherestea răşinoase şi fag.V inde:- D u la p u ri metalice pen tru vestia r; g.- Com presoare aer (0,75 m c/m in .); §- G h ilo tin ă pentru tă ia t h îrtie . Ş,In fo rm aţii la sediul societăţii din str. Cîmpina nr. 62-64 sau la telefon: 0264-415.140, fax; 0264-415.141.

ASTRAL TELECOM

ASTRAL TELECOMcaută persoane calificate pentru postul de:

ECONOMIST - sucursala Cluj-Napoca Responsabilităţile postului:

• întocm eşte actele prim are necesare balanţei şi balanţa cu toate anexele sale;

• em ite facturi pentru societăţile com erciale care plătesc prin bancă, unnărind încasarea banilor;

• verifică şi ţine evidenţa contabilă, sintetică şi analitică a m ijloacelorfixe, obiectelor de inventar, a conturilor de stocuri de m ateriale;

• asigură controlnl financiar preventiv.Cerinţe: ®

• studii superioare economice; £• experienţă minimă de 2 ani în contabilitate; S• cunoştinţe în domeniul contabilităţii financiare;• cunoştinţe foarte bune de operare pe calculator (W ord, Excel). Candidaţii pot trimite pînă la data de 20 iulie 2002 un Curriculum

Vitae la adresa: Piaţa Mărăşti (aleea Chinei) Bl. 13, fax: 0264-413.200; e-mail: sucursala@ cluj.astral.ro.

Pentru inform aţii suplimentare privind postul scos la concurs, putem fi contactati la următorul num ăr de telefon: 0264-432.435.

D irecţia R egională de PoştăC lu j-N apoca

solicită oferte pentru cumpărare spaţiu comercial în Cluj-Napoca, in suprafaţă dc aproximativ 100 mp, în vederea desfăşurării activităţii poştale, în una din următoarele zone:• G heorgheni (complex M ercur - Intcrservisan);

• M ănăştur (calea Floreşti - complex Flora); • Grigorescu (com plex Fortuna).

Informaţii suplimentare sc pot obţine de la sediul DRP Cluj, Sen'. Administrativ, tel. 064-130.166.Ofertele pot fi depuse la sediul DRP Cluj cel tîrziu pînă la data de 20.07.2 0 02. (9758947)

Consiliul Local al comunei M ihai Viteazu Jud. Cluj

Organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:- Contabil şef - în data de 23 iulie 2002, ora 10,00;

- Referent relaţii cu publicul - în data de 24 iulie 2002, ora10,00 ;

- Ing. specialist pentru serviciul com unitar de cadastru şiagricultură în data de 25 iulie 2002, ora 10,00.

Condiţii obligatorii: - domiciliu stabil pc raza corn. Mihai Viteazu. Informaţii se pot obţine la Primăria corn. Mihai Viteazu, str. Principală nr. 1014, tel/fax: nr. 313.922, tel: 329.101, serviciul secretariat.________________________________ (5057509)

S.C. angajează

bărbat 25 - 40 ani- studii m edii sau superioare;- carnet de conducere cat. B ;- limba engleză - mediu;- cunoştinţe operare PC (W ord, W indows).C apacitate de oganizare, d inam ic, o rdona t - pen tru gestionare modernă.V ă rugăm sâ trim ite ţi C V-u l dvs. complet la nr. de fax 0264-418.716. (9752043)

Servicii d e curăţenie

M E D L IN E C L E A N IN G SER V IC E

angajează bărbaţi pentru muncă necalificată şi personal

calificat pentru curăţenie.Condiţii:

- Vîrsta: 20-40 ani §- Condiţie fizică tON.- Stagiu militar satisfăcut ’ “

Informaţii: 199.250;0723-147.570

CURS AGENT

IMOBILIARînscrieri la Şcoala Română de Afaceri Alba Iulia.Telefon: |

0258-819.799. I

... . L u : ;C

S.C. închiriazăspaţiu pentru depozitareîn suprafaţă de 144 m p, aflat pe B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146.

Informaţii suplimentare la tel.: 064-194.981.

MATRIMONIALE• Tînără simpatică ofer

masaj oriental, companie, numai domnilor civilizaţi, manieraţi. Tel: 090-08-20-96 orele 9-22. (542813)

VINZĂRI CUMPĂRĂRI

• Vînd apartament 4 camere confort unic, în Mănăştur. Tel: 40-65-63. (543689)

• SC Electromontaj SA vinde autovehicule marca Dacia, Aro, TV Rocar, Duba Lca, Cifarom, atelier mobil Savicm. Informaţii tel: 0264-41-66-19, interior 110, zilnic Traian Vuia nr. 240, Cluj-Napoca. (544858)

• Cumpăr acţiuni Napolact, telefon 0722-947.124. (9758937)

• Firmă im porlaloarc produse farmaceuticeangajează reprezentantmedical cu carte dc muncă. Cerinţe: studii superioare, domiciliul stabil în Cluj- Napoca, carnet de conducere categoria B, experienţă în domeniu, cunoştinţe operare PC, program flexibil. Rugăm persoanele interesate să trimită C. V-til. la tel/fax: 0264-43-06- 07; 0269-21-44-59. (543652)

• SC Grup 4 Instalaţii SA Cluj, angajează 5 sudori autorizaţi I. S. C. I. R. Informaţii la sediul societăţii str. Deva nr. 1-7. Tel: 19-61- 68; 19-66-13. (543656)

• Transport persoane în: Italia, Franţa, Spania, Portugalia în fiecare joi. Tel. 0745-56-88-61. (546092)

• Curs înot copii. Tel. 18-34- 95. (546078)

• Importator şi distribuitor de produse de întreţinere auto, angajează agenţi comerciali cu experienţă. Cerinţe: auto propriu , experienţă în domeniu. Se oferă salariu + comision motivat şi benzină. Tel. 0745-39-63-51. (546011)

• Locuri de muncă pentru: Germ ania, Ungaria, Italia, Spania, Austria, Arabia Saudită, bărbaţi şi femei, m uncitori calificaţi şi necalificaţi. Se oferă: cazare, salarizare atractivă, permis de lucru. Tel: 0265-140.804,0265-140.693, 0265-146.317, 0265-146.049. (9762042)

• Spitalul Municipal Turda, cu sediul în Turda, str. A. Mureşanu nr. 16, în data de22.07.2002, ora 10, organizează licitaţie pentru închirierea unui spaţiu situat în Turda, P-ţa Romană nr. 15, bl. Q1 alcătuit dinf demisol şi parter de 301 mp, cu destinaţie bancă. Relaţii suplimentare la tel: 31-12-85, (7019974)

PIERDERI• Pierdut formular asigurare

medicală cu seria 46393 Cluj eliberat de SC ARDAF Cluj. Se declară nul. (544S57)

DECESE COMEMORĂRI

• Cumpăr Dacia 1310, anii I9SS- 1989, stare foarte bună cu acte în regulă. Tel. 0740-15-76-51 după orele 16,00. (546087)

DIVERSE

• .Cu durere în suflet ne despărţim de iubitul nostru COSTF.A NICOLAE, consilier juridic, în vîrstă dc 80 dc ani. Înmormîntarea va avea Inc luni, 8 iulie 2002, orele 11.00 la Cimitirul Central. Nu te vom uita niciodată. Odihncşte-tc în pace. I.cliţia. (546082)

• Aducem un ultim omagiu unchiului nostru COSTF.A NICOLAE. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Lucian şi Radu. (5460S3)

• Cu durere în suflet şi mulr regret anunţăm încetarea clin viaţă a celui care a fost fiu, tată, socru şi bunic, IONF.SCU PETRE. Dumnezeu * să-l odihnească în pace. înmormîntarea are loc azi, 8 iulie 2002, ora 10.00 la Capela Cimitirului Central. Familia îndoliata. (546093)

• Am sperat cu toţii că SKBO ŞTEFAN PITYU, bobinator. în vîrstă de 57 de ani, va trece fericit şi peste această grea încercare. Destinul însă s-a opus. După o scurtă suferinţă boala l-a răpit, de lingă cei dragi. Odihneascâ-se în pace. înmormmtarea va avea loc marţi, 9 iulie 2002, la Cimitirul Mănăştur, Capela Nouă la ora10,00. Nu-1 vom uita niciodată, întreaga familie. (546090)

* Un ultim omagiu bunului nostru vecin, profesor IANKI IOAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sincere condoleanţe întregii familii. Asociaţia de proprietari din B- dul 21 Decembrie 1989 nr. 60. (546091)

• Se împlinesc 5 ani de cînd scumpa noastră mamă, soacră şi bunică SABAU ANA, ne-a părăsit pentru totdeauna, lăsînd un mare gol în inimile noastre. Nu te vom uita- niciodată dragă BUNI şi sufletul tău va lî mereu alături de al nostru. Familiile Moldovan şi Sabău. (543694) -

4 < M ”

Tur d e orizont asupra ediţiei 2001 - 2 0 0 2Pentru că luna iunie a fost monopolizată de Cupa Mondială de Fotbal ediţia

2002, cu tu rneu l Final d in Extremul Orient, fo tbalu l nostru cel de toate zilele a cam trecu t pe plan secund. Şi cum atenţia începe să se îndrepte spre noua ediţie a D iviziei “ A ” , care va debuta pe 17 august, am considerat util şi interesant un tu r de orizont, s ta tis tic despre cele 16 protagoniste ce-au alcătuit ediţia încheiată sîmbătă, 1 iunie, cu prilejul u ltim ei etape. Vom parcurge turu l de orizont în ordinea clasam entulu i final al ediţiei.

1. D INAM O BUCUREŞTI. Titlul cucerit dc "d in ii roşii" a fost unul cu emoţii, ultima clapă fiind decisivă, titlul poposind in “ Groapă", la modul direct, prin victoria asupra F.C. Braşov, iar indirect prin infrînecrca “ bancarilor", tot în ultima etapă, la Craiova. Pentru haită, toamna a fost mai productivă decit primăvara. Mărturie sînt datele statistice. Din totalul dc 60 dc puncte, P. au fost adunate in toamnă, iar 28 în primăvară, totalul de 60 reprezentînd “ contravaloarea" celor 17 victorii (9 în toamnă) şi 9 ceaiuri (5 în toamnă}, infringcrilc au fost în număr dc 4 (în toamnă una singurii). Din cele 17 victorii, duble, adică şi acasă, si in deplasare, cu Ceahlăul (3-1 şi 2-1). U.M. Timişoara (5-1 şi 3-0), Universitatea Craiova (2-0 şi 2-0), Gloria (2-1 şi 1-0, primul in deplasare), F.C. Argeş (2-1 si 2-1) şi Petrolul (4-1 şi 2-1). Deci şase duble carc înseamnă 12 victorii, adică 36 dc puncte şi +18 Ia “ adevăr” (acest din urmă capitol a fost devalorizat de nereuşitele de acasă). Duble au fost şi Ia “ remize": 2-2 si l - l cu Farul. 1-1 şi l - l cu Astra. De notat scorul de.4-2 carc a însemnat victorie în toamnă cu F.C.M. Bacău, respectiv infringere în retur. Totalul golurilor marcate de haită a fost de 63 (36 in toamnă si 27 în primăvară), “ cîinii roşii" ocupind locul întîi in ierarhia eficacităţii atacului (revine o medic de 2,1 -coluri de meci). Defensiva haitei a încasat 33 de goluri (16 in toamnă, 17 în primăvară), revenind o medie de 1,1 goluri de meci) in clasamentul apărărilor, Dinamo a ocupat

? - f a x

i f i , A i J P X - P : £ V Ş

• A

î iX .- . 7 .Ai? V

l

locul 6 . Două locuri întîi cu plus încheie bilanţul haitei: +30 la diferenţă golaveraj şi +15 la “ adevăr” . Bilanţul s-a datorat echipei, dirijată de antrenorii-pălmaşi Ion Marin şi Cornel Ţălnar, întregul colectiv tehnic fiind super-vizat de Comei Dinu.

. 7“ ..' : > .SCr-a''.,.;- f * , -----M „V - /

i ■ ţ f —f ■ ■ J t f i& n f >”

J f v•-V

t - s ■*M'/« &

defensiva “ bancarilor” , totalul golurilor primite fiind de 20 (locul întîi în ierarhia apărărilor). Bilanţul “ bancarilor” este încheiat de două locuri doi, prin plusurile: +24 diferenţa de golaveraj şi + 13 “ adevărul” . Argintul “ bancarilor” reprezintă munca unui tînăr antrenor debutant în profesie, Cosmin Olăroiu, pentru care reuşita de la F.C. Naţional a însemnat o trambulină ce l-a lansat pentru sezonul ce urmează ca principal Ia Steaua.

2, F.C . N A Ţ IO N A L B U C U R E ŞTI.“ Bancarii" au fost mult mai aproape de titlu decît “ cîinii roşii", dar titlul s-a dus pc Dîmboviţa la vale şi s-a înecat în etapa cu numărul 27, cînd pe stadionul propriu, la umbra p la tan ilo r şi îndemnurile muzicale ale “ Los platanos” au “ remizat” cu “ gaşca nebună" a lui Ion Andone, scorul final de 1-1 înscmnînd două puncte enorme cedate Sportului Studenţesc (dacă F.C. Naţional ar fi terminat cu victorie partida, în contextul rezultatelor cc-au urmat, ar fi însemnat 60 de puncte ca şi Dinamo, dar titlu l ar fi revenit “ bancarilor", datorită rezultatului direct, victorie 1-0 în tur şi 0-0 în retur). Chiar dacă, după “ remiza” cu pricina, a urmat o victorie în deplasare, 1-0 cu Astra, nici “ cîinii roşii” n-au stat cu mîinile în sin, iar “ bancarii” au buctat ultimul joc, în deplasare Ia Craiova, mulţumindu- se cu argintul ediţiei. Bilanţul general a însemnat pentru "bancari” un total de 58 dc puncte (30 culese în toamnă, celelalte 28 în primăvară), rodul a 16 victorii (cîte 8 în tur şi retur) şi 10 egaluri (6 în toamnă şi 4 în primăvară). infrîngerile au fost în număr de 4 (una în toamnă 0-1 cu Gloria) şi 3 în primăvară (0-2 cu Oţelul, la Galaţi, 1-2 cu F.C. Argeş acasă şi de reţinut în toamnă, Ia Piteşti, “ bancarii” au cîştigat cu scorul net de 4- 0, a treia înfrîngere fiind 1-2 cu Universitatea Craiova în ultima etapă, în deplasare).

Atacul “ bancarilor” a marcat 44 de goluri (28 în toamnă, primăvara fiind mai secetoasă, cu doar 16 reuşite), care plasează F.C. Naţionalul pe locul 4 în clasamentul eficacităţii. Superioară a fost

a *

: » i V - r" T w. ; , :

f f y - y y f ?

( . . ■ ; - y .

’ -Â iiiL M

în ediţie: cu U.M. Timişoara (3-0 şi 6-0), Farul j (3-1 şi 2-1), Sportul Studenţesc (1-0 şi 1-0). Gloria (1-0 şi 5-0) şi Petrolul (4-1 şi 2-0).

3. R AP ID BUC UR EŞTI. Garnitura giuleşteană a demarat în ediţie ca un veritabil rapid, numai că, pe parcurs, s-a transformat în accelerat sau un banal personal. Pe parcursul ediţiei au avut loc şi spectaculoase deraieri, pe primul loc situîndu-se înfrîngerea din toamnă, acasă în Giuleşti, 1-3 cu Ceahlăul. Garnitura giuleşteană a pornit la drum, avîndu-1 ca “ mecanic şef’ (adică antrenor principal) pe Viorel Hizo, iar ca unul din secunzi, cu sarcini directe în teren, Neluţu Sabâu. înainte de finalul cursei, deraierea de pe linie în propria gară în partida cu F.C. Braşov, Viorel Hizo a fost mazilit şi pentru final a fost readus Mircea Rednic, care în ediţia anterioară a fost declarat “persona non grata” de către omul cu finanţele, G. Copos. Ajunsă în staţia terminus, garnitura giuleşteană s-a oprit pe peronul trei, cucerind bronzul ediţiei (apoi ca o răzbunare în faţa campioanei i-a suflat lui Dinamo Cupa României). Ce-a însemnat pentru giuleşteni bilanţul generai? 50 de puncte, adunate din 15 victorii şi 6 egaluri. Matematic asta ar trebuie să însemne 51 de puncte. Aşa este, dar Rapiduleţul a fost sancţionat cu un punct pentru isprava din toamnă cînd, la Braşov, la îndemnul lui G. Copos, echipa a părăsit terenul spre final, supărată pe o decizie de arbitraj. Cele 15 victorii rapidiste au fost’ obţinute 8 în toamnă şi 7 în primăvară. “ Remizele” au fost egale, cîte 3 în tur şi retur. P’artidele pierdute au fost în număr de 9 (4 în tur şi 5 în retur). Cele 50 de goluri marcate (23 + 27, mai productivă dovedindu-se primăvara) situează Rapidul pe locul secund în ierarhia eficacităţii. Mai slabă s-a dovedit defensiva care a încasat 31 de goluri (16+15), ocupînd locu l' 4-5 în clasamentul apărărilor.. Două îocuri trei încheie bilanţul: +19 la diferenţa de golaveraj şi +6 la “ adevăr” . Un bilanţ în care garnitura giuleşteană categoric câ ar fi putut mai mult şi ca argument substanţial cele cinci “ duble” reuşite

4. STEAU A BUC UR EŞTI. Cam pioana en-titre n-a reuşit să prindă podiumul de premiere, ba a ratat şi Cupa României, iar în L ig a Campionilor n-a prins grupele (nici n-avea cum). Gîlceava dintre managerul-antrenor principa l Victor Piţurcă şi unii jucători “ abonaţi” ai impresarului I. Becali, precum şi alte mărunte, dar dese, intrigi au scos Steaua, cea atît de m u lt adulată din cursa pentru titlu, drept urmare la cortina finală a trebuifsă se mulţumească ocupînd locul patru. Un lucru este clar ca lumina zilei: Steaua de azi nu mai e cea care, cu fanfara în

. frunte, comanda parada fotbalului românesc, cînd împreună cu Dinamo îşi împâîţeau puterea şi | valorile autohtone, achiziţionate pe de gratis, cu i

mn banal ordin de încorporare. Dacă toamna a ; început bine pentru campioni, dar apropierea de ; iarnă a redus puterea de luptă a steliştilor, şi j neîmplinirile au fost amînate pentru primăvară. ; care s-a dovedit şi mai vitregă decît toamna, drept ; pentru care criza Stelei s-a adîncit şi mai mult. : Bilanţul final a însemnat 50 de puncte adunate ; din 15 v ic to rii (9 în toamnă, numai 6 în

' primăvară) şi 5 egaluri (unul singur în toamnă). ' Infrîngerile au fost în număr de 10 (cîte 5 de fiecare sezon, toamnă - primăvară). în privinţa rezultatelor, patru au fost “ dublele” , reuşite cu F.C.M. Bacău 1-0 şi 2-1, Ceahlăul 1-0 şi 1-0. ; U.M. Timişoara 1-0 şi 3-0 şi Farul 3-0 şi 2-0. 1 Există şi o dublă a înfrângerilor, 1-3 şi 0-1 cu ; Sportul Studenţesc. M ai există şi rezultate j contradictorii, cum sînt cele în compania ; formaţiei F.C. Argeş: victorie netă, cu scorul de j 4-0 în toamnă în Trivale, înfrîngere cu 0-1 în i primăvară, în Ghencea, pe pajiştea proprie, i Totalul golurilor marcate de Steaua a fost de 47 ş. (27 + 20), ocupînd locul 3 în clasamentul j eficacităţii. Defensiva a încasat 31 de goluri, deci { locul 4-5 la egalitate cu Rapidul în ierarhia j apărărilor. Bilanţul se încheie cu două plusuri, la : diferenţa de golaveraj (+16) şi la “ adevăr” (+5). j respectiv cu retragerea lui Victor Piţurcă din | dublă funcţie, rămînînd numai manager, cea de ‘ antrenor p rinc ipa l'fiind preluată de Cosmin *■ Olăroiu. ' . r

Acestea au fost primele patru clasate ale ediţiei, j toate patru din Bucureşti. Vom trece în revistă şi • restul de 12 echipe care âu făcut parte din ediţia j 2001-2002 . ' 1 . ţ

Romeo V. CÎRŢAN j

«kr

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

R e d a c ţ i a S F 0 R T * ,

T e ii: 19^1.27

44 de Jucători . la reunirea lotului: “ Şepcile-roşii” se reunesc astăzi, la Stadionul “ Ion Moina” ,

ora 10.00 , iar marţi şi miercuri sînt programate obişnuitele vizite medicale la Policlinica sportivă. Staff-ul tehnic are la dispoziţie un lot de 4-1 jucători: Pîglişan, Călin Moldovan, Radu Pop. Chervenea, Marcel Moldovan, Fekete - portari, Damian; Dîlbea, Perde, Dan Matei, Soporan, Bârsan, Radu Dan, Buiean, Szilagy, Boerean, Abrudan, Suşman, Turbuţan, Purcar; Zeicu, Harmath - fundaşi, Cristi Pop, Florescu, Harlişca, Dolha, Păcurar, Giurgiu, Sancira, Aştilean, Rareş Stan, Iurişniţi, FI. Tîmoce,jAndrei Mureşan, Sergiu Lonca, Unguruşan, (M iron- mijlocaşi, Căpuşan, Hiriţ, Codreanu, R. Cîmpeariu, Cociş şi Man. In această săptămînă, preşedintele Comitetului Director, V iorel Timoce, va cere întrunirea membrilor: C.D. pentru a pune la punct ultimele detalii cu privire la pregătirea centralizată a echipei şi stabilirea bugetului pe sezonul 2002-2003, Vom reveni cu amănunte. -

Codin SAMOILÂ

Turul Franţei

PROLOG CA U U 0N 0L0GDupă excluderea lui Ullrich

(acesta n ic i nu a apelat la contraexpertizâ, recunoscînd deschis câ a folosit substanţe interzise într-un tratament medical), Lance Armstrong şi- a consolidat şi mai mult poziţia de mare favorit la cîştigarea Turului Franţei. Armstrong, invincibil de trei ani în Marea Buclă, şi-a adjudecat cursa de

sîmbătă, un contratimp de 7 kilometri pe un traseu destul de d if ic i l în ju ru l oraşului Luxemburg. Cum postura de învingător al ediţiei trecute l-a obligat să plece u ltim u l în contratimp, americanul a ţinut suspansul pînă la final, dar cu atît mai mare a fost dezamăgirea contracandidaţilor săi. Pînă atunci, francezul Laurent Jalabert rezistase eroic în fruntea clasamentului, alimentînd speranţele francezilor într-o surpriză măcar acum, în pro logul cursei. Timpul său nu a rezistat însă ritmului lui Armstrong, care l- a îmbunătăţit în cele din urmă cu 2 secunde, mulţi fiind cei care susţin de pe acum ca americanul de la US Postai şi- a adjudecat titlul încă înainte de începerea cursei.

Mihai HOSSU

Datelestatistice ale cursei:

1. Lance Armostrong (SUA/ US Postai Service) 9’ 08" - medie orară de 45,985 km / h. 2. Laurent Jalabert (Franţa/ CSC T isca li) +2". 3. Raimondas Rumsas (Lituania/ Kelme) +3". Spaniolul Joseba B e lok i

(“ căpitanul” echipei ONCE) a terminat pe 9, Roberto Heras (“ locotenentul” lui Armstrong) pe 21, Richard Virenque (specialist al căţârârilor) pe 23 şi Laurent Dufaux (înlocuitorul lui Alex ZuIIe - învingătorul din Turul Elveţiei) pe un modest loc 35.

De remarcat că în prolog au terminat cursa 189 de rutieri. In clasamentul pe puncte, primele trei locuri sînt ocupate de Lance Armstrong (15), Laurent Jalabert (12) si Raimondas Rumsas (10). In ierarhia pe echipe, primele trei locuri sînt detinute de CSC Tiscali (27’58"), Cofidis (la +3") şi US Postai Service (la +3").

Caravana cicliştilor a intrat cu adevărat în focul luptei o dată cu disputarea cursei Luxemburg- Sarrebruck (175 km), disputată, ie ri. A z i este programată o cursă de anduranţâ, respectiv Metz - Reims (185 km), o cursă a grimpeurilor. Mîine se întrec echipele într-o cursă contra cronometru (Espemay - Chateau- Thierry - 68 km), cu o favorită certă: US Postai Service.

Cristian FOCŞANU

Retrospective 2001-20024. “IT Cluj 14 7 1 6 370-266 29Scurte sinteze: 26 marcatori; în grupa a Il-a , în D.N./ play-off 1-8, în Cupa României au înscris.

Harnagea - 112 p (eseu, 13 ip 34 tr), Apjok - 63 p (4 e, 5 lp, 11 tr, 2 lpc), Petre - 60 p/ 14 e, Cerceş - 40 p/ 8 e, Bălan - 35 p/ 7 e, Teodorescu - 30.p/ 6 e, R. Samuil - 25 p/ 5 e, Cantor -18 p/ 3 e, lpc, Simandi -17 p/ 3 e, tr, Roman, V. Rus, Domocoş, Panaite, Frincu, Dragomir, Popean - toti cîte 15 p/ 3 e, Brădăţan - 15 p/ e, 21 p, 2 tr, Hîmpea- 14 p/ 2 e, 2 tr, Gheţa, N. Rus - cîte 10 p/ 2 e, Bulai, Deli, Podea, Stupar, V. Samuil- cîte 5 p/ eseu, M arin - 2/ tr; total 581 puncte.

/ f j . )

f :

*<

'7>

■ 1 ■ W tf / ■

• .; I t ■aH - ■ \ .■ ■■ -

a *

v - A p

\' •'N sSV

■■Ji f ■}--$

'1 : ; -

.

Să ne reamintim podiumul şi clasamentul final 2001/2002: Dinamo - 38 puncte/ campioană naţională, Steaua - 34/ vicccampioanâ, “ U” Baia Mare - 30/ bronz, “ UM Cluj - 29, Rulmentul bîrlad - 28/ o plăcută surpriză, Farul - 26, Callatis Mangalia - 22 şi Poli Iaşi -17/ figurantă la propriu şi la figurat, echipa moldavă făcînd o adevărată prezenţă de facto şi nimic mai mult.

“ U” C luj a ocupat locul 4 în condiţiile în carc echipa antrenorilo r Pctricâ M otrescu şi Octavian Chihaia s-a lovit de răutatea federaţiei de profil, de răutatea arbitrilor - cîteva nume persoana non-grata sînt Milita,. Vasile Stancu, Chiciu, Şişu şi chiar şi Paraschivescu - de interesele obscure şi deloc onorante ale altor echipe, Dinamo în primul rînd. Fără aceste sincope, clujenii şi-ar fi realizat scopul, un loc în primele trei, loc apropiat de valoarea lotului, a tehnicienilor, a întregului staff. Mă gîndesc doar cît de aproape a fost “ U” Cluj de victorie în unele meciuri, “ U” - Dinamo 17-18, Rulmentul - “U” 12-10, chiar şi Farul - “ l i ” 32-27 de la 0-18! Ca să nu mai vorbesc despre finala Cupei României (Dinamo - “ U” 25-20) presărată cu numeroase durităţi, loviri şi accidentări, plus arbitrajul anapoda al bucpreşteanului Chiciu.

Raidurile de faţă nu vor sâ scuze comportarea de ansamblu a clujenilor, clujeni care şi-au jucat cinstit cărţile şi şansele. Le-am văzut meciurile si vorbesc în cunoştinţă de cauză. “ U” Baia

t. 1

î l

l!. •?,

- A: T

.. i

Marc ia bronzul în condiţiile cel puţin dubioase ale victoriei în faţa lui Dinamo; Farul c umbra fostei echipe; Iaşi a făcut, repet, figuraţie, Callatis s-a întărit cu trei dinamovişti, dar tot nu a reuşit marc lucru, Rulmentul s-a clasat pc un neaşteptat loc 5, la capătul unor bune evoluţii, deşi situaţia echipei este incertă.

O nouă formulă de campionat pentru ediţia 2002-2003

Noua ediţie va debuta la finele lunii august, dar după o nouă formulă. Iau parte zece echipe - Dinamo, Steaua, Baia Marc, “ U” C lu j, Farul, Rulmentul Bîrlad, Callatis, Poli Iaşi, Ştiinţa Petroşani, CSM Suceava/ ultimele două noi promovate - sistemul adoptat fiind tu r-re tu r. Apoi, primele patru"clasate intră în play-off, 1-4 şi 2-3, învingătoarele urmînd sâ joace titlu l, învinsele locu rile 3/4; u ltim e le două retrogradează.

Au intervenit schimbări şi în sistemul de disputare a Cupei României. Dar despre toate acestea în numerele următoare.

Demostene SOFRONFoto: I. PETCU

Cursa de la Silverstone a fost, fară îndoială, cea mai spectaculoasă a sezonului 2002. Duelurile roată la roată, literalmente electrizante, depăşirile spectaculoase, abandonurile numeroase, unele chiar surprinzătoare, precum şi vremea “ englezească” au reprezentat ingredientele unui grand-prix ce a confirmat aşteptările specialiştilor şi a iubitorilor Formulei 1.

Michael Schumacher şi-a trecut în palmares cea de a 7- a victorie a sezonului (în 10 curse), devansîndu-1 în turnantă pe coechipierul Rubens Barrichello. Acesta din urmă poate f i considerat eroul cursei, dacă avem în vedere faptul că a plecat de pe ultimul loc al

, Marele Premiu al Angliei

0 nouă “dublă” semnată “Ferrari” r : nFORMULAIWORLDCHAMPIONSHII»

grilei de start, din cauza unei defecţiuni suvemită la motor, înaintea turului de încălzire. Decepţia s-a num it David Coulthard, o umbră a pilotului care promitea “ marea cu sarea” acum un sezon. O nouă clasare sub aşteptări şi un motiv în plus pentru team-managerul. Ron Dennis de a-1 rechema sub arme pe dublul campion mondial M ika Hakkinen. în fine, surpriza plăcută a etapei a fost canadianul Jaques Villeneuve care a răzbunat rateul din Marele Premiu al Canadei. Ferrari s-a prezentat la Silverstone cu modificări la “ trenul spate” , o modificare care i-a adus cea de-a 152-a

victorie într-un grand-prix de Formula 1, în timp ce Toyota şi- a făcut debutul în cel mai vechi mare premiu, un debut cu stîngul, dacă ţinem cont că cei doi piloţi, în speţă M c Nish şi Salo au abandonat din cauza unor manevre stîngace. Montoya a plecat bine din pole-position (al 8-Iea al carierei, al 5-lea al sezonului), ducînd trena cursei pînă în turul 16, cînd principalul exponent al “ căluţului cabrat” de la Maranello a preluat şefia. Ploaia a reprezentat un atuu în favoarea germanului care a demonstrat încă o dată că nu are un adversar pe măsură, nici în persoana lui Barrichello şi nici în persoana lu i Montoya.

In ziarul nostru de mîine vom reveni cu datele statistice ale cursei de la Silverstone şi cu cele două clasamente (p ilo ţ i şi constructori).

Cristian FOCŞANU

WIMBLEDON 200/Masculin

• A ustra lianu l L le y to n Hewitt a confirmat forma bună în care se află, statutul pe care I-a avut la W im bledon (de p rinc ipa l fa vo r it) şi nu în u ltim u l rînd p re v iz iu n ile germanului Boris Becker, care a pariat pe succesul “ cangurulu i” d in Canberra, prie tenu l belg iencci K im Clijters reuşind să se impună la “ A ll England Tcnnis Club” în dauna argentinianului Daniel Nalbandian, revelaţia ediţiei din acest an, scor 6-1, 6-3, 6-2. Aşadar .o finală fără probleme pentru H ew itt, care a demonstrat că este la această oră cel mai bun tenisman din întreg circuitul ATP Champions Racc.

Australianul a beneficiat dc un culoar favorabil, singura problemă nuinindu-se, culmea, nu T im Henman (pc carc l-a bătut în sem ifina le în tre i seturi), ci olandezul S icng Schalken carc a rezistat în “ .sferturi" cinci runde!

Vom reveni cu amănunte in ziarul dc niîinc.

Cristian FOCŞANU

Feminin

• Serena W IL L IA M S - Venus W IL L IA M S 7-6, 6-3 şiastfel, mezina familiei reuşeşte sâ cîştige al doilea turneu de Grand Slam din acest an, după Roland Garros, unde a învins tot în faţa surorii ei.

• Serena s-a impus în mai puţin de o oră şi jumătate, cîştigînd în game-ul opt al celui

; de al doilea set un break care a j adus scorul la 5-3, urmînd să | servească pentru meci. j • Serena a destrămat visul

surorii sale, acela de a triumfa pentru a treia oară consecutiv la Wimbledon, iar de luni 8.07. 2 0 0 2 , mezina este “ number one” în clasamentul W TA.

• Cele două vor face cuplu şi în finala de dublu, unde vor în tîln i “ duo” -u l argentin ian Ruano P A S C U A L/ Paola SUAREZ.

De m arţi, 9. • 07. 2002, caravana tenisului feminin se împarte în tre i segmente Ia turneele de la BRUXELLES (140.000 S), P A LE R M O (110.000 S) şi CASABLANCA, Maroc (110.000 S). La primul dintre acestea va lua startul pe tabloul principal şi clujeanca Anca BARNA.

Ovidiu BLAG

[ierioacia 9-12 iulie

7 ,0 0 J u rn a lu l d e d im in e a ţă ; 7 ,3 0 O ra ş u l . în g e r ilo r ( s / r ) ; 8 ,3 0 D ra g ă , a m m ic ş o ra t c o p ii i (s ) . 9 ,2 0 D e b u t 5 0 P lu s ( r ) ; 1 0 ,2 0 S c h im a n s k i

( f. G e rm a n ia 1 9 9 7 ) ; 1 2 .0 0 T V R T im iş o a ra ;1 3 ,1 5 P a s iu n i (s ) ; 1 4 ,0 0 J u rn a lu l d e p r în z .

M e te o . S p o r t ; 1 4 ,1 5 C o re c t ! ; 1 4 ,3 0 P u n c te c a rd in a le ; 1 5 ,0 0 In te re s g e n e ra l (r ) ; 1 6 ,0 0 K ro n ik a ; 1 7 ,0 0 M u z a (c o . S U A 1 9 9 9 ); 1 9 ,0 0

A v a n p r e m ie r ă ş t i r i ; 1 9 ,0 5 C a re u l d e a u r ;2 0 ,0 0 J u r n a l . M e te o . S p o r t ; 2 0 ,4 5 C u r a t

C a ra g ile ! P a ro l! ; 2 0 ,5 0 A d o u a ş a n s ă (s ) ;2 1 ,5 0 C in e T .V .D .; 2 2 ,5 0 J u rn a lu l d e n o a p te ;

2 3 ,0 5 A m p r e n te ; 2 3 .2 0 T e a m a (s ) ; 0 ,1 0 T e a tru T V ; .C în d v in e b a rz a * .

7 .0 0 T o n o m a tu l D P 2 ( r ) ; 8 ,0 0 D e s e n e a n im a te ; 8 ,5 5 G a ta c u fu m u r ile ! ; 9 ,0 0 L u m e a lu i C h iţ -C h iţ ( r ) ; 9 ,4 5 D im in e ţ ife u n u i b ă rb a t

c u m in te ; 1 2 ,1 0 D r u m u l s p r e A v o n le a (s ) ;1 3 ,1 0 C ă ţe i m e s e r ia ş i ( s ) ; 1 3 .4 5 D e s e n e

a n im a te ; 1 5 ,0 0 Ş t ir i ; 1 5 ,0 5 T o ţi, îm p re u n ă ;1 5 .5 0 T n b u n a p a r t id e lo r p a r la m e n ta re ; 1 6 ,2 0 C ă lă to r in d p r in ţa ră ; 1 7 ,0 0 T o n o m a tu l D P 2 ;

1 8 .0 0 D in g o a n a t r e n u lu i ( d o ) ; 1 8 ,3 0

T e le ju r n a l ;1 8 ,5 5 G a ta c u fu m u r ile ! ; ' 1 9 ,0 0 M e rc u ry (s ) ; 2 0 .0 0 D o c u m e n ta r ; 2 1 ,0 0 Z o n a

c re p u s c u la ră (s ) ; 2 1 .3 0 B u z d u g a n u l c u tre i p e c e ţ i ( f . R o m â n ia 77); 2 3 ,3 5 C a u z a ş i d e fe c tu l (m a g . ) ; 0 .3 5 Ş t ir i ; 0 .4 0 D o c u m e n ta r <r).

7 .0 0 O b s e rv a to r . Ş tir i s p o r t iv e ; 8 ,0 0 'N e a ţa în e p o c a d e p ia tră ; 1 0 .0 0 S o le d a d (s /r); 1 2 ,0 0

T e v o i iu b i m e re u (s ) ; 1 3 ,0 0 Ş tir ile a m ie z ii;1 3 .1 5 D e te c t iv i i H a r t (s ) ; 1 4 .0 0 S h e ’s O u t o f C o n tro l ( t/ r ) ; 1 6 .0 0 Is p ita (s ) ; 1 7 ,0 0 Ş tiri; 1 7 .2 0 S o le d a d (s ) : 1 9 .0 0 O b s e rv a to r . S p o rt. M e te o ;

2 0 .0 0 D in d ra g o s te ; 2 2 ,0 0 O b s e rv a to r . S p o rt. M e te o ; 2 2 .3 0 A T in o M e s s ( c o . S U A 1 9 8 6 ); 0 .3 0 O b s e r v a to r ( r ) ; 1 .3 0 Z i le d in v ia ţa n o a s tră (s ) ; 4 .0 0 D e te c t iv i i H a r t (s /r); 5 ,0 0

T e v o i vubt m e re u (s /r ) ; 6 ,0 0 Is p ita (s /r) .

7 .0 0 T e © (d iv J r ) ; 8 .0 0 Ş t in le P ro T V ; 9 ,1 5 T în ă r ş i n e l in iş t it (s /r ) ; 1 0 .1 5 L u m i d ife r ite

(s ) ; 1 1 .3 0 F a m ilia B u n d y (s /r ) ; 1 2 .0 0 S e c o lu l 2 0 - in s p a te le is to r ie i (d o /r ) ; 1 3 .0 0 13-14 c u

A n d re i G h e o r g h e ; 1 4 ,0 0 S u s p ic iu n e ( f / r ) :1 6 .0 0 T în ă r ş i n e lin iş t it (s ) ; 1 7 ,0 0 Ş tir ile P ro T V ; 1 8 .0 0 T în ă r ş i n e l in iş t it (s ) ; 1 9 ,00 Ş tir ile

P ro T V ; 1 9 ,4 0 C o re l J u s t ic o ( d ra m ă S U A ”9 9 ); 2 1 .3 0 R îd e ţ i c u o a m e n i c a n o i (d iv ./r ) ;2 2 .0 0 Ş tir ite P ro T V ; 2 2 .4 5 F a m ilia B u n d y (s ): 2 3 .1 5 S p io n fă ră v o io (c o .S U A '9 1 ); 1 ,1 5

Ş tir ile P ro T V ; 1 .3 0 S e c o lu l 2 0 - în s p a te le is to n e i (d o ) : 2 .3 0 T o tu l d e s p re s e x (s ).

PRIMATV.7 ,0 0 L u n ă s ă lb a tic ă (s /r ) , 8 ,0 0 Z id - e m .

m u z ic a lă ; 1 2 .4 0 C lip A r t ; 1 2 ,4 5 S ă fii s ă n ă to s !

(r ) ; 1 3 .4 5 M o rc o v e a ţâ (d .a .) ; 1 4 ,1 5 T ra d iţ iile ro m â n ilo r ( r ) ; 1 5 .0 0 w w e w .p r im a tv (r); 1 5 ,3 0

L u n ă s ă lb a t ic ă (s ); 1 6 ,3 0 M A .S .H . (s ); 1 7 ,0 0 R e a l T V ; 1 7 ,3 0 C a m e ra d e r îs ; 1 8 ,00 F o c u s ;

1 9 .0 0 P r ie t e n e ş i r iv a le ( s ) ; 2 0 ,0 0 F i lm ro m â n e s c , 2 2 .0 0 V în â to a re a c o m o r ilo r (s ):2 3 .0 0 F o c u s P lu s : 2 3 .4 5 M .A .S .H . (s /r); 0 ,1 5 C a m e ra d e r îs (d iv . /r ) ; 0 ,4 5 R e a l T V (r); 1 ,2 0 F o c u s - e m . d e ş tir i (r).

7 ,3 5 Ş t i r i ( r ) ; 7 ,5 0 V id e o c l ip u r i; 1 1 .0 0

T e n ta ţii ( r ) ; 1 2 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 3 ,0 0 V id e o c l ip u r i; 1 5 ,0 0 F ilm a r t is t ic ; 1 7 ,0 0 A s s h o w ( r ) ; 1 8 .0 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 8 ,3 0

T e le ju rn a l; 1 9 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 9 ,3 0 C o n c e r t s im fo n ic , 2 0 ,3 0 F ilm a rtis tic ; 2 2 ,0 5 C o n c e r t ; 2 3 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 2 3 ,3 0

S in te z a z i le i ; 2 3 ,4 5 V id e o c lip u r i; 1 ,0 0 A c t iv

F M 9 2 .7 .

7 ,1 5 V e i f i a m e a , P a lo m a ! (s /r) ; 8 ,1 5 P o v e ş tir i a d e v ă ra te (r ) ; 9 ,0 0 M a r ia B e le n (s /

r ) ; 1 0 ,1 5 D re p tu l la v ia ţă (s /r ) ; 1 1 ,1 5 D e 3 x fe m e ie ( r ) ; 1 2 ,1 5 D ra g o s te ş i p u te re (s /r ) ;

1 2 ,4 5 S a lo m e (s /r ) ; 1 3 ,5 4 0 M ic u ţe le d o a m n e

(s ) ; 1 5 ,0 0 M u z ic a d e a c a s ă ; 1 5 ,1 5 C ă s u ţa

p o v e ş t ilo r , 1 5 ,3 0 D re p tu l ia v ia ţă (s ); 1 6 ,3 0

M a r ia B e le n (s ) ; 1 7 ,3 0 V e i f i a m e a , P a lo m a !

( s ) ; 18,30 Betty cea u r iîâ (s ) ; 1 9 ,3 0 P o v e ş tir i a d e v ă ra te ; 2 0 ,0 0 T a in a d in a d in c u r i (s); 2 1 ,0 0

D e 3 x fe m e ie ; 2 2 ,0 0 Salom e (s); 22.55 D r a g o s te ş i p u t e r e ( s ) ; 2 3 , 2 5 P o v e ş t i r i

a d e v ă ra te ( r ) ; 0 .0 0 B e t ty c e a u r îtă (s /r); 0 ,4 5

Micuţele doam ne ( s / r ) ; 1 ,3 0 D e 3 x fe m e ie

W’ ’ J

7 ,0 0 J u rn a lu l d e d im in e a ţă ; 7 ,3 0 A d ou a ş a n s ă (s /r) ; 8 ,3 0 D ra g ă , a m m ic ş o ra t cop iii (s ); 9 ,2 0 C in e T V D (r); 1 0 ,2 0 M u z a (f/r) ; 12,05 T V R C lu j; 1 3 ,15 P a s iu n i (s ); 1 4 ,0 0 Ju rn a lu l d e p r în z ; 1 4 ,1 5 C o re c t! ; 1 4 ,3 0 O a m e n i ca n o i; 1 5 ,0 0 B u cu riile m u z ic ii; 1 6 ,0 0 P a n o ra m a ;1 7 ,0 0 R ă p ire a (c o .S U A 2 0 0 0 ) ; 1 8 ,4 5 Corect?)1 9 ,0 5 C a re u ! d e A u r; 2 0 ,0 0 J u rn a l. M e te o . S p o r t ; 2 0 ,4 5 C u ra t C a ra g ia le ! P a ro l!; 2 0 ,5 0 A d o u a ş a n s ă (s ); 2 1 ,5 0 C in e T .V .D .; 2 2 ,5 0 J u rn a lu l d e n d a p te ; 2 3 ,0 5 A g e n ţ ii ( th r ille r S U A ’9 7 ).

7 ,0 0 T o n o m a tu l D P 2 (r) ; 8 ,0 0 D e s e n e a n im a te (r ) ; 9 ,0 0 P r ie te n ii lu i P it ic o t (r ) ; 9 ,4 5 D im in e ţ ile u n b ă rb a t c u m in te ;1 2 ,0 5 G a ta cu fu m u r ile ! ; 1 2 ,1 0 D ru m u l s p re A v o n le a (s );1 3 ,1 0 C ă ţe i m e s e r ia ş i (s ); 1 3 ,4 5 D e s e n e a n im a te (r ) ; 1 5 ,00 Ş tir i; 1 5 ,0 5 T o ţi, îm p re u n ă ;1 5 ,5 0 M it ş i is to r ie ; 1 6 ,2 0 D e s t in e (d o ); 17 ,00 T o n o m a tu l D P 2; 1 8 ,0 0 D in g o a n a tre n u lu i ( d o ) ; 1 8 ,3 0 T e le ju r n a l ; 1 8 ,5 5 G a ta c u fu m u r ile ! ; 1 9 ,0 0 M e rc u ry (s ); 2 0 ,0 0 A u to p s ii (d o ) ; 2 1 ,0 0 Z o n a c re p u s c u la ră (s ) ; 2 1 ,3 0 C in e m a to g ra fu l d e a rtă : în g e r i c ă z u ţi ( d ra m ă F ra n ţa 1 9 9 8 ); 2 3 ,0 0 C lu b -A r t (m a g . d e a rtă )2 3 ,3 0 C le p s id ra cu im a g in i; 0 ,0 5 A u to p s ii (d o / r); 1 ,0 0 T a tă , a m în c u rc a t-o ! (s ); 1 ,2 5 M it şi is to r ie (r).

7 ,0 0 O b s e rv a to r. Ş tir i s p o rt iv e ; 8 ,0 0 'N e a ţa în e p o c a d e p ia tră ; 1 0 ,0 0 S o le d a d (s /r); 12 ,00 T e v o i iu b i m e re u (s ); 1 3 ,0 0 Ş tir ile a m ie z ii;1 3 ,1 5 D e te c t iv ii H a rt (s ); 1 4 ,0 0 D in d ra g o s te (r) ; 1 6 ,0 0 Isp ita (s ); 1 7 ,0 0 Ş tir i; 1 7 ,20 S o le d a d (s ); 1 9 ,0 0 O b s e rv a to r. S p o rt. M e te o ; 2 0 ,0 0 Un z îm b e t c a a l tău ( co.romantică S U A 1 9 9 7 ) ; 2 2 ,0 0 O b s e rv a to r. S p o rt. M e te o ; 2 2 ,3 0 S m o k e J u m p e r s ( f . S U A 1 9 9 6 ) ; 0 ,3 0 O b s e rv a to r (r); 1 ,3 0 Z ile d in v ia ţa n o a s tră (s ) ; 4 .0 0 D e te c tiv ii H a r t (s /r) ; 5 ,0 0 T e vo i iu b î m e re u (s /r) ; 6 ,0 0 Isp ita (s /r).

7 ,0 0 T e o (d iv ./r); 8 ,0 0 Ş tir ile P ro T V ; 9 ,1 5 T în ă r ş i n e lin iş t it ( s / r ) ; . 1 0 ,1 5 L u m i d ife r ite ( s ) ; 1 0 ,4 5 B u c ă tă r ia lu i R a d u ( r ) ; 1 1 .3 0 F a m ilia B u n d y (s /r); 1 2 ,0 0 S e c o lu l 2 0 (d o /r) ;1 3 .0 0 1 3 -1 4 cu A n d re i G h e o rg h e ; 1 4 ,0 0 C ru e l J u s t ic e (f/r ) ; 16 ,00 T în ă r ş i n e lin iş t it (s ); 1 7 ,0 0 Ş tir i le P ro T V ; 1 8 ,00 T în ă r ş i n e lin iş t it (s );1 9 .0 0 Ş tir i le P ro T V ; 1 9 ,4 0 D a n g e r B e n e a th T h e S e a ( f. S U A 2 0 0 1 ) 2 1 ,3 0 R îd e ţ i c u o a m e n i ca n o i (d iv ./r) ; 2 2 ,0 0 Ş tir ite P ro T V ;2 2 ,4 5 F a m ilia B u n d y (s ) ; 2 3 ,1 5 J u d e ( d ra m ă A n g lia '9 6 ) ; 1 ,15 Ş tir ile P ro T V ; 1 ,3 0 S e c o lu l 2 0 - în s p a te le is to r ie i (d o ); 2 ,3 0 T o tu l d e s p re s e x (s ) .

7 ,0 0 L u n ă s ă lb a tic ă (s /r) ; 8 ,0 0 z id ; 1 2 ,4 0 C lip A r t ; 1 2 ,4 5 C o p iii s p u n lu c ru r i tră s n ite (r);

1 3 ,4 5 6 M o rc o v e a ţă (d .a .) ; 1 4 ,1 5 în tre v ia ţă ş i m o a r te (r ) ; 1 5 ,30 L u n ă s ă lb a tic ă (s ); 1 6 ,3 0 M .A .S .H . (s ); 17 ,00 R e a l T V ; 1 7 ,3 0 C a m e ra d e r îs (d iv .) ; 1 8 ,00 F o c u s ; 1 9 ,0 0 P r ie te n e şi r iv a le (s ) ; 2 0 ,0 0 A G u id e f o r th e M a rr ie d W o m â n (c o . S U A 1 9 7 8 ); 2 2 ,0 0 V în â to a re a c o m o r i lo r ( s ) ; 2 3 ,0 0 F o c u s P lu s ; 2 3 ,4 5 M .A .S .H . (s /r); *0 ,1 5 C a m e ra d e r îs (d iv ./r) ; 0 ,4 5 R e a l T V (r); 1 ,2 0 F o c u s - e m . d e ş tir i

(r).

7 .3 5 Ş t ir i (r); 7 ,5 0 V id e o c l ip u r i; 1 1 ,0 0 T e n ta ţ i i ( r ) ; 12 ,00 Documentar D W ; 1 3 ,0 0 V id e o c l ip u r i ; 1 5 ,0 0 F i lm a r t is t ic ; 1 6 ,3 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 7 ,0 0 R e p o rta j 7 a b c (r);1 8 .0 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l;1 9 .0 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 9 ,3 0 A s s h o w (r);

2 0 ,3 0 F ilm a rtis tic ; 2 2 ,0 0 C o n c e r t s im fo n ic (r); 2 3 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 2 3 ,3 0 S in te z a

z ile i; 2 3 ,4 5 V id e o c lip u r i; 1 ,0 0 A c t iv F M 9 2 ,7 .

’ 7 ,1 5 V e i fi a m e a , P a lo m a ! (s /r ) ; 8 ,1 5 P o v e ş tir i a d e v ă ra te (r); 9 ,0 0 M a ria B e le n (s / r) ; 1 0 ,1 5 D re p tu l la v ia ţă (s /r) ; 1 1 ,1 5 D e 3 x fe m e ie (r); 1 2 ,15 D ra s g o s te ş i p u te re (s /r);1 2 ,4 5 S a lo m e (s /r); 1 3 ,4 0 M ic u ţe le d o a m n e (s ); 1 5 ,0 0 M u z ic a d e a c a s ă ; 1 5 ,1 5 C ă s u ţa p o v e ş t ilo r ( d .a .); 1 5 ,3 0 D re p tu l la v ia ţă (s );1 6 ,3 0 M a r ia B e le n (s ); 1 7 ,3 0 V e i fi. a m e a ,

P a lo m a ! (s ) ; 1 8 ,3 0 B e tty c e a u rîtă (s ); 1 9 ,3 0 p o v e ş t ir i a d e v ă ra te ; 2 0 ,0 0 T a in a d in a d în c u r i (s ) ; 2 1 ,0 0 D e 3 x fe m e ie ; 2 2 ,0 0 S a lo m e (s); 2 2 ,5 5 D ra g o s te ş i p u te re (s ); 2 3 ,2 5 P o v e ş tir i a d e v ă ra te (r); 0 ,0 0 B e tty c e a u r îtă (s /r) ; 0 ,4 5

M ic u ţe le d o a m n e (s /r) ; 1 ,3 0 D e 3 x fe m e ie

(r). ' ■

7 ,0 0 J u rn a lu l d e d im in e a ţă ; 7 ,3 0 A d o u a ş a n s ă (s /r); 8 ,3 0 D ragă , a m m ic ş o ra t co p iii

(s ) ; 9 ,2 0 C in e T .V .D . (r); 1 0 ,2 0 R ă p ire a (f/r);1 2 ,0 5 T V R la ş i; 1 3 ,1 5 P a s iu n i (s ) ; 1 4 ,0 0 J u r n a lu l d e p r în z ; 1 4 ,1 5 C o re c t ! ; 1 4 ,3 0 C a s te lu l B ra n (d o /r); 15,05 E v e n im e n t; 1 6 ,00

C o n v ie ţu ir i; 1 6 ,30 P a n o ra m a ; 1 7 ,00 Prinţul d in C e n tra l P a rk ( d ram ă S U A 2 0 0 0 ); 1 9 ,0 5

C a re u l d e A u r; 2 0 ,0 0 Ju rna l. M e te o . S p o rt;2 0 ,4 5 C u ra t C a ra g ia le ! P a ro l!; 2 0 ,5 0 A d o u a

ş a n s ă (s); 2 1 ,5 0 C in e T .V .D .; 2 2 ,5 0 J u rn a lu l

d e n o a p te ; 2 3 ,0 5 R e f le c ţi i r u t ie re ; 2 3 ,2 0 P ro fe s io n iş tii; *0 ,20 Fraţii (S U A ’98).

7 .0 0 T o n o m a tu l D P 2 (r); 8 ,0 0 D e s e n e

a n im a te (r); 9 ,0 0 L u m e a lu i C h iţ-C h iţ (r); 9 ,4 5 D im in e ţile u n u i b ă rb a t c u m in te ; 1 2 ,0 5 G a ta

c u fu m u rile !; 1 2 ,1 0 D rum u l s p re A v o n le a (s);1 3 ,1 0 C ă ţe i m e s e r ia ş i (s ); 1 3 ,4 5 D e s e n e

a n im a te (r); 1 5 ,0 0 Ş tir i; 15 ,05 T o ţi, îm p re u n ă ;1 5 ,5 0 T r ib u n a p a rt id e lo r p a r la m e n ta re ; 1 6 ,2 0 A fa c e r i la c h e ie ; 1 7 ,0 0 T o n o m a tu l D P 2 ;1 8 .0 0 D in g o a n a t r e n u lu i ( d o ) ; 1 8 ,3 0

T e le ju r n a l ; 1 9 ,0 0 M e r c u r y ( s ) ; 2 0 ,0 0 S u r p r iz e le ş t i in ţ e i ( d o ) ; 2 1 ,0 0 Z o n a c re p u s c u la ră (s );' 2 1 ,25 T im p u l tre c u t (d o );

2 2 .1 5 C o p ilu l in v iz ib il ( d ra m ă S U A 1 9 9 9 );

0 ,2 0 Ş tir i; 0 ,2 5 S u rp r iz e le ş tiin ţe i (d o /r) ; 1 ,1 5 T a tă , a m în c u rc a t-o ! (s ); 1 ,4 0 D in g o a n a

tre n u lu i (r); 2 ,0 5 Z o n a c re p u s c u la ră (s /r).

7 .0 0 O b s e rv a to r. Ş tiri sp o rt iv e ; 8 ,0 0 'N e a ţa

în e p o c a d e p ia tră ; 1 0 ,00 S o le d a d (s /r); 1 2 ,0 0 T e vo i iub i m e re u (s); 1 3 ,00 Ş tir ile a m ie z ii;1 3 .1 5 D e te c tiv ii H a rt (s); 1 4 ,00 U n z îm b e t ca a l tă y (f/r) ; 1 6 ,0 0 Isp ita (s); 1 7 ,0 0 Ş tir i; 1 7 ,2 0

S o le d a d (s ); 1 9 ,0 0 O b s e rv a to r. S p o rt. M e te o ;2 0 .0 0 B .D . în a c ţiu n e (c o .R o m â n ia 1 9 7 0 );

2 2 .0 0 O b s e r v a to r . S p o r t . M e te o ; 2 2 ,3 0 R is c u r i le m e s e r ie i ( f .S U A 1 9 9 2 ) ; 0 ,3 0 O b s e rv a to r (r ) ; 1 ,3 0 Z ile d in v ia ţa n o a s tră (s ) ; 4 ,0 0 D e te c t iv ii H a rt (s /r ) ; 5 ,0 0 T e v o i iu b i m e re u (s /r); 6 ,0 0 Isp ita (s /r).

7 ,0 0 T e o (r); 8 ,0 0 Ş tir ile P ro T V ; 9 ,1 5 T în ă r

ş i n e lin iş t it (s /r) ; 1 0 ,1 5 L um i d ife r ite (s ); 1 1 ,3 0 F a m ilia B u n d y (s /r); 12 ,00 S e c o lu l 2 0 - în s p a te le is to r ie i (d o /r) ; 13,00 1 3 -1 4 c u A n d re i G h e o rg h e ; 1 4 ,0 0 D a n g e r B e n e th th e S e a ( f/

r ) ; 1 6 ,0 0 T în ă r ş i n e lin iş t it (s ); 1 7 ,0 0 Ş tir ile P ro T V ; 1 8 ,0 0 T în ă r ş i n e lin iş t it (s ) ; 1 9 ,0 0 Ş tir i le P ro T V ; 1 9 ,4 0 R e a p e r ( th r ille r S U A '9 7 ) ; 2 1 ,3 0 R îd e ţ i c u o a m e n i c u n o i ( d iv . /r ) ;

2 2 ,0 0 Ş tir ile P ro T V ; 2 2 ,4 5 F a m ilia B u n d y (s ) ; 2 3 ,1 5 B u s in e s s fo r P le a s u re ( d ra m ă e r .S U A 1 9 9 6 ) ; 1 ,1 5 Ş tir i le P ro T V ; 1 ,3 0 S e c o lu l 2 0 - în s p a te le is to rie i (d o ); 2 ,3 0 T o tu l

d e s p re s e x (s ). .

7 ,0 0 L u n ă s ă lb a tic ă (s /r); 8 ,0 0 Z id ; 1 2 ,40

C lip A r t; 1 2 ,4 5 C ro n ic a c îrc o ta ş ilo r (r ) ; 1 3 ,4 5 M o rc o v e a ţâ (d .a .) ; 14,15 E x p lo z iv (r); 1 5 ,0 0

M o to r (r); 1 5 ,3 0 L u n ă s ă lb a tic ă (s ); 1 6 ,3 0 M A S . H . (s ) ; 1 7 ,0 0 R ea l T V ; 1 7 ,3 0 C a m e ra d e rîs (d iv .); 1 8 ,0 0 Fo cu s - e m . d e ş tir i; 1 9 ,0 0 P r ie te n e ş i r iv a le (s ); 2 0 ,0 0 In a m ic i (f. S F

S U A 1 98 5 ); 2 2 ,0 0 în fa ţa p re s e i; 2 3 ,0 0 F o cu s P lu s ; 2 3 ,4 5 M .A .S .H . (s/r); 0 ,1 5 C a m e ra d e

r îs (d iv ./r) .

ezmsm7 ,3 5 Ş t ir i ( r ) ; ’ 7 ,5 0 V id e o c l ip u r i; 1 1 ,0 0

T e n t a ţ i i ; ’ 1 2 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ;, 1 3 ,0 0

V id e o c l ip u r i ; 1 5 ,0 0 F ilm a r t is t ic ; 1 6 ,3 5 D o c u m e n ta r D W ; 1 7 ,00 A s s h o w (r) ; 1 8 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l; 1 9 ,0 0

D o c u m e n ta r D W ; 1 9 ,3 0 C o n c e rt; 2 0 ,3 0 F ilm

a r tis tic ; 22,00 L o to - J o k e r - P a r iu T r io ; 2 2 ,1 5 J a z z ; 2 3 ,1 0 J u rn a l e u ro p e a n (d o ) ; 2 3 ,3 5 S in te z a z ile i; 2 3 ,5 0 V id e o c lip u ri.

7 ,1 5 V e i fi a m e a , P a lo m a ! (s /r ) ; 8 ,1 5 P o v e ş tir i a d e v ă ra te (r); 9 ,0 0 M a ria B e le n (s I r ) ; 1 0 ,1 5 D re p tu l la v ia ţă (s /r); 1 1 ,1 5 D e 3 x fe m e ie (r); 1 2 ,1 5 D ra g o s te şi p u te re (s /r) ;1 2 ,4 5 S a lo m e (s /r) ; 1 3 ,4 0 M ic u ţe le d o a m n e

(s ) ; 1 5 ,0 0 M u z ic a d e a ca să ; 1 5 ,1 5 C ă s u ţa p o v e ş t ilo r ; 1 5 ,3 0 D rep tu l la v ia ţă (s); 1 6 ,3 0 M a r ia B e le n (s ); 1 7 ,3 0 V e i f i a m e a , P a lo m a ! (s ); 1 8 ,3 0 B e tty c e a u rîtă (s ); 1 9 ,3 0 P o v e ş tir i a d e v ă ra te ; 2 0 ,0 0 T a in a d in a d în c u r i (s ); 2 1 ,0 0 D e 3 x fe m e ie ; 2 2 ,0 0 S a lo m e (s ) ; 2 2 ,5 5

. D ra g o s te ş i p u te re ; 2 3 ,2 5 P o v e ş tir i a d e v ă ra te (r); 0 ,0 0 B e tty c e a u rîtă ( s /r); 0 ,4 5 M ic u ţe le d o a m n e (s /r) ; 1 ,3 0 D e 3 x fe m e ie (r).

yiNERIi12ilULHE

7 ,0 0 J u rn a lu l d e d im in e a ţă ; 7 ,3 0 A d o u a

g ş a n s ă (s /r) ; 8 ,3 0 D ra g ă , am m ic ş o ra t c o p i i i ' (s); 9 ,2 0 C in e T .V .D . (r); 1 0 ,20 P rin ţu l d in

C e n tra l P a rk ( f/r) ; 1 2 ,2 0 T V R C ra io va ; 1 3 ,1 5

P a s iu n i (s ); 1 4 ,0 0 J u rn a lu l d e p rîn z ; 1 4 ,1 5 C o re c t ! ; 1 4 ,3 0 D re p tu r i le o m u lu i; 1 5 , 3 0

Tribuna p a r t id e lo r p a r la m e n ta r e ; 1 6 , 0 0

C o n v ie ţu ir i; 1 7 ,0 0 P u te re a e x p lo z ie i ( t h r i l le r

A n g l ia ’ 1 9 7 9 ) ; 1 8 ,5 0 C o r e c t ! ; . 1 9 , 0 0

A v a n p re m ie ră Ş t ir i ; 1 9 ,0 5 C a re u l d e A u r ;

1 9 ,4 5 R o m â n ia p o lit ic ă ; 2 0 ,0 0 Ju rn a l. M e te o .

S p o rt; 2 0 ,4 5 C u ra t C a ra g ia le ! P a ro l!; 2 2 , 5 0

J u rn a lu l d e n o a p te ; 2 3 ,0 5 O ra G . . . î n

v a c a n ţă ; 0 ,0 5 M a re le ja zz .

7 ,0 0 T o n a m a tu l D P 2 (r); 8 ,0 0 D e s e n e

a n im a te (r) ; 8 ,5 5 G a ta cu fu m u rile !; 9 , 0 0

P r ie te n ii lu i P it ic o t (r); 9 ,4 5 D im in e ţile u n i

b ă rb a t c u m in te ; ,1 2 ,1 0 D rum u l s p re A v o n le a ’ (s); 1 3 ,1 0 C ă ţe i m e s e r ia ş i (s); 1 3 ,4 5 D e s e n e a n im a te (r); 1 5 ,0 0 Ş tir i; 1 5 ,05 T e le v iz iu n e a ,

d ra g o s te a m e a !; 1 6 ,0 5 C a m e ra d e g a r d ă ;

1 6 ,3 5 E d re p tu l tă u !; 1 7 ,0 5 P rim u l pas ; 1 8 ,0 0

D in g o a n a tre n u lu i (d o ); 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l;

1 9 ,0 0 M e rc u ry (s ) ; 1 9 ,4 0 Fe ţe ; 1 9 ,4 5 A le e a cu g h im p i (r); 2 0 ,0 0 D o cu m e n ta r; 2 1 ,0 0 Z o n a

c re p u s c u la ră (s ); 2 1 ,3 0 D 'a le lu i M itică ; 2 2 ,3 0

P a riu m o rta l ( f. S U A 1 992 ); 0 ,1 5 R e m ix ;

1 ,1 5 T im p u l t re c u t ( d o /r).

7 ,0 0 O b s e rv a to r. Ş tir i sp o rtive ; 8 ,0 0 ‘N e a ţa

în e p o c a d e p ia tră ; 1 0 ,0 0 S o le d a d (s /r); 1 2 ,0 0

T e vo i iub i m e re u (s ); 1 3 ,00 Ş tir ile a m ie z i i ;1 3 ,1 5 D e te c t iv i i H a r t (s ); 1 4 ,0 0 B .D . î n

a c ţiu n e ( f/ r ) ; 1 6 ,0 0 Is p ita (s ) ; 1 7 ,0 0 Ş t i r i ;1 7 ,20 S o le d a d (s ) ; 1 9 ,0 0 O b se rva to r. S p o r t .

M e te o ; 2 0 ,0 0 P a p a r a z z i ( d iv . ) ; 2 2 , 0 0 G a n g s te r i ( d ra m ă S U A 1997 ); 0 ,3 0 P r ie te n i

ca e i ( co . S U A 1 9 9 8 ); 2 ,0 0 O b s e rv a to r ( r ) ;

3 ,0 0 Z ile d in v ia ţa n o a s tră (s); 5 ,0 0 S o le d a d

(s /r).

7 ,0 0 T e o (d iv ./r) ; 8 ,0 0 Ş tir ile P ro TV ; 9 , 1 5

T în ă r ş i n e lin iş t it (s /r) ; 10 ,15 L u m i d i f e r i t e (s ); 1 1 ,3 0 F a m ilia B u n d y (s/r); 1 2 ,0 0 S e c o lu l

2 0 - în s p a te le is to r ie i (do /r); 1 3 ,0 0 1 3 - 1 4 cu A n d re i G h e o rg h e ; 1 4 ,0 0 R e a p e r ( f / r ) ;

1 6 ,00 T în ă r ş i n e lin iş t it (s); 1 7 ,00 Ş tir ile P r o

T V ; 1 8 ,0 0 T în ă r ş i n e lin iş t it (s ); 1 9 ,00 Ş t i r i le P ro T V ; 1 9 ,4 0 S fe ra (th r ille r S F S U A 1 9 9 8 ) ;

2 2 ,4 5 F re e ja c k ( f .S F S U A 1992 ); 1 ,15 Ş t i r i le P ro T V ; 1 ,3 0 S e c o lu l 2 0 - în s p a te le is to r ie i (d o ); 2 ,3 0 M u z ic a ; M o to w n ; 3 ,0 0 13 -1 4 c u

A n d re i G h e o rg h e ( r ) . .

PRIMA?7 .0 0 L u n ă s ă lb a t ic ă (s /r ) ; 8 ,0 0 Z id -

e m is iu n e m u z ic a lă ; 1 2 ,4 5 T ib a n u ' p e s c u ie ş te

şi v în e a z ă ; 1 3 ,4 5 M o rc o v e a ţă (d .a .); 1 4 ,1 5

C e -i în fr ig id e r? (r); 1 5 ,0 0 D og S h o w ; 1 5 ,3 0 L un ă s ă lb a tic ă (s r); 1 6 ,3 0 M .A .S .H . (s); 1 7 ,0 0

R ea l T V ; 1 7 ,3 0 C a m e ra de rîs (d iv .); 1 8 ,0 0

F o c u s ; 1 9 ,0 0 P r ie te n e şi r iv a le (s ); 20,00 C op ii s p u n lu c ru r i tră s n ite (d iv .); 2 1 ,0 0 C o ld

A ro u n d T h e H e a r t ( d ra m ă S U Ă ’9 7 ); 2 3 ,0 0

L o to Z o d ia c ; 2 3 ,4 5 M .A .S .H . (s /r ) ; 0 ,1 5 C a m e ra d e rîs (d iv ./r ) ; 0 ,4 5 R ea l T V (r); 1 ,2 0

F o cu s (r).

7 ,3 5 Ş tir i ( r ) ; 7 ,5 0 V id e o c lip u r i; 1 1 ,0 0

T e n ta ţii (r); 1 2 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 3 ,0 0

V id e o c l ip u r i ; 1 5 ,0 0 F ilm a r t is t ic ; 1 7 ,0 0 R e p o r ta j '7 a b c (r) ; 1 8 ,0 0 D oc u m e n ta r D W ;

1 8 .3 0 T e le ju rn a l; 1 9 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ;1 9 .30 A s s h o w (r); 2 0 ,3 0 F ilm a rtis tic ; 2 2 ,0 0

C o n c e r t ; 2 3 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 2 3 ,3 0 S in te z a z ile i; 2 3 ,4 5 V id e o c lip u r i; 1 ,00 A c t iv

FM 9 2 ,7 .

7 ,1 5 V e i f i a m e a , P a lo m a ! (s /r) ; 8 ,1 5 P o v e ş tir i a d e v ă ra te (r); 9 ,0 0 M a ria B e le n ( s /

r); 1 0 ,1 5 D re p tu l la v ia ţă (s /r); 1 1 ,1 5 De 3 x fe m e ie (r); 1 2 ,1 5 D ra g o s te ş i p u te re (s /r ) ;1 2 ,45 S a lo m e (s /r) ; 1 3 ,4 5 M ic u ţe le d o a m n e (s); 1 5 ,0 0 M u z ic a d e a c a s ă ; 1 5 ,1 5 C ă s u ţa p o v e ş t ilo r (d .a .) ; 1 5 ,3 0 D rep tu l la v ia ţă (s ) ;1 6 ,30 M a ria B e le n (s ); 1 7 ,3 0 V e i f i a m e a ,

P a lo m a ! (s ); 1 8 ,3 0 B e tty ce a u rîtă (s); 1 9 ,3 0 P o v e ş tir i a d e v ă ra te ; 2 0 ,0 0 T a ina d in a d în c u ri (s); 2 2 ,0 0 S a lo m e (s ) ; 2 2 ,5 5 D ra g o s te ş i

p u te re (s ); 2 3 ,2 5 P o v e ş tir i a de vă ra te (r); 0 ,0 0 B e tty c e a u rîtă (s/r); 0 ,4 5 M ic u ţe le d o a m n e (s /r); 1 ,3 0 P e tre c e re a (r); 3 ,3 0 D an se a ză c u

m ine ! (r) .

1 Dolar SUA = 33.218 lei 1 Liră sterlină = 50.430 lei Ee-cniomm 1 EURO = 32.319 lei

1 gAUR = 331.875 Iei

- persoane fizice -B ă n c i '

co m e rc ia leia ve d e re 1 tuna 3 tu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 tun i

B C R 4 20 23 24 24,5 25

1 B R D - GSG '•■V •; 3 ; ■■;.• 21,5 22,5 23 23,5 24:V, 3 ; .• ; 21,5 , 24,5 25,5 26 26,5

R AIFFE IS E N (d revizulbiti) B A N K (d. fixă)

4 26 28 29 29 29

- - - -■ B. T ir ia c ; /• 3 v ' ’ ' 23 25 27 27 27 ,

R o m â ne a scă 2 24 25,5 26,5 27,5 28

B an c P o s t* : 26 27 < 28 29 30

AHanta 5 27 29 30 31 32

T ra n s ilv a n ia 4 24 26 27 28 28

•-v;; - v-v; C E C V : v ; .v ; ■ * '' s v. - 23 24 ■ r ■. . ■ **'■■■■ / 25

A L P H A B A N K 2 23 24,5 25 25.5 26

W E S T B A N K v 3 . •., '•.,.'25 •; 27 28 29 29

C o m e rc ia lăC A R P A T IC A

3, 25 26 27 27 26

V O L K S B A N K ; .'2 . 28 ş 30 30 31 32

F IN A N S B A N K 3 24 25 26 27 27

R O B A N K > YvV. v .;2T 29 30 30 31

- persoane juridice - %B ă nc i ;

com erc ia le .la vedere 1 tună 3 lu n i 6 lu n i 9 tun i 12 lu n i

BCR 4 20 23 24 24,5 25

B R D **-G S G v -3 21,5 22,5 23 23,5 24

RAIFFEISEN B A N K(dob. revlzuibilă) 4 26 28 29 29 29

B. Ţ iriac 3 23 25 27 27 . 27

Banc Post* 4 25,5 26,5 27,5 28 26

' R om ânească ‘ 2 ' 24 25,5 26,5 27,5 28

CEC 5 23 24 24 25 25

Transilvan ia 4 24 26 27 28 28

A LP H A B A N K 2 23 24,5 25 25,5 26

WEST B A N K 3 25 27 28 29 29

Com ercia lăCARPATICA

3 25 26 27 27 26

VO LKS BA N K 2 28 30 30 31 32

FINANSBAN K 3 24 25 26 27 27

ROBANK 5 27 29 30 30 31

- persoane fizice - %B A N C A V a lu ta VedeTe 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n t 9 lu n i 12 lu n i

B R D - G S GE U R 0,5 2,2 . 2 ,75 3 3 ,0 5 3 ,15U S D 0.5 1.6 2 ,55 2.9 3 3.1

B a n c P o s tE U R 1 2 3 3 3 3,75U S D 0,75 1,65 2,5 2,8 3 3.2

B C RE U R 0,75 2 ,75 3 - 3.5U S D 0,75 - 2 ,75 3 - 3,5

B . Ţ IR IA CE U R 0,5 2,5 3 , .4 4 4.5U S D 0,5 1.75 2 3 3 4

B . R O M Â N E A S C ĂE U R 0,5 2 ,75 3 .15 3 ,35 3,5 3 ,75U S D 0.5 2 2,5 2 ,75 3 3 ,25

R A IF F E IS E N E U R 1 2,5 2 ,75 2 ,75 2 ,75 3

B A N K U S D 0 ,7 5 1 .75 1 ,85 1 ,8 5 2,2 2.5

T r a n s i lv a n iaE U R 1.4 2 .75 3,3 3,5 3,7 4,5U S D 0.75 2 ,25 2.8 3 3 ,25 3,5

A L P H A B A N KE U R 0,5 3 ,25 3 ,75 4 .2 5 4 ,2 5 4 ,25U S D 0 ,2 5 2 ,25 - 2 ,7 5 3 3 3

W E S T B A N KE U R 2 4,1 4,2 4 ,3 4,4 4,6U S D 1.5 2,9 > 3 3 ,1 5 3,3 3,5

C o m e r c ia lă E U R 0,5 3,5 , 3 ,75 4 - 4,5

C A R P A T IC A U S D 0,5 2,7 3 3 ,25 3,5

V O L K S B A N KE U R 0 ,2 5 2,8 2 ,85 2,9 2,9S 3U S D 0,25 1,55 1,5 1.5 .1 ,5 5 1.6

F IN A N S B A N KE U R 1 3 3 ,25 3,5 3,5 3,75U S D * T : 2 ,25 2,5 2 ,7 5 2 ,7 5 - 3

R O B A N KE U R 1 3,5 3.5 3 ,7 5 ■ - 4U S D 0.5 3,25 3,5 3 ,5 3,75

- p e rs o a n e ju rid ic e - %

' BANCA" "" . Valuta Vedere 1 lu n i 3:lunl • 6 tun i 9 luni 12 luni

B R D - G S GEUR 0,5 2,2 2,75 3 3,05 3.15USD 0.5 1.6 2,55 2,9 3 3.1

B C RE U R 0 ,7 5 -■ 2 ,7 5 3 -■ 3,5U S D 0 ,7 5 - 2 ,7 5 3 - 3,5

B . Ţ IR IA CE U R 0 ,5 2 ,5 v, .3 c 4 4 4,5U S D 0 ,5 1,75 V 2 3 3 4 v

B . R O M Â N E A S C ĂE U R 0,5 2 ,75 3 ,1 5 3 ,3 5 3 ,5 3,75U S D 0 ,5 2 • 2 ,5 2 ,7 5 3 3,25

: EUR 2 ’ 3 3 v- • 3,75USD " .0,75(1;: 1,65 ' ;. ,:2,5 2,8 3 . 3 0

R A IF F E IS E N EUR 1 : 2.5 2,75 2,75 2,75 3B A N K USD 0,75 1,75 1,85 1,85 2,2 2.5

T r a n s i lv a n ia:EUR C: 2,75 3,3 3,5 3,7 ■ 4,5 '•USD ' : 0,75; . 2,25 2 ^ . 3 ■ / . 3,25 .. 3,5 .

A L P H A B A N KEUR 0,5 3,25 3,75 4,25 4,25 405

U S D 0 ,2 5 2 ,25 2 ,7 5 3 3 3

W E S T B A N K. EUR * v 4,1 V 4,2 40 -4,4

USD • 1.5 . : 2,8 V 2 ^ , :. 305 30 3,4

C o m e r c ia lă E U R 0 ,5 3,5 3 ,7 5 4 - 4,5C A R P A T IC A U S D 0 ,5 2,7 3 3 ,25 - 3,5

V O L K S B A N KE U R 0 ,2 5 • 2 ,8 2 ,8 5 2,9 2 ,9 5 3

U S D .0,25 1 ,55 1 ,5 1,5 1 ,5 5 1,6

F I N A N S B A N KE U R 1 3 3 ,2 5 3,5 3 .5 3,75

U S D 1 2,25 2 ,5 2 ,7 5 2 ,7 5 3

R O B A N KE U R CV 1 • • 3,5 3 ,5 3 ,75 - 4

U S D 0 .5 3 ,25 3 ,5 3 ,5 3,75

Din luna iunie 2002,

Robank - Ia d ispoziţia agenţilor econom ici din Cluj-Napoca

— — 1

În cep în d cu 14 iun ie a.c., p ia ţa fin a n c ia ră a municipiului Cluj-Napoca s-a îmbogăţii cu o nouă bancă. Este vorba dc sucursală Băncii Comerciale. Robank SA. Ioan Taloş, Brâncii Manager al Sucursalei Cluj-Napoca, a declarat că instituţia oferă clienţilor toată gama de servicii bancare. Activitatea băncii este axată pe agenţii economici, firm e ce activează în cele mai diverse ramuri

■ale econom iei: comerţ, agricultură , industria calculatoarelor sau cea petrolieră, însă nu sînt neglijaţi nici clienţii persoane fizice. '

Banca Comercială ROBANK SA este o societate cu capital străin care a primit licenţa de funcţionare din partea Băncii Naţionale a României în decembrie 1995.

Capitalul social al ROBANK se ridică Ia 425,9 miliarde lei, şi provine, în marea lui majoritate, din Marea Britanie. Principalul acţionar al băncii este BALLI GROUP PLC Londra, grup internaţional care are birouri în peste 20 de ţări şi care activează în diverse domenii. în anul 2000, Grupul Balli a achiziţionat, cu 1,1 miliarde euro, grupul german Klockner & Co, specializat în comercializarea de produse

metalurgice. în ultimii 10 ani, grupul Balli (care şi-a început relaţiile de afaceri cu România în 1988) a investit în obiective precum: BBG Alum Tulcea- producâtor de alumină, Comvex SA Constanţa-cel mai mare terminal portuar pentru mărfuri de pe ţărmul M ării Negre, Telemobil SA şi Asigurarea Anglo-Română.

în 2001, banca a realizat un profit net de 119,73 miliarde lei, ceea ce a condus la o creştere a profitabilităţii activelor de 3,97 ja sută, în timp ce profitabilitatea capitalurilor proprii băncii _a crescut cu 21,16 la sută. în aceeaşi perioadă, capitalurile

proprii ale băncii au crescut la 573,33 miliarde lei, faţă de 387,32 miliarde lei în urmă cu 12 luni.

Robank oferă toată gama serviciilor bancare

Ioan Taloş a afirmat că instituţia pe care o reprezintă pune la dispoziţia clienţilor săi, persoane fizice sau juridice, toată gama de servicii bancare. Astfel, clienţii pot beneficia de conturi curente şi depozite la termen, atît în lei, cît şi în valute convertibile.

Banca oferă şi o serie de servicii de genul operaţiunilor

•documentare: acreditive de import/export, incasso-uri de import/export, scrisori de garanţie bancară, scontâri, operaţiuni de Forfaiting. Clienţii Robank pot beneficia de lin ii de credit, facilităţi de overdraft şi de credite în lei şi valută. Politica băncii este aceea de a acorda sprijin întreprinderilor mijlocii şi mari, implicate în activitatea de producţie şi comerţ.

dobîndă se capitalizează;* cu plata dobînzii la expirare.

Modificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pînă la ora 12°° prin fax: 19.74.1 B.

rrV ’

' A " i..!. 1 1 L«î- •• ~.v

T~ ’ r

: * S *

j V i , l i ; I

■dJA'-

T 'V 4 U

.-s t ..- < f ' - •* jv ’w f»a«

> ■: -y.-r... - t .*•

V : , , - v"V :- 'V V ^ . - . V

' .•> WU**-". *• **' f ". rf

N x . T . .

Printre operaţiunile de trezorerie derulate de bancă se numără şi cele cu titluri de stat, contractele REPO şi reverse REPO, operaţiunile de schimb valutar, tranzacţiile cu opţiuni, contractele la termen, tranzacţiile- SWAP pentru rata dobînzii sau cu opţiuni. Robank oferă clienţilor săi şi un serviciu bancar electronic: HBS (Home Banking Service) cu ajutorul căruia, fără a se deplasa la sediul băncii, c lien ţii pot beneficia de anumite facilităţi: vizualizarea soldurilor conturilor proprii, tipărirea extraselor de cont (actualizate la fiecare 15 minute), emiterea de ordine de plată către bancă, vînzarea/cumpărarea de valută etc.

Ca o recunoaştere a prezenţei sale active în România, în 1999, Robank a fost selectată de BNR pe lista primelor 10 instituţii bancare pentru calcularea cotaţiilor BUBID/BUBOR.

Extinderea reţeleiiteritoriale va continua

Trebuie precizat că reţeaua teritorială a Robank sc află anul acesta în plină extindere. Astfel, pe lîngă sucursalele din Bucureşti, Constanţa, iasi. Craiova, Galaţi, Ploieşti, Piatra- Ncamţ şi Tim işoara, a fost deschisă sucursala dc la Cluj- Napoca, în timp ce pregătirile pentru intrarea pc piaţă a sucursalelor din Oradea şi Braşov sc află pc ultima sută dc metri. Ioan Taloş a afirmat câ extinderea băncii în Ardeal va continua în perioada următoare, fiind vizate Sibiul şi Tîrgu Mureş.

în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale, Robank întreţine relaţii dc corespondenţă cu peste 200 dc bănci din 45 dc ţâri şi a stabilit acorduri dc comunicare prin SWIFT cu 300 dc bănci din întreaga lume. Pc data de 10 mai 2000, Robank a semnat cu BERI) un acord care permite băncii sâ beneficieze de garanţiile oferite prin intermediul Programului dc Facilitare a Comerţului.

Anca BLAGA

NOTĂ: Suma minimă peiitra constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute diferă în funcţie de hancă

Seminar sindical pe tema contractului colectiv de muncă

22 de lideri ai tipografilor din ţară se vor reuni săptămîna viitoare la Eforie Nord pentru a participa la un seminar sindical. Manifestarea este dedicată contractului colectiv de muncă, negocierii sale şi punerii în practică a prevederilor sale. M ircea G iurg iu , lideru l sindicatului tipografilor clujeni, a-afirmat că la seminar vor participa doi reprezentanţi ai judeţului Cluj.

Fondurile necesareorganizării seminarului provin din partea Uniunii Europene şi a sindicatelor franceze din industria de p ro fil. Costul întregii manifestări se ridică la 6.980 euro, participanţii din ţară trebuind să-şi achite numai transportul.

A.BLAGA

ANPI continuă demersurile la Strasbourg• Asociaţia Naţională pentm Protecţia Investitorilor (ANPI) a comunicat săptămîna trecută că, în urma

cererii asociaţiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a confirmat intrarea pc rol a celui de-al doilea dosar privind FNI şi FNA. Instanţa va examina dosarul, de îndată ce va fi posibil, în ordinea înscrierii dosarelor.

Reprezentanţii ANPI au precizat că asociaţia s-a judecat în contencios cu statul român în două dosare, care au fost respinse în ţară, prin hotărîri definitive şi irevocabile de către Curtea Supremă de Justiţie, la sfîrşitul anului 2001. In ambele dosare, ANPI a acuzat statul român de încălcarea dreptului la informare ai investitorilor asupra realităţii celor două fonduri şi de încălcarea dreptului la dispoziţie asupra proprietăţii, prin împiedicarea organizării adunărilor generale. La aceste acuzaţii, la Curtea Europeană a fost adăugată şi cea de încălcare a dreptului investitorilor la o judecată echitabilă în România. A.R.B.

B A N C A T R A N S I L V A N I A ]SUCURSALA C LU J-N A P O C A , s tr. D o rob an ţilo r B r J ;

t e l : «2*4-19*724, la x : «20-19*782

AG E N ŢIA M Ă N Ă Ş TU R , s tr . P r im a v trn n r . 11A; tcL tax : # 2 0 -4 2 5 3 *8 1

SUCURSALA D E J, s t r . I M a l n r . 41; trL ta x : #20-2232*3

SUCURSALA T U R D A , P-ţa Romană n r . 15; tel- # 2 0 -31 *83 2 , fax: #2*4-31*833

oferă persoanelor fizice Creditul turistic

• destinaţie: excursii în ţara şi în stră inătate

• limita de acordare: 500-1500 USD (sau echivalent lei şi a lte valute), maximum 70% din contravaloarea excursiei

• perioada creditului: 1 an §" !

• latele şi dobânzile se eşalonează lu n ar

• dobânzi avantajoaseCLu;

Sucursalele Băncii T ransilvania din în treaga ţară vă stau la disţxv.iţie!

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI-431.367.

' ( K M î l )1497 - Navigatorul portughez Vasco cia

Gama a început prima călătorie pe mare din ' Europa spre India, pe la Capul Bune; Speranţe, deschizînd calea.de navigaţie

spre Asia.

tn

»U W Ql '«

D rum ul spre paradis (îngrijitoru l)

Dis-de-dimineaţă, înainte de a m iji zorile, nenea Sandu se trezeşte, bea un pahar mare de apă, se urcă pe bicicletă şi porneşte la dram. Se întoarce abia noaptea tîrziu. De patru luni face acelaşi traseu, Nlănâştur- Pădurea Făset şi de fiecare dată simte o bucurie nemaipomenită cînd aude salutul de bun-venit al cailor de la “ ferma” Daksa. Nechezatul lo r matinal îi dă energie pentru întreaga zi, care trece foarte repede - după cum îm i spune nostalgic nenea Sandu.

Cei 14 cai îşi primesc în fiecare dimineaţă “ obrocul", adică ovăzul, sint curăţaţi, şterşi cu motorină pentm a îndepărta muştele şi lăsaţi la păşune. liberi. Căci aşa îi stă bine calului, zburdind in bătaia vintului. Soare, aer curat, apă bună. linişte toate îl fac pc nenea Sandu să treacă mai uşor peste oboseala inerentă unei zile petrecute cu cele 14 cabaline. Oboseala e evidentă în broboanele dc sudoare care i sc preling pc frunte, dar nu-şi poate pcnnitc nici un moment dc respiro. Cu toate că vorbeşte energic, cu patos la un moment dat ai impresia că priveşte dincolo dc tine să vadă dacă nu cumva “ V o ic u "- un armăsar sprinten şi încăpăţînat a intrat in vreo grădină. Goana continuă după cai. împreună cu munca de constructor la grajduri l-au făcut să piardă mult în greutate. îşi aduce aminte de anii care au urmat imediat pensionării. Trei ani de plictiseală şi frustrare trăiţi între pereţii unui apartament dc pc Calea Fioreşti. Acelaşi ritual în fiecare zi: televizor, mîncare, televizor, din nou mîncare plus o ieşire la bere. Ajunsese la 120 de kg. înainte a lucrat mult pe teren, la Utilaj Greu - Pomicultură. A fost tractorist, a lucrat pe stivuitor, are experienţă de 15 ani în mînuirea

cailor. Apoi a lucrat la “ gostat” la Cojocna şi Cluj. îşi aminteşte cum ducea cu trăsura mîncare şefilor. Nu s-a consolat cu gîndul că a ieşit la pensie, a zărit un anunţ făcut de Clubul de călărie Daksa şi aşa a ajuns printre cai. î i place să sublinieze schimbările drastice pe care le-a provocat venirea lui: caii sînt acum mai bine îngrijiţi, s-au îngrăşat, iar întregul loc are un alt aspect. Bineînţeles că mai sînt multe de realizat. Nenea Sandu vorbeşte cu emfază despre proaspătul loc de muncă care îi aduce un venit lunar de'4 milioane de lei alături de bonusurile frecvente: ţuică, bere, oportunitatea de a călători prin Apuseni, călare, împreună cu turiştii belgieni, clienţi fideli ai clubului. Traseele pe munte călare pe un cal sînt pentm nenea Sandu incursiuni într-un spaţiu mirific, paradisiac: “ E fain prin munţi, parcă eşti în paradis. Am fost cu şefu’ . Eu îi administram pe acolo cu mîncare, puneam şeile pe ei noaptea. în fiecare sară le puneam obrocu, îi curăţăm. E i întindeau corturile, io nu mă culcam...(...) Am fost la o stînâ. Fain o fost acolo, ne-o tâiet un miel, ne- o făcut balmoş, le-o plăcut la belgieni. Cînd s- o dus, ne-o dat în plus 30 de dolari la fiecare.”

Pentru că “ s-o urit să steie acasă” , nenea Sandu, la cei 58 de ani ai săi, s-a hotărît să facă nişte bani, nu că ar fi trăit greu, dar gîndul Ia copii (o. fată căsătorită) şi Ia cheltuielile de înmormîntare l-au convins. Soţia sa, pensionară, îi reproşează adesea timpul prea lung petrecut departe dc casă şi mirosul de cal pe care îl aduce inevitabil cu el acasă. Dar caii fac acum • parte integrantă din viaţa sa. Se desparte de ei doar duminica, zi de biserică pentm credinciosul Sandu, carc s-a ghidat toată viaţa după dictonul: “ Cc ţie nu-ţi place altuia nu face.”

îngrijitorul ţine cont de acest dicton şi în relaţia sa cu caii. Dc la bun început s-a apropiat cu tandreţe de ei, nu i-a bătut cum au făcut ceilalţi îngrijitori (concediaţi ulterior), le-a vorbit fmmos, dc aceea - uneori, pe nepusă masă se trezeşte înconjurat dc cai, de Mobra cea mult prea sprintenă, dc Gelu - încăpăţînatul, de Doina - cea prăpădită, de Şoimu, Maicstosu, Baba, Puiu. E foarte mîndru că a reuşit să-i îmblinzească: “ Vedeţi cum vine la mine? “ şi ochii îi strălucesc dc satisfacţie. Cu un ton patem, uşor gutural, o respinge pe Iza: “ Calu’ parcâ-i om aşa te cunoaşte. Du-te Iza, n’am nimic să-ţi dau, numa’ ţigări.”

După o vreme, nenea Sandu devine agitat. E o problemă cu Mugur? De ce nu mai apare?

Călăreţul de cursă>lungă, Instructorul

La scurt timp, dintr-un Volkswagen Passat coboară Mugur Pop, şeful Iui nenea Sandu. Mugur are 35 de ani, este de profesie horticultor (a studiat şi managementul), iar de două luni se dedică în exclusivitate activităţilor care se desfăşoară la Clubul de Călărie Daksa, situat în faţa poligonului m ilita r de trageri. Este instmetor de echitaţie şi ghid ecvestra, meserie recent omologată de -Comitetul. Naţional de

&f t k § ,J £ :

Turism Ecvestra (Făgăraş). în cadrai acestui Comitet, Mugur este responsabilul cu formarea şi logistica.

Pasionat de natură şi de cai, Mugur a pornit acest proiect împreună cu un asociat, A lin . Clubul oferă celor interesaţi cursuri de călărie de agrement, călărie în Pădurea Făget şi trasee călare în Munţii Apuseni. Publicul-ţintă sînt liceenii, studenţii, toţi cei interesaţi de acest sport (o oră de călărie costă 150.000). Ceea ce întreprind ei nu este propriu-zis o afacere, deoarece nu pot vorbi de beneficii care să le permită să se întreţină exclusiv din asta. De fapt, ideea iniţială a fost cu totul alta, îmi povesteşte Mugur, invitîndu-mâ să iau loc în trăsura clubului, trăsura achiziţionată printr-un meşter ţigan din Fioreşti. în 1999, a cumpărat

e cine ştie ce, dar în alte ţări pentru două urme şi trei bolovani se face un muzeu. Vezi lucruri cu vibraţie vie.”

Pe Mugur n-ai reuşi să-l ţii prea mult într-un birou, s-ar simţi încorsetat de rutină, poate ar încerca să schimbe decorul, să aducă un mobilier nou. Natura însă îi oferă diversitatea de care are nevoie privirea lui exersată, niciodată blazată de vreun colţ de natură prea mult v iz ita t Nu e voTba doar de colorit, schimbări de vegetaţie, în aventură mai intră şi oamenii locului cu modul lor specific de viaţă. Pe lîngă turismul ecvestru, Mugur este atras şi de turismul cultural.

Dificultăţile cele mai mari le-au avut nu d in cauza banilor, a furajelor sau a cailor, ci d in cauza oamenilor. Sînt foarte puţini cei care v o r

\

t ' J ^ *

~ i ; '*•:>: >' £■ţ

X

. . J |

- • - ■ * ' ‘ ^ u ■ \ t

i . . u ' v - ■ K H ” r v-■ ■■■ V

i,; fK: I

trei Lipiţani de la o herghelie din Beclean în scopul de a-i folosi la călărie, visul spre care ţintea Mugur fiind o călătorie prin Carpaţi. De iama pînă primăvara a ţinut caii într-un garaj din cartierul. Gheorgheni, pentru a construi u lte rio r gra jdurile din această zonă. Achiziţionînd şi alţi cai s-au gîndit să ofere potenţialilor c lien ţi'“ aventuri de neuitat” prin Munţii Apuseni. Produsul a captat interesul pieţei externe, în special belgienii şi americanii s-au oprit la Daksa. Feedback-ul autohton a fost slab în intensitate, poate şi din cauza noutăţii şi ineditului acestui sport. “ Călăria pare ciudată la români. E o tradiţie care s-a pierdut “ Unii consideră turismul ecvestru riscant, de pildă asigurările îl cataloghează drept un sport extrem, în opinia lui Mugur, aventura nu e echivalentul nebuniei. Există riscul să cazi de pe cal, sau să prinzi o furtună cum li s-a întimplat cu un grup de belgieni. Dar ploaia, furtuna, ceaţa, refugiul într-un grajd părăsit au făcut călătoria de “ neuitat” , conchide Mugur cu un uşor zîmbet.

Oferta turistică e foarte variată: lac, munte, creastă, cătune pustii. Mugur le oferă informaţii despre floră şi faună, îi poartă prin locuri aparte, unde îşi pot scălda ochii într-o diversitate peisagistică de neimaginat. Clienţii admiră construcţiile din lemn, bisericile vechi, zone pline de o frumuseţe sălbatică. “Trecem dealul pentru clienţi care vin pentru o zi. îi ducem la Tăuţi, să vadă cea mai veche pictură pe lemn. La 10 km de Cluj, la Cetatea Fetelor. Poate nu

să pună suflet în acestă afacere. (întreţinerea unui cal costă un m ilion şi jumătate.) De pildă, au schimbat foarte mult îngrijitorii pînă au găsit unul experimentat şi cu dragoste faţă de cai. Mugur îmi face un fin. portret psihologic al acestui animal, găsind o stranie corespondenţă cu noi, oamenii: “ Calul te recunoaşte, se bucură, îţi conferă ocazii privilegiate pentru că poţi să-ţi pui singurătatea ta împreună cu a lui. N - ai nevoie de cuvinte, artificii, ci de comunicare, exact ca şi cu omul, o comunicare dincolo de formalisme, pur şi simplu comunici sufleteşte. De multe ori te laşi pe gîtul calului, te Iaşi în voia lui. Simţi garanţia pe care ţi-o oferă, el acceptă să te ducă prin nu ştiu ce miracol.” Lumea cabalinelor e una magică, vindecătoare. Tu îmblînzeşti animalul prin propria ta blîndeţe:

Pe viitor, planurile Clubului de călărie Daksa se orientează spre dezvoltarea unor trasee în Munţii Orăştiei, participarea la tîrguri de turism şi prezentarea unui program turistic constant.

Conversaţia trebuie să ia sfîrşit, Mugur are doi clienţi care au nevoie de ajutor. Unul dintre ei este CÎaudia, o adolescentă ce iubeşte călăria şi vrea să-şi petreacă timpul liber exersînd, de altfel a mai practicat echitaţia în Ungaria. A ajuns aici datorită unui afiş zărit întîmplător pe stradă. Calul preferat e temperamentalul Voicu, un cal care - spune ea - i se aseamănă foarte mult.

Nicoleta COLCERIU

x

Finalizarea lucrărilor de extindere, reabilitare şi modernizare a Staţiei de Epurare Cluj

^ ; $ r / ' \ m* * ^ r ~ ' * ; *4 * V ' * ! V - 1 «w

Vineri, 5 iulie a.c., Regia Autonomă Judeţeană Apă- Canal Cluj a organizat Recepţia lucrărilo r Etapei a Il-a de reabilitare, modernizare şi retehnologizare a Staţiei de Epurare a apelor uzate Cluj. Acesta este un obiectiv important administrat de către Regie şi avînd un impact major asupra mediului şi sănătăţii comunitare. La eveniment au participat cei trei antreprenori generali ai contractelor de execuţie - VA TECH WABAG Germania Gmbh&Co.KG, S.C. Grupul 4 Instalaţii S.A. Cluj şi NORDCONFOREST S.A. Cluj. De asemenea, au fost inv ita ţi reprezentanţii autorităţilor judeţene şi locale, parteneri sociali şi economici ai R.A.J.A.C. C luj, precum şi

reprezentanţii societăţii civile şi ai mass-media.

Staţia de epurare a fost construită în perioada 1973- 1977 şi este amplasată pe malul sting al rîului Someşul Mic, în aval de municipiu. Ea primeşte apele uzate menajere, industriale şi o parte din apele meteorice din Cluj-Napoca şi din zona rurală din amonte, deservită de R.A.J.A.C., acestea fiind tratate prin procesele tehnologice de ' epurare mecanică şi biologică. Apa epurată este deversată în final în emisar, rîul Someşul Mic. Principala preocupare a regiei a fost ca impactul asupra mediului să fie minim! Tocmai din această cauză, R.A.J.A.C. Cluj a demarat încă din 1987 a Il-a Etapă de extindere a

capacităţii de epurare, precum, şi lucrările de reabilitare şi modernizare a staţiei propriu- zise.

Începînd din 1999, beneficiind de sprijinu l financiar constant al Consiliului Judeţean Cluj, precum şi de finanţarea oferită în cadrul program ului MUDP I I al Uniunii Europene, amploarea acestor lucrări a crescut. Valoarea totală a contractelor de execuţie a lucrărilo r de. reabilitare şi re-tehnologizare a Staţiei, se ridică la circa 267,5 miliarde lei. Sumele necesare au fost asigurate din bugetul de stat, bugetul Consiliu lu i Judeţean C luj, surse proprii R .A .J.A.C ., precum şi din creditul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în cadrul Programului MUDP II.

în prezent, capacitatea de prelucrare a Staţiei de Epurare este de 1200 l/s, urmînd ca o dată cu investiţiile făcute, aceasta să crească cu încă 970 l/s! într-un cuvînt va creşte posib ilita tea procesării

.întregului volum de ape uzate din municipiul Cluj-Napoca şi zona rurală din amonte, cu impact minim asupra mediului înconjurător. Acest lucru - im pactul m inim asupra mediului- este posibil acum şi datorită unei alte investiţii majore, din surse proprii ale R .A .J.A .C . C lu j- respectiv terminarea cu puţină vreme în urmă a Canalului Colector de pe malul drept al Someşului M ic , lucru care a elim inat complet deversarea apelor uzate în mediu.

A. PINTEA

'"V’ A .• — -

x' A ' / - t

7 -J i r - 7 •'

. . . j j

' W ~Tlfc.'.TV

' V ' \ , M r '', 1

Modul în care unii medici au obţinut certificate de şomer trebuie analizat mai ales că, în urma concursului de specialişti, au rămas neocupate aproape 1.890 de locuri, a declarat, într-o conferinţă de presă la Ministerul Sănătăţii şi Familiei privind concursul de specialişti, profesorul Dan Georgescu, consilierul premierului pentru probleme de sănătate.

“ Mi se pare nedrept ca unii medici să ceară ajutor de şomaj, în condiţiile în care în sănătate sînt posturi libere. De aceea, îi voi cere Ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale să verifice cum au fost date doctorilor respectivele certifica te de

şomer” , a precizat profesorul Georgescu.

A lin Apostol, preşedintele Asociaţiei Medicilor Rezidenţi, prezent la conferinţă, a declarat că numai în sectorul 4 există cel puţin o sută de doctori care trăiesc din ajutor de şomaj. El a precizat că nu s-a prezentat la concurs pentru câ una din condiţiile impuse sînt exagerate, cum ar fi. aceea că 50 de puncte sînt acordate pentru activitatea ştiinţifică.

“ Noi nu avem bani pentm a ne cumpăra reviste sau pentm a participa la congrese, aşa că nu ştiu de unde sâ adunăm puncte pentm activitatea ştiinţifică” , a mai spus Apostol. Preşedintele

asociaţiei rezidenţilor a cerat, de asemenea, ca tinerii să poată opta pentm locuri din diverse oraşe şi nu numai pentm cel în care îşi au domiciliu şi ca, în funcţie de medie, sâ fie făcută repartiţia.

Ministml Sănătăţii, Daniela Bartoş, şi preşedintele C oleg iu lu i M edic ilo r din România (CM R), M ircea Cinteză, au fost de acord cu această solicitare, dar nu au putut spune exact dacă va fi îuată în discuţie chiar de la sesiunea de concurs, care va ayea loc în 22 iulie.

Pentru a doua sesiune de concurs, vor exista 2.432 de posturi libere, cu 552 mai mult

decît au rămas vacante în sesiunea din 15 aprilie. în Bucureşti, au fost anunţate pentm concursul din iulie 289 de posturi, din care au fost ocupate 139, iar 69 au rămas pentm a doua sesiune.

Deşi tinerii medici au declarat câ, la prima sesiune, au fost multe nereguli, ei nu au adus probe concrete în acest sens, de aceea Cinteză le-a solicitat dovezi concrete în sprijinul celor afirmate.

La concursul din aprilie au fost 2.357 de locuri, pentm care s-au înscris 778 de candidaţi, fiind ocupate 477 din ele şi rămînd neocupate 1.880, a declarat ministml Bartoş.

M otto:Spunea un tinerel sfios cu voce joasă:- în Iulie e timp frumos, dar Iulia e mai frumoasă..

O R IZO N TAL: 1. Iulie (3 cuv-.). 2. Cele de fotbal sînt în vacanţă - Udrea Lascu - Cele şapte frumoase. 3. încălzesc apartamentele iama, golindu-ne buzunarele. 4. Dmm de ţară - Ioan Raţiu - Regele nisipurilor

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

2 .- O m

3

4 (35

6 H7

8 IEI9 Imm t f a l l I10

£ 4Ml \■ ■

11j^M ţl

■ fm12 |13

U - s M

14 %

*s « 3

arabe. 5. De nepătruns pentm razele soarel ai (pî.) - Luminează artificial nopţile verii - Măsoară energia din interior! 6 . Elena Toma - Croncănit - Naturală în vorbă. 7. Picior de lemn - N-au nici un Dumnezeu - Păţitul lui Creangă. 8 . Ziarul central! - Regele lui Shakespeare. 9. Uitat de hornuri vara - Fluviu siberian- Balta pescarilor. 10. Dungată- Visul alb al verii caniculare. 11. Comei Cemat - Credincios aproapelui - Trage păsările pe sfoară. 12. Clasată în prima jumătate! - Mort după etuve - M arin Oprea. 13. Traian Abmdan - Răbdare la cărţile de joc. 14. Specialistă - Arţari (var.).

V E R T IC A L : 1. R oadele grădinilor în vară (3. cuv.). 2. Pregătită pentru producţie - U niunea E uropeană - Se lăbărţează. 3. Pasăre de baltă - Zero absolut. 4. Fără chef - Arma:albinei - Petre Enescu. 5. Cale încurcată! - Distanţat - Fruct neînghiţit de bărbaţi. 6.

Specialist în ştiinţele fir ii. 7, Luna a şaptea - Vecie neîncepută! 8 . Proces firesc al .frunzelor verii. 9. Nicolae Rusu- A preciza data ratelor. 10. Râmase după secerat Ia un... suc- Deschide calea spre camere - B iro u l de Turism pentru Tineret. 11. Timp de trei luni - Anca A lbu. 12. O lim pia Todoran - întreprindere Regională de Transporturi Auto- I-a rămas măml în gît. 13, Refac schema de activitate a întreprinderii.

D ic ţiona r: IARU, IRTÎS, CLA, LECA, ECIE.

Ioan POPC up a M ond ia lă de Fo tba l

■ PUNCT FINAL(soluţie)

G E R M A N I A • S U A • O C E A N • N U C A • R • L • C R • P O L O N I A • j Ş O C A N T • R • N B • B U R • R • I A N E F • I • R E D E G E • P E R U • A D j• R E N I • A T I T • Z I D • N E T E D • M U s• I A U R T • A D E M I R • L • B R I L L • j S E T C • ! A L • N A I C U >01 • I A T A C A T A • D U R A . !

Ioan POP i

La mareConform tradiţiei, în fiecare

vacanţă de vară, loca ta rii Centrului de Plasament nr. 3 “ Casa pitic ilor” din Gherla îşi petrec zilele toride la mare; Nu s-a întîmplat altfel nici acum. Zilele trecute, 40 de copii, s-au deplasat la Năvodari, unde, timp de zece zile, fac plajă, dar partic ipă şi la a c tiv ită ţi recreative ale taberei d in localitate. C o p iiiinstituţionalizaţi din Gherla sînt însoţiţi de educatoarele lor, care

au alcătuit un program cultural şi d is tractiv pe măsura pretenţiilor actuale. Desigur, nu îipsesc n ic i v iz ite le la obiectivele tu ris tice de la Constanţa şi de pe lito ra lu l Mării Negre, dar primordial este petrecerea timpului liber cît mai plăcut şi instructiv.

Tot în această perioadă se găsesc la Năvodari şi fetele de la Centrul de Plasament “ Sf. M aria” din Gherla, care în fiecare an organizează tabere de vară la mare şi la munte (M unţii Apuseni).

SZ. Cs.

Fondul Geriamed funcţioneazăGeriamed - fondul de ajutorare cu medicamente a pensionarilor cu

venituri foarte mici din judeţul Cluj - a luat fiinţă pentm prima dată în România la iniţiativa Casei de Asigurări dc Sănătate a Judeţului Cluj. Numeroasele solicitări de medicamente şi probleme medicale cu care se confruntă persoanele de vîrsta a treia din judeţul Cluj au stimulat conducerea CASJC astfel încît, nu cu mult timp în urmă, s-a materializat ideea ca vîrstînicii asiguraţi să poată fi ajutaţi din fonduri extrabugetare. La Trezoreria Cluj-Napoca a fost deschis contul cu nr. 500711324762 - B.N. - unde persoanele fizice sau juridice pot, în condiţiile legii, să facă donaţii şi sponsorizări în vederea ajutorării pensionarilor cu venituri foarte mici. Fondul Geriamed este utilizat pentm plata cuantumului de 35%, reprezentînd contribuţia asiguraţilor la medicamentele compensate. Trebuie reţinut câ valoarea maximă a medicamentelor (nu mai multe de trei) de pe o singură reţetă poate fi de 1.800.000 lei. Documentele necesare pentm ajutorarea din fondul Geriamed, respectiv cerere tip, cuponul de pensie sau extrasul de cont, copie a reţetei medicale, copie a actului de identitate se depun la CAS Cluj, str. Constanţa nr. 5. În urma aprobării, solicitantul urmează sâ sc prezinte la farmacia special desemnată, de unde îşi poate ridica medicamentele prescrise fără plata vreunei sume. Pînă în prezent, in contul dc donaţii şi sponsorizării a CAS Cluj, au fost viraţi 20 dc milioane dc Ici, sumă care, din nefericire, se dovedeşte insuficientă în raport cu numărul marc dc solicitări. Dintre cererile depuse pînă în prezent au fost aprobate pentm 31 dc pensionari, astfel încît aceştia au beneficiat dc reţete total compensate în valoare de peste 20 dc milioane dc lei.

C. VLAD

Recensămîntul general agricol

Fondurile necesare pentru organizarea, efectuarea şi publicarea rezu lta te lor recensămîntului general agricol din România, carc se va desfăşura în perioada 2 decembrie 2002-31 ianuarie 2003, se ridică Ia 616,9 miliarde Ici şi vor f i asigurate din bugetele M in is te ru lu i A g ric u ltu r ii, M in is te ru lu i Adm in istra ţie i Publice şi Ins titu tu lu i N aţional de Statistică.

Potrivit unei hotărîri adoptate în şedinţa de m iercuri a Guvernului, persoanele care îm piedică, în orice mod7

înregistrarea şi controlul datelor recensămîntului general agricol sau care furnizează date incorecte vor primi o.amendă cuprinsă între 250.000 Ici şi 10 milioane Ici.

Persoanele carc refuză să completeze fo rm ulare le dc înregistrare sau sâ predea aceste documente organelor de rccensâmînt sau cele carc nu păstrează caracterul confidenţial al datelor declarate şi înscrise în formulare vor p rim i o amendă cuprinsă în tre 5 milioane Ici şi 15 milioane lei. Primarul sau persoanele împuternicite de acesta sau de comisia centrală sau judeţeană de recensâmînt vor constata contravenţiile şi vor aplica amenzile aferente.

ŞTII,£U AM AVOTMSVOIE ff£ 12 ANI PfiNWU A ÎNTELE66,

ifiA NU M /J P W C fip p s m c w * .

p O ţ i n C Ă ^ r UN4| M6E NU RENUNŢI?

& > ? £ « TÂRÎlU.AM WWKir . o AUTORITATE In MATERIE...

Cincisprezece din cele 71 de cadavre ale victimelorc o liz iu n i i a e n e n e c a re a a v u t lo c , lu n i s e a ra , d e a s u p ra

,0 ? ' ,d e n t i f ic a te . a a n u n ţa t, s îm b ă tă ,

B a d e r^ W i m-T a , M ln is te ru ,u i d e In te rn e d in la n d u lb a d e n - W u r te m b e r g , atât d e A F P .

Două fete în vîrstă de 17 ani, şi un tînăr de 16 a n i a -m u rit, în n o a p te a d e s îm b ă tă s p re d u m in ică , d u p ă c e a -

fo s t loviţi d e u n tre n la F e llb a c h , în a p ro p ie re de S t u t t g ® ' (sud-ve ’s tu l G e rm a n ie i), a u a n u n ţa t, ie ri, su rse d in c a c ^ -

p o liţie i, c ita te d e A e r - -

Premierii României şi Ungariei îşi acordă sprijin reciproc

u r m a r e d in p a g in a 1

Totuşi, principiile europene au primat in discursurile celor doi premieri, Năstase apreciind câ “ este important să înţelegem câ, trăind in secolul al XXI-lca, trebuie să avem abordări si mentalităţi diferite faţă dc alte timpuri” .

Evident câ o primă intilnirc dc acest fel nu a putut da soluţii imediate pentru delicata - în ambele state - lege a statutului. Soluţia dc a o “ pasa” experţilor a fost, după toate aparentele, cca mai convenabilă, cu atit mai mult câ întilnirile acestora vor demara extrem de rapid.

Partea română a înaintat dn aide-memoire delegaţiei maghiare, în care, conform spuselor lui Adrian Năstase, se regăsesc proiecte comune, care, după consultarea şi completarea dc către Budapesta, ar putea deveni “ ghidul de acţiune şi colaborare" între cele două ţâri.

Documentul se intitulează: “ Despre parteneriatul strategic dintre România şi Ungaria în secolul al XXI-lea” . Nu au fost prezente, în cadrul discuţiilor, problemele bunurilor fundaţiei Gajdu şi a cim itirului maghiar de la Bucureşti.

M ed gyessy nu s e tem e de dem onstraţiile de la B udapesta

Deşi aflat la Cluj, premierul ungar nu a fost menajat în ceea ce priveşte situaţia de la Budapesta, unde opoziţia maghiară organizează manifestări, solicitînd renumărarea voturilor ultimului scrutin parlamentar. Medgyessy apreciază câ, în conformitate cu ultimele sondaje de opinie, se bucură de încrederea a 60% din populaţia Ungariei şi de sprijinul total al coaliţiei de guvemâmînt. Premierul Năstase a intervenit şi el, asigurindu-1 pe oaspetele maghiar de sprijinul său personal şi al Executivului de la Bucureşti (sic!).

Premierul Ungariei vrea maghiari fericiţi şi prosperi In TransilvaniaPremierul Ungariei Peter Medgyessy a

declarat, sîmbătă, la Cluj-Napoca, în cadrul unei întîlniri cu reprezentanţii UDMR, că datoria guvernului de la Budapesta este să-i facă feric iţi şi prosperi pe maghiarii din Transilvania. Medgyessy a spus că misiunea lu i este sâ-i ajute pe maghiarii din Transilvania pentru a se simţi bine acasă şi pentru a-şi cultiva identitatea maghiară, precizînd că în acest scop doreşte să contribuie la dezvoltarea economică a Transilvaniei. El a adăugat că va sprijini în continuare educaţia în limba maternă, precum şi presa scrisă şi audio-video în limba maghiară din Transilvania. Medgyessy a mai spus că unul din scopurile lui ca prim- ministni este să păstreze toate lucrurile bune şi pozitive realizate în ultim ii 12 ani, iar ceje care nu funcţionează bine să se schimbe. în acest context, premierul ungar a precizat că va cere Fundaţiei Illyes mai multă

transparenţă în gestionarea fondurilor, iar banii să fie alocaţi numai pentru învăţămînt şi cultură.

Peter Medgyessy a subliniat câ interesul Ungariei este ca România, în general, să prospere, asigurînd întregul sprijin al guvernului de la Budapesta pentru integrarea ţării noastre în structurile euro-atlantice.

La rîndul său, preşedintele UDMR, Marko Bela, s-a arătat îngrijorat de scăderea populaţiei maghiare din Transilvania, solicitînd, îrr mod oficial, sprijinul Guvernului de la Budapesta pentru rămînerea tinerilor de etnie maghiară pe pămîntul natal. Premierul Ungariei, Peter'Medgyessy, s-a aflat Ia Cluj-Napoca alături de secretarul de stat Szabo Wilmos, care este şi coordonatorul Oficiului maghiarilor din afara graniţelor, şi de Barsony Andras, secretar de stat în Ministerul ungar al Afacerilor Externe.

Cosmin PURIS

'..v; *

Premierul ungar s-a recules la

morminte la bunicilor săi din Cimişirul Centrai

Premierul Ungariei, Peter Medgyessy. aflat sîmbătă la Cluj-Napoca a v iz i~ : Cimitirul Central, unde s-a recules - i mormîntul bunicilor săi. Medgyessy a depus flori la mormintele bunicilor s l Medgyessy Arpad şi Zelma şi la c e l a străbunicii sale Lang Janose.

Primul ministru ungar a sosit la C L - - Napoca vineri seara şi a dormit le verişoarâ, care locuieşte î n t r - ’-a apartament situat pe strada Tatra c:z cartierul Zorilor.

Peter Medgyessy a spus câ se s in ::: la Cluj ca şi acasă şi că a recunosc-- ' mai multe străzi din oraş.

Cosmin PURIS

Vicepreşedintele afgan, ffadji Abdul Qadir, a fost asasinat la Kabul

Hadji Abdul Qadir, unul dintre cei trei vicepreşedinţi ai administraţiei de tranziţie din Afganistan şi ministru al Reconstrucţiei, a fost asasinat, sîmbâtâ, la Kabul, de persoane rămase neidentificate, relatează AFP, citind un oficial afgan de rang înalt.

“ A fost asasinat în ju ru lore i 13.00 (08.30 GMT), în apropierea noului său birou din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice” , a declarat pentru AFP acest oficial, care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

“ Sc pare că cele două gărzi de corp ale sale au fost, de asemenea, ucise. A fost ucis cu focuri de armă", a adăugat ofiţerul citat.

Pînă la constitu irea adm inistraţie i prezidenţiale, Hadji Qadir a fost guvernator al provinciei Nangarhar (în est).

Hadji Qadir, lider m ilita r de origine paştună, era fratele legendarului Abdul Haq, erou şi martir mujahedin, capturat şi ucis de talibani în luna octombrie, anul trecut, după ce se infiltrase în Afganistan în încercarea de a mobiliza şefii de trib locali împotriva miliţiei fundamentaliste.

Preşedintele afgan, Hamid Karzai, îi încredinţase lui Qadir unul. dintre cele trei posturi de vicepreşedinte al ţării, în cadrul unui plan global de atragere a liderilor militari din fiefurile lor tradiţionale.

La negocierile de la Bonn, el a făcut parte din Alianţa Nordului, coaliţie armată anti- talibanâ aflată sub comanda comandantului Massoud, asasinat în septembrie anul trecut.

Patruzeci şi unu de mineri sînt blocaţi intr-o mină în Ucraina

Un incendiu a izbucnit, duminică dimineaţă, într-o mină din Ukrainsk, în regiunea Doneţk (estul Ucrainei), iar 41 de mineri au rămas blocaţi în subteran, au anunţat surse din M inisterul Energiei, relatează AFP.

Incendiu l a izbucn it la o adîncime de 570 de metri. în momentul producerii incendiului, în mină lucrau 114 persoane, dintre care 73 au fost aduse la suprafaţă. Patruzeci şi unu de m ineri au rămas b locaţi în subteran.

Potrivit lui Oleksy Peşionkin, purtătorul de cuvîn t al ministerului, situaţia nu pare să fie extrem de complicată. El s-a arătat optimist şi speră câ minerii vor f i salvaţi.

Două persoane au fost internate în spital, după ce s-au intoxicat cu gaze.

Preşedintele SUA pregăteşte o ripostă la scandalurile financiare din sectorul corporatist american

Preşedintele american, George W. Bush, îşi va reuni, astăzi, consilierii economici pentru a pune la punct noi măsuri în urma scândurilor contabile care au şocat recent pieţele financiare, au declarat surse din anturajul preşedintelui, citate de Reuters.

Bush s-a declarat şocat de fraudele contabile, descoperite la gigantul energetic Enron, la grupul de telecomunicaţii WorldCom şi la alte companii de statură mondială, care au determinat pierderea a m ii de locuri de muncă şi au destabilizat pieţele financiare.

Preşedintele american s-a arătat indignat de tentativele de “ trucare a cifrelor” şi a solicitat adoptarea de noi legi şi reglementări care să “ restabilească încrederea, precum şi integritatea în mediul de afaceri american” .

Democraţii, care încearcă să submineze popularitatea lui George W. Bush în apropierea alegerilor parlamentare din noiembrie, au criticat rezistenţa opusă în trecut, în opinia lor, de administraţia Bush faţă de reformele din sector şi au solicitat o asprire a legilor astfel încît să mărească responsabilitatea companiilor.

Tabăra democrată promovează adoptarea mai multor norme legislative prin care să fie creat un comitet de supraveghere contahilă şi care să prevadă noi sancţiuni pentru fraudele săvîrşite de firmele americane.

Autorul atacului de pe aeroportul

din Los Angetes îi ura pe americaniCompania israeliană El A l a

dezminţit, ieri, informaţia p o tr iv it căreia ar fi avut legături cu autorul schimbului de focuri, soldat cu două victime, în faţa unui ghişeu al companiei aeriene de p e aeroportul din Los A nge les. relatează AFP.

” Nu am avut niciodată legături cu acest om” , Hesham Mohamed Hadayet, care a fost ucis de u n agent de securitate, a declarat purtătorul de cuvînt al El Al.

Vărul agresorului, Emad a l - Omda, a afirmat, câ "serviciile de securitate egiptene l-au anunţat, vineri, pe tatăl lui Hesham Hadayet că la originea incidentului s-au a fla t unele probleme financiare cu E l A l” .

Potriv it acestuia, scandalul a pornit de la faptul că El AP nu i-a plătit unele datorii lui Hadayet, care a închiriat două lim uzine companiei.

Ministrul egiptean al Afacerilor Externe, Ahmed Maher, a declarat sîmbătă, că egipteanul pare să f i acţionat în baza unui "m o tiv personal” .

Motivele agresorului nu au fost încă elucidate.

Potrivit vecinilor lu i Hesham Mohamed Hadayet, egipteanul era un om "ciudat” , care îi ura pe americani şi pe israelieni, relatează AFP. ” î i ura pe americani, pe care îi considera nebuni” , a declarat o vecină a agresorului, Emma La Mer, din Irvine, periferie a oraşului Los Angeles.

”Era un om plin de ură faţă de americani” , a afirmat Âbdul Zahev, care a lucrat împreună cu Hadayet timp de două săptămîni, în urmă cu doi ani, în cadrul unei societăţi de transport. Fostul său coleg a precizat că Hadayet îşi exprima frecvent sentimentul de ură faţă de Israel şi Statele Unite.

1

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 B /1 S 3 1 , judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22 .03.1991 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel.19.16.81; fax:19.28.28;E -m a il: a d e v c j@ e u ro w e b .ro - re d a c ţiaE -m a il: re c la m a _ a d e v c j@ e u ro w e b .ro - p u b lic ita te

Tel/fax:Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ 19.74.18

REDACŢIA: C lu j-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL, 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 ; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; P U B LIC ITA TE : T E L ./F A X :1 9.73.04; D IFU ZAR E M ICA P U B LIC ITA TE : TEL: 19.49 81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TE L: 19.73.07-LIVIA POP;SUBRED ACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43 .23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL /FAX: 21.60.75 ____________ _

TIPARUL EXECUTAT l,A G aram ond