mai În vîrstă

2
Mai în vîrstă, mai deştept ? De-a lungul anilor, cercetările au demonstrat că ordinea în care copiii sunt născuţi are un efect esenţial asupra numeroaselor aspecte ale vieţii acestora. Mai jos sunt enumeraţi cîţiva dintre factorii primordiali, care conform savanţilor ar putea varia, în funcţie de poziţia copilului în familie. Personalitatea, este una dintre cele mai preferate domenii de cercetare, şi majoritatea studiilor susţin ideea că ultimii-născuţi tind a fi cei mai sociabili, extroverţi şi creativi dintre apropiaţi. Motivul general, acordat acestor trăsături este că ultimul-născut tinde să fie copilul avantajat de părinţi. O atmosferă familiară face ca un copilu să se simtă în siguranţă, încurajîndu-i să crească persoane încrezătoare în forţele proprii. A doua întrebare de care savanţii sunt preocupaţi este dacă ordinea în care sunt născuţi copiii, afectează capacitatea de a gîndi a creierului acestora. Cerectările efectuate la Universitatea Vrije din Amsterdam au arătat că, în general, IQ-ul (coeficientul de intelectualitate) primului copil născut este mai mare decît coeficientul celui de-al doilea copil. Experţii utilizează o teorie cu denumirea de „ipoteza de diluare” pentru a explica inteligenţa în diminuare. Aceasta sugerează că nivelul de atenţie şi stimulare din partea părinţilor va descreşte direct proporţional cu cît mai mulţi copii vor apărea în familie, deoarece resursele familiare vor trebui să fie împărţite între copii. Cît depre relaţiile între fraţi, studiile au arătat că copii mai mari investesc mai mult timp în cei tineri decît invers. Savanţii de la Universitatea Newcastle au descoperit că primii-născuţi au contact vizual mult mai frecvent cu fraţii lor, decît cei născuţi la mijloc sau

Upload: marina-rotaru

Post on 04-Dec-2015

216 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

.

TRANSCRIPT

Page 1: Mai În Vîrstă

Mai în vîrstă, mai deştept ?

De-a lungul anilor, cercetările au demonstrat că ordinea în care copiii sunt născuţi are un efect esenţial asupra numeroaselor aspecte ale vieţii acestora. Mai jos sunt enumeraţi cîţiva dintre factorii primordiali, care conform savanţilor ar putea varia, în funcţie de poziţia copilului în familie.

Personalitatea, este una dintre cele mai preferate domenii de cercetare, şi majoritatea studiilor susţin ideea că ultimii-născuţi tind a fi cei mai sociabili, extroverţi şi creativi dintre apropiaţi. Motivul general, acordat acestor trăsături este că ultimul-născut tinde să fie copilul avantajat de părinţi. O atmosferă familiară face ca un copilu să se simtă în siguranţă, încurajîndu-i să crească persoane încrezătoare în forţele proprii.

A doua întrebare de care savanţii sunt preocupaţi este dacă ordinea în care sunt născuţi copiii, afectează capacitatea de a gîndi a creierului acestora. Cerectările efectuate la Universitatea Vrije din Amsterdam au arătat că, în general, IQ-ul (coeficientul de intelectualitate) primului copil născut este mai mare decît coeficientul celui de-al doilea copil. Experţii utilizează o teorie cu denumirea de „ipoteza de diluare” pentru a explica inteligenţa în diminuare. Aceasta sugerează că nivelul de atenţie şi stimulare din partea părinţilor va descreşte direct proporţional cu cît mai mulţi copii vor apărea în familie, deoarece resursele familiare vor trebui să fie împărţite între copii.

Cît depre relaţiile între fraţi, studiile au arătat că copii mai mari investesc mai mult timp în cei tineri decît invers. Savanţii de la Universitatea Newcastle au descoperit că primii-născuţi au contact vizual mult mai frecvent cu fraţii lor, decît cei născuţi la mijloc sau ultimii-născuţi. Experţii nu au nici o explicaţie pentru această lipsă de interes, decît că fraţii mai tineri necesită mai mult spaţiu personal după ce au împărtăşit casa părintească în copilăria lor cu fraţii şi surorile lor mai mari.

Pe de altă parte, un studiu din Italia a arătat că numărul de copii dintr-o familie poate de fapt să le afecteze starea de sănătate. Se pare că cu cît mai puţini copii sunt într-o familie, este mai mare probabilitatea ca ei să sufere de astmă sau eczemă. O teorie tinde să explice, prevalenţa acestor nenorociri este că copiii tineri sunt expuşi la o gamă largă de infecţii, răspîndite de fraţii mai mari, provocînd sistemul lor imunitar de a se dezvolta şi a le oferi mai multă protecţie.

Continuînd pe tema sănătăţii, un studiu Japonez a arătat că ultimii-născuţi sunt mai puţin consideraţi de a fi obezi. Savanţii au descoperit că copiii dintr-o familie de trei copii au un risc semnificativ mai mic decît într-o familie cu un copil. Explicaţia pentru această diferenţă de număr nu este clară, dar experţii susţin că mamele din familii mai mici sunt des preocupate de a-şi convinge copilul să mănînce, ceea ce poate duce la supraalimentare şi obezitate.