Crearea de hibrizi de porumb cu potenţial productiv ridicat, toleranţi la secetă şi arşiţă, rezistenţi la boli şi dăunatori,

cu însuşiri agronomice favorabile, capabili să valorifice eficient substanţele nutritive din sol

Contractor: INCDA FunduleaParteneri: 5 Statiuni de cercetare agricola

Proiectul ADER 112/2015

Finanţare: Buget de Stat – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(MADR), Plan sectorial pe anii 2015-2018Valoarea proiectului: 962.850 lei

Obiectiv

Îmbunătăţirea germoplasmei culturii porumbului privind potenţialul genetic de a acumula

componente de calitate esenţiale, rezistenţă la secetă şi temperaturi extreme,

sporirea eficienţei de utilizare a nutrienţilor şi a toleranţei la condiţiile nefavorabile de sol,

pentru îmbunãţãţirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creşterea eficienţei de utilizare a resurselor naturale

şi a inputurilor tehnologice, pentru o agriculturã durabilã,

în contextul schimbãrilor climatice

Fazele proiectului Faza 1 . Obiectiv: Stabilirea reacţiei genotipurilor de porumb

la stres abiotic şi biotic. Anul 2015 Faza 2. Obiectiv: Imbunătăţirea rezistenţei la stres hidricşi termic şi creşterea eficienţei utilizării substanţelornutitive. Anul 2016

Faza 3. Obiectiv: Imbunătăţirea rezistenţei la secetă, arşiţă,fuzarioza ştuleţilor şi sfredelitorul porumbului. Anul 2017

Faza 4. Obiectiv: Testare ecologică. Stabilirea setului degenotipuri de porumb adaptate schimbărilor climatice. Anul2018 .

Nr. crt.

Denumirea contractorului partener/asociat

Buget (lei)

Cofinanţare (lei)

Total realizat(Buget +

Cofinanţare) 1 CP - INCDA Fundulea 125.000 0 125.000

2 P1 – SCDA Turda 65.000 0 65.000

3 P2 – SCDA Livada 15.000 0 15.000 4 P3 – SCDA Simnic 14.993 0 14.993 P4 – SCDA Valu lui Traian 15.000 15.000 5 P5 – SCDA Brăila 15.000 0 15.000 TOTAL: 249.993 0 249.993

Faza 2Anul 2016

OBIECTIV

Imbunătăţirea rezistenţei la stres hidric şi termic şi creşterea eficienţei utilizării substanţelor nutitive.

ritm rapid de pierdere a apei din boabe rezistenţa la frângere şi cădere; producţie; rezistenţa la fuzarioza ştiuletelui; rezistenţa la atacul de Ostrinia nubilalis toleranta la secetă, frig şi arşiţă; calitate.

Rezultate preconizate pentru realizarea obiectivului fazei 2

Realizarea dispozitivelor experimentale pentru crearea de material biologic (inclusiv a liniilor dublu haploide) şi optimizarea unor secvenţe tehnologice.

Selecţie în câmp pentru uniformitate, pierderea apei, rezistenţă la cădere,

producţie

Caracterele urmărite

în selecţia plantelor

şi ştiuleţilor:

Stabilirea reacţiei la conditiile climatice pentru cei mai reprezentativi

hibrizi ai ofertantului

Realizarea dispozitivelor experimentale pentru continuarea lucrărilor de ameliorare concretizate prin:

obţinerea de material biologic nou (crearea denoi linii consangvinizate, obţinerea liniilordublu haploide prin metoda biotehnologicăcare a implicat folosirea unor inductorispecifici),

evaluarea hibrizilor aflaţi în diferite faze deselecţie/ameliorare pentru ritmul de pierdere aapei din boabe si productie,

evaluarea hibrizilor aflaţi în diferite faze deselecţie/ameliorare pentru rezistenţă la frig,secetă, arşita, boli şi dăunatori.

.

Pierderea rapidă a apei

Umiditatea în boabe % la data de: Nr. crt. Hibridul 25.08. 30.08 5.09 12.09

Procent de pierdere a apei/zi (gradient)

1 HSF 1096-13 27,0 24,5 16,9 14,2 -0,85 2 P 9911 30,9 26,6 22,1 18,0 -0,85 3 DK 4590 30,9 25,4 18,8 13,5 -0,87 4 HSF 881-13 32,9 30,7 22,4 19,7 -1,03 5 MILCOV 33,1 28,1 17,5 13,7 -1,13 6 HSF 880-13 33,8 31,9 27,6 22,9 -0,80 7 HSF 709-13 33,8 28,3 23,4 17,5 -0,89 8 HSF 2903-13 34,1 30,3 22,5 16,2 -1,02 9 HSF 571-13 34,1 29,7 24,9 17,7 -0,90

10 F 376 34,9 32,5 29,8 21,6 -0,71 11 OITUZ 36,8 29,5 18,4 14,8 -1,26 12 HSF 2921-13 37,0 32,6 27,5 20,5 -0,90 13 HSF 1192-13 37,2 35,4 23,1 15,3 -1,31 14 HSF 417-12 37,4 33,8 29,7 17,6 -1,07 15 HSF 161-13 37,5 25,8 24,6 17,6 -0,99 16 HSF 147-13 38,1 30,8 25,7 21,1 -1,21 17 HSF 137-13 39,6 38,5 27,4 20,1 -1,16 18 HSF 160-13 43,2 34,9 23,1 20,9 -1,28

Media experienţei 35,1 30,5 24,1 17,9 -1,01

In intervalul studiat procentul mediu de pierdere a apei a fost de 1,01 % apă pierdută/zi. Cel maiperformant pentru această însuşire a fost hibridul HSF 1192-13 (1,31%), urmat dehibrizii HSF 160-13 (1,28 %) şi Oituz (1,26 %).

Dinamica pierderii apei din boabe la hibrizii semitimpuriiFAO 301-400 (neirigat) Fundulea - 2016

In timpul perioadei de vegetaţie lunile mai-august au căzut doar 235 mm precipitaţii, cu 85 mm mai puţin decât normala zonei.In aceste condiţii producţia medie a hibrizilor semitimpurii FAO 301-400 a fost de 5558 kg/ha la densitatea de 60.000 pl/ha(D1) şi de 5054 kg/ha la densitatea de 75.000 pl/ha (D2). Există o diferenţă de 504 kg boabe în favoarea densităţii reduse(60.000 pl/ha), ceea ce evidenţiază că în anii secetoşi densităţile mari nu sunt recomandate/justificate nici chiar pentru hibriziisemitimpurii, hibrizi, care în anii normali, dau producţii mai bune la densităţi mai mari.

Capacitate de producţie

Nr. crt. Hibridul Producţia (kg/ha)

Dife-renţă

D1-D2

Umiditatea la

recoltare (%

MH

Densitate 1: 60000 pl/ha

Densitate 2: 75000 pl/ha D. 1 D. 2 D. 1 D. 2

1 P 9911 6887 6809 78 15,0 14,8 76,5 77,32 HSF 880-13 6519 5646 873 15,3 16,0 75,9 75,23 DK 4590 6485 6369 116 14,9 14,4 73,6 75,84 HSF 709-13 5964 5006 958 16,4 15,0 77,2 79,05 HSF 1096-13 5885 6108 -223 14,6 14,3 76,3 77,66 F 376 5841 5508 333 17,6 17,6 77,9 76,87 HSF 2903-13 5684 5773 -89 15,0 14,9 75,8 75,98 HSF 2921-13 5589 5126 463 15,6 15,1 78,5 79,19 HSF 571-13 5559 4543 1016 16,7 16,6 78,3 77,0

10 HSF 417-12 5469 4928 540 14,5 15,4 72,9 74,711 HSF 881-13 5438 4608 830 15,2 14,8 78,9 80,112 HSF 160-13 5234 4943 291 16,3 16,0 76,4 77,113 HSF 147-13 5216 4505 711 15,3 14,6 78,6 79,714 HSF 1192-13 5069 4286 783 15,6 14,7 71,6 72,015 OITUZ 5042 4060 982 14,9 14,2 77,8 82,716 MILCOV 4911 4144 667 14,7 14,6 74,1 76,817 HSF 161-13 4773 4552 221 15,6 15,6 76,3 78,618 HSF 137-13 4494 4071 423 15,3 16,5 75,2 75,4

Media experienţei

5558 5054 504 15,4 15,3 76,2 77,3

Producţia de boabe (kg/ha) la diferite densităţi a hibrizilor semitimpurii FAO 301-400, Fundulea 2016, neirigat

Nr.crt. Hibridul

Prod.kg/ha 60000 pl/ha D1

Prod.kg/ha 75000 pl/ha D2

Dife-renţă

D1-D2

Umid.la rec.%

Densit. 1

Umid.la rec.%

Densit. 2

MH Densit.

1

MH Densit.

2

1 P 412 7075 7014 61 15,6 14,1 73,3 77,1 2 DK 5222 6426 7385 -959 18,5 16,6 76,4 76,6 3 F 376 5846 5898 -52 18,5 15,0 74,1 76,5 4 HSF 1108-13 5482 4790 692 15,3 14,3 79,1 79,4 5 HSF 65-13 5435 5286 149 20,0 17,0 78,3 80,1 6 OLT 5410 5906 -496 20,3 17,3 75,4 78,7 7 HSF 1223-13 5408 5452 -44 16,5 15,0 76,3 76,3 8 HSF 56-11 5373 5167 206 16,6 15,3 76,7 78,0 9 F 423 5272 5668 -396 15,9 16,3 76,9 78,8

10 HSF 1098-13 5179 4715 464 15,4 15,0 78,9 83,0 11 HSF 787-13 5146 4186 960 19,0 19,0 76,0 75,0 12 HSF 711-13 5115 5154 -39 21,7 18,0 74,0 77,0 13 IEZER 4936 5105 -169 16,0 18,1 76,0 76,8 14 HSF 825-13 4924 5142 -218 21,1 22,2 71,8 71,0 15 HSF 2845-13 4834 5100 -266 16,5 15,5 76,3 76,4 16 HSF 291-13 4834 3964 870 20,0 17,1 77,9 79,4 17 HSF 962-13 4471 5261 -790 16,8 15,6 76,5 80,1 18 HSF 13616 A-

13 4433 4286 147 16,9 17,0 76,8 77,1

Media experienţei

5042 5305 -263 17,8 17,4 76,2 77,3

In condiţii normale(aprovizionarea bună cu apă)hibrizii tardivi de porumb asigurăproducţii bune la densităţi maimici (plante mai înalte, ştiuleţimai mari etc.). In condiţiile anului2016 (secetă şi arşiţă) producţiaa fost aproximativ egală la celedouă variante tehologice.Considerăm că producţia nu ascăzut la densitate mare (faţă dehibrizii semitimpurii şi semitardivi)datorită unei înrădăcinări maiputernice, mai adânci, ceea ce acondus la o valorificare a apei dinprofunzimea solului. Au avut ocomportare foarte bună ladensitate mare hibrizii: Olt, F423, Iezer.

Producţia de boabe (kg/ha) la diferite densităţi.Grupa hibrizilor tardivi FAO 501-600, Fundulea 2016, neirigat

Determinări, selecţie pentru rezistenţa la secetă, arşiţă, secetă, boli şi dăunători.Obţinerea liniilor dublu haploide

0

5

10

15

20

25

1 - 29 cm 29 - 48 cm 48 - 69 cm 68-87 cm 88 - 123 cm

Talie plante (diferenta fata de martor)Fr

ecve

nta

( nr.

hibr

izi)

Rezultatele obţinute au evidenţiatvariabilitatea materialului biologic pentru taliaplantelor. Distribuţia de frecvenţă pentruacest caracter a arătat că dintre hibriziistudiaţi s-au remarcat o serie de hibrizi lacare diferenţele de talie pentru condiţii optimeşi stres hidric sunt relativ mici (grupa 1),(Figura 1). In acestă grupă se regăseschibrizii: HSF 65-12, HSF 55-13, HSF 1191-13,HSF 825-13, HSF 881-13, HSF 3069-13,HSF 2903-13 alături de Milcov, Iezer, F 376 şimartori neautohtoni DK 5007 si PO 216

Secetă

369359

350345 338

312310309 305299 298293292 291291 290290 290286 285284 284281280 278277277 274273272 270 265 264262 262255253 253 253252 250 249244 240 238233232231231 226220 212 209208207 205203197 197193 187183 178 173172 171165

100

150

200

250

300

350

400

200 250 300 350 400 450 500

Lungime radacina principala, martor (mm)

Lung

ime

rada

cina

prin

cipa

la, s

ecet

a (m

m)

Au fost puse în evidenţă patru grupe distincte de hibrizi.In prima grupă sunt 32 hibrizi (din dreapta sus) care auavut cea mai bună reacţie specifică exprimată prin celemai mari valori privind lungimea rădacinii atât încondiţii optime cât şi de stres. La 9 hibrizii dinaceastă grupă (HSF 225-13, HSF 89-13, HSF 709-13,HSF 55-13, HSF 161-13, HSF 160-11, HSF 1069-13,HSF 931-13 şi Iezer) valorile lungimii a rădăcinii au fostfoarte bune (peste 298 mm).

Arşiţă

Nr. crt Genotip Martor Seceta

% din martor

Nr. crt Genotip Martor Seceta

% din martor

1 Milcov 25 23.1 92 41 F 376 27.3 26.9 992 Oituz 27.1 26.7 99 42 Iezer 29.7 29.8 1003 F 376 28.4 25.3 89 43 Olt 25.3 24.3 964 P 9911 29.3 29 99 44 Po216 28.8 27.9 975 DK 4590 25.2 25 99 45 DK 5007 19.2 17.7 926 HSF 1096-13 25.4 21.8 86 46 HSF 1215-13 26.7 25.2 947 HSF 1192-13 24.5 23.9 98 47 HSF 2609-13 30.1 29.5 988 HSF 137-13 31.2 30.7 98 48 HSF 3069-13 30.3 28.2 939 HSF 147-13 27.9 27.5 99 49 HSF 490-13 29.7 29.2 98

10 HSF 160-13 26.1 25.9 99 50 HSF 588-13 29.1 27.7 9511 HSF 161-13 24.6 23.2 94 51 HSF 590-13 29.8 29.4 9912 HSF 2903-13 24.5 21.7 89 52 HSF 600-13 24.5 24.4 10013 HSF 2921-13 27.3 24.8 91 53 HSF 729-13 23.1 22.9 9914 HSF 417-12 25.1 24.8 99 54 HSF 730-13 29.5 27.6 9415 HSF 516-13 31.1 25.5 82 55 HSF 734-13 25.4 25 9816 HSF 55-13 22.5 22.9 102 56 HSF 863-13 21.4 17.8 8317 HSF 571-13 29.5 29.4 100 57 HSF 872-13 27.9 27.7 9918 HSF 709-13 22 21.8 99 58 HSF 882-13 24.5 24.1 9819 HSF 880-13 22.5 22 98 59 HSF 931-13 23.2 22.7 9820 HSF 881-13 29.4 26 88 60 HSF 961-13 23.1 22.5 9721 F 376 27.9 27.8 100 61 F 376 25.8 24.3 9422 Iezer 27.1 27 100 62 Iezer 29.8 28.4 9523 Olt 26.3 20.2 77 63 Olt 26.3 25.1 9524 Po 216 28.1 27.5 98 64 PO 412 25.1 24.7 9825 DK 5007 26.9 24.1 90 65 DK 5222 23.6 20 8526 HSF 160-11 28.3 24.5 87 66 F 423 24.3 24.3 10027 HSF 170-12 22.7 22.1 97 67 HSF 13616A-08 24.4 23.7 9728 HSF 2327-11 29.9 20.4 68 68 HSF 56-11 23.5 23 9829 HSF 1191-13 31.4 29.4 94 69 HSF 711-13 31 24.9 8030 HSF 187-13 26.2 24.9 95 70 HSF 2845-13 29 27.8 9631 HSF 225-13 27.2 26.9 99 71 HSF 291-13RR 27.3 27.1 9932 HSF 287-13 32.1 30.6 95 73 HSF 386-12 25.7 25.3 9833 HSF 2877-13 25.9 24.9 96 74 HSF 65-12 25.1 24.1 9634 HSF 420-12 27 28.6 106 75 HSF 787-13 26.4 26.2 9935 HSF 444-13 25.1 24.7 98 76 HSF 825-13 28.6 28.6 10036 HSF 568-13 29.5 23 78 77 HSF 962-13 23.5 23 9837 HSF 60-13 26.2 21.5 82 78 HSF 1098-13 25.2 25.1 10038 HSF 764-13 25.1 24.1 96 79 HSF 1108-13 27.3 19.9 7339 HSF 792-13 24.1 24 100 80 HSF 1223-13 27.1 26.6 9840 HSF 89-13 27 26.9 100

Toleranţa la temperaturi ridicate (arşiţa) esteasociatǎ cu o bună stabilitate a conţinutuluide clorofilă

Rezultatele obţinute au evidenţiat cătemperaturile supraoptimale au influenţatnegativ activitatea fotosintetică a plăntuţelorde porumb. Cele mai afectate genotipurifiind HFS 516-13 şi HFS 1096-13, Olt, HSF1108-13.

Genotipurile cele mai puţin afectate au fost:HSF 55-13, HSF 571-13, F 376, Iezer, HSF792-13, HSF 89-13, HSF 600-13, F 423,HSF 825-13, HSF 1098-13

Efectul arşiţei asupra conţinutului de clorofilă (unităţi SPAD)

Temperaturile scăzute

Nr.crt. Genotipul FG 6ºC Nr.crt. Genotipul

FG 6ºC

CC301 1 MILCOV 94

CC402 41 F376 94

2 OITUZ 97 42 IEZER 953 F376 96 43 OLT 874 P9911 95 44 PO216 895 DK4590 93 45 DK5007 136 HSF1096 -13 92 46 HSF1215-13 867 HSF1192-13 94 47 HSF2609-13 948 HSF137-13 92 48 HSF3069-13 929 HSF147-13 97 49 HSF490-13 9110 HSF160-13 95 50 HSF588-13 9111 HSF161-13 86 51 HSF590-13 9012 HSF2903-13 92 52 HSF600-13 9713 HSF 2921-13 98 53 HSF729-13 8914 HSF417-12 95 54 HSF730-13 8715 HSF516-13 89 55 HSF734-13 9116 HSF55-13 91 56 HSF863-13 9117 HSF 571-13 98 57 HSF872-13 8618 HSF709-13 94 58 HSF882-13 9319 HSF880-13 83 59 HSF931-13 9120 HSF881-13 88 60 HSF961-13 81

CC401 21 F376 96 CC50161 F376 9522 IEZER 98 62 IEZER 9823 OLT 93 63 OLT 9324 PO216 85 64 PO412 9025 DK 5007 18 65 DK 5222 8626 HSF160-11 90 66 F423 9527 HSF170-12 95 67 HSF13616A-08 8928 HSF2327-11 96 68 HSF56-11 9129 HSF1191-13 97 69 HSF711-13 9630 HSF187-13 87 70 HSF2845-13 9331 HSF225-13 91 71 HSF291-13rr 9032 HSF287-13 95 72 HSF297-13 9233 HSF2877-13 95 73 HSF386-12 9734 HSF420-12 96 74 HSF65-12 8735 HSF444-13 79 75 HSF787-13 9736 HSF 568-13 98 76 HSF 825-13 8337 HSF 60-13 98 77 HSF 962-13 9838 HSF764-13 95 78 HSF 1098-13 9839 HSF792-13 97 79 HSF1108-13 9340 HSF 89-13 98 80 HSF1223-13 96

Tabelul 4Facultatea germinativă a genotipurilor de porumb studiate la temperaturi scăzute (6°C)

Dintre hibrizii de porumb studiaţi, curezistenţă scăzută la temperaturiscăzute menţionăm liniile HSF161-13, HSF516-13, HSF880-13,HSF881-13, PO216, DK5007,HSF729-13, HSF730-13, DK 5222,HSF 825-13 care au demonstrat ogerminaţie slabă a boabelor latemperaturi scăzute. Rezistenţi latemperaturi scăzute au fost hibrizii:HSF 2921-13, HSF 571-13, HSF568-13, HSF 60-13, HSF 89-13,IEZER, HSF 962-13 şi HSF 1098-13, (Tabelul 4).

Obţinerea liniilor dublu haploide

Obţinerea liniilor haploide a presupus stabilirea germoplasmelormaterne folosite ca surse donor (hibrizi şi populaţii F2), pe bazaperformanţelor ameliorative obţinute în câmp (pierderea apei dinbob, rezistenţa la secetă şi arşiţă, rezistenţa la boli şi dăunători),în vederea încrucişării lor cu inductorul de haploidie, pentru aobţine material dublu haploid (DH).

După alegerea formelor materne, s-a trecut la stabilirea grupeiheterotice din care fac parte. Materialul ales ca sursă donor afost foarte diversificat şi anume:

capacitate ridicată de combinare şi producţie stabilă, precocitate şi uscare rapidă, toleranţă la secetă, conţinut ridicat de proteină (calitate), precocizare în grupul SS care este în general tardiv.S-au semănat 73 de surse materne. Datorită volumului foarte mare

de muncă, au fost selectate mai departe decât cele la care s-auobţinut în câmp rezultate ameliorative bune atât în condiţii destres hidric cât şi în condiţii normale de cultură.

Înfinţarea experienţei s-a realizat în lot izolat în spaţiu cu polenizareliberă datorită numărului foarte mare de surse donor (peste 50,caz în care se recomandă lot cu polenizare liberă).

Inductorul folosit a fost MHI (Moldavian Haploid Inductor). Inductorula fost semănat în două epoci cu o distanţă de 10 zile între elepentru a acoperii tot intervalul de mătăsit al surselor donor cucondiţia ca numărul de zile care a trecut de la prima sursămaternă care a mătăsit până la ultima să nu depăşească 10-15zile.

Aspect din sera

Aspecte din câmp

Scala de apreciere/notare pentru rezistenta la fuzarioza(1-2 foarte sensibil; 7-8 foarte rezistent)

Indicii de calitate şi rezistenţa la fuzarioză a hibrizilor mijlocii (semitardivi) FAO 401-500, Fundulea 2016, neirigat

Hibridul Proteină %

Ulei %

Amidon %

Rezistenţă la fuz

Iezer 8,1 4,3 71,6 5,9 HSF 2327-11 7,3 4,6 72,5 5,5 F 376 8,1 5,0 71,2 6,9 HSF 2323-11 8,1 4,3 72,4 5,1 HSF 165-11 8,6 4,4 72,4 6,0 HSF 111-09 7,7 4,1 72,3 5,3 HSF 337-12 7,8 5,3 72,7 6,8 HSF 8-08 7,6 4,4 72,9 5,7 HSF 2682-11 7,5 4,5 72,0 5,9 HSF 150-11 9,5 4,5 71,3 6,3 HSF 393-12 8,3 5,3 71,4 5,4 HSF 197-12 8,1 4,9 72,8 6,6 HSF 241-11 8,9 4,8 71,7 6,1 HSF 226-12 9,1 4,8 71,9 6,6 HSF 235-12 7,9 4,6 71,9 6,8 HSF 225-12 9,2 5,0 71,5 7,5 Media 8,0 4,6 72,1 5,8

Rezistenta la fuzarioza

1 = sensibil; 9 = rezistent

Nr. crt.

Hibridul Proteină %

Ulei %

Amidon %

Rezistenţă la fuz.

3 HSF 2722-11 8,1 4,0 71,9 7,1 4 HSF 2273-11 9,0 4,4 71,7 5,4 5 HSF 56-11 8,6 4,4 71,9 6,2 6 HSF 2449-11 8,4 4,0 71,7 5,8 7 Iezer 8,4 5,1 70,6 5,6 8 HSF 139-09 8,3 5,3 71,0 5,5 9 Olt 8,9 4,8 72,2 5,4

10 HSF 2147-11 8,5 4,3 72,2 7,0 11 HSF 2262-11 8,3 3,8 72,1 5,7 12 HSF 13616 A-08 8,2 5,1 71,2 5,3 13 Crişana 8,6 4,6 73,1 6,8 14 HSF 459-11 7,9 5,1 70,8 6,3 15 HSF 16-12 8,6 4,7 71,7 5,4 16 HSF 238-11 8,2 4,4 72,7 6,7 17 HSF 480-11 9,4 4,7 72,1 7,4 18 HSF 45-11 9,5 5,1 70,8 5,7 19 HSF 44-09 9,0 4,3 72,6 6,6 20 HSF 14-12 8,2 4,6 72,0 5,8

Media 8,5 4,5 71,9 6,0

Indicii de calitate şi rezistenţa la fuzarioză a hibrizilor tardivi FAO 501-550, Fundulea 2016, neirigat

Selectie - Turda

Obiectivele programate a fi realizate în această fază, la S.C.D.A.Turda au fost orientate asupra următoareloraspecte:- testarea noilor hibrizi în diferite condiţii de mediu, crearea de noi linii consangvinizate, studiul şi menţinerea întregiigermoplasme de porumb,- studiul capacităţii generale şi specifice de combinare a liniilor consangvinizate de porumb elită şi de perspectivă, - -- studiul hibrizilor de la alte instituţii de cercetare,- reproducerea sub izolatori şi în loturi izolate în spaţiu a hibrizilor înregistraţi şi de perspectivă, precum şi aformelor parentale, în vederea continuării experimentării în reţeaua ecologică a ASAS şi ISTIS.De la semanat până la recoltat s-au efectuat o serie de observaţii fenologice, notări, iar la recoltare determinări laparcelă (producţia de boabe, plante frânte si căzute, umiditatea la recoltare), rezistenţa la boli - Fusarium sp. şidăunători - Ostrinia nubilalis.Semănatul s-a realizat în data de 21.04.2016, iar temperaturile scăzute au determinat o întârziere a răsăritului.Procesul polenizării a fost influenţat în mod pozitiv de condiţiile climatice ale lunii iulie, care din punct de vederetermic s-a caracterizat ca normală şi excesiv de ploioasă, condiţiile fiind de asemenea favorabile şi pentru celelalteetape ale ciclului de viaţă a porumbului.Stadiile de umplere şi maturare a bobului s-au desfăşurat pe o perioadă mai lungă, ploile căzute în prima parte alunii august au prelungit aceste fenofaze. Temperaturile ridicate din a doua parte a lunii august au determinatapariţia punctului negru.Ploile şi temperaturile scăzute din luna septembrie au favorizat apariţia fuzariozei pe ştiulete.În general cultura porumbului a găsit în cursul perioadei de vegetaţie a anului 2016 condiţii favorabie pentrurealizarea capacităţii de producţie.

Rezultate experimentale din Cultura Comparativǎ de Concurs – 101/ 2016 (medii / 4 localitaţi: Turda, Tg. Mureş, Secuieni, Livada)

 

Producţia de boabe (U=14% umiditate) Nr.

crt. Hibridul kg/ha %/medie

Substanţa uscată în boabe la recoltare %

Plante nefrânte la recoltare

%

Indicele sintetic %/medie

Randament (Turda)

%

MMB (Turda)

g

Masa hectolitricǎ g/100cm3

(Turda) 1. HTT 141 10756 99 79.7 91.2 97 81.5 295 59.7 2. HST 143 10513 96 79.6 92.2 95 78.8 301 62.9 3. A 473-34 11875 109 80.0 98.4 115 79.0 342 65.9 4. A 473-29 11327 104 79.7 94.2 105 80.6 312 61.6 5. A426cmsC-151 10762 99 76.1 93.2 94 79.4 294 60.8 6. A 447-85 12128 111 76.2 98.0 112 82.9 370 62.4 7. C385A-228 10970 101 81.3 89.3 98 82.3 282 66.4 8. Turda 248 8709 80 80.1 93.6 81 80.6 247 64.7 9. E 342-4 11372 104 78.6 95.0 105 82.5 326 65.2

10. A 466-18 11226 103 77.8 97.2 105 81.0 314 62.7 11. A 451-19 11137 102 77.8 98.3 105 78.3 287 62.5 12. C 385AcmsC-84 11384 104 77.5 90.0 98 82.3 294 61.7 13. E 314-6 11574 106 76.4 96.2 104 80.9 316 58.9 14. A 427-28 10147 93 80.0 95.1 95 77.8 284 61.8 15. E 373-4 10737 98 79.2 93.6 98 80.6 287 60.2 16. Turda 332 10825 99 80.0 97.3 104 78.8 299 60.0 17. A 451-3 10923 100 79.5 92.7 99 83.6 262 64.9 18. E290-1 10544 97 81.4 90.3 96 81.6 286 64.5 19. A 426cmsC-135 10619 97 80.0 88.4 93 85.5 274 63.8 20. A 470-10 10743 98 79.7 97.1 99 83.9 297 62.6 21. C 344cmsC-391 9256 85 81.6 91.0 85 82.5 289 58.5 22. A 475-1 11779 108 78.8 94.2 108 81.5 285 59.3 23. E 358-11 11053 101 81.3 91.8 102 81.2 297 65.1 24. PR 38A 79 11362 104 81.9 90.7 104 81.2 302 66.6

Media 10905 79 94 81 298 63

Producţia medie a celor 24 hibrizi in cele 4 localităţi a fost de 10.905 kg/ha . S-auremarcat, prin producţii ridicate cu 5% faţă de medie, următoarele combinaţii: HST A447-85 (12.128 kg/ha – 111%), HST A 473-34 (11.875 kg/ha – 109%), HST A475-1(11.779 kg/ha – 108%), şi HST E 314-6 (11.574 kg/ha – 106%).

Rezultate obtinute în testarea ecologică

Față de martorul 1 Turda Star, din punct de vedere al capacității de producție s-aremarcat hibridul triliniar HTT 141, 9937 kg/ha (122%) și hibridul simplu HST 143,9251kg/ha (114%). În rețeaua ecologică a ISTIS în anul 2016 au fost experimentați 2hibrizi de porumb, din care unul triliniar (HTT 141) și unul simplu (HST 143):- HTT 141 (anul 3)- HST 143 (anul 2)

Producţia de boabe Umiditatea boabelor

Cădere radiculară

Plante frânte Hibridul

kg/ha % % % % HTT 141 9937 122 20,8 1 0 HST 143 9251 114 20,5 0 0

Turda Star Mt 8137 100 19.9 3 1 PR 37Y 12 Mt 10186 125 18.6 4 0 PR 37 N01 Mt 10755 132 19.3 2 0

P 9578 Mt 10824 122 18.1 1 1  

Înfiinţarea culturilor comparative de porumb şi efectuarea de observaţii şi determinări

In toate zonele experimentate, lipsa precipitaţiilor respectiv distribuţia deficitară din timpul verii

şi temperaturile foarte ridicate au surprins porumbul în diferite perioade de vegetatieşi-au pus amprenta asupra capacităţii de producţie,

(în special în zona staţiunii Simnic: datorită numărului mare de plante sterile, gradului redus de acoperire a ştiuleţilor cu boabe şi numărului mare de plante uscate).

In zona Bărăganului de Nord şi în Dobrogea (irigat)producţiile obţinute au fost relativ bune atât cantitativ cât şi calitativ.

Pentru cultura porumbului, la SCDA Simnic, pe parcursul perioadei de vegetaţie s-a înregistrat un total de 335,5 l/mp (Tabelul 1) cu un deficit de 59,8 l/mp faţă de multianuala zonei. Cu toate acestea capacitatea de producţie a hibrizilor studiaţi s-a înscris în limitele unui an normal pentru cultura porumbului deşi au fost şi perioade de secetă. Producţia medie la hectar a fost în jurul valorii de 9.500 – 10.000 kg boabe.Producţii medii de peste 12.000 kg boabe/ha au obţinut hibrizii: HSF 147-13 - 12.478 kg/ha, HSF 880-13 - 12.512 kg/ha, HSF 863-13 – 12.269 kg/ha, PO 412 – 12.729 kg/ha, DK 5222 – 12.834 kg/ha, HSF 711-13 – 12.086 kg boabe/ha.Dintre hibrizii autohtoni s-au remarcat prin producţii bune faţă de martor următorii hibrizi: - HSF 1096-13, HSF 147-13, HSF 2903-13, HSF 2921-13, HSF 709-13, HSF 880-13, HSF 881-13 –foarte semnificativ pozitiv (faţă de MILCOV); - F 376 şi un mare număr dintre hibrizii nou creaţi (HSF 160-11, HSF 170-12, HSF 225-13, HSF 2877-13 HSF 60-13, etc.) – foarte semnificativ; HSF 1191-13, HSF 187-13, HSF 568-13 – semnificativ (faţă de OLT).- HSF 711-13, HSF 297 – 13, HSF 825 – 13, HSF 1098 -13 şi HSF 1223 – 13 foarte semnificativ pozitiv (faţă de F 376)

La SCDA Livada dintre hibrizii studiaţi, s-au evidenţiat din punct de vederea al producţiei: - trei hibrizi semitimpurii (HSF 21-11, HSF 417-12 şi F 475 M), creaţii INCDA Fundulea, care au depăşit 8000 kg boabe/ha, dar şi producţiile hibriziilor martor (străini) P 9911 şi DK 4590. - patru din grupa CC 401: HSF226-12, HSF2327-11, HSF337-12 şi HSF235-12 (> 8000 kg/ha). - unul din grupa 501: HSF 13616A-08 ( 10150 kg/ha) a depăşit hibrizii de provenienţă străină cu 544 respectiv 2528 kg/ha.- trei hibrizi tardivi: HSF34-08, HSF390-12, HSF 422-12.

LUNA Temperature medie (0C) Precipitații (mm)

Media lunară

Media lunară multianuală

Dif. +/-

Suma lunară

Media lunară

multianuală Dif.+/-

Ianuarie -1.9 -2.2 +0.3 83.7 46.9 + 36.8 Februarie 6,5 -0.1 +6,6 95.2 39.9 + 55.3 Martie 7,4 4.6 +2,8 32,9 50.0 -17,1 Aprilie 14,4 10.3 +4,1 45,8 74.6 -28,8 Mai 17,3 15,8 +1,5 48,6 74,6 -26,0 Iunie 23,0 18,8 +4,2 122,4 91,7 +30,7 Iulie 24.0 20.4 +3.6 66.2 83.0 -16.8 August 22.7 19.8 +2.9 53.7 75.9 -22.2 Septembrie 18,6 15,3 +3,3 77,1 62,8 +14,3

Date climatice SCDA Livada

Tabel 10Determinări la recoltare – aspecte ale plantei, C.C. 301 – 2016

Nr. câmp

Hibridul Total Pl.

Pl. Căz.

Pl. frânte

Pl. sterile

AG.Pl

1 MILCOV 72.5 0 9 5.5 8 2 OITUZ 79 3 5 4.5 5 3 F 376 75 1.5 6.5 5 5 4 P 9911 79.5 1 9 8.5 7 5 DK 4590 77.5 0.5 9 2 7 6 HSF 1096-13 71 0 6 4.5 7 7 HSF 1192-13 78.5 0.5 10.5 5.5 5 8 HSF 137-13 78.5 0 7 5 6 9 HSF 147-13 86.5 0 7.5 1.5 8

10 HSF 160-13 85 0 8 3.5 6 11 HSF 161-13 87.5 0 5.5 6.5 7 12 HSF 2903-13 84.5 1 6 3.5 8 13 HSF 2921-13 84.5 0 5 5 7 14 HSF 417-12 86 0 5.5 5.5 8 15 HSF 516-13 78.5 0 2.5 6.5 6 16 HSF 55-13 81.5 0 14 3 7 17 HSF 571-13 79 0.5 3.5 6.5 8 18 HSF 709-13 85 0.5 4.5 4.5 6 19 HSF 880-13 85 0 9 3 7 20 HSF 881-13 72.5 0 5 2 6

Nr. câmp

Hibridul Total Pl.

Pl. Căz.

Pl. frânte

Pl. sterile

AG.Pl

21 F 376 66 0 7.5 1 8 22 IEZER 66.5 0 4 4.5 7 23 OLT 59.5 1 4.5 3 8 24 PO 216 67 0 9.5 2.5 8 25 DKC 5007 50 0 10 2 8 26 HSF 160-11 70 3 11 3.5 8 27 HSF 170-12 68.5 0.5 11.5 2 8 28 HSF 2327-11 73.5 0.5 11 3 6 29 HSF 1191-13 70 1.5 5 3 5 30 HSF 187-13 75.5 1.5 1 3.5 7 31 HSF 225-13 68 0 3 1 7 32 HSF 287-13 66 2.5 7 3 8 33 HSF 2877-13 73 1 6 2.5 8 34 HSF 420-12 67.5 1.5 11 1 8 35 HSF 444-13 60 1.5 9.5 2 7 36 HSF 568-13 66.5 2 7 2.5 7 37 HSF 60-13 73.5 1.5 8.5 1 6 38 HSF 764-13 70.5 1 7.5 2.5 7 39 HSF 792-13 72.5 0.5 2.5 3 5 40 HSF 89-13 69.5 0.5 5.5 5.5 6

Tabel 11Determinări la recoltare – aspecte ale plantei,

C.C. 401 – 2016

Aspecte din perioada de vegetatie

La SCDA Valu lui Traian în anul 2016 pe fondul unui regimtermic ridicat dar şi al aprovizionării în optim cu apă hibrizii deporumb luaţi în studiu au înregistrat valori ale înălţimii totale şicea de inserţie uşor mai mari la toţi hibrizii.

În ceea ce priveşte rezistenţa la boli în acest an s-a observat obună comportare a tuturor hibrizilor testaţi neînregistrandu-sediferenţe semnifictive.

Rezistenţa la frângere şi procentul de plante căzute au fostsimilare pentru aproape toate culturile şi anume, la hibriziisemitimpurii procentul de plante căzute şi cel de plante frânte înacest an a fost nesemnificativ.

Datorită temperaturilor ridicate peste media multianuală (+ 4°Cîn luna iunie), numarul plantelor sterile a înregistrat procenteuşor mai mari în cazul hibrizilor din culturile 402 (HSF590-13 –14%) şi 501(HSF1098-13– 13 %).

Producţiile obţinute în acest an (2016) la SCDA Valu lui Traian ausuperioare anului 2015, la toate grupele de hibrizi şi s-au situat între 7976 kg/ha şi14710 kg/ha. Dintre hibrizii timpurii s-au evidenţiat cu producţii de peste 11058kg/ha cinci hibrizi (HSF 137-13, HSF 147-13, HSF 160-13, HSF 880-13, HSF 881-13), cinci hibrizi semitimpurii (HSF 170-12, HSF 2327-11, HSF 187-13, HSF 2877-13, HSF 89-13). Din grupa celor semitardivi au fost trei hibrizii cu producţii foartebune de peste 12000 kg/ha (HSF 729-13, HSF 730-13, HSF 882-13) iar din grupacelor tardivi s-au evidenţiat patru hibrizii cu producţii de peste 11000 kg/ha (HSF13616A-08, HSF 65-12, HSF 825-13, HSF 1223-13).

La SCDA Braila, producţia medie de boabe STAS (15% umiditate) ahibrizilor - genotipurilor din experimentul CC 401 s-a situat la nivelul de 7919kg/ha. Superioare producţiei medii se situează producţiile realizate de genotipurileHSF 183 - 13 (8927 kg/ha), HSF 161 - 11 (9023 kg/ha), PO 216 (1757 kg/ha) şiDK 5007 cu o producţie de 11053 kg/ha.

Procentul de plante sterile la numai 11 hibrizi a variat între 1,0 % (HSF 225 –13) şi 13,1 % (HSF 444 – 12 ) iar talia medie a celor 20 de hibrizi este 224 cm cuo înalţime medie de inserţie a ştiuletilor de 105 cm.Hibrizii şi genotipurile din cultura comparativă CC 402 au realizat o producţiemedie de 8123 kg/ha boabe STAS. Hibrizii consacraţi F376 (6440 kg/ha), IEZER(7576 kg/ha) şi Olt (7674 kg/ha) sunt sub media grupei. Cele mai mare producţiiau realizat hibrizii HSF 2609, HSF 490, HSF 734, DK 5007, HSF 1215, HSF şi PO2016, cu 4% şi 52% peste media grupei.

Concluzii …Variabilitate genetice pentru caractere fiziologice utile pentru rezistenţa la seceta,

arsiţă şi temperaturi scăzute: noi oportunităţi pentru ameliorare.Caracterizare şi alegere de material valoros, obţinere plante dublu haploide.

Pentru testarea reacţiei hibrizilor la stres hidric în stadii avansate de dezvoltare, stresul hidric a fost indus prin densitate mare.

S-au evidenţiat genotipuri pentru capacitatea de producţie, dinamica pierderii apei din bob după maturitatea fiziologică,

rezistenţă la boli (Fusarium).

Diversitate pentru calitate (proteină, grăsimi, amidon) din toate grupele de precocitate:

ceea ce deschide noi oportunităti de ameliorare.