Buna ziua , v-am gasit adresa googalind si prin intermediul forumurilor am observat ca ati oferit nenumarate sfaturi utile pe

Buna ziua , v-am gasit adresa googalind si prin intermediul forumurilor am observat ca ati oferit nenumarate sfaturi utile pentru cei ce au o problema , asa ca mi-am facut curaj sa va scriu .Am si eu o amica psiholog , insa nu prea am putut sa fiu multumit de raspunsurile ei (pentru ca normal , erau subiective) tocmai de aceea am zis sa imi incerc norocul . Ca si majoritatea celor de pe site , am oarecare probleme sentimentale care s-au adunat in ultimul timp si incerc sa imi gasesc raspunsul in fiecare noapte cand stau si privesc tavanul .Ma indrept spre 23 de ani , iar pana anul trecut nu am avut nicio relatie stabila . Am evitat toata viata mea sa fac asta , probabil de mic am mers pe ideea sa am o relatie stabila cu "the one" , in rest sa evit sa ma implic mult sentimental . Stiu ca pare absurd , insa cand vezi in jurul tau persoane care inseala intr-o relatie de 6-7 ani , incepi sa iti pui intrebari serioase daca totusi e bine sa te implici intr-o relatie serioasa cand esti adolescent . Au trecut multi ani , am fost in multe relatii scurte si nu pot sa spun ca eram fericit , ci eram linistit (chiar daca tanjeam enorm dupa aceea fata care sa fie neconditionat langa mine) . Vedeam infidelitate , vedeam persoane ajunse la pamant intr-o relatie si imi spusesem ca nu o sa fiu asa vreodata . Apoi in primavara anului trecut a aparut ea , B , era cea mai frumoasa si adorabila persoana pe care o vazusem in viata mea . Puteam sa vorbesc orice cu ea , discutam pana dimineata si usor usor mi-a intrat pe sub unghia (la inceput nu aveam de gand sa fiu cu ea) . Inainte de a continua , vreau sa spun ca eu sunt o persoana dornita de atentie constanta , sunt genul care asteapa sa se trezeasca cu un "miss you" pe telefon sau asemenea mici gesturi care produc fluturasi , gesturi pe care eu le fac cu mare bucurie daca am sentimente pentru acea persoana . Totul a fost frumos , au trecut lunile si chiar daca ne mai certam , era vizibil ca eram indragostiti unul de celalalt , dar apoi a venit august anul trecut . A trebuit sa plece in Spania cu amicii intr-o excursie de 2 saptamani , totul a fost minunat pana intr-o seara , cand ne-am certat la telefon . Motivul , casa ei fusese jefuita si cand am sunat-o sa vad ce face "mi-a spart mie oalele in cap" , evident ca m-am enervat . A venit in tara si a 2 a zi ne-am despartit , mi-a spus ca are nevoie de o pauza . Pentru mine pauza inseamna finalul , nu ai nevoie de o pauza daca tii la respectiva persoana , inca am speranta ca dragostea invinge totul . Am incercat 2 zile sa o fac sa se razgandeasca , cred ca i=am dat peste 200 de mesaje si mailuri , degeaba . Nu puteam sa o las , treabuia sa ii arat ca nu renunt la ea . Ne-am despartit , insa a urmat un joc de-a soarecele si pisica in care ea ma mai cauta din senin , eu credeam ca doreste sa ne impacam , iar in momentul in care urma sa ne vedem ea dadea inapoi .Intr-o zi , din finalul lui octombrie am coborat la Romana la metrou si am simtit o mana care m-a tras , evidend am crezut ca sunt jefuit sau ceva de genu :)) , dar era ea . M-a rugat sa mergem la o cafea sa discutam , ne-am sarutat si credeam ca ne vom impaca . M-am asezat la masa , am discutat si cu fiecare cuvant pe care il scotea imi dadeam seama ca am stat langa un om pe care nu il cunosteam . Am continuat sa discut cu ea , insa ii suna constant telefonul , astfel i-am pus pe masa ipodvideo-ul primit de la ea (era o coincidenta ca il aveam la mine , nu l-am mai folosit de foarte mult timp) si cat timp ea vorbea am plecat neobservat , incercand sa imi pastrez calmul si sa nu izbucnesc in plans . Ma durea , insa era linistit .Paradoxal in paralel in viata mea aparuse o noua fata , T , pe care la fel nu prea bagam in seama la inceput , eram doar amici . Discutam enorm , insa eram doar amici si intr-un gest ciudat de al meu , am invitat-o la o cafea . T era o fata .... nu stiu cum as putea spune . Stiti genul acela de fata ranita , care se izoleaza in interior atat de mult incat este mult prea precauta ? Eh , ea era mult mai mult . Ma cunostea , insa chiar daca avea sentimente pentru mine , avea extreme . Ori era prea calda , ori prea rece . Am iesit cu ea la finalul lui noiembrie si dupa primele 2 date-uri ma gandeam sa o inchei , nu as fi vrut sa ii rup inima sau mai stiu eu ce , insa a urmat a 3 a intalnire . Ne-am dus intr-o ceainarie intima de pe Magheru si langa muzica aia de pian si luminile joase am vazut-o altfel , i-am vazut o sclipire cum rar mi-a fost dat sa vad si am inceput sa simt fluturasi in stomac , eram atat de bucuros , credeam ca finalmente o sa fie bine . Insa usor , usor am inceput sa vad ca ceva nu e in regula , cum am spus ori era mult prea precauta , ori era mult prea dulce (cand era cu mine) .Apoi a urmat ceva hilar din punctul meu de vedere , eram la coada la Spring Time cu ea si la un moment dat imi suna telu (era un coleg de facultate cu care trebuia sa ma intalnesc pentru a imi spune ce se intampla cu un proiect de al nostru) , asa ca am rugat-o sa cumpere ea pentru mine cartofi (dandu-i banii si lasand-o la coada) . A venit la masa , iar restul date-ului a fost foarte ciudat . Abia daca mai vorbeam si cand am plecat aproape alerga spre casa . A 2 a zi a urmat o cearta uriasa , spunandu-mi ca sunt nesimtit si ca sunt "rude" ca am facut asta . Am ramas socat , nu imi venea sa cred . Eu sunt genul care duce persoana cu care e acasa si care stiu ca ma port ok , nu sunt vreun magar (chiar daca uneori nu am sentimente) , insa nu imi venea sa cred ca poate sa aibe o asemenea reactie , ba mai mult ..persoana careia s-a descarcat fiind...tatal ei . Asadar , va dati seama ce prima impresie am produs .De atunci am simtit ca ceva nu e in regula si chiar daca eram nefericit cu ea , pentru ca nu suportam aceste extreme ale ei , continuam relatia pentru ca ne asemanam foarte mult si era genu de om cu care puteam vorbi orice , ca sa nu mai vorbesc ca aveam gusturi identice . Dupa 20 decembrie totul a luat-o la vale , a venit amica ei cea mai buna din State , i-am spus ca poate sa stea cu ea cat doreste pentru ca e normal , insa evident ca nu prea imi convenea . Abia daca mai dorea sa iasa cu mine , revelionul l-am facut separati , asa ca ne-am vazut cam o singura data in perioada 25 decembrie - 6 ianuarie . Ultimul date pe 6 ianuarie a fost divin , topaia pe langa mine , ma imbratisa , ma pupa , era extraordinara . Apoi 2 zile mai tarziu a inceput sa se comporte aiurea . Ne-am vazut martea trecuta in Mc Unirii , unde mi-a spus ca trebuie sa vorbim ceva serios , ca ea nu mai simte ca la inceput ce simtea . Am ramas socat , i-am oferit libertate , atentie , am fost langa ea cand era trista si am inteles ca sesiunea e foarte dificila pentru ea . Cu toate astea mi-a spus asta , am refuzat sa mai stau , daca mai stateam probabil faceam o prostie si cat respect mai aveam in mine pentru ea , m-a facut sa plec . Nu eram deprimat , insa simteam o ura cum nu mi-a fost dat sa simt . Eram atat de nervos incat simteam ca stau sa explodez , ca arde ceva in mine atat de tare incat imi distruge tot sistemul . Nu mai intelegeam , am oferit tot sentimental si am cerut in schimb doar atentie . Nu inteleg cum platesc pentru greselile altuia care le fac pe fetele din viata mea sa fie atat de absurde uneori . Evdent ca nu spun ca e numai vina lor si eu sunt o persoana dificila , extraordinar de pretentioasa si greu de impresionat , insa care la fel ca toti ...tanjeste dupa acea persoana .Nu m-a cautat de atunci , nu mi-a zis nici macar un "iarta-ma" . Am crezut ca sunt trist , am fost o zi , insa apoi mi-am dat seama ca sunt mult mai linistit , nu mai astept telefoanele ei , sms-urile . Era sa uit , in perioada cu T , m-a cautat si B , insa nu i-am raspuns . Stiu ca o sa imi spuneti ca nu am gasit persoana potrivita , insa stiti cat de greu este ? Cand vezi ca dai de persoane care se dovedesc a fi altfel de cum le credeai tu sau ca cele pe care le intalnesti sunt atat de "aeriene" incat ti-e mai bine singur .Acum 2 zile s-a despartit o amica de a mea de baiatul cu care a fost 2 ani , e amuzant ca intre noi a fost mereu ceva mai mult . Chiar daca eram intr-o relatie amandoi , nu pot sa spun ca nu ne gandeam la celalat si am devenit confidentul celuilalt . Exista o atractie sentimentala intre noi , insa eu nu sunt omul care se poate baga peste altcineva intr-o relatie si am preferat sa ramana asa . Acum e singura , sunt langa ea , evident ca imi trec ganduri in cap , cum ca as putea fi mai mult , insa am deja in spate 2 relatii pe care am vrut sa mearga si care aproape m-au terminat . In adancul inimii as fi cu ea in secunda 2 , insa inima imi spune ca nu vreau sa fiu acel "rebound boy" ca sa o faca sa il uite pe el si viceversa . Usor , usor relatia s-a inchegat si se parea ca o sa fim impreuna , insa a reaparut in viata ei fostul si a fost momentul in care eu am spus stop . Si uite asa am ajuns intr-un punct in care nu stiu ce sa fac , nu stiu in ce sens sa o iau , este evident ca am nevoie de o pauza insa in mine exista o uriasa teama ca "ea" , cea pe care o caut nu exista . Sper ca nu v-am plictisit cu povestea mea , as fi recunoscator daca mi-as putea da un sfat pentru ca am nevoie acum , chiar daca sunt trist , sunt impacat cu mine , dar vreau sa stiu ce as putea sa fac in continuare , nu vreau sa ajung sa fac greseli in viitor , tocmai din cauza ca nu mai am deloc incredere .

Va multumesc anticipat , Madalin :)

22-23 ani reprezinta multi si putini in acelasi timp. Pana la varsta asta poti acumula o cantitate insemnata de cunostinte in diverse domenii; din punct de vedere emotional insa trebuie o perioada mai lunga pentru un echilibru . Personalitatea este (un proces) in continua transformare de-a lungul vietii si o latura din ea este componenta emotionala. Acum copilaria, adolescenta este mult prea apropiata ca sa fi scapat de sub influenta ei. Sunt persoane care se maturizeaza mai timpuriu, altora le trebuiesc mai multi ani. Ceea ce interiorizezi in copilarie, frustrari, evenimente traumatizante, defuleaza in tinerete si maturitate. Comportamentul omului matur depinde foarte mult de stabilitatea emotionala din timpul copilariei. Cand sunteti supusi noianului de informatie, stimuli de tot felul din zilele noastre, este normal ca acestea isi pun amprenta pe caracter, personalitate, afectivitate, comportament. Iata de ce este dificil de gasit la varsta asta o relatie matura, stabila.Nu stiu care a fost mediul familial in care ai trait:presupun ca unul echilibrat si atunci sunt normale dorintele tale. Ar putea fi si varianta contrara iar tu sa-ti doresti ceea ce nu ai avut. Iti doresti un ideal, ti-ai faurit un ideal de fata pe care il cauti. El poate exista sau nu. Ai putea pune pe hartie ce calitati doresti sa le aiba o fata si pentru care defecte ai putea face compromisuri, sa creionezi un portret realist al unei fete. Nu exista perfectiune. Ai putea sa faci acelasi lucru si cu persoana ta.

O relatie stabila trebuie sa aiba o anumita profunzime care nu este data neaparat de acel: gandim la fel, vorbim orice. Ce inseamna asta ? ca nu avem inhibitii in privinta discutiilor despre orice ;) Ne place acelasi gen de muzica, moda, culori ?

Profunzimea unei relatii inseamna preocupare pentru cealalta persoana, interes pentru tot ce o preocupa pe ea; binele ei, cariera ei, sanatatea ei si nu in ultimul rand comunicarea foarte buna asta insemnand discutarea si lamurirea oricarei probleme aparute. Orice problema ramasa nerezolvata acumuleaza tensiuni care vor defula alta data. Exemplu prietena B la revenirea din Spania. Dupa parerea mea, o excursie de 2 saptamani nu ar trebui sa distruga o relatie. Insa daca cauza acelor certuri dinainte nu a fost suficient elucidata, ea a permis acumularea tensiunilor care au izbucnit la venirea din Spania si au dus la fragilizarea relatiei. In privinta celeilalte, ea insasi trece printr-un dezechilibru emotional cauzat din cine stie ce dezamagiri sentimentale. Tot comunicarea este cea care-i poate rezolva problema dar asta depinde de taria sentimentelor voastre. Tu ai inceput sa te maturizezi mai devreme, stii ce iti doresti. Nu acelasi lucru seintampla si cu cei din jur. Tentatiile sunt foarte mari, atat pentru fete cat si pentru baieti si in mare parte acestea duc la efemeritatea relatiilor. Peste aceste tentatii suprapune si acumularile din familie. E suficient sa ai 1-2 esecuri in relatii si apoi proiectezi si asupra celorlalte acelasi lucru iar pana la un nou esec e mai putin de un pas. Nu cred ca ti-am spus lucruri noi pana acum. Sa stii ca exista si destule fete mature in gandire. Trebuie doar sa privesti atent in jurul tau. Poate nu ai s-o gasesti printre cele mai sexi, poate nu va fi o frumusete, poate nu va fi cea care coboara dintr-o masina eleganta. Poate este colega pe care nu ai observat-o niciodata; frumusetea sufletului o descoperi mai greu. Nu trebuie sa pleci pe neincredere, pentru ca asta va naste neincredere. Nici nu trebuie sa te influenteze prea mult ceea ce vezi in jurul tau. Ceea ce este valabil pentru o persoana nu este valabil si pentru alta. Tu ai anumite cerinte si asteptari de la o fata siai la randul tau calitatile si defectele tale. Orice relatie este frumoasa la inceput, dar cand te hotarasti sa devina ceva serios, atunci pune comunicarea dintre voi pe primul plan. Nu-ti fie teama sa discuti cu seriozitate aceste aspecte: eu sunt asa si asa, imi doresc........... Invit-o sa vorbeasca despre ea si vedeti cum se poate face sa mearga relatia bine. Ar fi dupa parera meao modalitate de a evita suferinta si de o parte si de alta. Altfel, dupa ce relatia inainteaza, sentimentele se adancesc, se aduna tensiuni nerezolvate, dezamagiri, despartire, neincredere in propria persoana, in celalalt, in alta relatie Personalitatea umana este un proces, in continua transformare de-a lungul vietii. In copilarie si adolescenta se pun bazele acestui proces. Sunt persoane care se maturizeaza mai timpuriu, altora le trebuiesc mai multi ani. Ceea ce interiorizezi in copilarie, frustrari, evenimente traumatizante, defuleaza in tinerete si maturitate prin anumite manifestari comportamentale. Comportamentul omului matur depinde foarte mult de stabilitatea emotionala din timpul copilariei. Stimulii de tot felul isi pun amprenta pe caracter, afectivitate, comportament intr-un cuvant pe intreaga personalitate. Iata de ce este dificil de gasit la varsta asta o relatie matura, stabila.

Nu stiu care a fost mediul familial in care ai trait:presupun ca unul echilibrat si atunci sunt normale dorintele tale. Ar putea fi si varianta contrara iar tu sa-ti doresti ceea ce nu ai avut. Ti-ai faurit un ideal de fata pe care il cauti. El poate exista sau nu. Ai putea pune pe hartie ce calitati doresti sa le aiba o fata si pentru care defecte ai putea face compromisuri, sa creionezi un portret realist al unei fete. Nu exista perfectiune. Ai putea sa faci acelasi lucru si cu persoana ta.

O relatie stabila trebuie sa aiba o anumita profunzime care nu este data neaparat de acel: ,,gandim la fel, ,,vorbim orice, ,,ne potrivim la gusturi. Ce inseamna asta ? Ca nu avem inhibitii in privinta discutiilor despre orice ;) ? Ne place acelasi gen de muzica, moda, carti,culori , etc.?

Profunzimea unei relatii inseamna preocupare pentru cealalta persoana, interes pentru tot ce o preocupa pe ea; binele ei, cariera ei, sanatatea ei si nu in ultimul rand comunicarea foarte buna, asta insemnand discutarea si lamurirea oricarei probleme aparute. Orice problema ramasa nerezolvata acumuleaza tensiuni care vor defula alta data. Exemplu prietena B la revenirea din Spania. Dupa parerea mea, o excursie de 2 saptamani nu ar trebui sa distruga o relatie. Insa daca acele mici certuri dinainte (adevarata lor cauza) nu a fost suficient elucidate, ele au permis acumularea tensiunilor care au izbucnit la venirea din Spania si au dus la fragilizarea relatiei. In privinta celeilalte, domnisoara T, ea insasi trece printr-un dezechilibru emotional cauzat din cine stie ce situatii traumatizante mai mult sau mai putin dramatice. Tot comunicarea este cea care-i poate rezolva problema, dar asta depinde de taria sentimentelor voastre. Tu ai inceput sa te maturizezi mai devreme, stii ce iti doresti. Nu acelasi lucru se intampla si cu toti cei din jurul tau. Tentatiile de orice natura, sunt foarte mari, atat pentru fete cat si pentru baieti si in mare parte acestea duc la efemeritatea relatiilor. Daca suprapui peste aceste tentatii si acumularile psihice din familie este usor de explicat fragilitatea echilibrului psihic la aceasta varsta. E suficient sa ai 1-2 esecuri in relatiile cu ceilalti ca apoi din start sa proiectezi si asupra urmatoarei relatii aceeasi incarcatura negativa din trecut si pana la un nou esec e mai putin de un pas. Nu cred ca ti-am spus lucruri noi pana acum. Sa stii ca exista si destule fete mature in gandire. Trebuie doar sa privesti atent in jurul tau. Poate nu ai s-o gasesti printre cele mai sexi, poate nu va fi o frumusete, poate nu va fi cea care coboara dintr-o masina eleganta. Poate este colega pe care nu ai observat-o niciodata; frumusetea sufletului o descoperi mai greu. Nu privi cu neancredere viitorul, pentru ca asta va naste neancredere. Nici nu trebuie sa te influenteze prea mult ceea ce vezi in jurul tau. Ceea ce este valabil pentru o persoana nu este valabil si pentru alta. Tu ai anumite cerinte si asteptari de la o fata si ai la randul tau calitatile si defectele tale. Intr-o relatie, cand te vei hotara sa o transformi in ceva serios, atunci pune comunicarea dintre voi pe primul plan. Nu-ti fie teama sa discuti cu seriozitate aceste aspecte: eu sunt asa si asa............Invit-o sa vorbeasca despre ea si vedeti cum se poate face sa mearga relatia bine. Ar fi dupa parera mea o modalitate de a evita suferinta si de o parte si de alta. Altfel, dupa ce relatia inainteaza, sentimentele se adancesc, se aduna tensiuni nerezolvate, dezamagiri, despartire, neincredere in : propria persoana, in celalalt, in alta relatie. Aceasta poate genera un fel de ,,cursa a sobolanului : sunt dezamagit dintr-o relatie, sunt convins ca voi fi dezamagit si a doua oara, fac tot posibilul sa gasesc motive de dezamagire, se destrama relatia si-mi spun ca am avut dreptate. Si acest proces se poarta mai mult la nivel subconstient. Eu nu am facut decat sa-ti aduc in constient ceea ce sigur stii si tu. Daca mai simti nevoia si alta data sa-mi scrii, iti voi raspunde cu placere.Mult succes si bafta in continuare

Psiholog Olga Spiridon