luni, 9 mai 2011 - european parliament · 2011. 9. 19. · de conferința președinților în...

LUNI, 9 MAI 2011

PREZIDEAZĂ: JERZY BUZEKPreședinte

(Ședința a fost deschisă la ora 17.05)

1. Reluarea sesiunii

Președintele. – Declar reluată sesiunea Parlamentului European suspendată joi, 7 aprilie2011.

2. Aprobarea procesului-verbal al ședinței anterioare: consultați procesul-verbal

3. Declarațiile Președinției

Președintele. – Aș dori să încep prin a face câteva comentarii. Azi sărbătorim Ziua Europei.Mi-am petrecut toată ziua în Florența, care, după cum știți, este locul în care își are sediulInstitutul Universitar European și unde are loc Festivalul Europei. A avut loc și o conferințăpe tema stării Uniunii Europene și m-am întâlnit cu studenții de la Institutul UniversitarEuropean.

Sărbătorim cea de-a 61-a aniversare a memorabilei declarații a lui Robert Schuman care adeschis drumul pentru crearea Uniunii Europene, iar noi am realizat deja multe împreună.Robert Schuman ar fi fost mândru de realizările noastre. Părinții noștri fondatori știau căexistă crize pentru a fi depășite și pentru a ne ajuta să construim o bază solidă pentru viitor,așa că astăzi, 9 mai, amintindu-ne de trecut, lucrăm asupra prezentului și așteptăm cunerăbdare viitorul, plini de speranță.

În al doilea rând, astăzi, Uniunea Europeană este un participant cu drepturi depline înafacerile internaționale. Acest lucru a fost confirmat la 3 mai de către Adunarea Generalăa Națiunilor Unite, care a acceptat participarea Uniunii Europene la lucrările OrganizațieiNațiunilor Unite cu o majoritate covârșitoare. Reprezentanți ai Uniunii Europene vor puteasă ia cuvântul în cadrul Adunării Generale și să prezinte amendamentele convenite de cătrestatele membre ale UE. Aceasta este o realizare comună a statelor membre, a Comisiei șiConsiliului, dar și a Parlamentului European. Trebuie să fim uniți în ceea ce spunem și ceeace facem. Acțiunea noastră comună este deosebit de importantă, deoarece ne confruntămcu necesitatea de a decide cu privire la acțiunile viitoare din Africa de Nord, acolo undetensiunile sunt în creștere, precum și în Siria și Bahrain.

Punctul trei: la 17 mai, vom respecta Ziua internațională împotriva homofobiei în UniuneaEuropeană. Uniunea Europeană luptă împotriva discriminării pe toate fronturile, în Europa,precum și în afara ei. Homofobia nu face excepție. Din păcate, oameni din întreaga lumeîncă sunt persecutați, torturați și chiar omorâți. Obligația de a-i proteja pe cei discriminațieste parte integrantă din cele mai importante acte juridice ale noastre, din Tratat și dinCarta drepturilor fundamentale. Noi nu ne vom îndepărta de la această obligație.

Și în sfârșit, punctul patru: Parlamentul European condamnă în totalitate executarea unuiadintre cei condamnați la moarte de către tribunalul militar din Fâșia Gaza pentru cooperareacu Israelul. Uniunea Europeană este întotdeauna împotriva pedepsei cu moartea. O

1Dezbateri al Uniunii EuropeneRO09-05-2011

întoarcere la a efectua execuții subminează eforturile pentru o reconciliere durabilă înPalestina.

4. Cerere de apărare a imunității parlamentare

Președintele. – Și acum voi face câteva anunțuri. Dl de Magistris a depus două solicităride exercitare a imunității și privilegiilor în două dosare de instanță în care este implicat înCosenza și respectiv, Milano. Dl Uspaskich a înaintat o cerere pentru exercitarea imunitățiiși privilegiilor într-un dosar de instanță în care este implicat în prezent la Vilnius. Dl Tudora depus o cerere pentru exercitarea imunității și privilegiilor. În conformitate cu articolul6 alineatul (3), aceste cereri vor fi trimise comisiei competente în fond, Comisia pentruafaceri juridice.

Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE). – (IT) Dle Președinte, acesta nu este o solicitarede respectare a Regulamentului de procedură. pur și simplu nu am putut înțelege ceea cetocmai ați spus.

Dacă nu mă înșel, dl de Magistris a solicitat apărarea imunității sale. Trebuie să fie oneînțelegere. Întrucât dl de Magistris este campionul luptei împotriva imunității în țaramea, acesta a fost, probabil, greșit interpretat. Cred că este puțin probabil ca dl de Magistrissă fi solicitat apărarea imunității sale. S-ar putea să fi înțeles greșit și aș dori, prin urmare,unele clarificări pe această temă.

Președintele. – Așa cum am spus, a fost o cerere de apărare a imunității domniei sale.Acest lucru va fi decis de comisia noastră, ca de obicei, în conformitate cu articolul 6alineatul (3).

5. Componența Parlamentului: consultați procesul-verbal

6. Depunerea documentelor: a se vedea procesul-verbal

7. Verificarea prerogativelor: consultați procesul-verbal

8. Semnarea actelor adoptate în conformitate cu procedura legislativă ordinară:consultați procesul-verbal

9. Componența comisiilor și delegațiilor: consultați procesul-verbal

***

Luis Yáñez-Barnuevo García (S&D). – (ES) Dle Președinte, sunt sigur că e din cauză căs-a întâmplat atât de recent, dar nu ați menționat evenimentul grav care a avut loc ieri înCuba: se pare că un disident cubanez, Juan Wilfredo Soto García, a fost ucis de polițieîntr-un parc public din Santa Clara, Cuba. Dle Președinte, cred că, având în vederesensibilitatea Parlamentului față de problema drepturilor omului, ar trebui să cereți celpuțin o investigație independentă pentru a face lumină în ceea ce privește uciderea acestuidisident cubanez.

Președintele. – Vă mulțumesc pentru observație. Dacă un astfel de eveniment a avut locîntr-adevăr, vom adopta aceeași poziție pe care ați sugerat-o. Vă mulțumesc că ne-ați atrasatenția asupra acestui fapt.

09-05-2011Dezbateri al Uniunii EuropeneRO2

10. Întrebări orale și declarații scrise (depunere): consultați procesul-verbal

11. Declarații scrise caduce: consultați procesul-verbal

12. Transmiterea de către Consiliu a textelor acordurilor: a se vedea procesul-verbal

13. Transferuri de credite: a se vedea procesul-verbal

14. Continuări ale avizelor și rezoluțiilor Parlamentului: a se vedea procesul-verbal

15. Petiții: a se vedea procesul-verbal

16. Ordinea lucrărilor

Președintele. – A fost distribuită versiunea finală a proiectului de ordine de zi întocmitde Conferința președinților în cadrul reuniunii sale de joi, 5 mai 2011, în conformitate cuarticolul 137 din Regulamentul de procedură. Au fost propuse următoarele amendamente:

[Miercuri]:

Există un amendament care va fi prezentat în scurt timp de dl Speroni. În ceea ce priveștedezbaterea privind politica externă, de securitate și de apărare, Grupul Europa Libertății șiDemocrației a solicitat ca declarația privind situația din Siria și Camp Ashraf a ÎnaltuluiReprezentant și Vicepreședinte al Comisiei să includă comunitatea creștinilor copți dinEgipt. Aceasta este o modificare pentru miercuri, pentru sesiunea de dimineață de la ora09.00, când dna Ashton va fi prezentă. Dl Speroni va prezenta acum amendamentul. Vămulțumesc.

Francesco Enrico Speroni, în numele Grupului EFD. – (IT) Dle Președinte, nu am vrut sămodificăm fundamental sau mai degrabă să propunem o schimbare fundamentală a ordiniide zi adăugând sau înlocuind un punct; noi cerem pur și simplu să se extindă subiectulasupra căruia va raporta vicepreședinta.

Noi cerem doar ca Siria, Camp Ashraf și problema minorității creștine, și mai presus detoate minoritatea coptă din Egipt, să fie adăugate la tema în discuție. Vorbim despre undomeniu sensibil și un subiect care se referă la protecția minorităților, motiv pentru carele cer colegilor mei deputați să aprobe această propunere.

Bruno Gollnisch (NI). – (FR) Dle Președinte, eu susțin în totalitate această cerere, însăeu v-am cerut cuvântul pentru a vorbi despre ordinea zilei de marți. Nu știu dacă putețisă-mi dați cuvântul acum sau dacă doriți să mi-l dați după decizia privind propunerea dluiSperoni.

Președintele. – Acum trebuie să închidem discuția noastră inițială cu privire la punctuldespre ziua de miercuri.

Mario Mauro (PPE). – (IT) Dle Președinte, iau cuvântul pentru a sprijini cererea dluiSperoni, tocmai pentru că situația dominată de ciocniri în care este implicată comunitateacoptă este o ilustrare a riscurilor asociate cu ceea ce se întâmplă în Egipt.

Prin urmare, fac apel ca această cerere să fie susținută, tocmai pentru că nu este vorba dea apăra comunitatea coptă, care face dovada identității sale. Mai degrabă, aceasta este odovadă a situației complexe din Egipt. Prin urmare, eu cred că este absolut necesară o


monitorizare atentă de către Parlamentul European, în special prin declarația dnei comisarAshton.

Daniel Cohn-Bendit (Verts/ALE). – (FR) Dle Președinte, doamnelor și domnilor, toatălumea a fost șocată de ceea ce s-a întâmplat în Egipt. Trebuie să fim totuși raționali. Șasepuncte vor fi discutate cu baroneasa Ashton. Avem Siria, Ashraf, raportul Gualtieri, raportulAlbertini și problema Europei ca actor global în cadrul Organizației Națiunilor Unite.Într-adevăr, nu are nici un sens.

Cred că ar trebui să solicităm Comisiei pentru afaceri externe să discute despre situația dinEgipt, inclusiv tot ceea ce s-a întâmplat între minorități, să redacteze un raport din proprieinițiativă și apoi să organizeze pur și simplu o dezbatere privind Egiptul cu baroneasaAshton o lună mai târziu. Avem nevoie de o dezbatere corectă asupra a ceea ce se întâmplăîn Egipt. Dacă adăugați un al șaselea punct, o persoană îl va discuta, iar celelalte persoanevor discuta altceva. Nu veți concentra dezbaterea asupra Egiptului discutând șase punctecu baroneasa Ashton.

Prin urmare, vă înțeleg emoția, dar a adăuga ceva ce nu va fi discutat oricum în dimineațazilei de miercuri nu reprezintă o soluție.

(Parlamentul a acceptat cererea)

** *

Bruno Gollnisch (NI). – (FR) Dle Președinte, voi fi concis: Conferința președinților aprogramat un vot cu privire la posibila ridicare a imunității mele parlamentare pentru ziuade mâine, marți.

Nu doresc să intru în detaliu în acest sens, dar în ceea ce privește ordinea de zi, aș dori chiarsă spun că sunt un pic șocat, ca să nu mă exprim altfel, din cauza faptului că, nefiindprogramată nici o dezbatere, nu-mi pot prezenta punctul meu de vedere Parlamentului,nici măcar pentru două sau trei minute. Cred că se justifică prezentarea acestuia, pentrucă mie mi se pare că raportorul a preluat același argument invocat ultima dată de către dnaWallis, care a concluzionat că imunitatea mea parlamentară ar trebui să fie ridicată, lucrupe care Curtea de Justiție l-a condamnat în termeni foarte clari.

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

Președintele. – Aceasta nu este o solicitare de respectare a Regulamentului de procedură.

Bruno Gollnisch (NI). – (FR) Dle Președinte, eu solicit o dezbatere, vă cer să vorbesc douăsau trei minute. Din câte știu, acesta este un punct pe ordinea de zi. Două sau trei minutepentru a apăra onoarea unui deputat din Parlamentul European: este tot ceea ce vă cer.Poate oare acest Parlament să respecte o zi dreptul la apărare al unuia dintre membrii săiși nu doar în Guatemala sau Indonezia, ci și în interiorul acestei Camere?

Președintele. – Dle Gollnisch, noi acționăm în conformitate cu articolul 7 alineatul (8)din Regulamentul de procedură, unde se afirmă destul de clar cum să se procedeze în astfelde chestiuni. Orice comentarii pe care le puteți avea în ceea ce privește ordinea de zi trebuiesă fie depuse cu cel puțin o oră înaintea sesiunii pe care tocmai am deschis-o. Repet, așa seprevede la articolul 7 alineatul (8) din Regulamentul nostru de procedură.


Daniel Cohn-Bendit (Verts/ALE). – (FR) Dle Președinte, Conferința președinților aprogramat o dezbatere miercuri după-amiază, la propunerea guvernelor italian și francezpentru a scăpa de acordurile Schengen. Vă rog să mă scuzați, aceasta este de fapt programatăpentru marți după-amiază, la ora 15.00.

Conferința președinților a hotărât că dl Barroso trebuie să participe și aș dori să aflu dininformațiile disponibile dacă domnia sa va fi prezent. De ce este acest lucru atât de importantpentru noi? Este important pentru că prima persoană care a adoptat o poziție dupăreuniunea la nivel înalt dintre dnii Sarkozy și Berlusconi a fost președintele Comisiei, dlBarroso, în timp ce comisarii au exprimat ulterior un punct de vedere diferit.

Având în vedere că este de fapt sarcina președintelui Comisiei să reprezinte Comisia, suntemnerăbdători ca dl Barroso să fie prezent marți după-amiază, la ora 15.00. Îmi cer scuzepentru că am încurcat ziua de marți cu cea de miercuri.

Președintele. – Vă mulțumesc pentru observațiile dumneavoastră, dle Cohn-Bendit. Voiverifica. Eu nu mai am nicio altă informație acum, dar pot să verific pentru dumneavoastră.În mod special!

PREZIDEAZĂ: GIANNI PITTELLAVicepreședinte-

Președintele. – Declar adoptat ordinea de zi pentru săptămâna în curs (1) .

17. Criza din sectorul pescuitului din Europa ca urmare a creșterii prețului petrolului(dezbatere)

Președintele. – Următorul punct este dezbaterea privind:

- întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de João Ferreira și Patrick LeHyaric, în numele Grupului Confederal al Stângii Unite Europene - Stânga Verde Nordică,referitoare la criza din sectorul pescuitului din Europa provocată de creșterea prețuluicombustibililor (O-000096/2011 – B7-0306/2011),

- întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de Alain Cadec, AntonelloAntinoro, Jim Higgins, Jarosław Leszek Wałęsa, Maria do Céu Patrão Neves, Werner Kuhn,Ioannis A. Tsoukalas, Crescenzio Rivellini, Rareș-Lucian Niculescu, Vito Bonsignore șiSalvador Garriga Polledo, în numele Grupului Partidului Popular European (CreștinDemocrat), referitoare la criza din sectorul pescuitului cauzată de creșterea cursuluipetrolului (O-000101/2011 – B7-0307/2011),

- întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de Philippe de Villiers și JuozasImbrasas, în numele Grupului Europa Libertății și Democrației, referitoare la criza sectoruluieuropean al pescuitului determinată de creșterea prețului petrolului (O-000102/2011 –B7-0308/2011),

- întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de Britta Reimers, în numeleGrupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, referitoare la criza din sectorulpescuitului cauzată de creșterea cursului petrolului (O-000106/2011 – B7-0310/2011),

(1) Pentru alte modificări privind ordinea lucrărilor: vă rugăm să consultați procesul-verbal.


- întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de Josefa Andrés Barea, KritonArsenis, Luis Manuel Capoulas Santos, Estelle Grelier, Iliana Malinova Iotova, Guido Milana,Ulrike Rodust, Antolín Sánchez Presedo și Catherine Trautmann, în numele GrupuluiAlianței Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, referitoare la prețurile încreștere ale petrolului și sprijinul pentru pescari (O-000107/2011 – B7-0311/2011),

- întrebarea cu solicitare de răspuns oral, adresată Comisiei de Isabella Lövin, în numeleGrupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană, referitoare la criza din sectorul pescuituluidatorată creșterii prețului petrolului (O-000113/2011 – B7-0313/2011).

Alain Cadec, autor. – (FR) Dle președinte, dnă comisar, doamnelor și domnilor, înaintede toate, Parlamentul are un singur sediu: Strasbourg!

Începând cu februarie 2011, prețul petrolului înregistrează o creștere continuă, depășindrecent pragul de 100 USD. În toate regiunile de coastă ale Europei, pescarii sunt grav afectațide această creștere a prețului petrolului.

Într-adevăr, odată cu creșterea prețului petrolului, explodează și costurile de exploatare însectorul pescuitului, îndeosebi pescuitul artizanal fiind grav afectat. Veniturile pescarilordepind și ele de prețul petrolului. Profesioniștii de pretutindeni îmi spun că sunt îngrijorațide creșterea prețului petrolului. Vreau să acționăm împreună pentru a ne asigura căîntreprinderile își pot continua activitatea în ciuda creșterii costurilor de exploatare.

Prin această întrebare și rezoluția care va urma, solicit statelor membre ca, acolo unde estenecesar, să ajute profesioniștii din domeniul pescuitului să-și continue activitatea, fără adenatura însă concurența. Solicit, așadar, majorarea plafonului de minimis al ajutoarelorde la 30 000 EUR la 60 000 EUR pe întreprindere. În niciun caz nu poate fi însă vorba deo majorare a bugetului Parlamentului sau a bugetului european. Ajutoarele de minimis suntajutoare pe care statele membre le pot acorda întreprinderilor în măsura în care considerăcă nu se produce o denaturare a concurenței.

Solicit puțin mai multă flexibilitate pentru statele membre. Solicit totodată Comisiei săanalizeze corespunzător cererea mea și să înțeleagă preocupările unui întreg sector, caretrebuie conservat și dezvoltat. Comunitatea pescarilor este alcătuită din bărbați și femeicare au nevoie de un venit decent și de sprijinul nostru. Acest sector devine tot mai fragilca urmare, printre altele, a creșterii importurilor de produse pescărești și de acvaculturăpe piața europeană. Nu este vorba doar de profitul economic. Este în interesul nostru săconservăm această activitate, care contribuie la dezvoltarea teritoriului nostru și a regiunilorde coastă, la asigurarea securității alimentare a Uniunii Europene și la protejarea locurilorde muncă din sector.

Bastiaan Belder, autor. – (NL) Dle președinte, situația din sectorul pescuitului este foartegravă. Prețul petrolului crește, în timp ce prețul produselor pescărești rămâne la un nivelscăzut, atingând de fapt un nivel minim record.

Doamnelor și domnilor, v-aș atrage atenția asupra pescuitului de cambulă. Pescuitul decambulă este important pentru țara mea, Olanda, dar și pentru Franța, Belgia, Anglia șiDanemarca. În urmă cu câțiva ani, pentru că stocurile de cambulă erau foarte scăzute, aufost permise importurile scutite de taxe de alți pești plați. Alternative ieftine, însă și maipuțin gustoase, dar asta e altă poveste. Astăzi avem suficientă cambulă în apele noastre șitotuși importurile scutite de taxe de pești plați ieftini continuă. Ca urmare, cambulaproaspătă este fie vândută la prețuri mult inferioare prețului de cost, fie retrasă de pe piațăși scoasă la licitație în vederea lichidării stocurilor. O situație absolut regretabilă! Dle


președinte, importurile scutite de taxe de filet de cambulă trebuie să înceteze. Nu este doardorința pescarilor, ci și a industriei de prelucrare și a pieței. De ce? Supraviețuirea pescariloreste esențială pentru comercianți, pentru că altfel, în viitor, nu vor mai putea să includăcambula printre produsele lor.

Doamnelor și domnilor, avem nevoie de măsuri concrete și imediate. Aceasta este o crizăcare obligă Europa să ia măsuri determinate. Vă îndemn să votați în favoarea unor astfelde măsuri.

Jörg Leichtfried (S&D). – (DE) (Vorbitorul îi adresează dlui Cadec o întrebare în cadrul„procedurii cartonașului albastru”, în conformitate cu articolul 149 din regulamentul de procedură)Dle președinte, am o întrebare pentru dl Cadec, legată de remarca sa introductivă cu privirela presupusul sediu unic al Parlamentului European. Dle Cadec, poate că ați observat căParlamentul se reunește uneori și la Bruxelles, că reuniunile comisiilor se desfășoară laBruxelles sau că, într-o oarecare măsură, administrația își desfășoară activitatea laLuxembourg. N-am vrut decât să vă atrag atenția că lucrurile stau poate puțin altfel decâtvă imaginați dvs.

Alain Cadec, autor. – (FR)Dle președinte, am vrut pur și simplu să vă reamintesc căTratatele sunt clare în acest aspect: sediul Parlamentului European, al acestui plen în carene aflăm astăzi și întreaga săptămână se află doar la Strasbourg.

Lucrăm, desigur, și la Bruxelles. Petrec acolo două săptămâni pe lună în care, la fel ca șidvs., doamnelor și domnilor, mă simt excelent și lucrez foarte mult. Însă sediulParlamentului, al acestui plen, este Strasbourg și trebuie să rămână Strasbourg.

Britta Reimers, autoare. – (DE) Dle președinte, dnă comisar, doamnelor și domnilor,pentru multe întreprinderi din Uniunea Europeană, creșterea continuă a prețuluicombustibilului reprezintă o povară suplimentară. Această creștere a prețului afectează înspecial pescarii europeni, care nu pot compensa costurile suplimentare prin creștereacapturilor sau impunerea unor prețuri mai bune.

Actuala situație politică din Africa de Nord și Orientul Mijlociu a înrăutățit lucrurile și maimult. Se impune, așadar, o analiză a efectelor creșterii prețului petrolului asupra economieiși ocupării forței de muncă din UE. Care sunt cele mai amenințate sectoare și pentru ce tipde sprijin putem opta pentru a nu denatura concurența? Solicităm deci Comisiei să analizezeaceste probleme.

Este important să sprijinim industria europeană a pescuitului, inclusiv pentru a nu permiteo creștere a dependenței noastre de importurile din țări terțe. Suntem pe punctul de arevizui politica comună în domeniul pescuitului, fapt care ne obligă la prudență și evitareaoricăror acțiuni premature, inclusiv în ceea ce privește abordarea acestei probleme.

Ulrike Rodust, autoare. – (DE) Dle președinte, dnă comisar, doamnelor și domnilor,industria europeană a pescuitului se află într-o criză profundă, astfel cum au indicat șicolegii mei. Pescarii din toate mările europene se plâng de scăderea dureroasă a veniturilor,care se poate dovedi suficient de gravă pentru a le amenința existența. De ce scad însăveniturile pescarilor noștri? Din punctul meu de vedere, există trei motive. Reducereastocurilor de pește este primul. În al doilea rând, scăderea generală a prețurilor exact înzonele în care stocurile de pește sunt suficiente și oferta este prea mare. În al treilea rând,acesta fiind și motivul care ne preocupă astăzi, este vorba despre creșterea costurilor deexploatare ca urmare a creșterii prețului țițeiului.


Se impune o acțiune politică. Trebuie să facem tot ce putem pentru a veni în ajutorul acestuisector. Aș sublinia că trebuie să ne limităm la ceea ce putem face. Propunerea de rezoluțieînaintată de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) promite mai multdecât putem face noi. Solicită o creștere de 100 % a plafonului de ajutor de minimis, de la30 000 EUR la 60 000 EUR, menită să finanțeze subvențiile pentru combustibil. Însăproblema este că multe state membre nu își pot permite să acorde subvenții pentrucombustibil, astfel că majoritatea pescarilor nu ar primi niciun fel de ajutor în acest fel.

În plus, celelalte două probleme ar rămâne nerezolvate: în primul rând, s-ar intensifica defapt pescuitul excesiv și, în al doilea rând, problema prețurilor pieței nu și-ar găsi rezolvarea.

Din punctul meu de vedere, ne confruntăm cu o problemă mult mai mare în ceea ce priveștesprijinul financiar pentru sectorul pescuitului. Statele membre nu folosesc resursele Fonduluieuropean pentru pescuit, deși Uniunea Europeană plătește 50 %. În această privință, seimpune fără întârziere o schimbare, care să servească interesele pescarilor noștri.

Doamnelor și domnilor, vă invit să lucrăm împreună pentru a elabora până joi un textdiferit și să colaborăm pentru o politică rațională, durabilă și mai puțin cosmetizată îndomeniul pescuitului.

Isabella Lövin, autoare. – Dle președinte, la rândul meu, doresc să-i mulțumesc coleguluimeu, dl Cadec, pentru că ne-a oferit ocazia de a discuta probleme fundamentale. În primulrând, când vorbim de creșterea prețului petrolului, trebuie să ne gândim că există de faptdouă sectoare care sunt deja scutite de toate taxele pe energie și mă refer la transportulaviatic și maritim, care include pescuitul. Prin urmare, comparativ cu alte sectoare dinUniunea Europeană, pescuitul este proporțional mai puțin afectat de creșterea prețuluipetrolului, din moment ce este deja scutit de orice taxe.

Vorbim astfel de o subvenție ascunsă, care a permis industriei europene a pescuitului săcontinue să exploateze stocurile de pește epuizate, iar segmentele cele mai mariconsumatoare de combustibili fosili din sectorul pescuitului sunt de fapt și cele maidistructive și mă refer la segmentul traulerelor laterale și al traulerelor de fund. Plafonul deminimis a fost deja majorat de zece ori în 2008. Vorbim, așadar, de o altă subvenție majorăacordată sectorului. În același timp însă, pe scena internațională, excelăm în promisiunide reducere a emisiilor de CO2 cu până la 80 % - 95 % până în 2050. La Nagoya am promis,de asemenea, să eliminăm toate subvențiile dăunătoare mediului până în 2020. Și încontextul negocierilor din cadrul OMC ne concentrăm pe modalitățile de eliminare adenaturării generate de subvențiile din industria pescuitului.

Cred că poziția de lider a UE în cadrul actualului proces de negociere ar fi subminată deintroducerea în acest moment a unei majorări a plafonului de minimis, transmițându-seastfel un semnal în întreaga lume că și alte țări pot majora subvențiile pentru petrol acordateindustriei pescuitului, ceea ce ar da naștere unui cerc vicios, care ar spori presiunea la caresunt supuse stocurile mondiale de pește. Cu siguranță, nu avem nevoie de așa ceva acum.Într-un moment în care trebuie să schimbăm tendințele, o astfel de acțiune ar transmiteun semnal total greșit. Piața trebuie să asume creșterea prețurilor, acesta fiind elementulpe care trebuie să se concentreze Comisia în reforma politicii comune din domeniulpescuitului.

Maria Damanaki, membră a Comisiei. – Dle președinte, Comisia cunoaște actuala situațiedin sectorul pescuitului. Prețul combustibililor este unul dintre motivele problemelor pecare le avem, însă nu e singurul motiv.


Pentru a aborda problema generată de prețul combustibililor, Comisia încurajează statelemembre să folosească pe deplin posibilitățile oferite de Fondul european pentru pescuit,care au rămas neexploatate. Până în prezent, statele membre au utilizat mai puțin de 20 %din totalul alocat.

Cel mai bun răspuns în fața prețurilor ridicate ale combustibililor este utilizarea măsurilorprevăzute de FEP, care contribuie la restructurarea flotei de pescuit și asigură valoareadăugată produselor pescărești, ameliorând astfel și prețurile. Este foarte probabil caprețurile combustibililor să rămână la un nivel ridicat și în anii următori. E adevărat căsăptămâna trecută prețurile au coborât, însă ne putem aștepta ca acestea să rămână la unnivel ridicat.

Așadar, în cadrul reformei politicii comune în domeniul pescuitului și al Regulamentuluifinanciar, Comisia analizează modalitățile prin care ar putea stimula și mai mult pescuitulcu consum redus de combustibil. Obiectivul va fi acela de a încuraja ajustarea sectoruluila noile realități și de a-i spori rezistența în raport cu prețul combustibililor. O astfel deabordare trebuie să respecte însă pe deplin principiul conform căruia asistența financiarănu trebuie sub nicio formă să crească efortul de pescuit.

Cea mai bună modalitate de a crește rezistența sectorului la prețurile combustibililor esteaceea de a asigura un raport de directă proporționalitate între nivelurile eforturilor depescuit și randamentul durabil maxim. Pe termen mediu, o astfel de abordare ar conducela stocuri mai abundente de pește. Mai mult pește înseamnă mai multe oportunități depescuit, fapt care, la rândul său, antrenează venituri mai mari pentru sector în general.

Majorarea plafonului de minimis nu reprezintă un aspect nou. În 2008, Comisia a efectuatun studiu în care a analizat efectele majorării plafonului de la 30 000 EUR la 100 000 EURper beneficiar.

Din concluziile studiului a rezultat că nu putem accepta o astfel de propunere, în specialdin trei motive. În primul rând, pentru că o astfel de majorare ar produce o denaturare amodului de funcționare a sectorului, care s-ar îndrepta către tehnologii cu consum maimare de combustibil și, implicit, cu un impact negativ mai mare asupra mediului marin.În al doilea rând, pentru că navele mai mari și cu un consum mai mare de combustibil arprimi un nivel mai ridicat de finanțare decât navele mai mici, care au un consum mai redusde combustibil. Cred că nimeni de aici nu dorește să încurajeze navele mari să utilizezemai mult combustibil.

Al treilea motiv este și cel mai important, fiind deja menționat de câțiva deputați dinParlament. În prezent, multe state membre sunt obligate să pună în aplicare măsuri deausteritate. Prin urmare, o astfel de propunere, care ar genera o creștere a cheltuielilorpublice, s-ar bucura de un sprijin politic redus din partea statelor membre. Chiar dacăpragul de minimis ar fi majorat, multe state membre nu ar avea banii necesari pentru a faceuz de această nouă posibilitate de a cheltui banii contribuabililor. Pe de altă parte, dacădoar anumite state membre ar acorda un ajutor de minimis mai mare, s-ar produce odenaturare a concurenței și s-ar crea un mediu concurențial inechitabil între flotele diferitelorstate membre. Iată cel mai important motiv.

În ceea ce privește reducerea scutirii de taxe pe combustibil aplicată industriei pescuitului,nu putem accepta propunerea Verzilor. Aceasta este o problemă care nu poate fi abordatăcorespunzător doar prin legislația UE, impunându-se o discuție la nivel global. Impozitareaunilaterală a combustibilului cumpărat în porturile UE ar determina denaturări masive ale


concurenței în detrimentul flotelor UE. Aceasta ar fi o măsură care ar aduce prejudicii șiporturilor UE, întrucât multe nave ar alege pur și simplu să cumpere combustibil în afaraUniunii Europene. Iată de ce îndemnăm statele membre să utilizeze fondurile pe care leoferim.

Carmen Fraga Estévez, în numele Grupului PPE. – (ES) Dle președinte, în așteptareareformelor propuse ale politicii comune din domeniul pescuitului (PCP), Grupul PartiduluiPopular European (Creștin Democrat) dorește să-și exprime din nou îngrijorarea profundăcu privire la situația economică în care se află sectorul pescuitului.

Până la prezentarea propunerii vizând noua organizare comună a piețelor, sectorul vacontinua să fie lipsit aproape în totalitate de orice spațiu de manevră pentru stabilireaprețurilor. Normele privind importurile, dintre care multe provin din pescuitul ilegal,continuă să genereze o concurență neloială pentru producția UE, având în vedere că noileobligații de monitorizare obligă întreprinderile să mobilizeze o parte mai mare a resurselorlor, în timp ce criza generală nu prea favorizează creșterea consumului de produse decalitate. La toate acestea trebuie să adăugăm tendința ascendentă pe care o manifestă prețulcombustibililor, care amenință din nou întreprinderile care au reușit să supraviețuiască șicrizei din 2008.

În lumina reformelor ample ale PCP care sunt avute în vedere și în contextul în careajutoarele structurale sunt tot mai reduse, multe întreprinderi ar putea avea nevoie delichidități pentru a se putea restructura sau adapta la noile realități din 2013.

Acesta este și motivul pentru care am adresat această întrebare cu solicitare de răspuns oralși am prezentat Parlamentului propunerea de rezoluție conexă, luând în calcul faptul căajutorul propus nu implică niciun fel de costuri pentru bugetul UE și că, în plus, majorareasolicitată este mult inferioară ajutorului de minimis primit de alte sectoare, precumtransportul sau agricultura. Nu vrem să trecem iar prin experiența din 2008, când amdezbătut pachetul de măsuri adoptate in extremis de dl comisar Borg.

Dnă comisar, vreau să vă spun ceva: este adevărat că unele state membre vor fi în măsurăsă acorde acest ajutor, iar altele nu, fapt care, considerați dvs., va crea disparități. Cu toateacestea, o disparitate mult mai mare este generată prin faptul că unele state membre nucofinanțează Fondul european pentru pescuit, ceea ce însă este acceptat în mod general.Avem nevoie de propuneri de ajutoare, astfel încât orice stat membru care dorește să-șiprotejeze sectoarele să fie în măsură să o facă.

Catherine Trautmann, în numele Grupului S&D. – (FR) Dle președinte, dnă comisar,doamnelor și domnilor, pescarii ne-au spus că le este tot mai greu să trăiască de pe urmamuncii lor.

Explozia prețului petrolului se adaugă unui context deja extrem de dureros pentru ei,determinat de reducerea cotelor de pescuit și planurile de ieșire din flotă. Deși prețul ascăzut ușor, fluctuațiile continuă și au trecut deja doi ani de când această situație afecteazăviața de zi cu zi a tuturor pescarilor europeni, mai ales a celor din sectorul pescuituluiartizanal și al pescuitului de coastă.

Aceasta este o situație extrem de alarmantă și dorim ca pescarii să știe că au tot sprijinulnostru. În acest scop, solicităm Comisiei Europene să majoreze plafonul ajutoarelor deminimis care le pot fi acordate pentru a-i ajuta să facă față acestei crize. Este vorba doar deo măsură temporară, justificată de o situație presantă.


Comisia a reacționat deja la un fenomen similar în 2007, astfel că acum, când ne aflămîntr-un alt punct de cotitură, dorim să știm care sunt măsurile concrete pe care intenționeazăsă le pună în aplicare. Dna comisar ne-a dat deja câteva detalii despre unele dintre acestea.După cum a subliniat și dna Fraga Estévez, considerăm că este esențial ca statele membresă utilizeze toate fondurile prevăzute actualmente de regulament.

Într-un moment în care viitoarea politică comună în domeniul pescuitului pare să prindăcontur, nu cred că pescarii noștri se opun schimbării. Dimpotrivă. Mulți dintre ei mi-auspus că sunt dispuși la orice eforturi, mai ales în ceea ce privește conservarea stocurilor.Vorbim, de fapt, de o responsabilitate colectivă. Este esențial în acest sens ca pescarii noștrisă nu devină victime ale unor factori străini de activitatea lor și asupra cărora nu au absolutniciun control.

Dnă comisar, dacă ați opta pentru un răspuns rapid și eficient în această problemă, ațitransmite un semnal care ar contribui la consolidarea legăturilor dintre Comisie și aceastăprofesie, legături care au fost dintotdeauna foarte fragile.

Chris Davies, în numele Grupului ALDE. – Dle președinte, astăzi se solicită subvențiipentru pescari ca urmare a creșterii prețurilor combustibililor. Mâine voi fi agricultorii,apoi șoferii de camioane, urmați de operatorii aerieni, după care ce spuneți de proprietariistațiilor de benzină? Și profiturile lor au scăzut ca urmare a creșterii prețului combustibililor.

Suntem cu toții afectați de creșterea prețului combustibililor. Ce-ar fi să ne subvenționămreciproc! Această idee e absurdă. Am introdus în Parlamentul European o formă a politiciiclientelare practicată în America prin pledoarii speciale pentru interese sectoriale. Spunemcu toții că ar trebui să avem politici durabile în domeniul pescuitului. Dezbaterea de astăzirelevă însă faptul că, atunci când vine vorba de punerea în practică a acestora, unii dintrenoi par să nu înțeleagă foarte bine cuvântul „durabil”. De fapt habar nu au ce înseamnă.

Comisia a arătat foarte clar că înțelege că, în anumite privințe, industria pescuitului nu esteviabilă din punct de vedere economic. Aceasta nu este însă consecința creșterii prețuluicombustibililor, ci a practicilor de pescuit nedurabile continuate de zeci de ani. Dacă piațaeste constrânsă, dacă pescarii nu reușesc să impună costurile peștelui direct asupraconsumatorilor, atunci se impune într-adevăr o analiză. Trebuie să ne asigurăm că existăo legătură directă între prețul peștelui și costurile impuse consumatorilor, însăsubvenționarea unor practici nedurabile nu va reduce în niciun caz pescuitul excesiv, carede altfel este sursa inițială a problemelor economice cu care ne confruntăm. În urmă cu olună, la întrebarea adresată de dl Cadec în cadrul comisei Parlamentului, dna comisar aspus că nu este dispusă să sprijine subvențiile menite să compenseze creșterea prețuluicombustibililor. Personal, mă bucur că astăzi am auzit-o repetând acest lucru.

Marek Józef Gróbarczyk, în numele Grupului ECR. – (PL) Dle președinte, o politicăcomună în domeniul pescuitului bazată în primul rând pe protecția mediului trebuie săpermită menținerea la un nivel viabil a gestionării și dezvoltării pescuitului european.Pescuitul este o componentă deosebit de importantă a economiei, însă ar trebui să subliniemdeopotrivă valoarea culturală a pescuitului, transmisă din generație în generație. Conservareaacestei valori ar trebui să se înscrie, așadar, printre obiectivele politicii comune din domeniulpescuitului.

Din punct de vedere economic, este esențial să menținem un echilibru economic adecvat.În ceea ce privește creșterea drastică a prețului combustibililor în Europa, care a contribuitla colapsul industriei, politica comună în domeniul pescuitului ar trebui să includă un


mecanism care, în astfel de situații, să poată proteja pescarii împotriva unei creșterinecontrolate a prețurilor. Uniunea Europeană nu poate permite ca încă o ramură a industrieimaritime europene să migreze către Orientul Îndepărtat, așa cum s-a întâmplat cu industriaconstrucției de nave și transportul maritim. Ar trebui să reținem că Islanda nu dorește săadere la Uniunea Europeană tocmai pentru că are rezerve legate de PCP.

Având în vedere cele menționate, ar trebui să accelerăm considerabil reforma PCP și săacționăm pentru a proteja mediul și a asigura o protecție adecvată a pescarilor. Se ridicăastfel din nou întrebarea legată de necesitatea de a opta pentru regionalizarea industrieipescuitului, care ar permite o influență mai mare, dar echilibrată, a statelor individualeasupra PCP. Trebuie subliniat încă o dată faptul că, în contextul crizei și al instabilitățiieconomice, PCP nu va mai funcționa și va lăsa pescarii în voia sorții.

Jean-Paul Besset, în numele Grupului Verts/ALE. – (FR) Dle președinte, trebuie să spun căsunt destul de mulțumit de răspunsul dnei Damanaki cu privire la această problemă aefectelor creșterii prețului petrolului asupra pescarilor.

Ne confruntăm cu o adevărată problemă de coerență politică în Uniunea Europeană și cuo tendință structurală gravă, care știm foarte bine că va persista, legată de creșterea prețuluipetrolului determinată de deficitul de petrol, problemă la care nu putem oferi soluțiiconjuncturale pe termen scurt, prin creșterea subvențiilor în funcție de fluctuațiile prețuluipetrolului. Aceasta este o problemă de logică politică. Uniunea Europeană nu trebuie săse dezică de principiile și obiectivele pe care și le-a fixat, stabilind ca priorități combatereaîncălzirii globale și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de combustibiliifosili.

Este vorba, așadar, despre a nu transmite un semnal contrar, despre a nu practica o politicăcontradictorie. Menținerea unui sistem energetic sortit eșecului nu va ajuta pescarii, ci,inevitabil, va sfârși prin a-i condamna. Dimpotrivă, ar fi mult mai indicat să li se deaposibilitatea de a-și diversifica mijloacele de pescuit și de a reorienta factorii de producțiecătre instrumente de economisire a energiei. Subvențiile ar trebui canalizate înspre acestedomenii și nu într-un sprijin pe termen scurt determinat de fluctuațiile prețului petrolului.

Jarosław Leszek Wałęsa (PPE). – (PL) Dle președinte, ne confruntăm din nou cu oproblemă care a fost deja abordată în 2008. La acea vreme, Parlamentul European și-aexprimat solidaritatea cu pescarii și a solicitat Comisiei să elaboreze propuneri specificemenite să amelioreze situația din regiunile cele mai dependente de pescuit. Statisticile aratăîn mod clar că, din 2003, costurile pescuitului în Uniunea Europeană au crescut de pestetrei ori, iar explozia bruscă a prețului combustibililor obligă în prezent pescarii să investeascăcu 40 % mai multe resurse pentru a le putea furniza clienților pește proaspăt într-un intervalcât mai scurt de timp.

Fără îndoială, deteriorarea situației se explică în primul rând prin fenomenul din ultimeleluni al creșterii abrupte a prețului combustibililor pe piețele mondiale. Creșterea prețuluicombustibililor înseamnă automat scăderea profiturilor pescarilor, întrucât bărcile lor suntpropulsate de motoare diesel. Ne aflăm astfel într-un cerc vicios. Încercând să compensezecreșterea prețului combustibililor, pescarii își extind zonele de pescuit pentru a creștevolumul capturilor, ceea ce înseamnă că bărcile lor consumă mai mult combustibil. Seimpune, așadar, o acțiune din partea Comisiei Europene prin majorarea plafonuluiajutoarelor de minimis de la 30 000 EUR la 60 000 EUR pe întreprindere pentru o perioadăde trei ani, astfel cum a propus grupul meu politic. În actualele circumstanțe, cred că este


o propunere rezonabilă, care va ajuta un sector confruntat cu dificultăți financiare și vaasigura condiții pentru dezvoltare socială și economică.

Josefa Andrés Barea (S&D). – (ES) Dle președinte, faptul că am găsit timp pentru aceastăproblemă în contextul unei agende destul de încărcate, sugerează importanța pe care acestplen o acordă creșterii prețului petrolului și efectelor pe care le antrenează pentru sectorulpescuitului.

Prețul barilului a crescut cu 63 % din 2007. E adevărat că astăzi a scăzut, însă nu îndeajunsde mult pentru a fi durabil.

Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European esteîngrijorat de criza care afectează acest sector și suntem convinși că soluția presupune unrăspuns la nivelul UE, care să includă măsuri cerute deja de deputații din PE și de guvernelediferitelor state membre.

Solicităm, așadar, ca această situație să fie abordată printr-un mecanism eficient și imparțial,care să permită măsuri de urgență la nivelul UE.

În 2007 au fost adoptate măsuri de minimis. Dnă comisar Damanaki, acum nu vă ceremdoar măsuri de minimis, vă cerem să luați în considerare posibilitatea deschiderii Fonduluieuropean pentru pescuit (FEP) și a unei flexibilizări a acestuia, având în vedere incapacitateaunor state membre de contribui cu bani pentru soluționarea problemei, incapacitate pecare ați recunoscut-o.

Sperăm că cei din Comisie vor fi capabili să exploreze noi abordări, propuneri concretecare să le permită să utilizeze FEP pentru a ajuta pescuitul artizanal și pescuitul costier,precum și cel practicat în porturi periferice, acestea fiind cele mai grav afectate segmenteale flotei.

Dnă comisar, în acord cu propunerea pe care ați enunțat-o deja, v-aș ruga să analizațiposibilitatea de a introduce în PCP noi măsuri menite să limiteze dependența excesivă decombustibil a sectorului pescuitului. V-aș ruga totodată să sprijiniți îmbunătățirile care seimpun în domeniul comercializării produselor. Toate aceste măsuri trebuie consideratedin perspectiva durabilității, despre care ați vorbit, din perspectiva mediului și a pertinențeisociale, fără a uita însă cât de important este să privim lucrurile și din cealaltă perspectivă,cea umană, a pescarilor care suferă enorm.

Considerăm că este vorba despre o măsură de urgență și credem că măsuri pe termen scurtvizând sporirea flexibilității ar putea da un răgaz acestui sector destul de lovit.

Izaskun Bilbao Barandica (ALDE). – (ES) Dle președinte, avem nevoie urgent de măsuriconcrete de reducere a impactului creșterii prețului combustibililor asupra sectoruluipescuitului.

Acesta este un sector care funcționează cu resurse tot mai reduse, este recompensat cuprețuri tot mai mici și se confruntă cu o concurență masivă cu țările terțe, care cu siguranțădenaturează piața. Sprijin, așadar, orice măsuri necesare care nu implică niciun cost pentrubugetul european.

Având însă în vedere dependența sectorului de combustibilii fosili și în contextul noiireforme, eforturile deja făcute până în prezent ar trebui completate de măsuri care săînsoțească o politică inovatoare, astfel încât flota de pescuit să devină mai eficientă dinpunct de vedere energetic. Trebuie să înțelegem că sprijinirea cercetărilor în acest domeniu


reprezintă totodată un angajament pentru rentabilitate și o ocazie oferită sectoarelor legatede piața energetică, precum construcția de nave, de a avea un viitor și de a se putea reinventa.

Rareș-Lucian Niculescu (PPE). - Trebuie să fim conștienți că prețurile la țiței vor rămâneridicate și că nu ne vom mai întoarce niciodată la perioada de 30-40 de dolari pe baril.Epoca țițeiului ieftin a dispărut. Pentru 2011, cel puțin, media va fi în continuare de 80-100de dolari pe baril. În aceste condiții este de așteptat ca impactul negativ asupra economieisă continue. În sectorul pescuitului sunt necesare noi măsuri având în vedere mai ales faptulcă pescarii europeni trebuie să facă față unei concurențe internaționale puternice.

Pescuitul reprezintă în multe regiuni singura activitate economică posibilă și este importantpentru menținerea numărului de locuri de muncă. Așa cum am arătat, trebuie să ne așteptămîn continuare la prețuri ridicate la petrol, iar această conjunctură economică îi afecteazăîn primul rând pe cei care sunt implicați în pescuitul la scară mică. O întrebare importantăîn acest context este: care este viitorul politicii comune privind pescuitul și care este viitorulFondului european pentru pescuit? Dacă acest fond este puțin utilizat înseamnă că trebuieanalizat și reformat.

Kriton Arsenis (S&D). – (EL) Dle președinte, dnă comisar, doamnelor și domnilor, dacănu vom stopa colapsul pescuitului, al stocurilor de pește, este clar că nu vom mai avea oindustrie a pescuitului. Este însă foarte important să vedem ce se întâmplă în prezent cupescarii noștri. Este adevărat că pescarii care practică pescuitul artizanal, costier, suferăfoarte mult în prezent.

Discutăm despre extinderea unei măsuri la care, de fapt, ei au acces doar foarte rar. Caurmare a crizei economice, cele mai multe țări mediteraneene vor fi incapabile să utilizezeajutorul de minimis. Aceasta este realitatea. Pe de altă parte, trebuie găsită modalitateaoptimă de a utiliza Fondul european pentru pescuit pentru a sprijini și ajuta acele țăriadâncite într-o criză economică profundă să depășească aceste probleme și să poată acordaajutorul necesar pescarilor lor.

Personal, sunt în favoarea extinderii ajutorului de minimis cu anumite condiții: trebuie săne concentrăm pe pescarii care practică pescuitul artizanal și costier la scară mică, trebuiesă ne concentrăm pe pescarii care respectă practici corecte și durabile și, în cele din urmă,trebuie să garantăm că finanțarea nu va avea drept consecință creșterea eforturilor depescuit și că aceste măsuri nu amenință viabilitatea socială și de mediu a pescuituluieuropean. Nu trebuie să descurajăm încercările de a transforma pescuitul european într-oindustrie mai eficientă, iată o altă condiție care trebuie garantată.

Dnă comisar, sunt de acord cu dvs. Trebuie să analizăm modalitățile prin care putemexploata mai eficient Fondul european pentru pescuit și mai ales prin care am putea ajutațările care nu mai dispun de fondurile necesare pentru a participa cu o contribuție propriela fond să aducă totuși o contribuție mai activă.

Iliana Malinova Iotova (S&D). – (BG) Dle președinte, am stabilit o serie de condiții șicereri pentru a asigura un pescuit durabil și responsabil în cadrul noii politici comune îndomeniul pescuitului. În același timp, pescarii depind de capriciile vremii și ale concurențeineloiale. În decursul ultimilor ani, au fost confruntați și cu o altă problemă majoră - creștereacontinuă a prețului petrolului. Toți acești factori au făcut aproape imposibilă exercitareaacestei profesii.

Se prevede aplicarea principiului de minimis până în 2013. Dacă suntem cu adevăratpreocupați de perspectivele sectorului, cred că este momentul să îl supunem unui proces


de revizuire. Prețul combustibilului s-a triplat, fapt ce pune în mod firesc în discuțieadecvarea și conformitatea legislației UE în raport cu realitatea economică și cu nevoilepescarilor europeni. Mă aștept ca în această privință, Comisia să revizuiască actualul plafonaplicabil de 30 000 EUR în sensul creșterii semnificative a sumei alocate.

Mai există însă și o altă problemă. Comisia trebuie să renunțe și la atribuțiile sale legatestrict de controlul ajutoarelor de stat și trebuie să încurajeze activ statele membre să îlutilizeze. De ce este important acest lucru? Unele țări din Uniunea Europeană preferă sănu menționeze această facilitate, deoarece ar presupune o povară suplimentară asuprabugetelor lor naționale. Pe de altă parte, când exercită presiuni asupra sectorului pescuitului,invoca imediat Bruxelles-ul pentru a se justifica. Doar o analiză sumară indică faptul căpescarii bulgari nici măcar nu știu că există o astfel facilitate și un astfel de regulament.Organizațiile din acest sector au înaintat o serie de cereri pentru acordarea unui ajutor destat menit să sprijine sectorul, neavând însă nicio idee despre regulamentul de minimis.Statele sunt preocupate de acordarea acestei facilități acum, când se impune o atenuare aefectelor cauzate de prețurile ridicate ale petrolului, care ridică întrebări legate nu doar deprețurile mari, ci și de supraviețuirea sectorului în general.

Pe de altă parte, există și problema procedurilor oneroase presupuse de absorbția fonduriloreuropene, inclusiv în cadrul regulamentului de minimis.

Acesta este motivul pentru care doresc să adaug întrebarea mea celor adresate deja decolegii mei și îi mulțumesc dlui Cadec pentru inițierea dezbaterii de astăzi: cum intenționeazăComisia Europeană să încurajeze statele membre să utilizeze facilitățile prevăzute deregulamentul de minimis? Ce măsuri intenționează Comisia să adopte pentru a realiza unechilibru între controlul utilizării fondurilor și accesibilitatea acestor fonduri pentru pescariieuropeni?

Antolín Sánchez Presedo (S&D). – (ES) Dle președinte, dnă comisar, doamnelor șidomnilor, creșterea prețului petrolului este o tendință structurală care rezultă dindezechilibrul dintre o producție limitată și o cerere mondială tot mai mare. Volatilitateaprețurilor din ultimii ani a reprezentat o lovitură dură și a îngreunat încercările de ajustaretreptată. Avem nevoie, așadar, de un răspuns capabil să stopeze creșterea adesea bruscă aprețurilor în industria pescuitului și deteriorarea situației deja complicate în care se aflăsectorul.

În 2007, în momentul adoptării regulamentului privind introducerea ajutorului de minimis,s-a considerat că o astfel de măsura nu va afecta comerțul și nici nu va denatura concurența.În prezent se impune o evaluare a acestor aspecte, care să permită evoluția către o soluțiemai ambițioasă, elaborată ca parte a procesului de reformă a politicii comune din domeniulpescuitului și luând în calcul opțiunile ce decurg din Directiva-cadru privind strategiapentru mediul marin și din strategia Europa 2020.

Consider că un răspuns coerent ar consolida capacitatea de ajustare structurală a sectorului,oferind, în același timp, un ajutor necesar celor mai vulnerabili membri și în specialproducătorilor mici și mijlocii. Consider pozitivă măsură propusă de dna comisar pentrua ameliora situația sectorului pe termen scurt prin măsuri de mobilizare și încurajare amobilizării Fondului european pentru pescuit, măsură care cred că ar trebui să fiecompatibilă cu alte acțiuni pe termen lung vizând asigurarea unei mai mari stabilități.

Estelle Grelier (S&D). – (FR) Dle președinte, doamnelor și domnilor, după cum știm,pescarii din UE se confruntă cu trei probleme majore: în primul rând, este vorba de sistemul


de cote foarte complex și deloc popular, care i-a obligat să adopte practici foarte restrictive.În al doilea rând, lipsa posibilităților de formare și scăderea constatată a prestigiului acesteimeserii antrenează probleme semnificative în ceea ce privește recrutarea forței de muncă.În al treilea rând, iar acesta este subiectul discuției de astăzi, creșterea prețului petroluluiîngreunează și mai mult condițiile de funcționare ale acestui sector afectat de criză.

Pentru a da un exemplu concret, între 2008 și 2010, veniturile pescarilor francezi au scăzutcu 100 - 200 EUR pe săptămână ca urmare a fluctuațiilor prețului petrolului, în condițiileîn care cifra lor de afaceri a rămas constantă.

Ca reprezentant ales într-un oraș portuar, mă alătur cu convingere colegilor mei în a solicitaComisiei să autorizeze majorarea plafonului ajutorului de minimis. Această măsură ar atenuapresiunea la care sunt supuși pescarii și le-ar permite să ducă un trai decent din veniturileobținute prin munca lor. Însă, contrar celor ce s-au spus, această măsură nu ar afectarefacerea stocurilor.

Viitoarea reformă a politicii comune din domeniul pescuitului va trebui să câștige sprijinulpescarilor. Dnă comisar, cred că un bun punct de plecare în acest sens ar fi să le putemarăta astăzi, de Ziua Europei, că Uniunea Europeană este atentă la nevoile lor.

João Ferreira, autor. – (PT) Dle președinte, dnă comisar, creșterea semnificativă a prețuluipetrolului a exacerbat criza cu care se confruntă sectorul pescuitului, inclusiv viabilitateasa economică, reducând considerabil veniturile deja limitate ale celor care activează însector. Actuala dinamică a vânzărilor nu permite ca fluctuațiile la care sunt supuse costurilefactorilor de producție, inclusiv combustibilul, să afecteze prețul peștelui, actuala politicăprivind importurile contribuind, inter alia, la această situație. În ultimii ani, media prețurilorla prima vânzare a stagnat sau a scăzut, fapt care nu se reflectă însă și în prețuri mai micipentru consumatorii finali.

Actuala organizare comună a pieței (OCP) pentru produsele pescărești nu a contribuitsuficient la ameliorarea prețurilor la prima vânzare și nici la o mai bună distribuire a valoriiadăugate în cadrul întregului lanț de valori economice al sectorului. În ultimii ani, situațiaeconomică a unui număr mare de întreprinderi s-a deteriorat constant, multe dintre elefiind scoase de pe piață și existând riscul real ca mii de întreprinderi de pescuit să disparăși mii de locuri de muncă să se piardă ca urmare a creșterii prețului combustibilului. Sectorulpescuitului costier și artizanal, care reprezintă 90 % din flotă în unele state membre precumPortugalia, este deosebit de vulnerabil. În aceste condiții, inerția Comisiei și refuzul de aadopta măsurile necesare, poziție confirmată aici de dna comisar, sunt absolut rușinoase.

Comisia nu vede decât o singură soluție la problemele cu care se confruntă sectorulpescuitului: reducerea fără discernământ a numărului de nave sau, dacă vreți, vindecă boalaomorând pacientul. Este important să spunem că astfel reduceri, practicate și în trecut fărăa ține seama de particularitățile flotei, de starea stocurilor de pește în fiecare caz în parte șide necesitățile de consum ale fiecărei țări, nu au rezolvat niciuna dintre problemele cu carese confruntă acum sectorul. Singurul rezultat a fost concentrarea la nivelul UE a proprietățiiși a activității din sector.

Se impune așadar adoptarea de măsuri de urgență capabile să ofere un răspuns imediat șiadecvat nevoilor socio-economice ale sectorului, cum ar fi crearea unui fond de garantare,plătit la nivelul UE, care să asigure stabilitatea prețului combustibililor și utilizarea tuturormarjelor și posibilităților financiare ale bugetului UE pentru a finanța măsuri extraordinarede sprijin pentru sector. Cu toate acestea, având în vedere tendința structurală de creștere


a prețului petrolului și, pe de altă parte, cerințele legate de durabilitatea mediului, se impuntotodată măsuri menite să asigure viabilitatea sectorului pe termen mediu și lung.

Sunt necesare mecanisme vizând îmbunătățirea prețurilor la prima vânzare și încurajareaunei distribuții corecte și adecvate a valorii adăugate în cadrul întregului lanț de valorieconomice al sectorului. Fondul european pentru pescuit (FEP) trebuie să ofere un sprijineficient și substanțial reînnoirii și modernizării flotelor de pescuit, nu în ultimul rând prinsporirea selectivității diferitelor tipuri de pescuit și înlocuirea motoarelor din motive desiguranță, protecție a mediului și economie de combustibil.

La fel ca orice măsuri fiscale care ar putea fi adoptate la nivelul statelor membre, soluțiileadoptate la nivelul UE sunt necesare pentru a evita exacerbarea inegalităților care existădeja între statele membre și care se adâncesc ca urmare a gravei crize economice și socialecare afectează deosebit de sever cele mai vulnerabile economii.

Gabriel Mato Adrover (PPE). – (ES) Dle președinte, cel mai bun lucru când pui o întrebaree că primești și un răspuns chiar dacă, în acest caz, răspunsul ar putea fi oarecumdezamăgitor.

Fără discuție, sectorul pescuitului se află într-o situație de criză: veniturile pescarilor scadîn fiecare zi, continuarea activității din acest sector devenind în multe cazuri tot mai dificilă.Nu vorbim de subvenții ascunse sau de practici neviabile: vorbim despre probleme carenecesită tot sprijinul nostru. Sunt lucruri pe care le-am sugerat de nenumărate ori și nu nise poate reproșa faptul că reiterăm o cerere corectă, ca cea formulată de dl Cadec. Este doaro dovadă de coerență.

Nimeni nu a sugerat creșterea eforturilor de pescuit. Nu înțelegem de ce trebuie să respingemmăsuri conjuncturale la situații excepționale. Tot ceea ce propunem este ca Comisia să nuîntoarcă spatele unui sector care are nevoie urgentă de un ajutor care, astăzi, ar putea venisub forma majorării plafonului de minimis.

Luís Paulo Alves (S&D). – (PT) La rândul meu, doresc să mă alătur celor care și-auexprimat îngrijorările cu privire la veniturile scăzute ale pescarilor, situație agravată deprețul record al combustibililor, mai ales din ultimele luni.

Astfel cum s-a mai menționat, costul combustibilului are un impact puternic asuprasupraviețuirii întreprinderilor maritime mici și mijlocii, determinând scăderea drastică aveniturilor deja fragile provenite din pescuit, în special. Această spirală a prețuluicombustibililor are profunde efecte negative și asupra noastră, concretizate în numărulredus de călătorii, venituri de mizerie pentru pescari, diminuate de prețurile scăzute laprima vânzare, creșterea volumului importurilor în Europa de produse pescărești și demoluște provenind din țări terțe și, în consecință, abandonarea activității din acest sectorca urmare a dificultăților financiare, fapt care antrenează multe pierderi de locuri de muncă.

În scopul de a preveni adâncirea acestei crize, avem nevoie de acțiuni care să abordezeproblemele sectorului pescuitului. Avem nevoie de acțiuni rapide și ample. Așadar, Comisiaar trebui să reacționeze pozitiv, prin măsuri pe termen scurt și lung, menite să abordezecondițiile nefavorabile cu care se confruntă sectorul și pierderile grave de venituri careafectează pescarii noștri.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE). – Dle președinte, să spunem lucrurilor pe nume:este imperios necesar ca flotele europene de pescuit să se restructureze pentru a renunțala navele și echipamentele de pescuit consumatoare de energie și dăunătoare mediului și


pentru a adopta practici mai benigne, care presupun un consum mai redus de energie șisunt mai durabile pe termen lung din punct de vedere social, economic și de mediu.

De aceea consider că, acordând și mai mulți bani publici sectorului pescuitului ca răspunsla creșterea prețului combustibilului, am transmite un semnal greșit mai ales acum, cândare loc reforma politicii comune în domeniul pescuitului și am oferi proprietarilor de naveun stimulent care i-ar încuraja să folosească motoare mai puternice și cu un consum maimare de combustibil. Iată de ce consider că am face o mare greșeală.

S-a explicat deja că nu există o problemă conjuncturală sau structurală și că ultimele cifrearată că 70 % din stocurile europene de pește sunt pescuite excesiv. Trebuie să clarificămși acest lucru și să înțelegem că orice măsură menită să reducă pescuitul excesiv este omăsură binevenită. Ar fi o mare greșeală să adoptăm orice măsură având efectul contrar.

Jacky Hénin (GUE/NGL). – (FR) Dle președinte, tocmai am ascultat cum doi dintre colegiimei au abordat chestiuni legate de durabilitate și de necesitatea de a subvenționa unelemeserii care nu le asigură lucrătorilor venituri suficiente pentru a putea supraviețui. Șitotuși trebuie să facem exact contrariul. Pescarii cer un singur lucru: să-și poată face meseriași meseria să le asigure un trai decent. Prin urmare, dacă petrolul este acum o problemăpunctuală, va rămâne o problemă și în viitor. Trebuie să investim în cercetarea de motoaremai ieftine, cu un consum mai redus de petrol.

Însă reforma care are loc în prezent nu face decât să-i distrugă pe cei care practică pescuitulartizanal, pe cei care consumă mai puțin petrol, pentru a-i îmbogăți și mai mult pe ceibogați. Este atât de adevărat că, reformă după reformă, asistăm la o scădere constantă aprețului peștelui, deși peștele n-a fost niciodată mai scump în pescării, unele tipuri de peștedepășind posibilitățile financiare ale consumatorilor.

Important este să facem o reformă a sistemului de cote, dar și o reformă și o analiză apracticilor acestei profesii, care fac ca micii operatorii să sufere la nesfârșit, în timp ce mariioperatori se îmbogățesc necontenit.

Andrew Henry William Brons (NI). – Dle președinte, creșterea prețului combustibililora creat încă o problemă pentru pescari. Este însă doar cea mai recentă problemă și nicidecumprima. Pentru flota britanică de pescuit, cea mai mare problemă este apartenența la UE.

Marea Britanie furnizează UE 70 % din volumul pescuit, având însă dreptul la doar 13 %din cote. Nu ar fi oare corect ca Marea Britanie să primească o cotă direct proporționalăcu ceea ce oferă? Concret, cantitatea de cod debarcată în Marea Britanie a scăzut de la300 000 de tone, înainte de aderarea la ceea ce atunci era CEE, la doar 7 000 de tone înprezent. Pescarii britanicii se confruntă cu o reducere a numărului de zile pe mare și, treptat,sunt eliminați de pe piață.

Pe termen lung, pescarii britanici doresc retragerea din UE. Pe termen scurt, doresc untratament corect în cadrul politicii comune din domeniul pescuitului. Ca reprezentanți aițării gazdă, pescarii britanici trebuie să aibă dreptul la un număr mai mare de zile petrecutepe mare. S-a amintit pescuitul nedurabil, însă nu flotele britanice sunt cele care pescuiescexcesiv în apele britanice. Problema este că apele britanice au fost deschise tuturor.

Maria Damanaki, membră a Comisiei. – Dle președinte, le pot spune distinșilor deputațică le înțeleg îngrijorările. Împărtășesc îngrijorările dvs. legate de veniturile scăzute alepescarilor și mai ales ale proprietarilor de nave mici din regiunile de coastă. Să fie însă vorbade o problemă determinată de creșterea prețului combustibilului? Sunteți convinși? Am


discutat de nenumărate ori despre această problemă și am recunoscut că ea exista încădinainte de majorarea prețurilor.

Evident, sunt de acord că mărirea prețului combustibililor ar putea agrava problema, careînsă a fost mereu generată în principal de pescuitul excesiv, de pescuitul care nu ține contde limitele stabilite și care astfel afectează starea stocurilor. Este principala problemă pecare trebuie să o rezolvăm prin reforma PCP și pe care am mai discutat-o.

Acum discutăm, desigur, despre prețul combustibililor. Într-adevăr, aceasta este o problemăși trebuie să vedem cum o putem aborda. Singura soluție de a rezolva această problemăpentru totdeauna este să sporim rezistența sectorului la creșterile prețului combustibilului.Aceasta este singura cale, din moment ce nu putem cunoaște cu certitudine evoluția prețuluicombustibilului. Permiteți-mi să vă prezint un scenariu plauzibil: după ultima criză, Belgiaa îmbunătățit motoarele navelor din flota ei, astfel că acum au redus cheltuielile cucombustibil ale flotei cu 20 %. Iată calea pe care trebuie să o urmăm și eforturile noastremerg în această direcție.

Revenind însă la propunerile dvs., acestea solicită Comisiei să majoreze plafonul de minimis.Să analizăm această problemă. Ce este de fapt acest plafon? Este plafonul ajutorului pe carestatele membre îl pot acorda sectorului. Dacă Comisia va majora acum plafonul, acesta vaputea fi acordat doar de statele membre cu un buget sănătos. Am antrena astfel un mediuconcurențial inechitabil în sector, prin care am favoriza țările bogate. Aș vrea să înțelegemfoarte bine situația.

Totodată, dacă am majora plafonul, navele mari ar fi singurele beneficiare. Sunt surprinsăcă mi se cere să majorez plafonul de către anumiți deputați din acest Parlament, din parteacărora mărturisesc că nu m-aș fi așteptat. Statele membre pot acorda ajutorul de stat. Statelemembre bogate îl pot da chiar acum.

Permiteți-mi o explicație în ceea ce privește fondurile. Statele membre utilizează doar 20% din finanțarea noastră. Unii deputați se plâng că problema este tocmai finanțarea noastră,pentru că nu poate fi folosită după cum doresc țările. Dar există flexibilitate. Statele membrepot realoca finanțarea. Fiecare stat o poate face. Până în prezent, doar Italia ne-a solicitato realocare, pe care am aprobat-o. Prin urmare, de ce nu încercați să convingeți statelemembre, guvernele țărilor dvs., să utilizeze fondurile în mod adecvat? Dacă ne dorimîntr-adevăr să ajutăm și dacă există o problemă legată de absorbția fondurilor, sunt aici săfacilitez lucrurile pentru toată lumea, însă până acum nu a fost făcut niciun astfel de efortîn acest sens.

Ca să răspund cât mai direct la întrebările dvs.: da, există finanțare. Da, statele membre opot utiliza și da, statele membre pot aloca resursele lor acestui plafon de minimis. Prinurmare, dacă aș schimba actuala stare de fapt, singurul rezultat pe care l-am obține ar fidenaturarea concurenței loiale între statele membre și între navele mici și cele mari. Trebuiesă înțelegem acest lucru. Bineînțeles că avem o problemă în general și, referindu-mă lareforma noastră, putem discuta măsurile pe care ar trebui să le adoptăm pentru a ajuta maiales pescuitul artizanal. Putem discuta orice altă propunere, însă cea vizând majorareaplafonului de minimis nu este de niciun ajutor.

Președintele. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc joi, 12 mai 2011, la prânz.

(Ședința a fost suspendată pentru câteva minute)


Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

José Manuel Fernandes (PPE) , în scris. – (PT) Pescarii europeni, mai ales cei care trăiescîn statele membre aflate în cele mai mari dificultăți financiare, precum Portugalia, trecprintr-o situație economică foarte dificilă, agravată de creșterea prețului combustibililor.Pentru a aborda această situație, Comisia trebuie să adopte măsuri de urgență, menite săajute pescarii. În acest scop, Comisia ar trebui să aprobe pentru o perioadă de trei animajorarea temporară, de la 30 000 EUR la 60 000 EUR, a subvențiilor pe care statelemembre le pot acorda pescarilor. În plus, Fondul european pentru pescuit (FEP) ar trebuisă acorde ajutoare pescarilor, în special pentru a le permite să dezvolte tehnici de pescuitmai selective și să înlocuiască motoarele din motive de siguranță, protecție a mediuluiși/sau consum redus de combustibil. Aceste măsuri ar trebui să vizeze mai ales pescuitulartizanal și costier. În cele din urmă, este esențial să dispunem de mecanisme de reglementarepentru a îmbunătăți nivelul prețurilor la prima vânzare și pentru a promova distribuireacorectă și adecvată a valorii adăugate în cadrul întregului lanț valoric al sectoruluipescuitului, astfel încât prețurile plătite producătorilor să fie corespunzătoare.

Jim Higgins (PPE) , în scris. – Actualele prețuri ridicate ale petrolului au avut un impactputernic asupra costurilor de exploatare suportate de pescari, unii dintre aceștia fiind chiarobligați să-și oprească activitatea. Sunt încântat că, în urma adoptării săptămâna aceastaa unei propuneri, Parlamentul solicită Comisiei să introducă măsuri de urgență, care săincludă majorarea actualului plafon al ajutorului de stat de la 30 000 EUR la 60 000 EURpe întreprindere pentru o perioadă de tranziție de trei ani.

18. Politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (dezbatere)

Președintele. – Următorul punct este raportul elaborat de Gunnar Hökmark, în numeleComisiei pentru industrie, cercetare și energie, referitor la politica în domeniul spectruluide frecvențe radio (COM(2010)0471 – C7-0270/2010 – 2010/0252(COD))(A7-0151/2011).

Gunnar Hökmark, raportor. – Dle președinte, acest raport este despre transformareaEuropei în lider mondial, astfel că e foarte potrivit că purtăm această discuție aici, în aceastăseară. În 1950, când Schuman a propus crearea acestei Uniuni, era vorba despre cărbuneși oțel. Astăzi este vorba despre tehnologia informațiilor și cunoaștere, elemente esențialepentru viitorul Europei.

Mă bucur să spun că raportul pe care îl prezentăm astăzi aici este rezultatul unei cooperăriexcelente cu raportorii alternativi, dna Trautmann, dl Rohde, dl Chichester și dl Lamberts,care au sprijinit propunerea. Le sunt foarte recunoscător pentru că astăzi discutăm despreo propunere capabilă să reasigure poziția de lider a Europei în domeniul telefoniei mobile,al internetului mobil și al tehnologiei moderne a informațiilor.

Din punctul meu de vedere, discuțiile legate de diferitele propuneri conținute în prezentulraport se rezumă la o alegere simplă, care va plasa Europa pe locul unu sau pe locul trei.Pentru mine alegerea este simplă. Uneori, când vorbim de cele mai mari economii ale lumii,ne referim la SUA și China, uitând că Uniunea Europeană are cea mai mare economie, chiardacă nu avem și cele mai mari piețe. Acum depinde numai de noi dacă suntem dispuși săfacem pașii care vor determina cu adevărat o schimbare.

Dacă ne dorim acest lucru și dacă dorim să preluăm conducerea pas cu pas în domeniultelecomunicațiilor și al dezvoltării aplicațiilor în bandă largă, vreau ca Europa să aibă cea


mai bună capacitate și cele mai mari viteze în bandă largă, pentru că astfel vom facilitadezvoltarea tuturor noilor servicii care vor fi esențiale pentru economia modernă șicompetitivitatea noastră. Vreau ca Europa să fie deschisă noilor generații Google, Yahoo,Apple și tuturor celorlalte companii care reprezintă manifestări ale competitivității șiinovației. Este o cale pe care o putem urma, însă la fel de posibil este ca alte economiiprecum America, China sau India să preia conducerea. Trebuie să facem o alegere.

În acest raport, am propus respectarea termenului stabilit pentru 2013 pentru introducereabenzii de 800 MHz. În plus, am îndemnat la mai multă ambiție, propunând ca UniuneaEuropeană să elibereze 1 200 MHz în banda de 1,5 GHz și banda de 2,3 GHz, după cumconsider că ar trebui să începem discuțiile legate de banda de 700 MHz, pentru că oriceamânare înseamnă ratarea unor șanse de a lua decizii în viitor, precum și că ar trebui săutilizăm în comun banda de 5 GHz în regim fără licență pentru toate comunicațiile descurtă distanță prin internetul mobil.

Iată propunerea. Aș vrea ca raportul să obțină cel mai puternic sprijin din parteaParlamentului, pentru că un astfel de rezultat ne-ar îndreptăți să lansăm dezbateri cu statelemembre în cadrul cărora să aducem în discuție alegerea pe care trebuie să o facă: vor să fienumărul unu sau se mulțumesc cu poziția a treia? Cred că este o alegere simplă și așteptcu interes dezbaterea și votul de miercuri.

Neelie Kroes, vicepreședintă a Comisiei. – Dle președinte, prezentul raport este un semnalde alarmă evident și cred că acesta este cu adevărat tonul de care are nevoie Europa. Trebuiesă-i mulțumesc și eu în special raportorului, dl Hökmark, pentru munca intensă pe care adepus-o pentru acest prim program privind politica în domeniul spectrului de frecvențeradio.

Este vorba despre informație și tehnologie și despre a alege poziția pe care dorim să o ocupeEuropa: în Orientul Îndepărtat sau Occidentul îndepărtat, între Orient și Occident existăcâțiva jucători importanți pe această scenă, însă Europa poate fi într-adevăr numărul unu.

Programul este esențial pentru o Europă digitală și pentru economia și societatea europeanăîn ansamblul ei. Din raport reiese clar că Parlamentul împărtășește poziția Comisieireferitoare la importanța unei politici coordonate și eficiente în domeniul spectrului defrecvențe radio, care se impune în scopul realizării obiectivelor legate de banda largă.

Este într-adevăr esențial să menținem și să îmbunătățim poziția economică și concurențialăa Europei și să maximizăm impactul social și cultural al acesteia prin dezvoltarea de serviciiinovatoare în interesul cetățenilor. Doresc să subliniez termenul de impact „cultural”,pentru că îl consider foarte important. Dacă vorbim de internet, trebuie să recunoaștemcă este unul dintre principalele instrumente care le permite membrilor comunității Europeisă surprindă realitatea profundă și să dobândească o cunoaștere reală a impactului cultural.

S-a menționat pe bună dreptate că este momentul să facem o alegere. Am depășit etapacuvintelor frumoase. Este momentul adevărului, momentul în care trebuie să ne asumămresponsabilitățile. Nu putem juca rolul de lider pe care îl presupune poziția numărul unudacă nu facem alegerile care trebuie făcute.

Cunosc importanța pe care deputații din acest Parlament o atașează aspectelor culturale,astfel că, în acest punct al discuției, doresc să evidențiez tocmai acest element cultural.

De altfel, remarc foarte multe sinergii în utilizarea spectrului în scopul difuzării de conținutși cultură, mai ales atunci când ne referim la conținutul audiovizual și serviciile wireless în


bandă largă. Televiziunea digitală și serviciile wireless în bandă largă se pot dezvolta înparalel cu succes și nu ar trebui să uităm că și accesul la internet în bandă largă oferă ungrad ridicat de valoare culturală și socială. În plus, serviciile wireless sunt esențiale în zonecare, în prezent, sunt private de un astfel de acces.

Propunerea nu se limitează la a proteja existența acestor servicii culturale și economicevaloroase, care, de altfel, produc un conținut media bogat și alimentează viitoarele autostrăziale datelor cu oferte culturale atractive, ci le garantează și dezvoltarea viitoare. Desigur,vor trebui rezolvate unele obstacole care încă persistă, legate de interferențele din timpuldifuzării și interferențele cu televiziunea prin cablu. Nu există niciun dubiu în aceastăprivință.

știm cu toții că radiodifuziunea nu cunoaște frontiere. Politicile Uniunii Europene vor aveanevoie de un sprijin adecvat în cadrul negocierilor internaționale, după cum statele membrear putea necesita asistență pentru a negocia cu țările vecine din exteriorul UE. În cadrulpregătirilor pentru dezbaterea de azi, am inițiat deja dialogul cu câțiva miniștri din anumitestate membre care se confruntă și mai puternic cu aspectele legate de țările învecinate.

Revenind la conținutul raportului, Comisia este în măsură să sprijine aproape în întregimeabordarea Parlamentului, cu condiția unor mici modificări. Comisia salută îndeosebi pozițiaadoptată de raport în anumite aspecte, cu care este de acord. În primul rând, importanțape care o are spectrul de frecvențe pentru realizarea obiectivului Agendei digitale de a oferituturor cetățenilor acces la bandă largă. Suntem întru totul în asentimentul dvs., fără niciodiscuție.

Numărul doi: analizarea posibilităților de alocare de spectru suplimentar pentru a satisfacecererea tot mai mare a consumatorilor de servicii wireless în bandă largă. Suntem în totalitatede partea dvs., chiar dacă viteza pe care ați propus-o este puțin cam mare, fiți convinși căsuntem conștienți că acesta este următorul pas.

În al treilea rând, confirmarea anului 2013 ca data la care se preconizează eliberarea benziidividendului digital de 800 MHz, recunoscând însă nevoia de a acorda derogări până în2015. 2013 rămâne așadar ținta, cu posibilitatea de a include derogări până în 2015,justificate de circumstanțe tehnice excepționale, precum și derogări suplimentare ca urmarea unor probleme de coordonare cu țările terțe, aspecte la care m-am referit mai devreme.

În al patrulea rând, includerea, pe lângă comunicațiile electronice, a altor politici importanteale Uniunii: mă refer aici la mediu, transport și cercetare și la necesitatea de a elibera unvolum considerabil de spectru de frecvențe.

În al cincilea rând, importanța unui inventar eficient al utilizării spectrului, care constituieo parte esențială din construirea unui program politic eficient și îndreptat către viitor.

În al șaselea rând, nevoia de a coordona promovarea politicilor UE la nivel internaționalși de a sprijini statele membre în cadrul negocierilor cu țările din afara UE.

Raportul sprijină sau consolidează propunerea Comisiei în multe alte chestiuni importante,ceea ce este încurajator. În ceea ce privește anumite amendamente, Comisia trebuie săexprime o poziție mai nuanțată. În ceea ce privește restructurarea, prezentarea principiilorși obiectivelor nu ar trebui să reducă vizibilitatea principiului utilizării eficiente a spectruluide frecvențe, care ar trebui să se aplice tuturor sectoarelor într-o foarte mare măsură. Oaltă chestiune de nuanță: deși înțeleg adăugarea necesității de a asigura un spectru de


frecvențe suficient pentru serviciile audiovizuale, nu ar trebui selectate metode specificede furnizare.

O altă diferență de nuanță care există între Comisie și raport se referă la concurență.Rezervarea de spectru pentru noii operatori ar putea fi un instrument adecvat în anumitecazuri, însă trebuie avută în vedere evitarea oricăror proceduri inutile, caz in care viziunilenoastre ar coincide. O altă problemă în care ne desparte doar o nuanță: deși compensareacosturilor de migrare de către statele membre este, fără îndoială, o chestiune foarteimportantă, trebuie asigurată conformitatea cu normele privind ajutorul de stat. Nu credcă există diferențe între punctele noastre de vedere, ceea ce trebuie specificat.

Comisia are însă unele dificultăți în a accepta doar două propuneri. Prima: în ceea ce priveștespectrele deja armonizate din punct de vedere tehnic, obligația de a autoriza utilizarea lorpână în 2012 nu trebuie înlocuită cu obligația mai permisivă de a pune la dispoziție unastfel de spectru. Actualele poziții impun deja acest lucru, astfel că trebuie să evoluăm cătrelicențierea efectivă a spectrului. Trebuie să mergem înainte și nu înapoi.

O altă chestiune divergentă în legătură cu care avem dificultăți în a o accepta se referă laspectrul pentru serviciile de acces la bandă largă prin satelit. Dorința Comisiei este de aputea asigura în mod efectiv disponibilitatea acestuia. Trebuie să existe și sunt convinsă căvom găsi o soluție la ambele probleme - autorizarea și asigurarea disponibilității pentruambele chestiuni.

În încheiere, voi face doar câteva observații. Parlamentul și Comisia sunt de acord că ar fide dorit o adoptare rapidă a propunerii, având în vedere importanța lucrărilor pe care opresupune aplicarea acestui program. Este necesară o declarație clară cât mai curând.Comisia va face tot ce îi stă în putință pentru a sprijini acest proces și am toată încredereacă Parlamentul nu va amâna inițierea unui dialog cu Consiliul vizând adoptarea uneiconcluzii rapide și constructive.

Timpul se scurge. Timpul nu este de partea noastră în această chestiune și dacă până laurmă ne dorim o soluție și dorim poziția de lider invocată de dl Hökmark, atunci trebuiesă acționăm cât mai rapid în acest sens.

PREZIDEAZĂ: RODI KRATSA-TSAGAROPOULOUVicepreședintă

Petra Kammerevert, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru cultură și educație. – (DE) Dnăpreședintă, dnă comisar, doamnelor și domnilor, inițiativele politice vizând dezvoltareagenerală de conexiuni rapide la internet sunt, în principiu, binevenite. Spectrul reprezintăînsă o resursă limitată și mai ales un bun public. Așadar, principala preocupare a Comisieipentru cultură și educație a fost să se stabilească în mod clar că spectrul este și rămâneesențial pentru îndeplinirea unor multiple funcții cu caracter societal, cultural și social. Dinacest motiv, am considerat că este extrem de important să ne asigurăm că dispozițiilecuprinse în pachetul telecom vizând protejarea pluralismului mijloacelor de informare înmasă și a diversității culturale nu vor fi eliminate pe ușa din spate.

Radiodifuziunea publică și privată reprezintă garanți esențiali ai pluralismului mijloacelorde informare și ai diversității de opinie din Europa. Trebuie să ne asigurăm că și în viitorîși vor putea îndeplini aceste funcții vitale în deplină libertate. Comisia pentru cultură șieducație a propus, prin urmare, ca banda de 790 să nu fie deschisă într-o primă instanță.Din nefericire însă, Comisia pentru industrie, cercetare și energie nu a susținut sugestia


noastră. Deși se menționează în mai multe locuri necesitatea de a lua în considerareinteresele radiodifuziunii, Comisia pentru cultură și educație ar fi preferat o formulare maiclară în această privință.

Am considerat totodată că, înainte de alocarea spectrului, este esențial să se elaborezereglementări clare, astfel încât teatrele și orice utilizator de microfoane fără fir să nu fieîmpovărate cu costurile pe care trebuie să le plătească pentru schimbarea frecvenței saupentru noi tehnologii.

Suntem invitați cu toții să continuăm să asigurăm un echilibru corect între interesele tuturorpărților implicate. Sper că și în viitor vom reuși să facem acest lucru.

Pilar del Castillo Vera, în numele Grupului PPE. – (ES) Dnă președintă, dnă comisar, dorescsă încep prin a-l felicita pe colegul nostru, dl Hökmark, pentru munca sa excelentă la acestraport, care nu e doar excepțional, ci manifestă o viziune profundă a viitorului, devenindastfel deosebit de valoros. Permiteți-mi însă să le mulțumesc și raportorilor alternativi, așacum a făcut și colegul meu. Rezultatul acestei munci a fost sprijinul unanim pe care l-aprimit raportul în Comisia pentru industrie, cercetare și energie.

Raportul pe care îl avem în fața noastră este, bineînțeles, ghidat de un obiectiv major, acelade a găsi modalitatea de a face economia europeană mai competitivă într-o lume globală.Acesta este obiectivul fundamental și absolut adecvat al prezentului raport.

Fără a intra în detalii, doresc să mă concentrez pe două sau trei aspecte pe care le consideresențiale. În primul rând, banda largă wireless pentru comunicații mobile în Europa vadeveni o realitate prin alocarea benzii de 800 MHz, iar raportul subliniază acest lucru,mergând totodată mult mai departe și gândind mai mult înspre viitor.

Vorbim de banda de frecvență de 700 MHz, care are o capacitate extraordinară pentrutelefonia mobilă și dezvoltarea acesteia. Iată de ce consider că trebuie să privim și să evaluămîn mod pozitiv propunerile făcute în raport. Nu e o chestiune trivială, având în vedere căspectrul legat de activitățile economice reprezintă în prezent 3 % din produsul intern brut(PIB) european și acesta nu e decât începutul.

Doresc să menționez și importanța creșterii exponențiale a serviciilor video ca element decomunicare între indivizi, dar și între diferite instituții și întreprinderi. În prezent, serviciilevideo reprezintă 40 % din traficul mondial, și acesta nu e decât începutul. Până în 2014,el va reprezenta 91 % din traficul utilizatorilor finali.

Raportul conturează astfel în mod realist viziunea unu

luni, 9 mai 2011 - european parliament · 2011. 9. 19. · de conferința președinților în...

Documents