MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

Luna Internaţională

de Luptă Împotriva Cancerului de Sân

01 – 31 octombrie 2018

“Sarbatoreste victoria”

“Fii puternica”- aceasta este “Noua

frumusete”

Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara

Evaluarea, Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate

Direcţia de Sănătate Publică

a Judeţului Hunedoara

Ziua luptei împotriva cancerului de sân este marcată anual, începând din 2014, la data de 1 octombrie. Scopul

decretării acestei zilei este acela de a creşte gradul de conştientizare cu privire la cancerul de sân şi subliniază importanţa

campaniilor de informare, a prevenţiei şi programelor de screening. La 30 septembrie 2014, Senatul şi-a asumat o Declaraţie, prin

care ziua de 1 octombrie este recunoscută ca Zi naţională de luptă împotriva cancerului de sân, cancerul reprezentând "o problemă

majoră de sănătate publică pe plan mondial". Decretarea acestei zile are menirea de a încuraja cetăţenii, agenţiile guvernamentale,

companiile private, organizaţiile non-profit, precum şi toate celelalte grupuri interesate să se alăture activităţilor ce au drept scop

creşterea gradului de conştientizare a ceea ce românii pot face pentru a preveni cancerul de sân. Declaraţia a fost iniţiată de

Fundaţia Renaşterea, în parteneriat cu membrii Comisiei pentru sănătate a Senatului. România se clasa, la acel moment, pe locul al

zecelea în rândul ţărilor europene care se confruntă cu această boală. La nivelul României, statisticile arătau o creştere alarmantă a

cazurilor de cancer de la 40.000, în anul 1994, la 98.000, în 2011. "Anual, 3.000 de persoane primesc diagnosticul de cancer. (...) În

România, cancerul mamar este pe primul loc atât în ce priveşte incidenţa, cu o rată de 25,2, dar şi mortalitatea, cu o rată de deces

de 16,7, din cauza lipsei de informare şi prevenţie. Cancerul poate fi vindecat dacă e depistat în stadii incipiente, astfel, dacă este

diagnosticat în stadiul 0 sau 1, rata de supravieţuire este de 98%. Din păcate, în România, 80% din cazurile depistate sunt în stadiile

3 şi 4, ceea ce reduce considerabil rata de supravieţuire", se susţine în documentul amintit. La 10 noiembrie 2015, preşedintele

Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii referitoare la declararea zilei de 1 octombrie - Ziua luptei împotriva

cancerului de sân, iar Legea 273/2015 privind declararea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial la 13 noiembrie 2015.

În vederea combaterii afecţiunilor oncologice, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă două acţiuni convergente :

- depistarea precoce, în stadii incipiente ale afecţiunilor, curabile prin tratament specific, prin campanii de informare şi programe de

screening,

- prevenţia, în scopul reducerii sau eliminării expunerii la factorii de risc: carcinogeni din mediu, stilul de viaţă, nutriţie, activitate

fizică.

Practica screeningului mamar peste tot în lume prevede ca femeile peste 40 de ani să efectueze anual o mamografie,

iar cele sub 40 de ani să efectueze ecografia de control. O mamografie poate depista o afecţiune a sânului cu 2 ani înainte ca ea să

poată fi palpată. (AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea; editor: Irina Andreea Cristea)

Scurt istoric

Luna de conștientizare a cancerului de sân, marcată în țări din întreaga

lume în fiecare octombrie, ajută la creșterea atenției și a sprijinului pentru

conștientizarea, depistarea precoce și tratamentul, precum și îngrijirea paliativă

a acestei boli.

În anul 1985 Societatea Americană de Cancer în parteneriat cu o mare

firmă farmaceutică (Astra-Zeneca) a propus declararea lunii octombrie ca luna

de luptă împotriva cancerului de sân ( Breast Cancer Awareness Month).

În 1993, vicepreşedinta companiei Estee Lauder stabileşte ca simbol al

luptei împotriva cancerului de sân, celebra fundiţă roz.

Scopul iniţial al acestei manifestări a fost de a populariza mamografia,

ca singura modalitate (la acea vreme) de a depista cancerul de sân.În anul

2012, ziua de 19 Octombrie a fost decretată “Ziua Mondială a Mamografiei”.

Rozul nu este o culoare. Este o

atitudine!

Cancerul de sân ... este un gând

înfricoșător și prea multe femei presupun că

nu se va întâmpla cu ele. De fapt, la fiecare

zece minute o femeie este diagnosticată cu

cancer de sân.

In timpul lunii octombrie 2018 nu fiți

ignoranți, mergeți la un examen medical, s-

ar putea să vă salvați viața.

Semnele precoce ale cancerului de

sân pot fi : aparitia unui nodul la nivelul

sânului, durere la nivelul sânului sau in axilă,

aparita unei senzatii de jenă la nivelul

mamelonului.

Chiar dacă nici unul dintre aceste

simptome nu apar, mergeti la medic, mai

ales daca aveti peste 40 de ani. Medicul va

efectua, cel mai probabil, un examen manual

și vă va trimite o mamografie.

Examinarea mamografică este

nedureroasă și durează doar zece minute.

Creşterea cuantumului informaţional al populaţiei de sex feminin, cu privire la:

- factorii de risc în relaţie cu cancer de sân: fumat, consum de alcool, sedentarism, nutriţie dezechilibrată, obezitate;

- rolul autoexaminării sânului, echografiei de san şi a examenului mamografic

SCOPUL CAMPANIEI

În prezent, nu există suficiente cunoștințe despre cauzele cancerului mamar, prin urmare,

depistarea precoce a bolii rămâne piatra de temelie a controlului cancerului mamar. Atunci când

cancerul de sân este detectat devreme și dacă există un diagnostic și tratament adecvat, există

o șansă bună ca aceasta boala să poată fi vindecată.

OMS promovează programe comprehensive de control al cancerului de sân, ca parte a

planurilor naționale de control al cancerului. Strategiile recomandate de detectare precoce

pentru țările cu venituri mici și medii sunt: conștientizarea semnelor și simptomelor precoce și

screening-ul prin examinarea clinică a sânilor în zone demonstrative. Screening-ul de

mamografie este foarte costisitor și este fezabil numai în țările cu o infrastructură de sănătate

bună care își poate permite un program pe termen lung.

“Sarbatoreste victoria”

“Fii puternica”- aceasta este “Noua

frumusete”

Există aproximativ 1,38 milioane de cazuri noi și 458 000 de decese cauzate de cancerul

de sân în fiecare an. Cancerul de sân este de departe cel mai frecvent cancer la femei din

întreaga lume, atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare. În țările cu venituri

mici și medii, incidența a crescut în mod constant în ultimii ani datorită creșterii speranței de

viață, creșterii gradului de urbanizare și adoptării stilurilor de viață occidentale. Majoritatea

deceselor (269 000) au loc în țările cu venituri mici și medii, unde cele mai multe femei cu

cancer mamar sunt diagnosticate în stadii târzii, în principal din cauza lipsei de conștientizare

privind detectarea precoce și barierele la serviciile de sănătate.

“Sarbatoreste victoria”

“Fii puternica”- aceasta este “Noua

frumusete”

Organizaţia Mondială a Sănătăţii, la initiativa Societăţii Americane a Cancerului, începand cu 1985, a stabilit prin convenţie internaţională ca luna octombrie să fie Luna Internaţională a Conştientizării Cancerului Mamar.

Această formă de cancer nu produce durere si nu se manifestă prin alte simptome decât în faze târzii.

Incidenţa cancerului de sân a crescut lent, dar continuu în ultimele decade.

Cancerul de sân este principala cauză de deces prin cancer la femeile de 40-59 de ani iar riscul creşte cu vârsta şi fiecare femeie este la risc.

O statistică nu tocmai încurajatoare spune ca una din opt femei va suferi de cancer la sân, arată National Cancer Institute din Statele Unite dar pentru Europa este de o femeie din şase,iar pentru anumite zone industrializate este vorba de o femeie din patru.

Bucureştiul se ridică la o femeie din şase, deci incidenţa este mare.

Octombrie

Luna de constientizare a cancerului de san

Rozul nu este o culoare. Este o

atitudine!

Ce este cancerul de san?

Cancerul de san este o tumora maligna care provine din celulele de la

nivelul sanului. Cancerul se dezvolta atunci cand celulele cresc anormal și

multiplica. Aceste celule anormale se dezvolta in cresteri canceroase care se pot, în

unele cazuri, răspândi (metastaza) la alte zone ale corpului.

Cancerul de san apare predominant la femei, cu toate că şi bărbaţii pot

dezvolta, de asemenea, boala, reprezentând aproximativ 1% din cazuri (riscul ca

un bărbat sa dezvolte cancer mamar este de 1 la 1000).

Cancerul de sân rămâne a doua cauză de deces în rândul femeilor, după cancerul

pulmonar,

• Principalul factor de risc, după sex, este vârsta de peste 50 de ani,

• Deşi din ce în ce mai mulţi oameni sunt diagnosticaţi de cancer de sân, rata

supravieţuirii s-a îmbunătăţit în fiecare an datorită progreselor în tratament şi

datorită depistării precoce.

Rozul nu este o culoare.

Este o atitudine!

Octombrie

Luna de constientizare a cancerului de san

• În stadiile incipiente a cancerului de sân nu apar semne sau simptome. Semnele și simptomele apar

adesea atunci când tumoarea crește suficient de mare pentru a fi simțită ca o modificare a

consistentei / nodul în piept ;când cancerul se răspândește în țesuturile și organele înconjurătoare

(alte afecțiuni pot provoca aceleași simptome ca și cancerul de sân).

• Cel mai frecvent simptom al :

• carcinomului ductal este aparitia unui nodul ( o condensare)de consistenta fermă sau

tare, care se simte foarte diferit de restul sânului. Se poate simți ca și cum ar fi atașat la

piele sau la țesutul mamar din jur. Nodul nu se micșorează sau nu apare/dispare in

functie de modificarile hormonale lumare. De obicei nu este dureroasă. (Durerea este mai

des un simptom al unei afecțiuni non-canceroase).

• carcinomului lobular - nu se formează un nodul. Se simte mai mult ca țesutul din sân

devine mai gros sau mai greu.

• Alte simptome ale cancerului de sân ductal și lobular includ:

- modificări ale formei sau mărimii sânului

- schimbări la mamelon, cum ar fi un niplu care începe brusc să îndrepte spre interior (numit niplu

inversat)

- secretie la nivelul mamelon (fără să-l strângeți) ;de cele mai multe ori este sanguinolenta.

• Semnele și simptomele târzii apar deoarece cancerul crește sau se extinde în alte părți ale corpului,

inclusiv în alte organe. Simptomele târzii ale cancerului mamar includ:durere osoasă; slăbire; greaţă;

pierderea poftei de mâncare; icter; dificultăți de respirație; tuse; durere de cap; viziune dubla;

slabiciune musculara.

Simptomele cancerului mamar

Diagnostic

precoce:

• grupe de risc crescut

• auto-examinarea sânului

• ecografie mamară

• mamografie

• anamneza

• examen clinic

• ecografie mamară

• mamografie

• biopsie – examen histopatologic

Diagnostic:

•Intervenție chirurgicală

curativă/paleativă

•Radioterapie

•Hormonoterapie

•Chimioterapie

Tratament:

De ce este important de depistare precoce?

Depistarea cancerului de san incipient foarte mult crește șansele de

supravietuire a bolii.

Femeile care sunt diagnosticate intr-un stadiu incipient al bolii au, în general

rate de supravietuire mai mari decat femeile diagnosticate cu cancer de

san mai avansate.

Depistarea precoce poate imbunatati in mod semnificativ ratele de

supravietuire cancer de san, care permite medicilor oncologi și de timp

pentru a trata în mod corespunzător cancerul.

auto-examinarea sânuluiecografie mamarămamografie

Beneficiile și riscurile mamografiei

• Aproape fiecare test are avantaje și riscuri, inclusiv mamografiA.Dovezile științifice ne arată că

screening-ul mamografic obișnuit duce la mai puține decese la femeile cu cancer mamar. Acest

lucru se datorează faptului că ajută la depistarea cancerului de sân atunci când este mai mic și

mai tratabil, ceea ce crește șansele de supraviețuire.

Următoarele sunt riscurile posibile ale mamografiei.

• Rezultatele pozitive false pot să apară la femeile de orice vârstă, dar sunt cel mai probabil să

apară la femeile cu vârsta cuprinsă între 40 și 49 de ani. Un rezultat fals pozitiv al mamografiei

poate provoca anxietate, stres și posibile teste dureroase și inutile pentru a exclude cancerul.

• Rezultatele negative false pot determina o femeie sau un doctor să ignore simptomele care

sugerează existența unui cancer mamar, provocând o întârziere în diagnostic și tratament.

• Expunerea la radiații este un risc de mamografie deoarece utilizează doze foarte mici de

radiații. Beneficiile mamografiei și găsirea unui cancer de sân devreme depășesc riscul de

expunere la cantitatea mică de radiații primită în timpul unei mamografii.

Datorită progreselor înregistrate atât în depistarea precoce, cât şi în tratamentul sistemic adjuvant, rata mortalităţii prin cancer mamar a scăzut constant în ultimii ani în întreaga lume.

Cu toate acestea, el reprezintă încă principala cauză de mortalitate

prin cancer în rândul femeilor din multe state ale lumii, inclusiv

România. Peste 8.900 de cazuri de cancer de sân sunt diagnosticate în

fiecare an în România, 1.800 dintre acestea în stadiile cele mai

avansate ale bolii. 25 de femei sunt diagnosticate zilnic în ţara noastră

cu cancer de sân, iar statisticile înregistrează un procent al mortalității

din cauza cancerului mamar de 36% (din cazurile diagnosticate), mai

mare decât media europeană (29%) şi chiar decât cea mondială (31%).

• Cu aproximativ 48.300 de decese cauzate

de cancer anual, România se situează peste media

Uniunii Europene din punct de vedere a ratei mortalității

prin cancer.1

În România, diagnosticarea în stadii avansate este

predominantă în mai multe tipuri de cancer. În cazul

cancerului pulmonar, spre exemplu, care înregistrează

cea mai crescută incidență în țara noastră – 7 din 10

pacienți români depistează boala abia în stadiul IV.

De asemenea, 1 din 5 cazuri de cancer de sân este

descoperit în stadiul II sau III.2

• Senatul Romaniei şi-a asumat in 2014 , o

Declaraţie prin care ziua de 1 octombrie este

recunoscută ca Zi Naţională de Luptă împotriva

Cancerului de Sân, cancerul reprezentând o

problemă majoră de sănătate publică pe plan

mondial. 1http://globocan.iarc.fr/Pages/fact_sheets_population.aspx

• 2http://www.gfk.com/ro/insights/press-release/cancerul-diagnosticat-de-obicei-in-stadii-avansate/

Rozul nu este o culoare.

Este o atitudine!

Cu ajutorul voluntarilor de la Societatea Studenților în Medicină din București (SSMB),

1.129 de femei din șapte județe (Bacău, Buzău, Brașov, Argeș, Vâlcea, Gorj și Mehedinți) au

fost consultate în perioada octombrie – decembrie 2016. Dintre acestea, aproximativ 14% au

fost depistate cu diverse probleme ale sânilor, iar 78% nu își făcuseră anterior niciun control

medical. „Am fost și de această dată surprinși să le vedem pe femei reticente, refuzând

de cele mai multe ori să meargă la medic pentru un control de rutină ca acesta. Cel mai

probabil din cauză că femeile din mediul rural evită (și, în unele cazuri, refuză) să meargă

la control periodic, ajung la medic în momentul în care boala este deja avansată și, deci,

șansele de supraviețuire sunt destul de mici. Ne bucurăm că am reușit, totuși, să le

facem pe câteva dintre ele să conștientizeze că nu au de ce să se teamă și, mai mult, că

își fac lor înselor un bine dacă apelează la medicul specialist.“, declară Andreea

Chivescu, voluntar SSMB.

Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, face un apel la

autorităţi să aibă în vedere faptul că „în străinătate, programele naționale de screening sunt o

normalitate. Noi credem că e timpul să acceptăm că dreptul la sănătate chiar este un drept

universal. Iar un program de screening pentru toate femeile cu vârsta cuprinsă între 24 şi 64 de

ani, realizat în concordanţă cu recomandările europene, ar fi esenţial în acest sens“.

Ministerul Sănătății a prezintat in luna aprilie 2016 primul Plan

Național Multianual Integrat de Control al Cancerului pentru perioada 2016-2020

(PNCC), care înglobează strategii noi de control al cancerului în România, conform

direcțiilor comune de la nivel european în ceea ce înseamnă lupta împotriva

cancerului. Direcțiile de acțiune ale Planului Național de Control al Cancerului au fost

elaborate în perioada 2009-2016 de către experți delegați de Ministerul Sănătății, în

cadrul Parteneriatului Politic European Împotriva Cancerului (EPAAC) și al

Parteneriatului Comun CanCon, finanțate de Comisia Europeană DG SANCO.

Obiectivele - generale și specifice, precum și direcțiile strategice ale PNCC au fost

stabilite și propuse de un comitet tehnic numit prin Ordinul Ministrului Sănătății din 03

martie 2016.Planul include o serie de programe prin care se urmărește reducerea

mortalității și a incidenței cancerului, precum și îmbunătățirea stării de sănătate a

populației la risc și creșterea calității vieții bolnavilor de cancer.

Astfel, sunt prevăzute noi programe pilot de screening la nivel regional pentru

cancerul de sân și cancerul colorectal, strategii de îmbunătățire a performanței

actualului Program Național de Screening pentru Cancerul de Col Uterin, cu pilotarea

regională a screening-ului primar HPV (Human Papilloma Virus), conform

recomandărilor recente ale Ghidurilor Europene.

Informarea corecta

inseamna o sansa in plus!

Potrivit informatiilor furnizate de Organizatia

Mondiala a Sanatatii, dacă nu se intervine efectiv

prin campanii de informare si programe de

screening, numărul de cazuri noi de cancer va

creşte de la 10 milioane în 2000 la 15 milioane in

2020, dintre care 9 milioane vor fi inregistrate în

ţările în curs de dezvoltare.

Incidenta bolnavilor de cancer ar putea

atinge până în anul 2050, 24 milioane

cazuri/an/global, cu 17 milioane în ţările în curs de

dezvoltare.

Factorii stilului de viata

“ Genele incarca arma.

Stilul de viata apasa pe tragaci”Dr. Elliot Joslin

Mit:

Dacă am un nodul mamar, e

cancer.

Numai femeile face cancer

de san.

Bumping sau un hematom

la niv. sânului poate

provoca cancer de san.

Cancerul de san este

contagios

Adevărul:

Cele mai multe tumori/noduli de san sunt benigne,

care nu înseamnă cancer. Noduli benigni pot fi chisturi

(noduli sau saci umpluti cu material fluid sau altele) sau

pot fi ca urmare a modificărilor normale ale sanului

asociate cu modificări hormonale sau de imbatranire.

Amintiți-vă, dacă observați o modificare sau ceva

neobișnuit într-unul din sânii tăi, consultați un medic cât

mai curând posibil.

Barbatii pot dezvolta, de asemenea, cancer de

san, deși este rar, reprezentand doar unul din 125 de

cazuri de cancer de san.

Nu există nici o dovadă că un hematom poate

duce la aparitia cancerului la san, dar s-ar putea atrage

atentia asupra unui traumatism

Nu este contagios. Cancer de san este determinat

de cresterea necontrolata a celulelor neoplazice, dar

aceste modificări nu pot afecta o altă persoană.

Mit:

Utilizarea antiperspirantelor

poate determina aparitia

cancerului de san.

Purtarea unui sutien

underwire poate

determina aparitia

cancerului de san

Ȋntreruperea sarcinii - fie

avort sau avort spontan

poate determina aparfitia

cancerului de san

Adevărul:Acest mit comun despre cancerul de san provine

de la un zvon care circulă de e-mail în urmă cu câțiva

ani, care a susținut ca substanțele chimice din

antiperspirante se acumuleaza în ganglionilor limfatici

sub brat putand astfel sa duca la aparitia cancerului de

san. Nu există dovezi concludente pentru a sprijini acest

lucru. Societatea Americana de Cancer (studiu publicat

in 2002) nu a gasit vreo legatura intre riscul de cancer de

san si utilizare anti-perspirantelor; deodorantelor sau

produselor de ras sub brat.

Nu există nici o dovadă că purtarea unui

sutien underwire sau etanș creste riscul de cancer

de san.

Cercetarile au aratat nu există nici o

legătură între - și un risc crescut de cancer de san.

Incidenţa cazurilor nou diagnosticate de cancer în jud. Hunedoara:

Anul Total

cancere

Cancer de col

uterin

Cancer de sân

2015 1539 73 127

2016 1610 60 119

2017 1806 77 150

Prevalenţa cazurilor diagnosticate cu cancer în jud.Hunedoara:

Cazuri rămase în evidenţă 2015 2016 2017

Cancer de san 1525 1534 1953

Cancer de col uterin 1203 1204 1562

Investigatia europeana prospectiva privind cancerul si alimentatia

(EPIC-European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition)- cea

mai mare ancheta realizata vreodata asupra relatiei dintre nutritie si cancer:

Studiile efectuate compara alimentatia si modul de viata a 500.000 de indivizi

din tarile nordice si sudice ale Europei, unii dintre ei amatori de unt si de carnuri

grase, ceilalti - consumatori de legume, fructe si untdelemn de masline.

Incepand cu anul 1970, majoritatea subiectilor au fost urmariti fiecare in

parte, in medie timp de cinci ani. Ultimele rezultate au fost publicate in iunie

2005 si comunicate oficial la congresul de la Paris.

A fost primul studiu combinat si cu prelevari de sange si ADN, stocate in banci

biologice, pentru cercetarea indicilor nutritionali.

Concluzia e clara: schimbarea regimului alimentar poate reduce frecventa

cancerului.

Activitatea fizica

reduce riscul cancerului de san

O a doua surpriza a congresului de la Paris a fost confirmarea prin studiu a

incidentei deosebite pe care sportul, miscarea, o are in stoparea diverselor

tipuri de cancer. Prin urmare, specialistii recomanda includerea lor in viata

cotidiana. Miscarea reduce in proportie de 40% incidenta cancerului, mai ales

de san si colon, de prostata, plamani si uter.De unde ideea ca nici cei ce au o

greutate normala nu sunt feriti de teribila maladie.

„Un studiu american a demonstrat ca densitatea sanului la mamografie se

modifica radical dupa o ora de exercitiu fizic.” si la fel, intreaga structura

corporala.

DEPISTAREA PRECOCE SALVEAZĂ VIEŢI!

Dacă este tratat corespunzător, cancerul mamar poate fi

vindecat!

“Sarbatoreste victoria”

“Fii puternica”- aceasta este “Noua frumusete”

Împreună, putem scăpa de cancer;

Nu suntem singuri.

Împreună, suntem mai puternici.

Together, we can get rid of cancer;

We are not alone.

Together, we are stronger.

Bibliografie1. http://www.worldcancerday.org/about/2016-2018-world-cancer-day-campaign

2. WHO. Cancer Fact sheet N°297; http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs297/en/

3. GLOBOCAN. Estimated Incidence, Mortality and Prevalence Worldwide in 2012; http://globocan.iarc.fr/Pages/fact_sheets_cancer.aspx

4. GLOBOCAN. http://globocan.iarc.fr/Pages/fact_sheets_population.aspx

5. American Cancer Society. Cancer Facts & Figures 2016. Atlanta, 2016; http://www.cancer.org/research/cancerfactsstatistics/cancerfactsfigures2016/index

6. American Cancer Society. Global Cancer Facts &Figures 3rd Edition. Atlanta, 2015; http://www.cancer.org/acs/groups/content/@research/documents/document/acspc-044738.pdf

7. WHO. http://www.euro.who.int/en/health-topics/noncommunicable-diseases/cancer/data-and-statistics

8. European Society for Medical Oncology. Death rates from pancreatic cancer predicted to rise in Europe in 2014; http://www.eurekalert.org/pub_releases/2014-04/esfm-drf042214.php

9. M. Ducreux, A. Sa. Cuhna, C. Caramella, A. Hollebecque, P. Burtin, D. Goéré, et all. on behalf of the ESMO Guidelines Committee. Cancer of the pancreas: ESMO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, treatment and follow-up. Annals of Oncology 26 (Supplement 5): v56–v68, 2015; https://annonc.oxfordjournals.org/content/26/suppl_5/v56.full.pdf+html

10. World Health Organization Regional Office for Europe. European health for all database (HFA-DB); http://data.euro.who.int/hfadb/

11. World Health Organization Regional Office for Europe. European mortality database (MDB); http://data.euro.who.int/hfamdb/

12. European Network of Cancer Registries. Breast Cancer (BC) Factsheet; http://www.encr.eu/images/docs/factsheets/ENCR_Factsheet_Breast_2014.pdf

13. E. Senkus, S. Kyriakides, S. Ohno, F. Penault-Llorca, P. Poortmans, E. Rutgers, S. Zackrisson & F. Cardoso, on behalf of the ESMO Guidelines Committee. Primary breast cancer: ESMO Clinical Practice. Guidelines for diagnosis, treatment and follow-up; Annals of Oncology 26 (Supplement 5): v8–v30, 2015; http://annonc.oxfordjournals.org/content/26/suppl_5/v8.full.pdf+html

14. European Network of Cancer Registries. Colorectal (CRC)-Large Bowel Cancer Factsheet; http://www.encr.eu/images/docs/factsheets/ENCR_Factsheet_Colorectal_2013.pdf

15. European Network of Cancer Registries. Lung Including Trachea and Bronchus (LUNGC) Cancer Factsheet; http://www.encr.eu/images/docs/factsheets/ENCR_Factsheet_Lung_2014.pdf

16. European Network of Cancer Registries. Prostate (PRC) Cancer Factsheet; http://www.encr.eu/images/docs/factsheets/ENCR_Factsheet_Prostate_2014.pdf

17. EUCAN. http://eco.iarc.fr/EUCAN/CancerSearch.aspx

18. EUCAN. http://eco.iarc.fr/EUCAN/Country.aspx?ISOCountryCd=642

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂHUNEDOARA – DEVA

Director Executiv Delegat,

Ec.Cinda Monica

Medic sef Departament SSP,

Dr.Birau Cecilia