iNruvrr,Zahdr pi sare

Era ciudat cum, in Gatlin, lucrurile bune se amestecau cu cele

rele. LJneori, era greu s[ le deosebegti. Oricum, intr-un final aiun-

geai si amesteci zahirul cu sarea gi loviturile cu siruturile, cum ar

zice Amma.

Nu gtiu cum stau lucrurile in altl parte. $tiu doar cum este inGatlin, iar situafia se prezinti astfel: cAnd m-am intors la locul

meu obiqnuit din bisericl,lAngi Surori, singurele noutiti transmise

prin cutia milei erau ci la Cafeneaua ,,Bluebird" nu se mai ser-

vea sup[ ,,hamburger", cI sezonul tartei cu piersici se apropia

de sfArgit qi cd. ni;te derbedei furaseri leaginul din cauciuc care

atArna in bitrinul stejar de lingl General's Green. ]umitate dintre

credinciogi mergea tdrgAind picioarele de-a lungul culoarului aco-

perit cu covor, purtind ceea ce mama numea pantofi de la Crucea

Rogie. Genunchii rogii gi umflafi deasupra ciorapilor trei sferturi

seminau cu o mare de picioare care igi linea respirafia. Cel pufin,

aqa mi se pirea mie.

Cu articulaliile indoite qi cu batistele strAnse in pumni, Surorile

deschideau mereu cirfile cu imnuri la pagina greqit6. Nimic nu le

putea impiedica si intoneze melodia, tare qi piligiiat, incercAnd sise acopere una pe cealalti. Cu excepfia mitugii Prue. Ea reuEea frrisi wea si cAnte armonios trei note din trei sute, insi nimlnui nu

l0 Kami Garcia gi Margaret Stohl

pirea si ii pese. Nu era nevoie ca unele lucruri si se schimbe, poate

c[ nici nu trebuia. Unele lucruri, cum era gi mituga Prue, trebuiausi faci noti discordanti.

Era ca qi cind nici nu fusese vari, iar noi ne aflam in siguranfd

intre aceste ziduri. Era ca gi cind nimic, in afari de razele strilucitoaregi colorate ale soarelui, care pitrundeau prin vitralii, nu ar fi pututajunge pani la noi. Nici Abraham Ravenwood, nici Hunting gi

haita lui insetati de singe. Nici Sarafine, mama Lenei, nici micarDiavolul insugi. Nimeni nu putea trece de ospitalitatea inverqunatia aprozilor care impirfeau programe. Chiar daci ar fi reugit sitreaci, preotul ar fi. continuat si predice gi corul si cinte, deoarece

nici micar apocalipsa nu ii putea impiedica pe locuitorii din Gatlinsi meargl la biserici sau si igi vire nasul unde nu le fierbea oala.

Dincolo de aceste ziduriinsi vara adusese multe schimbiri, atAt

in lumea Casterilor, cit qi in lumea Muritorilor, chiar daci locuitoriidin Gatlin nu gtiau asta. Lena se Revendicase atdt Lumind, cdLt gi

intuneric gi impirfise cea de-a $aptesprezecea Luni. Lupta dintreDemoni gi Casteri se soldase cu mulli morfi qi de o parte gi de cea-

lalti gi fbcuse o fisuri de mirimea Marelui Canion in OrdineaLucrurilor. Fapta Lenei echivala, in lumea Casterilor, cu spargerea

tibliplor care confineau cele Zece Porunci. Mi intreb ce ar crede

locuitorii din Gatlin dacd ar afla. Sper si nu afle.

in trecut, oragul acesta imi diduse o senzafie de sufocare, pe

care o uram. Acum insi era mai mult o senzafie Ia care mi agteptam

gi care avea s[-mi lipseascl intr-o buni zi. Zita aceea se apropia.

Nimeni nu gtia acest lucru mai bine ca mine.

Zahitr si sare, lovituri gi siruturi. Tipa pe care o iubeam se

intorsese la mine, schimbind lumea. Acest lucru se intAmplase, de

fapt, in vara aceasta.

A fost ultima oari cind am mai vizut supi ,,hamburger", tattdcu piersici gi leaginul din cauciuc. insi am vizut inceputul a altceva.

inceputul Sfirgitului Lumii.

7 septembrie

Linkubus

Stiteam in virful turnului alb de api, cu spatele la soare. Umbra

meaflri cap se risfrAngeapeste metalul cald givopsit, dispirind peste

margine, in vizduh. Vedeam oragul Summerville intinzindu-se

in fafa mea, pAni Ia lac, de la Route 9 pini la Gatlin. Acesta fusese

un loc al fericirii, pentru mine gi pentru Lena. Unul dintre ele, cel

pufin. insi nu eram fericit. imi venea s[ vomit.

Aveam lacrimi in ochi, lnsi nu qtiam de ce. Poate din cauza

luminii.

,,Haide, gata! A sosit momentul."

inclegtam gi desclegtam pumnii, privind casele, maqinile gi

oamenii minusculi, agteptind sd se intimple. Sim{eam un gol in

stomac din catza spaimei. Apoi, acele brafe bine cunoscute miprinseri cu putere de mijloc, lisindu-mi fbri aer gi tArAndu-mi

in jos pe scara de metal. M-am lovit cu falca de partea lateral[ a

balustradei gi m-am impiedicat. Am fiqnit in fa1i, incercind si ilpicilesc.

Cine e;ti?

insi, cu cAt mi leginam mai mult, cu atAt mai tare mi lovea.

Urmitorul pumn primit in stomac mi ficu si mi indoi. Atunci

i-am vizut tenigii negri. Erau atit de vechi 9i de uzafi, incit ar fiputut fi ai mei.

12 Kami Garcia qi Margaret Stohl

Ce vrei?

N-am a$teptat si-mi rispundd. Am sirit unul la gatul celuilalt.in acel moment am aruncat o privire spre faqa lui Ei am inlelesadevirul.

Eram eu.

in timp ce ne uitam unul in ochii celuilalt qi ne fineam strins degdt, ne-am rostogolit peste marginea turnului de api gi am cizut.

Cideam in gol, dar nu mi puteam gdndi decAt la un singurlucru.

in sfor;it.

M-am lovit zgomotos cu capul de pardoseall, apoi am cizutgrimad6, cu ceargafurile incollcite in jurul meu. Am incercatsi deschid ochii, insi aveam privirea incelogati de la somn. Ama$teptat si treaci panica.

in visele mele mai vechi, incercasem si fac tot posibilur ca Lenasi nu cadi. Acum insi eu eram cel care cidea. ce insemna asta? Dece m-am trezit cu sentimentul ci deja cizusem?

- Ethan Lawson Wate! Ce Dumnezeu faci acolo sus?

Amma arrea un mod aparte de a striga care te putea trezi dinmorli, dupi cum spunea tata.

Am deschis ochii, insi nu am reugit si deslugesc decdt o goseti,un piianjen care igi croia drum prin prafftri o finti anume gi cdtevacirli uzate, cu cotorul ntpt. clenciul 22, locul lui Ender, strdinii. $ialte cdteva. Minunata priveligte de sub patul meu.

- Nimic. inchideam fereastra.

M-am uitat la fereastri, insi nu am inchis-o. Dormeam intot_deauna cu ea deschisi. incepusem si o las deschisi dupd ce muriseMacon - mi rog, cAnd crezusem asta -, iar intre timp deveniseun obicei. Majoritatea oamenilor se simleau mai in siguranfi cuferestrele inchise, insd eu gtiam ci o fereastri inchisi nu m6 putea

Luna de foc 13

apira de lucrurile de care mi temeam. Nu putea fine departe un

Caster al intunericului sau un Incubus.

Nu eram convins ci i-ar fi putut fine ceva departe.

Dar daci exista o cale, Macon pirea hot[rdt si o glseasci. Nul-am mai vi'zut in ultima vreme de cAnd ne-am intors de la Marea

Barieri. Oricum, el fie era prin Tirneluri, fie incerca si giseasci o

waji protectoare ca sd Lege Ravenwood. Casa Lenei se transformase

intr-o forti'rea(d a solitudinii de cind cu cea de-a $aptesprezeceaLuni, atunci cAnd Ordinea Lucrurilor - balanp fini care echilibra

lumea Casterilor - se stricase. Amma lgi clidea propria fort[reafi a

solitudinii aici, la domeniul Wate - sau ,,o fortireali a superstifiei",

cum o numea Link. Amma ar fi numit-o ,,a lua m[suri preventive".

Presirase sare pe fiecare pervaz Ei se urcase pe scara gubredi a tatei

ca si poati atArna sticle cr[pate, cu gura in jos, de fiecare ramuri amirtului. in Wader's Creek, copacii cu sticle erau la fel de rispdndilica gi chiparogii. De fiecare dati cAnd o lntAlneam pe mama lui Linkla ,,Stop & Steal", doamna Lincoln mi intreba acelaqi lucru: ,,Aiprins vreun duh riu in sticlele alea?"

Mia; dori sd tl pot prinde pe al dumneavoastrd. Asta imi venea

si ii spun. Doamna Lincoln indesi in sacogi o sticll pr[fuiti de

Cola. Nu eram convins ci vreun copac cu sticle i-ar fi frcut fa{i...

in acel moment, nu imi doream decdt si simt o adiere. Dogoarea

m-a inviLluit cAnd m-am rezemat de vechiul cadran de lemn al

patului. Era densi gi sufocanti, ca o pituri pe care nu puteai si odai la o parte. De obicei, soarele necrulitor din Carolina de Sud era

mai pulin dogoritor in septembrie, insi nu gi anul acesta.

Mi-am frecat cucuiul de pe frunte gi m-am dus impleticindu-miin baie, ca si fac un duq. Am pornit apa rece. Am lisat-o si curgd

un minut, insi tot caldi era.

De cinci ori la rAnd. Cizusem din pat in cinci dimine{i conse-

cutive qi imi era teami si ii povestesc Ammei despre cogmaruri.

Cine gtie ce ar mai fi agifat in mirtul nostru? Dupi toate cele

intimplate in vara aceasta, Amma devenise extrem de protectoare

14 Kami Garcia gi Margaret Stohl

cu mine, ca un goim care iqi apdra cuibul. De fiecare dati cdndieEeam din casi aproape ci o sim{eam ca pe o umbrd, ca pe o stafiede care nu puteam scipa.

Nu mai suportam. Voiam si cred ci, uneori, un cogmar era doarun simplu cogmar.

Am simfit miros de bacon prijit gi am dat mai tare drumul laapi. Intr-un final, a venit gi apa rece. Abia cind m[ gtergeam amobservat ci fereastra se inchisese singuri.

- Gribeqte-te, Frumoasa din Pldurea Adormiti! Sunt pregititsd mi pun cu burta pe carte, l-am auzit pe Link spundnd lnainte siil vid.

Era cit pe ce si nu ii recunosc vocea. Era mai groas[ gi semdnamai mult cu a unui birbat decdt cu a unui tip c[ruia ii plicea s[cAnte la tobe gi si scrie cAntece neinspirate.

- Mda, oi fi tu pregitit de ceva, dar sunt convins ci nu pentrustudiu. M-am aEezatlAngi el,la masa noastrl ciobiti din bucitirie.Link se implinise atAt de mult, incit pirea ci sti pe un sciunel deplastic din gcoala primari. De cind egti punctual la gcoal[?

Aqezatd in fala aragazulti, Amma strinuti. iqi finea o mAni ingold, iar cu cealalt[ amesteca ouile-jumiri cu ,,Ameninfarea cu unOchi",lingura ei de lemn cu care impirlea dreptate.

-'Neafa, Amma!Din felul in care igi {inea un gold mai sus decAt celilalt, mi-am

dat seama ci era pregltiti si imi spuni vrute gi nevrute. Semina cuun pistol gata de tragere.

- Mi se pare ci e mai degrabi dupi-amiazd.Era gi timpul si nite alituri.

Pentru ea nu reprezenta un efort si stea lingi aragazul incinsintr-o zi toridi de varl. Problemele meteorologice nu reuqeau sio scoati pe Amma din rutini. Privirea ei imi aminti de asta in

Luna de foc 15

timp ce imi umplea cu omleti farfuria albastri cu alb, de porlelan

Dragonware. Aveam impresia ci imi pusese ln fap toate ouile dincuibar. Cu cdt micul dejun era mai bogat, cu atAt zitaera mai bun6,

era de pirere Amma. in ritmul acesta, pdni la absolvirea qcolii voi

deveni un biscuit uriag care plutegte intr-o cad[ plini cu aluat de

clStite. Omleta din farfuria mea era dovada vie. Era intr-adevirprima zi de gcoali.

Nu eram prea neribditor si mi intorc la liceul |ackson. Anultrecut, cu excepfia lui Linh aga-ziqii mei prieteni se purtaserd foarte

urit cu mine. Adevlrul era insi ci abia agteptam un motiv ca si ies

din casi.

- MinAnci, Ethan Wate!

Pe o alti farfurie, agezi felii de pAine prijiti, bacon gi o fierturigroasi din unt gi boabe de porumb. Amma puse in fala lui Linkun suport pentru farfurie, insi nu agezl nimic pe el. Nici mlcarun pahar. $tia ci Link nu va minca ouile preparate de ea sau orice

altceva gitit in bucdtiria noastri.Nici micar Amma nu ne putea spune care erau puterile lui

acum. Nimeni nu gtia, cu atAt mai pufin Link. Dac[ ]ohn Breed

era corcituri intre Caster qi Incubus, Link fbcea parte din generafia

urmltoare. Din cAte igi didea seama Macon, Link era echivalentul

lncubus al unui vdr indepirtat din Sud cu care te intAlneai ocazional

la weo nunti sau inmormAntare qi ciruia ii rosteai numele greqit.

Link iqi intinse relaxat brafele deasupra capului. Scaunul dinlemn scirlAi sub greutatea lui.

- A fost o vard lungi, Wate. Sunt pregitit si intru in joc.

Am inghilit o linguri de porumb fiert gi abia m-am ablinutsi nu il scuip. Avea un gust ciudat, sec. Amma nu mai pregitise

niciodati o fierturi atAt de rea la gust. Poate era din cauza cildurii.

- De ce nu o intrebi pe Ridley ce pirere are despre asta gi si-mispui gi mie?

El se infiori, iar eu mi-am dat seama c[ se discutase deja despre

acest subiect.

16 Kami Garcia gi Margaret Stohl

- Suntem in clasa a XI-a, iar eu sunt singurul Linkubus de Ia

)ackson. Am farmec, dar nu-mi folosegte la nimic. Am muqchi, dar. . .

- Poftim? Ai o rimi gi pentru muqchi?

Ag fi ris dacl nu m-ag fi chinuit si inghit boabele de porumbfiert.

- $tii la ce mi refer.

$tiam. Situafia era mai mult decdt ironici. Prietena lui ocazio-

nal[, veriqoara Lenei, Ridley, fusese o SirendL care putea suci cu

uqurinli capul oricirui biiat si il putea convinge si facd ce voia ea,

oricind voia. Asta pAni cAnd Sarafine li luase puterile, iar Ridleydevenise Muritoare cu doar cAteva zile inainte ca Link si deviniparlial Incubus. La scurt timp dupi acea mugcituri, am vdzut cu

tolii cum incepe transformarea, chiar sub privirile noastre.

Freza cu lepi ridicol de unsurogi a lui Link deveni o frezd cu fepiunsuroqi ridicol de migto. Pusese mugchi pe el gi igi umflase bicepgii

de parci erau aripioarele gonflabile pe care mama lui il obligase sile poarte chiar qi dupi ce invl]ase si inoate. Semdna mai degrabicu un membru al unei trupe rock decALt cu un tip care visa sd faciparte dintr-una.

- Eu nu m-as pune cu Ridley. Chiar daci nu mai este Siren6, totpoate provoca necazuri.

Am pus nigte fierturi de porumb gi nigte omleti pe o felie de

pdine prijiti, am trAntit o bucati de bacon in mijloc qi am rulatfelia.

Link se uita la mine de parcl i-ar fi venit si verse. Mdncarea numai avea acelagi gust acum ci era pe jumitate Incubus.

- Nu md pun cu Ridley, frate! Oi fi eu prost, dar nici chiar a;a

de prost.

incepeam si mi indoiesc. Am ridicat din umeri qi mi-am inde-sat in guri jumitate din sendvig. Nu avea un gust prea bun. Cred cifusesem prea zgdr cit cu baconul.

inainte si apuc si spun ceva, o mAni mi prinse zdravln de

umir. Am tresirit. Pre{ de o secundi, m-am vizut din nou in

Luna de foc 17

virful turnului de api din vis, pregitindu-mi pentru atac. Era doarAmma, care se preg[tea si imi fini obignuita ei prelegere referi-toare la prima zi de gcoall. Aga credeam eu, cel pufin. Ar fi trebuitsi observ a{a rogie de la incheietura mdinii ei. Un nou talisman

insemna intotdeauna ci se apropia furtuna.

- Nu gtiu ce avefi voi in cap de stafi aqa de linigtifi, ca qi cAnd

ar fi o zi oarecare. Nu s-a terminat - nici luna, nici dogoarea gi

nici treaba aia cu Abraham Ravenwood. Voi doi vi comportafi de

parci totul s-a incheiat, s-a lisat cortina gi e momentul si ieEifi de

pe sceni. Continul pe un ton mai grav. Ei bine, vi ingelafi amarnic.

Lucrurile au consecinfe, iar noi nu am vizut incd nici jumitatedintre acestea.

$tiam despre consecinfe. Erau peste tot, oricAt de mult mIstriduiam sI nu le v[d.

- Doamnl?Link ar fi trebuit si gtie cd era mai bine si taci din guri atunci

cAnd Amma vorbea despre lucruri intunecate.

Ea il apucl strins de cimagi, provocAnd noi fisuri in ablibildulcu Black Sabbath, aplicat cu fierul de cilcat.

- Stai aproape de bdiatul meu! O si atragi tot soiul de necazuri

acum, iar mie imi pare nespus de riu. insi este acel soi de bucluc

care o si vi fini departe de altele, zevzecilor. M-ai infeles, Wesley

Iefferson Lincoln?

Link incuviinli din cap, speriat.

- Da, doamn6.

Eu mi uitam la Amma. Nu ii diduse drumullui Link gi nici mienu avea de gind si imi dea drumul prea curA'nd.

- Nu te ambala, Amma! Nu e decAt prima zi de gcoal[. Nu existd

duhuri demonice sau Incubus sau Demoni la Iackson.Link igi drese glasul.

- Ei bine, nu e tocmai adevirat.Schiln un zimbet, insd Amma ii risuci cdmaga gi mai tare,

ficdndu-l si se ridice de pe scaun.

18 Kami Garcia gi Margaret Stohl

- Hei!

- Ji se pare amuzant? Link fu suficient de degtept incit sd-gi (inigura de data aceasta. Amma se intoarse citre mine. Am fost de fafd

cind p-a cizut primul dinte gi !i-ai pierdut maginu{a la PinewoodDerbyl. Am tiiat cutii de pantofi pentru diorame gi am glazurat

sute de torturi. N-am spus nimic atunci cind experimentul cu apia e$uat, aga cum fi-am spus ci se va intAmpla.

- Nu, doamnl.Era adevirat. Amma fusese o prezenll constanti in viafa mea. A

fost ldng[ mine cind a murit mama, acum un an gi jumitate, gi cAnd

tata a luat-o razna din cauza asta.

Ea igi lui mAna de pe cimaga mea la fel de brusc cum o ingftcase,iqi netezi gorpl gi iqi cobori vocea. Indiferent ce stdrnise aceastifurtuni, acum se potolise. Poate fusese din catza cildurii. incepeasi ne afecteze pe tofi.

Amma privi afari pe fereastri, peste Link qi peste mine.

- Am fost aici, Ethan Wate. $i voi fi in continuare, atAta timp cdt

vei fi gi tu. Atita timp cit vei avea nevoie de mine. Nici mai mult,nici mai pufin.

Ce voia si insemne asta? Amma nu imi mai vorbise niciodatiaga - de parci va veni weodati vremea in care nu voi mai fi aici sau

nu voi mai avea nevoie de ea.

- $tiu, Amma.

- Privegte-mi in ochi gi spune-mi ci nu egti la fel de speriat ca

mine!Vocea ei era joasi, aproape o qoapti.

- Ne-am intors teferi. Asta conteazi. Le vom descAlci pe toate.

- Nu este chiar atdt de simplu. Amma vorbea in continuare ingoapt5, ca qi cdnd am fi stat in strana din fafi, in biserici. Fii atent!

fi s-a pirut ci lucrurile sunt la fel in Gatlin de cAnd ne-arn intors?

Link vorbi, scirpinAndu-se in cap.

I intrecere cu maginule de jucirie organizat| de cluburile de cercetagi (n.tr.)

Luna de foc 19

- Doamn[, daci vi faceli griji in legitur[ cu Ethan gi cu Lena,va promit ce nu vor pifi nimic riu atAta timp cAt voi fi eu prinpreajml, cu toate superputerile mele.

El igi flexl bralul cu mindrie.Amma pufni.

- Wesley Lincoln. Nu gtii? Nu poli impiedica sI se intAmpleIucrurile despre care vorbesc eu, asa cum nu pofi impiedica boltacerului si cadl pe noi.

Am luat o inghilituri de ciocolati cu lapte qi a fost cAt pe ce sio scuip pe masi. Era prea d:ulce. Zahilrul se prelingea pe perefiigitlejului meu ca siropul de tuse. Ca omleta, care avusese mai multgust de bumbac, sau ca fiertura de porumb, care ar,rlsese mai multgust de nisip.

Totul era aiurea in acea zi, totul Ei toati lumea.

- Ce are laptele, Amma?

Ea a clitinat din cap.

- Nu gtiu, Ethan Wate. Ce are gura ta?

Mi-ag fi dorit si qtiu.

Dupi ce am iegit afari gi am urcat in Beater, mi-am intors capul

ii am aruncat o ultimi privire citre domeniul Wate. Nu gtiu de ce.

Ea stdtea la fereastri, intre faldurile draperiei gi mi privea cum mdindepirtez. Daci nu ag fi gtiut mai bine gi nu a9 fi cunoscut-o pe

Amma, ag fi putut jura ci pl1ngea.