lucrari practice biologie1
TRANSCRIPT
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 1/76
INTRODUCERE
Plantele sunt împărţite convenţional în două grupe mari: plante
inferioare (talofite) şi plante superioare (cormofite).
Spre deosebire de cormofite, talofitele nu au corp diferenţiat în organe
vegetative, au mărimi microscopice şi de cele mai multe ori sunt monocelulare
sau coloniale. Totodată, printre talofite, mai ales printre algele marine, seîntlnesc unele specii care au corpul de !eci de metri lungime, diferenţiat
morfologic în organe similare rădăcinii, tulpinii şi frun!ei. "u toate acestea
talul lor, de cele mai multe ori, constă din celule care e#ercită una şi aceeaşi
funcţie şi numai la cele mai evoluate morfologic se observă o diferenţiere în
structura şi funcţia celulelor ($aminaria, %acroc&stis). 'ameţii sunt produşi de
structuri unicelulare numite gametocişti la toate talofitelor cu e#cepţia
carofitelor unde apar structuri pluricelulare. eproducerea se#uată la talofiteeste repre!entată de autogamie, i!ogamie, ani!ogamie, oogamie,
gametangiogamie, conugare.
"iclul de viaţă al multor talofite cuprinde gametofa!a cu o durată lungă
de timp şi sporofa!a cu o durată mai mică. *#istă şi în acest ca! e#cepţii. $a
unele alge brune sporofa!a este dominantă, iar gametofa!a este redusă la
gameţi (la Fucus) ceea ce se aminteşte de ciclul de viaţă de la cormofite. Tot o
e#cepţie este situaţia de la algele roşii. "iclul lor de viaţă cuprinde trei
generaţii: două incuse în sporofa!ă (carposporofitul şi tetrasporofitul) şi a treia
generaţie (gametofitul) inclusă în gametofa!ă. +ceastă e#cepţie trebuie privită
ca o soluţie adoptată de rodofitele superioare la probabilitatea redusă de
apariţie a !igotului, probabilitate care odată îndeplinită este urmată de o
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 2/76
multiplicare apreciabilă a mito- şi meiosporilor finali!nd prin creşterea
numărului de gametofiţi.
upă modul de nutriţie talofitele sunt foarte variate: /eterotrofe
autotrofe şi mi#otrofe. e aceea produsul de asimilaţie este variat: glicogen
leuco!ină, uleiuri, volutină, paramilon, amidon, etc.. eci, plantele inferioare
nu au origine monofiletică, ci una polifiletică şi o evoluţie de sine stătătoare.
0nteresul pentru studiul plantelor inferioare a crescut în ultimul timp
pentru că s-a înţeles rolul talofitelor în natură şi că aceste organisme deţin o
parte din informaţia subtilă a funcţionării unui ecosistem. *le pot fi întlnite pe
sol, în sol, pe suprafaţa arborilor, în ba!ine acvatice, în i!voare cu apa termală,
pe g/eţarii din +rctica şi din +ntarctica şi în aer. 1nele specii de alge acvatice
se pot de!volta în cantităţi e#agerate, provocnd fenomenul de 2înflorire3 a
apei, dnd o culoare şi un miros caracteristic, influenţnd calităţile potabile şi
te/nice ale apei. Pentru prevenirea unor astfel de fenomene nedorite, se cere,
în primul rnd, studierea ta#onomiei, ecologiei şi biologiei speciilor.
%anualul nostru propune o cale de familiari!are a studenţilor cu
ta#onomia, biologia şi ecologia talofitelor după un sistem care nu coincide cu
sistemul filogenetic tradiţional e#pus în manualele de botanică. Sistemul
propus se ba!ea!ă pe componenţa pigmenţilor fotosintetici şi a produselor
fotosinte!ei, ca nişte caractere constante şi deosebit de importante în
ta#onomia autotrofelor. 4rdinea e#punerii materialului nu este originală.
%odelul e#punerii este cel al programelor manualelor de botanică din ţările
occidentale ( aven, *vert, *ic//orn) urmărindu-se familiari!area studenţilor
cu structura celulei şi a talului la diferite grupe de plante inferioare, cu
structura organelor de reproducere considerată primordială în ta#onomie
5
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 3/76
LUCRAREA I
Regnul Monera
Increngatura Cyanophyta
"uprinde alge unicelulare, coloniale şi filamentoase care au
clorofila 6a6, #antofile, carotenoi!i, ficoeritrină ficocianină şi alloficocianină
(aceste caractere apropie cianofitele de lumea algelor).
7u au nucleu individuali!at (adevărat), nu au plastide, mitocondrii şi
reproducere se#uată (aceste caractere apropie cianofitele de bacterii
înfăţişnd legături strnse de filogenie între aceste două grupe de
procariote:cianofite-bacterii). "elulele au perete celular8 deseori la e#terior
peretele produce un înveliş mucilaginos numit teacă (vagină) cu grosime
mare la sporii de re!istenţă.
"elula are conţinutul diferenţiat în cromatoplasmă (colorată divers)
situată la periferia celulei şi centroplasmă (incoloră) situată în partea
centrală a celulei.
1nele cianofite filamentoase conţin celule speciali!ate numite
heterocişti (celule cu pereţi groşi cu conţinut omogen, cu rare inclu!iuni
granulare şi pigmenţi).
9eterociştii fi#ea!ă a!otul atmosferic în condiţii anaerobe şi, prin
ruperea lor, filamentele se fragmente!ă în porţiuni scurte numite hormogonii
din care se de!voltă noi taluri.
+ceste alge au un tip de celule speciali!ate numite achineţi (bogate
în inclu!iuni granulare de re!ervă) cu pereţi groşi menite să re!iste în condiţii
nefavorabile ( spori de re!istenţă ).
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 4/76
Clasificare: Cyanophyta cuprinde clasele : Cyanophyceae şi
rochlorophyceae. in clasa "&anop/&ceae reţinem subclasele :
Chroococcophyci!ae şi "ormogoniophyci!ae#
Cheia !e !eterminare pentru su$clase
l a. Specii unicelulare, coloniale sau filamentoase, totdeauna fară
/ormogonii şi /eterocişti.................................................Chroococcophyci!ae
l b. Specii cu structură filamentoasă, cu tric/omi cu înmulţire prin
spori pluricelulari ; /ormogonii..................................."ormogoniophyci!ae
%u$clasa Chroococophycidae
Cheia !e !eterminare pentru or!ine
l a. Specii unicelulare sau coloniale, fără deosebire morfologică între
vrf şi ba!ă................................................................................Chroococcales
l b. Specii filamentoase, cu filamente trtoare sau verticale fără
/eterocişti...<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<leurocapsales
&r!inul Chroococcales
'amilia Chroococcaceae
"uprinde specii cu celule sferice nediferenţiate sau forme coloniale
nediferenţiate fără o dispunere liniară a celulelor.
Cheia !e !eterminare a genurilor
l a. =orme coloniale, cu celule sferice. "oloniile cu 5-> celule (rar mai
numeroase) înconurate de învelişuri concentrice
gelatinoase ........................................................................................................
Ioeocapsa
?
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 5/76
l b. =orme coloniale cu celule sferice, elipsoidale sau alungite,
înglobate într-o substanţă gelatinoasă8 colonia are o teacă mai mult sau mai
puţin precisă......................................................................................Microcystis
l c. =orme coloniale cu celule globuloase, elipsoidale sau cilindrice.
"oloniile sunt tabulare, alcătuite din ?-@ sau mai multe celule, în grupe de
cte ?........................................................................................Merismope!ia
enul Gloeocapsa
"uprinde specii care formea!ă colonii cu cte 5-> celule şi mai multe
(foarte rar). "oloniile sunt înconurate de învelişuri mucilaginoase
concentrice, incolore sau colorate (galben, albastru, brun sau roşu). upă
divi!iune celulele rămn înglobate în pereţii mucilaginoşi ai celulei-mamă
apoi flecare celulă-fiică îşi elaborea!ă propriul perete mucilaginos în
interiorul celulei mamă.
GIoeocapsa polydermatica. *ste o specie cu talul compartimentat
mai mult sau mai puţin strns de culoare oliv-brun. Teaca este incoloră groasă
cu multe straturi evidente. "reşte pe stnci umede.
enul Microcystis
"uprinde specii coloniale cu celule aşe!ate neuniform într-o substanţă
mucilaginoasă. "elulele au proprietatea de a se divide în toate direcţiile. in
acest motiv coloniile sunt neregulate.
Microcystis aeruginosa *ste o specie cu celule sferice pnă la
alungite de obicei cu vacuole pline cu ga! ceea ce le dă o culoare aproape
neagră. Aacuolele cu ga! contribuie la menţinerea coloniilor la suprafaţa apei.
"reşte în planctonul apelor stătătoare sau lin curgătoare. eseori provoacă
înflorirea apei.
B
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 6/76
enul Merismopedia
"uprinde specii cu colonii plate de formă pătrată sau triung/iulară. Cn
plan sunt dispuse ?-@ celule sau mai multe. "elulele au formă globuloasă,
eliptică sau cilindrică şi se divid pe două direcţii ale spaţiului. Cn citoplasmă
sunt vacuole ga!oase.
Merismopedia punctata. *ste o specie cu celule sferice pnă la ovale
aşe!ate într-un singur plan şi înglobate într-o structură gelatinoasă
(mucilaginoasă). "elulele sunt dispuse cte două8 perec/ile de celule sunt
separate unele de altele prin mucilagiu. "reşte în ape dulci, în apropierea
malului apelor cu vegetaţie abundentă.
%u$clasa Hormogoniophycidae
Cheia !e !eterminare pentru or!ine
l a. Specii cu tal ramificat (prototal), adesea cu /eterocişti
%tigonematales
l b. Specii cu tal filamentos, neramificat (sau fals ramificat), care se
înmulţesc prin /ormogonii şi uneori prin ac/ineti. Talul are
/eterocişti ............................................................................................................
ostocales
.b. Talul nu are /eterocişti....................................................&scillatoriales
&r!inul &scillatoriales
'am# Oscillatoriaceae
"uprinde specii filamentoase, neramificate sau fals ramificate,
drepte ori diferit îndoite. Teaca de gelatină nu este pre!entă: dacă este
@
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 7/76
pre!entă atunci ea este subţire (uneori groasă)8 de cele mai multe ori teaca este
incoloră.
Cheia !e !eterminare a genurilor
l a. Tal filamentos subţire drept ori neregulat îndoit. ar poate avea
formă de spirală regulată foarte la#ă<<<<<<<<<<<<&scillatoria
l b. Tal filamentos subţire răsucit în spirală regulată cu mai mult de l -5
ture (dacă au mai puţin de -5 ture este genul omeria). Pereţii transversali ai
celulelor pot fi uşor sau greu vi!ibili
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<..<<%pirulina
l c. Tal filamentos, subţire, înconurat întotdeauna de o teacă gelatinoasă
tare. =ilamentele sunt libere sau reunite în mănunc/iuri fără aspect de
tufă........................................................................................................... Lyng$ya
enul Oscillatoria
Speciile acestui gen au talul filamentos şi subţire. =ilamentele sunt
solitare ori grupat împletite formnd straturi compacte (pelicule) care acoperă
solul umed sau plutesc sub formă de crustă groasă deasupra apei din bălţi ori
ba!ine poluate.
=ilamentele sunt divers colorate în nuanţe de albastru, verde, galben,
roşu, violet sau brun. "apetele filamentelor vii e#ecută mişcări de pendulare
sau rotire.
Oscillatorta princeps. T alul filamentos fără teacă de gelatină
enul Spirulina
"uprinde specii acvatice răspndite în mlaştini, ape stătătoare, dulci,
salmastre, în planctonul rurilor şi a lacurilor ba!ice, sărate, minerale, termale.
=ilamentele sunt subţiri, solitare sau formnd o peliculă8 nu au teacă de
D
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 8/76
gelatină8 forma lor este regulat spiralată. Pereţii transversali ai celulelor sunt
slab vi!ibili, doar la formele mari pereţii sunt vi!ibili. =ilamentele se mişcă în
sensul răsucirii în urul a#ului longitudinal.
Spirulina platensis. *ste o specie cu filamente regulat răsucite. *ste o
algă comună care produce înflorirea apei în ape calde şi alcaline.
enul Lyngbya
Speciile acestui gen sunt asemănătoare cu cele ale genului 4scillatoria,
dar se deosebesc prin pre!enţa tecii gelatinoase foarte bine de!voltate.
=ilamentele sunt solitare şi formea!ă straturi compacte de formă şi consistenţă
diferită. Sunt drepte ori divers îndoite. Teaca este incoloră sau colorată în
galben, brun8 uneori este subţire alteori groasă. =ilamentele nu oscilea!ă, ci
alunecă în interiorul tecii.
&r!inul ostocales
'am# ostocaceae
"uprinde specii cu filamente drepte ori neregulat îndoite, solitare ori
reunite în colonii gelatinoase. "elulele vegetative sunt de forme diferite şi
nediferenţiate funcţional. 9eterociştii sunt pre!enţi intercalar şi mai rar terminal
sau ba!al.
Cheia !e !eterminare a genurilor
l a. =ilamentele formea!ă colonii gelatinoase, macroscopice şi mai
rar microscopice....<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<.ostoc
l b. =ilamente cu /eterocişti intercalari. Sporii pot fi în contact direct
cu /eterociştii8 pot fi solitari sau în şirag şi de cele mai diverse forme. "elulele
vegetative sunt globuloase sau de alte forme, dar nu disc oi dal e. Tea ca
>
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 9/76
get ali noa să est e inv i!i bi lă în apă <......................................
<.Ana$aena
enul ostoc
"uprinde specii cu filamentele înglobate într-o teacă gelatinoasă
formnd colonii microscopice sau macroscopice de mărimea unei prune.
Cn stadiul tnăr coloniile sunt globuloase sau aproape sferice, iar la
maturitate sunt rotunite sau plate.
=ilamentele sunt alcătuite din celule vegetative, /eterocişti şi spori.
9eterociştii sunt intercalari foarte rar terminali, în formă globulară sau
elipsoidală. Cn masa gelatinoasă filamentele sunt dipuse spiralat, împletite
regulat ori radial. "elulele de 7ostoc sunt similare celor de +nabaena, dar
filamentele sunt incluse într-o masă gelatinoasă.
ostoc commune. *ste o specie cu colonia membranoasă plată care
poate să aibă mulţi cm. în diametru. "uloarea este galben verde, oliv-verde ori
brună. "reşte pe sol umed ori suprafeţe umede.
enul !nabaena
"uprinde specii cu filamente drepte ori îndoite solitare sau reunite în
pelicule ori g/eme.
Teaca gelatinoasă este moale, difu!ă foarte rar diferenţiată şi
vi!ibilă: de obicei în apă nu se observă. 9eterociştii sunt intercalţi. Sporii sunt
solitari sau dispuşi în şirag, uneori în contact direct cu /eterociştii.
!nabaena flos"a#ue. +re filamente subţiri neregulat răsucite. Sporii
sunt dispuşi în şirag şi se formea!ă lngă locul de împletire a
E
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 10/76
filamentelor deseori aproape de /eterocişti. +nabaena flos-aFue produce
uneori înflorirea apei şi trăieşte alături de %icroc&stis.
'am# $i%ulariaceae
"uprinde specii cu filamente subţiri asimetrice, mai îngroşate la
miloc unde este !ona meristematică (intercalară) şi subţiate spre vrf (unde
celulele sunt vacuoli!ate).
Cheia !e !eterminare a genurilor
l a. =ilamente reunite în colonii gelatinoase8 dispunerea lor este
radială, sporii lipsesc întotdeuna........................................................Rivularia
l b. Sporii sunt pre!enţi ...................................................Ioeotrichia
enul $i%ularia
"uprinde specii cu filamente care se subţia!ă treptat spre vrf şi se
termină filiform. =ilamentele sunt reunite în colonii sferice, fi#ate, rar
planctonice.
$i%ularia dura. Specie cu /eterocist dispus ba!al, dar fără spor de
re!istenţă ataşat. %ucilagiul (teaca de gelatină) este tare, cu consistenţă
fermă. "reşte în ape dulci, salmastre, stătătoare sau curgătoare.
enul GIoeotrichia
"uprinde specii de apă stătătoare, rar curgătoare8 uneori este
întlnită şi printre muşc/ii din turbării. =ilamentele sunt progresiv subţiate la
vrf, terminndu-se filiform. =ilamentele sunt reunite în colonii
gelatinoase în formă aproape sferică.
GIoeotrichia pisum Specie cu filamente subţiri asimetrice, progresiv
subţiate la vrf şi terminate filiform. 9eterocistul este ba!al, urmat de un
ac/inet re!ultat din contopirea ctorva celule vegetative plasate deasupra
G
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 11/76
/eterocistului. "reşte în ape stătătoare pe plantele acvatice submerse. Provoacă
înflorirea apei.
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 12/76
LA*A I
Cyanophyta
Cyanophyceae
Chroococcophyci!ae
Chroococcales
Chroococcaceae
loeocapsa poly!ermatica (după A.Halaru şi colab
#)
5
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 13/76
Microcystis aeruginosa (după A.Halaru şi colab#)
Merismope!ia punctata (după A.Halaru şi colab.)
"ormogoniophyci!ae&scillatoriales
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 14/76
&scillatoriaceae
&scillatoria princeps
%pirulina platensis#
?
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 15/76
Lyng$ya sp#(după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A.)
ostocales
ostocaceae
ostoc commune#(după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A.)
B
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 16/76
Ana$aena +los,a-ue (după A.Halaru şi colab.)
Rivulariaceae
loeotrichia pisum(după A.Halaru şi colab#)
@
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 17/76
LUCRAREA II
Increngatura $hodophyta
+lgele roşii sunt organisme marine care vieţuiesc în !ona litorală şi
sublitorală a mărilor.
Pot fi alge monocelulare de formă cocoidă, alge lamelare,
/eterotri/e şi filamentoase prinse de substrat prin ri!oi!i.
"elulele au de obicei un singur nucleu, dar în unele ca!uri celulele
bătrne sunt polinucleate. odofitele inferioare au celule cu un singur
cromatofor stelat uneori prevă!ut cu pirenoid. odofitele superioare au
celule cu numeroşi cromatofori parietali cu formă lamelară sau de
grăuncioare.
eproducerea se#uată este de tipul oogamiei. "arpogonul are o
formă de butelie cu ba!a dilatată (!ona unde este oosfera), cu o prelungire
numită tric/ogin la rodofitele superioare floridee. "arpogonul se
de!voltă pe o ramură scurtă numită ramură carpogonială.
Spermatocistele sunt celule mici, adunate în ciorc/ine, situate la
capătul ramurilor spermatogene. =iecare spermatocist (celulă mică)
produce cte o spermatie imobilă. upă ce sunt eliberate, spermatiile se
deplasea!ă pasiv, cu autorul apei, spre carpogon. $a locul de contact al
spermatiei cu carpogonul pereţii se resorb şi nucleul spermatiei începe
deplasarea spre oosferă. e!ultatul fecundării este carposporul. in
carpospor apare tetrasporofitul unde se formea!ă tetrasporii din care apar
gametofiţii.
"lasificare: $hodophyta cuprinde clasa $hodophyceae: subclasa
&angiophycidae şi subclasa 'lorideophycidae.
D
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 18/76
Cheia !e !eterminare pentru su$clase
l a. +lge rodofite fără tric/ogin............................... &angiophycidae
l b. +lge rodofite cu tric/ogin.................................'lorideophycidae
Subclasa &angiophycidae
Cheia !e !eterminare a or!inelor
l a. +lge unicelulare fără tal diferenţiat. Se înmulţesc numai
prin monospori ori ac/ineţi ...................................................... (orphyridiales
l b. Tal filametos sau lamelar, deseori /eterotric/............. &angiales
Ordinul (orphyridiales
'am. (orphyridiaceae
+lge tericole cu ar/etal disociat în celule rotunde care se
înmulţesc prin bipartiţie. "olonii în geluri amorfe.
Genul (orphyridium
+lge comune sub formă de plăci de culoare roşu înc/is, întlnite pe
sol, la ba!a !idurilor, în locuri sărate, la marginea mărilor. "elulele sunt
rotunde, globuloase solitare sau în aglomerări mucilaginoase informe.
(orphyridium purpureum. *ste o algă roşie ce creşte pe soluri
sărăturoase sau în ape salmastre. +lga formea!ă aglomerări mari de
apro#imativ B cm. "romatoforul este mare, stelat, cu pirenoi!i.
Ordinul &angiales
"uprinde alge cu talul mare, lamelar sau filamentos simplu ori
ramificat alcătuit din unul ori cteva straturi de celule.
Cheia !e !eterminare a genurilor
l a. Tal filamentos polistic/, pluristratificat, liber în mediul
>
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 19/76
marin............................................................................................. &angia
l b. Tal lamelar foliaceu......................................................... (orphyra
'am. &angiaceae
Genul (orphyra
+lge cu talul roşu-violaceu, lamelar-foliaceu, care poate aunge la ?G
cm (în mod e#cepţional depăşeşte m). $ama foliacee se îngustea!ă către
ba!ă şi forme!ă un Jstip3 scurt cu o calo!itate de fi#are. Structura talului este
monostromatică. Sunt alge arctice şi subarctice comestibile.
(orphyra leucosticta. *ste o algă roşie marină. Talul lamelar
pre!intă o porţiune lăţită cu margini cutate şi o parte ba!ală îngustată, redusă
cu care se prinde de substrat. "reşte în %area %editerană şi în %area 7eagră.
Subclasa 'lorideophycidae
Cheia !e !eterminare a or!inelor
l a. +lge cu aparatul vegetativ cladom uni- sau multia#ial. amurile
carpogoniale i!olate.................................................................... emalionales
l b. +paratul vegetativ un cladom unia#ial care ia naştere direct din
spor (nu au protonemă). amura carpogonială este formată din ? celule
.....................................................................................................Ceramiales
l c. +parat vegetativ cladom multia#ial uneori fucoid. "elulele au
cromatofori discoidali................................................................Gigartinales
Ordinul emalionales
"uprinde B familii dintre care noi ne vom referi la familia:
&atrachospermaceae.
'am. &atrachospermaceae
E
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 20/76
"uprinde alge filametoase, violete, violet-purpurii sau gri-albăstrui
care cresc în ape curgătoare fi#ate pe pietre ori alte suporturi dure din apă.
=amilia cuprinde 5 genuri: Chantrasia şi &atrachospermum.
Genul &atrachospermum
"uprinde alge roşii răspndite în ape dulci limpe!i, lin curgătoare. Talul
formea!ă tufe mici, moi gelatinoase.
&atrachospermum moniliforme. *ste o algă cu talul alcătuit din
noduri şi internoduri, ramificat şi cu aspect de tufă. 0nternodurile sunt alcătuite
dintr-o singură celulă alungită, iar nodurile sunt alcătuite din mai multe celule
mici. $a noduri se formea!ă verticile de ramuri secundare, iar la ba!a lor
iau naştere filamente subţiri (ramuscule) care se prelungesc în lungul
internodului superior şi inferior alcătuind o corticaţie.
Ordinul Ceramiales
*ste cel mai bogat ordin al algelor roşii. "uprinde ? familii. 7oi
ne vom referi la familiile: Ceramiaceae , )asyaceae şi $hodomelaceae
'am. Ceramiaceae
"uprinde alge cu talul alcătuit dintr-un filament a#ial , acoperit în
parte de celule mici care alcătuiesc stratul cortical.
Cheia !e !eterminare a genurilor
l a. Tal dic/otomic ramificat, cu strat cortical continuu sau numai pe
o parte a talului. =ronda este cilindrică. amura carpogonială se
de!voltă pe celula ba!ală a filamentului cortical ...................................
<<<<<<<<<<<<<<<<<..Ceramium
l b. amura carpogonială se de!voltă pe anumite celule, dispuse
lateral pe 6lăstarii6 ba!ali. amurile laterale pornesc altern de la fiecare
5G
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 21/76
segmen t. 'onimoblast al cătui t d in gon imolobi rotuniţi
..............................................................................................Callithamnion
Genul Ceramium
"uprinde alge cu tal grosier pnă la 5G cm cu fronde filamentoase,
cu corte# pe toată lungimea ori numai pe articulaţii.
Ceramium rubrum. +re talul filamentos şi ramificat. Terminaţiile
filamentelor sunt dic/otomice. "ele două terminaţii (e#tremităţi) sunt
curbate una către alta în formă de cleşte.
"elulele care alcătuiesc talul sunt cilindrice, dispuse una după alta
în şir a#ial. $a articulaţia dintre aceste celule se formea!ă un manşon
alcătuit din celule mici, roşii ce dau filamentelor un aspect articulat.
+ceastă algă este frecventă în %area 7eagră.
Genul Callithamnion
"uprinde alge roşii cu tal filamentos, ramificat aproape dic/otomic
sau radiar8 filamentele se dispun altern.
Callithamnion polispermum. *ste o algă cu talul în formă de arbust,
ramificat aproape dic/otomic sau verticilat. =ilamentele sunt compuse dintr-
un rnd de celule plurinucleate, mari la ba!a filamentului şi mai mici la
vrf. amurile sunt lipsite de perişori terminali. "reşte în %area 7eagră
începnd din mai pnă în octombrie.
'am. $hodomelaceae
"uprinde alge roşii cu tal ramificat, cilindric, aplati!at sau foliaceu.
"ladomii talului sunt cu aspect de tiă învelită în pleuridii corticante.
=amilia cuprinde genuri. 7oi ne vom referi numai la genul Polysiphonia.
5
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 22/76
Genul (olysiphonia
"uprinde alge cu talul vertical, articulat, cu ramificaţii în
multiple planuri.
Talul este în formă de tufă cu înălţimea de G-5G cm. amurile au
strat cortical, de culoare purpurie înc/isă. Se fi#ea!ă de substrat printr-o
talpă discoidală sau prin formaţiuni ri!oidale. "reşte în %area 7eagră.
'am. )asyaceae.
"uprinde alge roşii cu tal adesea cilindric, sub formă de cordon
puternic ramificat, cu ramuri lungi şi scurte care cresc liber. =amilia
cuprinde genuri.
Genul )asya
"uprinde alge cu tal cilindric, strat cortical la# şi rămurele
monosifonale numeroase.
)asya elegans. *ste o specie cu talul filamentos, fin ramificat cu a#ul
şi ramurile principale pluristratificate. ămurelele sunt monosifonalerăspndite pe tot talul. "reşte în %area 7eagră.
&r!inul GIG!$TI!L*S
"uprinde alge roşii marine grupate în G familii.
'am. (hyllophoraceae.
"uprinde alge cu tal cilindric, plat simplu sau ramificat.
(hyllophora sp. +re talul la ba!ă alungit şi la vrf obtu!, lamelarsimplu ori ramificat. Talul şi ramurile au o îngroşare mediană, iar suprafaţa
lor este netedă şi cu marginile ondulate. "reşte frecvent în %area 7eagră.
'am. Gigartinaceae
55
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 23/76
+lgele au talul cilindric, plat, lamelar ori crustos, simplu sau
ramificat.
Genul Chondrus
+lge cu tal plat dic/otomic neregulat sau penat ramificat, cu o talpă
de prindere.
Chondrus crispus. +re aspect de bandă ramificată cu ramurile lăţite.
Partea inferioară de formă aproape cilindrică fi#ea!ă planta pe stnci printr-
o talpă (crampon). *ste răspndită în 4ceanul +tlantic.
5
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 24/76
LA*A II
$hodophyta
$hodophyceae
&angiophycide
(orphyridiales
(orphyridiaceae
5?
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 25/76
orphyri!ium purpureum#(după A.Halaru şi colab#)
&angiales
&angiaceae
5B
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 26/76
orphyra leucosticta#(după 4buc/ P.+.din 'orlenIo %.A#)
'lori!eophyci!ae
emalionales
.atrachospermacee
5@
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 27/76
.atrachospermum monili+orme#(după Pop 0 şi colab#)
CeramialesCeramiacee
5D
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 28/76
Ceramium ru$rum#(după A Halaru şi colab#)
Callihtamnion polispermum#(după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A.)
Rho!omelacee
5>
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 29/76
olysiphonia sp#(după A.Halaru şi colabE/asyacee
5E
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 30/76
/asya elegans (după Peterfi Ht. 0onescu +l.)
igartinales
hyllophoracee
hyllophora sp#(după Peterfi Ht ,0onescu +l#)igartinacee
Chon!rus crispus ( după %i/ai '/. din Kettstein #)
G
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 31/76
LUCRAREA III
Increngatura Cryptophyta
"uprinde forme libere, monadoide, solitare sau cocoide, palmeloide
şi imobile. "romatoforii sunt sau nu pre!enţi. =ormele imobile au
!oospori biflagelaţi asemănători cu celulele mobile avnd criptă ori şanţ
longitudinal.
Clasa Cryptophyceae
Ordinul Cryptomonadales
'amilia Cryptomonadaceae
"uprinde forme cu 5 flageli divergenţi şi tric/ociste aşe!ate în
serii longitudinale.
Cryptomonas o%ata. *ste liberă solitară turtită dorsoventral, cu
partea posterioară rotunită. *#tremitatea anterioară este truncată, cu o
depresiune sau şanţ longitudinal prelungit spre interiorul celulei ca o
criptă. +re 5 cromatofori (cu pirenoi!i) de culoare brună. "reşte în ape
dulci.
Increngatura )inophyta
"uprinde forme unicelulare cu sau fără carcasă (tecă,
coc/il ie) bivalvă, cu 5 flageli cu sau fără şanţuri pe carcasă. 7e vom
referi la clasa )inophyceae, în care sunt cuprinse subclasele:
(rorocentrophycidae şi (eridiniphycidae
Cheia !e !eterminare a su$claselor
l. a. "elule fără şanţuri, cu 5 flageli apicali /eteromorfi
<.......................................................................................
<.. (rorocentrophycidae
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 32/76
l b. "elule cu un şanţ transversal (cingulum) şi un şanţ vertical
ori longitudinal (sulcus). =lagelii sunt cte unul plasaţi în cele 5 şanţuri
<.....................................................................<<<<< (eridiniphycidae
Subclasa (rorocentrophycidae
Ordinul (rorocentrales
"uprinde forme cu celula acoperită într-o carcasă celulo!ică
bivalvă fără şanţuri.
'am. (rorocentraceae
"elulele sunt sferice ovate sau eliptice fără dinţi sau cu -5
dinţişori de o parte şi de alta a locului de ieşire a flagelilor.
*+u%iaella cordata. "elule cu formă ovat-alungită, cu simetrie
bilaterală, libere, solitare şi mobile. "arcasa este celulo!ică alcătuită din 5
umătăţi de forma unor sticle de ceas. +nterior are 5 flageli dintre care
unul este îndreptat înainte şi celălalt în formă de arc. e o parte şi de alta
a locului de ieşire a flagelilor se află uneori -5 dinţişori. Cn celulă sunt
5 cromatofori bruni gălbui cu pirenoi!i şi un nucleu mare ba!al.
Subclasa (eridiniphycidae
Ordinul (eridiniales
"uprinde forme mobile monadoide biflagelate, cu carcasa formată
din numeroase plăci cu pori.
'am. (eridiniaceae"elulele au o carcasă cu structură poligonală uşor vi!ibilă.
(eridinium tabulatum. "elule solitare, libere, mobile de formă ovată,
turtite dorso-ventral acoperite cu o carcasă celulo!ică. Hanţul transversal
(cingulum) este aproape la miloc şi împarte celula în două. "ele două părţi
5
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 33/76
sunt acoperite de epitecă (la nivelul epiconului) şi de /ipoteca (la nivelul
/ipoconului) care alcătuiesc de fapt carcasa celulo!ică. Hanţul sulcus este pe
/ipocon (acoperit de /ipotecă), pe partea ventrală, dispus perpendicular pe
cingulum. Cn şanţul cingulum este flagelul cingular, iar în sulcus este flagelul
sulcal. "reşte în ape marine.
'am. Ceratiaceae
enul Ceratium
"uprinde celule ale căror carapace (carcasă) pre!intă apendici în
formă de coarne. *piteca are întotdeuna un corn, iar /ipoteca are -
coarne. Partea mediană a corpului este aproape întotdeauna aplati!ată
dorsoventral.
Increngatura Chrysophyta
Clasa &acillariophyceae
"aractere generale
-iatomeele sunt organisme monocelulare, coloniale, microscopice cu talul
cocoid8
-"romatoforii au culoare brună8
-"elula este acoperită cu un înveliş silicios numit carapace8
-"arapacea are formă de cutie şi este compusă din 5 teci: una
e#terioară numită epitecă şi cealaltă internă numită /ipotecă. Tecile au
valvă (faţă) şi pleură (partea laterală)8
-Pe valve se observă striaţii constante la număr şi formă care servesc
la sistematica diatomeelor8
-$a unele diatomee valvele au un canal longitudinal numit rafă.
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 34/76
iatomeele se împart în 2 subclase: Centrophycidae şi
(ennatophycidae
Cheia !e !eterminare a claselor
l a. Aalve rotunde, eliptice, tri- Fuadri, sau multiung/iulare cu simetrie
radială, cu areole, rar cu puncte şi striuri ..............................Centrophycidae
l b. Aalve larg eliptice pnă la îngust liniare cu structură bilaterală, cu
striuri, puncte ori coaste transversale aşe!ate penat în raport cu rafa situată
de obicei central. 1neori rafa este pe marginea
valvei ............................................................................................
. (ennatophycidae
Subclasa Centrophycidae
Ordinul Coscinodiscales
"uprinde diatomee cu valve în general circulare, fără e#crescenţe, la
maoritatea genurilor.
Fam. Coscinodiscaceae
iatomeele au valve discoidale, rotunde, netede, conve#e cu
structură areolată, punctată sau striată, radiară.
Cyclotella operculata. "elula este solitară în formă de disc sau tobă.
Aalvele sunt circulare cu aria centrală nu prea largă şi cu ornamentaţii
punctiforme dispuse radial. e la aria centrală la marginea valvei este o
!onă cu striuri dispuse radial. "reşte în ape dulci.
Coscinodiscus radiatus. Aalvele sunt circulare, netede, bombate.
Suprafaţa valvei are areole /e#agonale dispuse în rnduri radiale. "reşte în
ape marine.
?
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 35/76
Melosira granulata. "elule cilindrice unite în filamente lungi,
compacte. Aalvele au suprafaţa ornamentată cu puncte. "romatoforii
sunt numeroşi, placoi!i, mici. "reşte în ape dulci.
Ordinu &idulphiales
"uprinde forme cu celule scurt-cilindrice sau prismatice, unite în
colonii în formă de lănţişoare.
'am. &idulphiaceae
Aalvele au e#crescenţe sub formă de coarne groase. "nd celulele
formea!ă lanţuri, atunci ele se unesc prin capetele coarnelor.
Triceratium distinctum. +re formă de cutie triung/iulară, cu
e#crescente ung/iulare teşite cu care celulele se prind între ele fomnd
lanţuri. Aalvele au pe suprafaţa lor areole. "reşte în ape marine.
'am. Chaetoceraceae
Aalvele au peri lungi fără crampoane terminale.
Chaetoceros affinis. "elule scurt cilindrice, unite în lanţuri, mai rar
solitare. Aalva poartă pe margine 5 cili (peri) lungi cu formă, orientare
şi structură caracteristică. "reşte în ape marine şi salmastre.
B
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 36/76
LA*A III
Cryptophyta
CryptophyceaeCryptomona!ales
Cryptomona!aceae
@
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 37/76
Cryptomonas ovata#(după A.Halaru şi colab#)
/inophytarorocentrophyci!e
rorocentralesrorocentraceae
E0uviaella cor!ata#(după %i/ai '/. din =ott)
eri!iniphyci!e
eri!inialeseri!iniaceae
D
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 38/76
iri!inium ta$ulatum (după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A.)
Ceratium sp#(după Halaru A. şi colab#)
Chrysophyta
.acillariophyceaeCentrophyci!ae
Coscino!iscales
>
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 39/76
Coscino!iscacee
Cyclotella operculata#(după A.Halaru şi colab)
Coscino!iscus ra!iatus#(după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A.)
E
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 40/76
Melosira granulata#(după A.Halaru şi colab)
.i!ulphiales
Chaetoceraceae
Chaetoceros a++inis#(după A.Halaru şi colab#)
?G
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 41/76
.i!ulphiaceae
1riceratium !istinctum#(după Keberling =, Sc/Lantes 9#)
?
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 42/76
LUCRAREA I2
%u$lasa (ennatophycidae
"uprinde alge monocelulare sau coloniale. Aalvele varia!ă după
forma lor: ovale, eliptice, liniare, oviforme, semilună şi rar aproape rotunde.
Suprafaţa valvelor este ornamentată cu puncte şi liniuţe scurte care
formea!ă striaţii transversale. 1neori valvele sunt ornate cu coaste largi.
Printre penate e#istă forme mobile şi imobile. +u simetrie bilaterală. afa este
pre!entă la maoritatea speciilor, iar procesul se#ual este o i!ogamie sau
autogamie.
Cheia !e !eterminare a or!inelor
+. afa lipseşte de pe ambele valve. Cn lungul a#ei valvare e#istă
pseudorafa #####33333333333333333333#'ragilariales
.. "el puţin una din valve pre!intă rafa veritabilă##########Achananthales4
aviculales4 .acillariales4 %urirellales#
a. 1na din cele două valve pre!intă rafa veritabilă, iar cealaltă
pseudorafa ..............................................................................Achnanthales
b. +mbele valve au rafa veritabilă: rafa este sub formă unui şanţ care
se întinde de la un nodul la celălalt................................................aviculales
c. +mbele valve au rafa: rafa sub forma unui tub cu pori pe faţa
internă. afa este situată pe o carenă (ridicătură)...........................acillariales
d. afa este situată într-o carenă marginală....................%urirellales
&r!inul 'ragilariales
"uprinde penate ale căror valve nu au rafa. "elulele sunt alungite, drepte
sau curbate, cu valve ornamentale cu striuri transversale care se întrerup în
regiunea mediană delimitnd pseudorafa.
?5
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 43/76
'amilia 'ragilariaceae
"elulele sunt drepte şi uniforme ca structură, adică fără !one
intercalare între valve şi pleure (fără septuri).
)iatoma %ulgare. "elulele au numeroase plastide parietale. *le pot
alcătui colonii în formă de panglică sau de lănţişoare în !ig-!ag. Aalvele sunt
liniare pna la eliptice, cu e#tremităţile larg rotunite, rar capitate. "oastele
sunt transapicale. "reşte în apă dulce.
Synedra sp. "elulele sunt solitare fi#ate ori liber plutitoare,
rectilinii, foarte rar curbate (ca o seceră). Pseudorafa este liniară sau
lanceolată, iar marginile rafei sunt netede. Trăieşte în apă dulce şi sărată.
'ragilaria sp. Aalvele sunt fusiforme, liniare cu capete de diferite
forme. Suprafaţa valvelor este întotdeuna ornată cu striuri. Pseudorafa este
liniară. Trăieşte în ape dulci şi marine.
!sterionella formosa. "elulele sunt reunite întotdeuna în colonii
stelate. Aalvele sunt foarte fin striate şi cu pseudorafa îngustă liniară. Trăieşte
în ape dulci şi marine.
&r!inul Achnanthales
'am# !chnanthaceae
"ele 5 valve au structuri diferite: valva inferioară are rafa tipică cu
nodul central şi noduli terminali, iar cea superioară are pseudorafă (rar).
!chnanthes lanceolata. Aalvele sunt liniare8 valva inferioară cu
rafă şi noduli este concavă, iar valva superioară este conve#ă şi fară rafă. afa
este dreaptă. Striurile sunt repre!entate se serii de pori. Trăieşte în ape dulci.
&r!inul aviculales
euneşte penate cu rafa pe ambele valve.
?
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 44/76
'am.a%iculaceae
(innularia %iridis. "elulele sunt liniar lanceolate, solitare cu polii
rotuniţi ori capitaţi. afa este dreaptă ori curbată. Striurile sunt groase la
formele mari şi fine la formele mici.
Privită valvar celula are formă de elipsă alungită. Pe valvă se vede rafa
care uneşte nodulul central cu nodulii terminali. Suprafaţa valvei este ornată
cu striuri groase care nu aung pnă la rafă. Privită pleural în celulă se văd 5
cromatofori parietali, nucleul central cu citoplasmă în ur (ca o punte), 5
vacuole mari şi picături de ulei. "reste în apă dulce.
a%icula sp. "elulele sunt solitare. Aalvele sunt liniare, lanceolate
cu e#tremităţile rotunite. Suprafaţa valvelor este ornamentată cu striuri
punctate sau lanceolate. Pe valve lipses coastele (striuri) groase, iar forma
generală este de suveică. Trăieşte în apă dulce.
(leurosigma sp. valvele sunt încovoiate în forma literei 6S6, rafa
trece prin milocul valvei. Aalva are striaţii care se încrucişea!ă formnd figuri
romboidale. *ste o specie bentonică în ape marine şi dulci.
Gyrosigma sp. +re aceeaşi diagno!ă cu Pleurosigma cu diferenţa că
striurile sunt transversale şi perpendiculare pe rafa. Trăieşte în apă dulce
(fitobentos).
Gomphonema sp. Cn plan trasversal celula are formă asimetrică.
Aă!ută valvar celula seamănă cu un ciocan, iar pleural are formă de pană.
afa este dreaptă situată median. "ei 5 cromatofori sunt parietali. "reşte în
bentosul apelor dulci.
Cymbella sp. "elulele sunt solitare, libere ori fi#ate pe un picioruş
gelatinos. Aalvele au formă de semilună cu partea 6abdominală6 (ventral)
??
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 45/76
concavă sau dreaptă, iar partea dorsală conve#ă. afa este curbată. Striaţiile
sunt punctate, în citoplasmă este un singur cromatofor. Trăieşte în apă dulce.
&r!inul .acillariales
"uprinde diatomee care au rafa în formă de tub crăpat spre e#teriorul
valvei. afa este găurită pe fata internă.
'am# it,chiaceae
"uprinde diatomee cu formă de baston.
it,chia sp. "elulele sunt i!olte, rar grupate în colonii stelate. Pe
marginea valvei este o carenă pe care se vede rafa. Pe carenă se văd
ornamentaţii sub formă de coaste scurte. "romatoforul are formă de placă
amplasat pe diagonală de la o carenă la alta. "reşte în fitobentos.
&r!inul %urirellales
"elulele au contur eliptic cu rafa situată într-o carenă marginală.
Striurile care ornea!ă valvele se întrerup median formnd o pseudorafă.
'am# Surirellaceae
"elulele au valvle plane sau răsucite în spirală.
Surirella sp. "elulele ovate cu suprafaţa valvelor neondulată, iar
marginea lor aripată. +bsenţa ondulaţiilor de pe suprafaţa valvelor este
singurul caracter prin care Surirella se deosebeşte de Cymatopleura. Trăieşte
în apă dulce.
?B
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 46/76
LA*A I2
ennatophyci!ae
'ragilariales
'ragilariacee
?@
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 47/76
/iatoma vulgare.(după Keberling, =., Sc/Lantes 9., 9indaI şi colab.)
?D
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 48/76
Asterionella +ormosa#(după 9indaI şi colab)
'ragilaria sp#(!upă 2#*alaru şi cola$#)
?>
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 49/76
%yne!ra sp#(după 9indaI şi colab)
Achnanthes lanceolata (după 9indaI şi colab#)
?E
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 50/76
aviculales
aviculaceae
innularia viri!is#(după A.Halaru şi colab#)
BG
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 51/76
avicula sp#(după A.Halaru şi colab)
leurosigma sp.(după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A.)
B
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 52/76
yrosigma sp#(după A.Halaru şi colab)
B5
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 53/76
omphonema sp#(după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A.)
Cym$ella sp#(după A.Halaru şi colab)
B
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 54/76
it5chiaceae
it5schia sp#(după 4buc/ P.+.din 'orlenIo %.A#)
B?
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 55/76
%urirellales
%urirellaceae
%urirella sp#(după 9indaI şi colab)
BB
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 56/76
LUCRAREA 2
Clasa Chrysophyceae
"uprinde specii cu tal monadoid, ri!opoidal, palmeloid coccoid şi
filamentos. "elula se mişcă cu autorul a 5 flageli inegali.
Ordinul Chrysocapsales
"elulele vegetative sunt imobile, nude, înglobate într-o masă gelatinoasă.
'am Hydruraceae
+paratul vegetativ este macroscopic, fi#at, cu !onă de creştere
apicală. Moosporii au un flagel.
Hydrurus %aucheri . Talul este gelatinos pnă la G cm, fi#at pe pietre.
+spectul general este cel de muşc/i de pămnt. +pare primăvara în ape
curate de munte. "elulele variate ca formă, nude, cu un cromatofor cu
pirenoid sunt cuprinse în masa gelatinoasă la distanţe mai mari ori mai mici
unele de altele. Moosporii sunt tetraedrici şi au flagel vi!ibil.
Ordinul Ochromonadales
"uprinde forme monodoide, solitare sau coloniale, libere. "elulele sunt
biflagelate tipice.
'am. Chromulinaceae.
"elulele sunt monadoide, nude fără înveliş cu un singur flagel
vi!ibil.
Chromulina o%alis. "elule solitare, libere cu un flagel vi!ibil.
"itoplasmă conţine -5 cromatofori cu stigmă şi uneori cu pirenoid, vacuolă
pulsatilă. Produce înflorirea apei. "reşte în ape dulci.
B@
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 57/76
Clasa 6anthophyceae
euneşte alge cu următoarele tipuri de tal: ameboid (sau ri!opodial)
monodoid, palmeloid, cocoid, filamentos, lamelar şi sifonal.
Protoplastul are unul ori mai multe nuclee, mai mulţi cromatofori în
formă de cupă, discoidali, lamelari de culoare verde gălbuie.
1nele forme au stigmă în partea anterioară a cromatoforului şi una sau
doua vacuole contractile.
%onadele au 5 flageli /eteromorfi: unul orientat anterior cu
mastigoneme şi cel de-al doilea orientat posterior mai scurt şi neted.
%u$clasa Heterotrichophycidae
"uprinde organisme libere ori fi#ate multicelulare, filamentoase,
imobile în stare vegetativă.
Cheia !e !eterminare a or!inelor
l a. 4rganisme filamentoase neramificate.................1ri$onematales
l b. =ilamente care se ramifică, uneori stratificate,
parenc/imatoase .......................................................................................................
"eterocloniales
&r!inul 1ri$onematales
=ilamentele sunt neramificate, libere ori fi#ate numai în stadiile tinere.
"elulele au formă de cilindru ori butoiaş. %embrana este formată din 5
umătăţi şi de obicei se disting bucăţi de membrană în formă de 9.
'am# Tribonemataceae
Peretele celular este format din bucăţi în formă de 9 care se observă
pe filament ori la fragmentarea filamentelor. Nucăţile de filament disociate se
termică prin 5 6vrfuri6.
BD
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 58/76
enul Tribonema
=ilamentele sunt i!olate sau grupate în fasciule, iniţial fi#ate cu
autorul celulei ba!ale, stnd direct pe substrat sau formnd un picioruş, iar
după moartea celulei ba!ale sunt libere. e obicei, filamentele nu se ramifică.
"elulele au forma de butoiaş, iar peretele celular are formă de 9.
Tribonema %iridis. *ste filamentoasă, i!olată ori grupată în
fascicule, iniţial fi#ată cu autorul unei celule ba!ale. upă ruperea
celulelor ba!ale filamentele devin libere. 4 caracteristică este aceea că
membrana celulelor este împărţită în 5 umătăţi egale.
%u$clasa 6anthosiphonophyci!ae
&r!inul .otry!iales
"uprinde organisme cu structură sifonală, repre!antnd taluri
plurinucleate fără pereţi celulari transversali. Talurile sunt mari, vi!ibile şi
trăiesc fi#ate pe substrat.
Cheia !e !eterminare a +amiliilor
l a. +lge nepara!ite sub forma de ve!icule fi#ate cu
ri!oi!i ......................................................................................................
..otry!iaceae
l b +lge nepara!ite sub forma de filamente
ramificate ..............................................................................
<<<<<<.2aucheriaceae
'amilia .otry!iaceae
B>
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 59/76
Partea superioară a talului este sub formă de ve!iculă-rotundă ori
piriformă, obovată sau lung-elipsoidală. Partea subterană are formă de
ri!oi!i ramificaţi abundent.
&otrydium granulatum. +re talul sifonal repre!entat de o celulă
voluminoasa de G,5B- mm diametru, cu aspect de bule sferice sau ovoide care
se fi#ea!ă pe ml în apropierea apelor. =i#area se reali!ea!ă cu autorul
părţii ri!oidale incolore. Cn celulă se disting 5 !one: citoplasma parietală
cu numeroşi cromatofori disciformi lipsiţi de pirenoi!i şi numeroase nuclee
mici (observabili la microscop numai după tratarea materialului cu coloranţi)
şi a doua !onă, centrală, ocupată de o vacuolă mare. "reşte pe sol umed la
marginea bălţilor formnd uneori un 6covor3 de ve!icule de culoare verde
înc/is.
'amilia 2aucheriaceae
=ilamentele sunt cilindrice, ramificate, fără pereţi transversali. Se
fi#ea!ă de substrat prin ri!oi!i.
-aucheria sessilis. Talul este filamentos, sifonal, slab ramificat cu
dimensiuni pnă la cţiva cm lungime. Se fi#ea!ă de substrat prin ri!oi!i.
i!oi!ii pot fi evidenţiaţi numai la formele colectate de pe suprafaţa
substratului.
Pe unele ramuri ale talului se pot observa 6organele6 se#uale femele
(oogoanele) şi mascule (anteridiile) dispuse unele lngă altele.
4ogonul cu o oosferă are formă sferică cu un 6cioc6 gelatinos îndreptat
către antendia în formă de corn de berbec în care se forme!ă antero!oi!i
biflagelaţi.
BE
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 60/76
Cn capetele filamentelor laterale se pot observa !oosporocişti în care se
forme!ă un !oospor mare numit sin!oospor. +cest !oospor are formă ovală şi
poartă numeroase perec/i de flageli i!oconţi. =iecărei perec/i de flageli îi
corespunde un nucleu în citoplasma sin!oosporului. "romatoforii se plase!ă
mai spre centru, iar centrul proptoplastului este ocupat de o vacuolă mare.
"reşte pe fundul ba!inelor cu apă lin curgătoare şi în apele stătătoare.
Increngatura *uglenophyta
"uprinde organisme e#clusiv monocelulare cu -5 flageli. Talul este
acoperit de periplast. 1nele au o 6carapace6 numită lorica de culoare brună
cu un orificiu la capătul anterior prin care iese flagelul. "romatoforii au
formă de panglică, formă stelată, lamelară sau granuloasă şi uneori au
pirenoi!i. Stigma este e#traplastidială.
Clasa *uglenophyceae
&r!inul Euglenales
"uprinde forme monadoide, solitare, libere, ver!i (unele
incolore). "elulele au -5 ori 5-D flageli, dintre care unul ori toţi sunt
emergenţi din canalul flagelar. 7u au niciodată organite de ingestie. Simetria
este radială, cu nucleul a#ial.
'amilia *uglenaceae
"uprinde celule cu un singur flagel emergent din canalul flagelar
(re!ervor).
enul Euglena
"elulele sunt solitare, libere de formă variată, frecvent fusiforme, dar
şi ovale, globulare sau lăţite. "romatoforii, în număr variabil sunt
discoidali,sau în formă de bandă cu sau fără pirenoi!i.
@G
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 61/76
*uglena %iridis. *ste solitară, fusiformă, mobilă cu autorul
flagelului situat anterior. Cn partea anterioară este re!ervorul în formă
de ampulă (dilatată în partea de os şi de forma unui canal drept în partea de
sus - canal faringian ce se desc/ide spre e#terior). "analul şi re!ervorul
servesc numai ca spaţiu unde se varsă vacuolele contractile. e la ba!a
re!ervorului pornesc 5 flageli din care numai unul iese în afară, iar
celălalt fiind redus, rămne ascuns în re!ervor. Cn citoplasmă este un nucleu
şi un număr variabil de cromatofori discoidali sau în formă de panglică.
Substanţa de re!ervă (paramilon) este e#traplastidială în formă de
granule dispuse în urul pirenoi!ilor. =orma granulelor este diversă şi
repre!intă un caracter ta#onomic distinctiv. Trăieşte în ape dulcicole bogate în
substanţe organice.
enul (hacus
"uprinde forme fototrofe. solitare şi libere. "elula este rigidă, cu o
formă constantă. Striurile sunt evidente, longitudinale ori transversale şi uneori
/elicoidale. "elula are un singur flagel aşe!at în partea anterioară a celulei.
"romatoforii sunt mici, aşe!aţi parietal şi de cele mai multe ori fără pirenoi!i.
7ucleul este a#ial aşe!at în umătatea posterioară a celulei.
(hacus cau!atus. "elula are posterior o prelungire scurtă în formă
de ţep.
(hacus longicauda. Prelungirea posterioară este dreaptă şi lungă.
@
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 62/76
LA*A 2
Crysophyta
ChrysophyceaeCrysocapsales
"y!ruraceae
"y!rurus vaucheri ( după A.Halaru şi colab#)
&chromona!alesChromulinaceae
Chromulina ovalis ( după A.Halaru şi colab#)#
6anthophyceae
@5
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 63/76
"eterotrichophyci!e
1ri$onematales1ri$onemataceae
@
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 64/76
1ri$onema viri!is (după A.Halaru şi colab)
6anthosiphonophyici!ae.otry!iales
.otry!iaceae
.otry!ium granulatum (după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A#)2aucheriaceae
@?
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 65/76
2aucheria sessilis (după A.Halaru şi colab)
Euglenophyta
@B
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 66/76
Euglenophyceae
EuglenalesEuglenaceae
Euglena viri!is (după 9indaI şi colab)
hacus longicau!a (după 9indaI şi colab)
@@
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 67/76
LUCRAREA 2I
Increngatura (haeophyta
"uprinde clasa (haeophyceae cu subclase: Isogeneratophycidae,
Heterogeneratophycidae Cyclogeneratophycidae
%u$clasa Isogeneratophycidae.
"uprinde alge brune la care gametofitul şi sporofitul nu se deosebesc
morfologic şi au aceeaşi durată a vieţii.
Ordinul *ctocarpales
euneşte alge brune cu tal /eterotric/, slab diferenţiat. Talul este
alcătuit, în mod obişnuit, din filamente celulare subţiri simple ori ramificate.
'am. *ctocarpaceae
Talul constă din filamente celulare libere, unisifonale simple sau
ramificate. Talul este /eterotric/ (alcătuit din filamente plagiotrope pe care
cresc filamente ortotrope).
Genul *ctocarpus
Talul este bogat ramificat, mai ales în partea superioară.
Sporociştii sunt pluriloculari, uniseriaţi, ovali, fusiformi, drepţi.
*ctocarpus siliculosus. *ste o algă cu talul format din filamente
repente şi erecte constituite în tufe. =ilamentele verticale sunt dens
ramificate, alcătuite dintr-un singur şir de celule. amificaţia este
dic/otomică. "reşterea are loc prin 0ncrengatura intercalară a tuturor
celulelor. Pe sporofit se de!voltă !oosporangi uniloculari cu !oospori
biflagelaţi, iar pe gametofit se de!voltă gametangi pluriloculari în care se
formea!ă gameţi biflagelaţi. "reşte în ape marine.
Ordinul )ictyotales
@D
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 68/76
'ametofitul şi sporofitul sunt identici, morfologic şi anatomic.
Talul are dimensiuni variate şi are formă lamelară, foliacee sau de
evantai. Pe suprafaţa lui se de!voltă peri de obicei grupaţi.
'am. )ictyotaceae
+re aceleaşi caractere cu cele ale ordinului.
Genul )ictyota
"uprinde alge brune cu talul lamelar alcătuit dintr-un strat de
celule centrale mari acoperite de cte un strat de celule corticale mici,
asimilatoare.
)ictyota dichotoma. +re talul lamelar, ramificat dic/otomic, erect
de pnă la G cm. înălţime, fi#at de substrat printr-o formaţiune
asemănătoare unor ri!oi!i. "reşterea talului se reali!ea!ă printr-o celulă
apicală biconve#ă pre!entă la capătul fiecărei ramuri. "reşte în ape marine.
Genul (adina
+re talul plat, în formă de evantai cu un cauloid scurt, fi#at de
substrat printr-o talpă. Cnălţimea talului aunge pnă la G-5 cm şi mai
mult. "uloarea talului este brună, dar uneori culoarea apare albă datorită
depunerilor de "a"4. Talul este format din straturi de celule: e#terior
(cortical) compus din celule mici cu numeroşi cromatofori, central
(medular) format din -? rnduri de celule lipsite de cromatofori. "reşte în
%area 7eagră la -B m adncime.
Subclasa Heterogeneratophycidae
"uprinde alge brune cu alternanţa /eteromorfă a generaţiilor.
'ametofitul dioic este microscopic format dintr-un număr limitat de celule8
@>
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 69/76
este de scurtă durată, iar sporofitul este macroscopic :şi predomină în ciclul
de viaţă.
Ordinul Laminariales
"uprinde alge brune din apele temperate, maoritatea speciilor
fiind cantonate în apele reci ale celor 5 emisfere. +lgele sunt mari, cu
sporofitul diferenţiat în ri!oid, cauloid şi filoid.
'am# Laminariaceae
+lgele au talul diferenţiat în cauloid, filoid şi ri!oid. =iloidul este
simplu sau cu inci!ii longitudinale care nu ating !ona mediană. Sporociştii
se formea!ă în filoid.
Laminaria saccharina. +re sporofitul diferenţiat în cauloid, filoid şi
ri!oid (crampon fi#ator). =iloidul este întreg, cu !ona mediană densă fără
nervură, cu marginile ondulate.
Laminaria digitata. +re ba!a filoidului rotunită netedă, inci!ată în
evantai. $a cele două specii, la ba!a filoidului este un meristem
intercalar, pe ba!a căruia creşte lamina şi cauloidul. "auloidul şi ri!oi!ii
sunt organe perene.
Subclasa Cyclosporophycidae
"uprinde alge brune cărora le lipseşte alternanta de generaţii. Talul
diploid poartă numai 6organele6 reproducerii se#uate. Cnmulţirea ase#uată
lipseşte.
Ordinul 'ucales
"uprinde alge mari cu cladom cilindric, plat sau uşor aplati!at fi#at
de substrat printr-un disc.
'am. 'ucaceae
@E
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 70/76
"uprinde alge la care ramificaţiile talului pre!intă de multe ori o
nervură mediană. %arginea talului poate fi netedă sau crestată. Talul se
fi#ea!ă de substrat prin crampon (disc) sau ri!oi!i.
Genul 'ucus
Talul este aplati!at, ramificat dic/otomic, cu o nervură mediană şi cu
receptacule terminale. 1n oogon produce > oosfere.
'ucus %esiculosus. +lgă cu tal relativ mare pnă la l m. =i#area de
substrat se face prin crampon. Talul este ramificat dic/otomic. "auloidul la
ba!ă este îngustat, dar se lărgeşte treptat şi în aceeaşi măsură nervura
mediană devine mai evidentă. %arginea talului este netedă, iar sub locurile
de dic/otomie între marginea talului şi nervură apar ve!icule pline cu aer -
aerociste.
eceptaculele sunt în vrful unor ramuri şi au formă globuloasă. Cn
receptacule sunt conceptacule dioice, planta fiind dioică. acă planta este
femelă, conceptaculele sunt femele şi produc oogoane cu > oosfere, iar dacă
este masculă conceptacule sunt mascule cu anteridii care produc antero!oi!i
biflagelaţi. Hi anteridiile şi oogoanele sunt proteate de filamente sterile
numite parafi!e. "reşte în ape marine reci.
'am.Cystoseiraceae
"uprinde alge brune mari cu tal foarte divi!at şi receptacule purtate
apical de ultimele ramuri. eceptaculele sunt monoice. 4ogoanele au cte o
oosferă.
Cystoseira barbata. +re talul mare pnă la ,B-5 m. =i#area de
substrat se face printr-un disc ade!iv. "auloidul este cilindric pe toată
lungimea şi este ramificat. +spectul este arborescent. Terminal la nivelul
DG
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 71/76
ramurilor se găsesc receptacule de formă cilindrică, cu conceptacule
monoice. amurile în anumite !one pre!intă aerociste i!olate sau în lanţ.
"reşte în ape marine (%. 7eagră).
D
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 72/76
LA*A 2I
haeophytahaeophyceae
Isogeneratophyci!ae
EctocarpalesEctocarpaceae
Ectocarpus siliculosus#(după A.Halaru şi colab)
/ictyotales/ictyotaceae
/ictyota !ichotoma#(după Keberling =., Sc/Lantes 9.4)
D5
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 73/76
a!ina sp#(după A.Halaru şi colab)
"eterogeneratophyci!e
D
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 74/76
Laminariales
Laminariaceae
Laminaria saccharina (după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A#)
Laminaria !igitata (după Keberling =., Sc/Lantes 9.4#)
Cyclosporophyci!ae
'ucales
D?
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 75/76
'ucaceae
'ucus vesiculosus (după 4buc/ P.+. din 'orlenIo %.A.şi Keberling
=.,Sc/Lantes 9.4.) Cistoseiraceae
DB
7/21/2019 Lucrari Practice Biologie1
http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie1 76/76
Cystoseira $ar$ata (după %i/ai '/.din Strasburger )