Abstract

Lucrarea 1 / METROLOGIE

1.1. Tema lucrarii : UNITATI DE MASURA. SISTEME DE UNITATI DE MASURA

1.2. Scopul lucrarii: prin aceasta lucrare se prezinta:

¤ unitatile fundamentale si derivate ale sistemului SI, inclusiv unitati derivate exprimate în termeni SI fundamentali si unitati SI derivate având denumiri si simboluri speciale;

¤ unitatile ce nu fac parte din SI: acceptate pentru a fi utilizate, acceptate temporar si care nu sunt acceptate pentru folosire în SI;

¤ regulile si conventiile de stil pentru exprimarea unitatilor de masura si marimilor, regulile si conventiile ortografice pentru denumiri de unitati;

¤ regulile si conventiile folosirii corecte a simbolurilor si numerelor în documentatia tehnica;

¤ definitiile unitatilor SI fundamentale, coeficienti si tabele de conversie ale unitatilor din alte sisteme în SI si invers, constante ale marimilor fizice fundamentale;

Toate aceste prezentari sint oportunitati de insusire a continutului acestora intr-un scop concomitent de necesitate de cunoastere a lor.

1.3. Aspecte generale.

In procesul cunoasterii realitatii inconjuratoare, realitate perceptibila direct sau indirect, este esential ca rezultatele masurarii sa fie compatibile între ele, deci sa fie exprimate într-un limbaj universal, indiferent de timp, de loc, de nationalitate sau de limba, astfel încât sa aiba o semnificatie unica pentru toata lumea.

Acest limbaj si-a început dezvoltarea de la Sistemul Metric, conceput sa devina „un sistem pentru toate popoarele lumii si pentru toate timpurile”, parcurgând o cale lunga, ca în sfârsit, sa fie recunoscut la nivel international si numit “Sistemul International de Unitati”, notat în continuare prin SI.

Cunoasterea acestui limbaj de catre intreaga umanitate este obligatorie, indiferent de profilul specializarii si domeniul în care activeaza. Sistemul de unitati SI a fost adoptat la a XI-a Conferinta Generala de Masuri si Greutati a Organizatiei Internationale Conventia Metrului în anul 1960.

La data de 30 august 1961 este prezentata o declaratie de catre Romania a Sistemului International de Unitati (SI) adoptat de cea de a 11-a CGPM (1960), ca "singur sistem de unitati legal si obligatoriu". Romania a fost al saptelea stat din lume care a adoptat SI. La aceeasi data s-a stabilit ca Sistemul de unitati SI sa se utilizeze în toate domeniile stiintei, tehnicii, economiei, inclusiv în formarea specialistilor de toate nivelurile. În prezent SI este folosit în toata lumea, fiind sistemul de unitati legal în majoritatea tarilor. În Romania la data de 3 noiembrie

1978 – a fost adoptata Legea Metrologiei prin care s-a impus sistemul SI ca obligatoriu si unic sistem de unitati din Romania. În prezent, în Romania sunt în vigoare documente normative care se refera la marimi, sisteme de marimi, unitati de masura si sisteme de unitati de masura :

¤ seria de standarde SM ISO 31-0:1995 ,

¤ SM ISO 31-13:1995, „Marimi si Unitati” si

¤ SM 93-2- „Metrologie. Marimi si unitati de masura. Terminologie”.

Desi au trecut peste 40 de ani de la adoptarea sistemului de unitati SI, fiecare noua generatie de studenti este pusa în fata necesitatii studierii si utilizarii corecte a unitatilor de masura acceptate de comunitatea internationala. Cu scopul facilitarii acestor eforturi a fost structurata aceasta lucrare

Abrevieri utilizate in lucrare.BIML–Biroul Internaţional de Metrologie Legală (Bureau International de Métrologie Légale)BIPM–Biroul International de Masuri si Greutati (BureauInternational des Poids et Mesures)CCU–Comitetul Consultativ al Unitatilor (Comité Consultatif desUnités).CEI/IEC–Comisia Electrotehnica Internationala (InternationalElectrotechnical Commission).CGPM–Conferinta Generala de Masuri si Greutati ( Conférence Générale des Poids et.Mesures).CGS–Sistem de unitati mecanice ale carui unitati fundamentale sunt centimetrul (pentru lung gime), gramul (pentru masa) si secunda (pentru timp).CIML–Comitetul International de Metrologie Legala (Comité International de Métrologie Légale).CIPM–Comitetul International de Masuri si Greutati (Comité International des Poids et Mesures).CIRRPC–Committee for Interagency Radiation Research and Policy Coordination.CM–Conventia Metrului (La Convention Internationale du Mètre)ICRU–Comisia Internationala a Unitatilor pentru Radiatie si Masurari (International Commission on Radiation Unit and Measurements).ISO–Organizatia Internationala de Standardizare (International Standard Organization).IUPAC–Uniunea Internationala de Chimie Pura si Aplicata.IUPAP–Uniunea Internationala de Fizica Pura si Aplicata.NIST–Institutul National de Standarde si Tehnologie, S.U.A. (National Institute of Standards and Technology).OIML–Organizatia Internationala de Metrologie Legala (Organisation International de Métrologie Légale).ONM–Organismul National de Metrologie (Organisme Nationale de Métrologie).SI – Sistemul International de Unitati (Le Système International d’Unités).TC – Comitet Tehnic (Comités Techniques).

1.4. Unitati si prefixe SISe numeste unitate de masura o marime particulara a unei marimi fizice,

definita si adoptata prin conventie, cu care sunt comparate alte marimi de aceeasi natura, pentru exprimarea valorilor lor în raport cu acea marime. Ansamblul unitatilor de masura definite pentru un sistem dat de marimi fizice formeaza un sistem de unitati de masura.

Abstract

În prezent, unitatile de masura cuprinse în Sistemul International de Unitati (SI) sunt divizate în trei clase:

¤ unitati fundamentale,

¤ unitati derivate,

¤ unitati suplimentare,

care, împreuna, formeaza un sistem coerent1 de unitati de masura. SI, de asemenea, mai include si prefixe pentru a forma multiplii si submultiplii decimali ai unitatilor de masura din SI, Anexa C.

A. Unitati SI fundamentale În tabelul 1 sunt prezentate cele sapte unitati fundamentale, reciproc independente,pe care se bazeaza Sistemul International de Unitati. În tabel sunt prezentate denumirile si simbo lurile respectivelor marimi, iar definitiile unitatilor SI fundamentale sunt prezentate în Anexa A.

B. Unitati SI derivate Unitatile derivate sunt exprimate algebric utilizând unitatile fundamentale sau alte unitati derivate (inclusiv radianul si steradianul – cele doua unitati SI suplimentare). Simbolurile pentru unitatile derivate s-au obtinut prin operatii matematice de înmultire si împartire.

De exemplu, unitatea derivata pentru cantitatea masei molare (masa divizata la cantitatea substantei) este kilogramul pe mol, notat prin simbolul kg/mol. Exemple suplimentare de unitati derivate, exprimate în termini SI fundamentali sunt prezentate în tabelul 2.1. Un sistem de unitati se considera coerent în cazul când el nu introduce coeficienti suplimentari în relatia dintre unitatile de masura ale unor marimi fata de relatia existenta între respectivele marimi.

Tabelul 2. Exemple de unitati SI derivate exprimate în termini SI fundamentali

Unitati SI derivate având denumiri si simboluri specialeUn anumit numar de unitati derivate detin denumiri si simboluri speciale

(tabelele 3 si 4). Dupa cum este mentionat în paragraful 1.3, radianul si steradi-anul sunt unitati suplimentare si ele, de asemenea, sunt incluse în tabelul 3.

Gradul CelsiusCa un supliment la unitatea de masura a valorii temperaturii termodinamice

(simbolul T) exprimata în kelvini se mai utilizeaza unitatea de temperatura Celsius (simbol t), definita prin expresia: t = T - T0 , unde T0=273,15 K.

Specificatii bibliografice :3 Steradianul (sr) nu este unitate SI fundamentala, însa în fotometrie stera-dianul se pastreaza în expresiile pentru unitati.4 Marimile derivate exprimate prin gray si sievert sunt prezentate în confor-mitate cu recomandarile Comisiei Internationale a Unitatilor si Masurarilor Radiatiei – ICRU.5 Nuclide radioactive.Pentru a exprima temperatura Celsius, unitatea grad Celsius si simbolul

0C, care este tot atât de important ca si unitatea Kelvin ( 0K ), se utilizeaza denumi-rea grad Celsius – fiind înlocuit kelvin-ul. Totusi, intervalul sau diferenta de temperatura 0C poate fi exprimata atât în unitati 0K cât si în grade Celsius.

Temperatura termodinamica T0 este mai mica cu exact 0.01 K decâttemperatura termodinamica a punctului triplu al apei (vezi Anexa A).

Tabelul 3. Unitati SI derivate cu denumiri si simboluri speciale,

Abstract

Tabelul 4. Unitati SI derivate cu denumiri si simboluri speciale, admisedin motivul protectiei sanatatii omului4

Utilizarea unitatilor SI derivate cu denumiri si simboluri speciale

Exemple ale unitatilor SI derivate exprimate prin intermediul unitatilor SI derivate ce poarta denumiri si simboluri speciale (aici sunt inclusi radianul si steradianul), sunt prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5. Exemple ale unitatilor SI derivate exprimate prin unitati SIderivate ce poarta denumiri si simboluri speciale

Urmarind datele prezentate în tabelul 5, se evidentiaza avantajele utilizarii denumirilor speciale si a simbolurilor unitatilor SI derivate.

Abstract

De exemplu, valoarea entropiei molare: unitatea J/(mol×K) este mult mai simplu de înteles decât echivalentul unitatii bazata pe unitatile SI, ( m2×kg×s-2×K-1

×mol-1.). Însa, trebuie de recunoscut ca utilizarea denumirilor si simbolurilor speciale se bazeaza pe comoditatea pe care o ofera, sau pe cazurile în care utilizarea denumirilor si simbolurilor speciale utilizate în cazul combinatiilor de unitati este incorecta.

De exemplu, pentru exprimarea fluxului magnetic (vezi tabelul 3) poate fi folosit termenul volt ×secunda (V ×s) sau (m2×kg×s-2×A-1 ) în locul cunoscutei si mult mai întelesei unitati – weber (Wb).

În tabelele 3, 4 si 5 sunt prezentate diverse marimi exprimate în aceleasi unitati SI.

De exemplu, joule pe kelvin (J/K) este unitatea SI ce descrie capacitatea calorica, precum si entropia. Astfel, denumirea unitatii nu este suficienta pentru descrierea marimii masurate. Orice unitate derivata, deseori, poate fi exprimata prin diferite cai utilizând unitatile SI fundamentale sau unitati SI derivate ce poartadenumiri speciale.

În practica, în cazul câtorva marimi, pentru simplificarea deosebirii dintre marimile ce au aceeasi exprimare în termeni SI fundamentali se prefera utilizarea câtorva unitati cu denumiri speciale sau a combinatiilor de unitati.

De exemplu, unitatea SI a frecventei se exprima mai degraba prin hertz (Hz) decât prin unu pe secunda (s-1), sau unitatea SI a momentului fortei se exprima mai degraba prin newton ×metru (N ×m) decât prin joule (J). Similar, pentru câmpul radiatiei ionizante, unitatea SI a activitatii se exprima mai degraba în becquerel (Bq) decât prin unu pe secunda (s-1); sau unitatile SI ale dozei de absorbtie si dozei echivalente se exprima mai degraba prin gray (Gy) si respectiv sievert (Sv) decât prin joule pe kilogram (J/kg).

Unitati SI suplimentareDupa cum s-a constatat mai sus, exista doua unitati ce apartin acestei

clase: radianul cu simbolul rad, care este unitatea SI ce defineste unghiul plan; si steradianul cu simbolul sr, unitatea SI de definire a unghiului solid. Definitiile acestor unitati sunt prezentate în Anexa A. Unitatile SI suplimentare sunt interpretate ca unitati derivate adimensionale pentru care CGPM permite libertatea de a fi folosite sau nu în expresii pentru unitati derivate cu denumiri si simboluri speciale 7. Astfel, radianul si steradianul nu sunt date într-un tabel separat. Aceasta interpretare i-a fost data în 1980 la CIPM. Acest lucru a fost considerat necesar deoarece Rezolutia 12 adoptata la a 11-a conferinta CGPM (in anul 1960, cind a fost adoptat SI) nu definea natura unitatilor suplimentare incluse în tabelul 3 împreuna cu celelalte unitati SI derivate cu denumiri si simboluri speciale Aceasta interpretare a unitatilor suplimentare sugereaza ca unghiul plan si unghiul solid sunt considerate marimi derivate cu valoarea unu, fiecare,cu simbol 1, si sunt coerente în unitati SI. Însa, în practica, când se exprima valoarea unei marimi derivate continând unghiul plan sau unghiul solid, daca în locul numarului 1 sunt

folosite denumirile speciale (sau simbolurile) “radian” (rad) sau “steradian” (sr), acestea contribuie la o mai usoara întelegere a ei.

De exemplu, cu toate ca valoarea marimii derivate a vitezei unghiulare (unghiul plan divizat la timp) poate fi exprimata în unitatea s -1, uzual aceste valori sunt exprimate în unitatea rad/s.

Multipli si submultipli ai unitatilor SI: prefixe SI.În tabelul 6 sunt prezentate prefixele SI care sunt utilizate la formarea

multiplilor si submultiplilor unitatilor SI. Acestea permit evitarea utilizarii valorilor numerice foarte mari sau foarte mici. Un prefix se ataseaza direct denumirii unei unitati, iar un prefix-simbol se ataseaza direct simbolului unitati.

De exemplu, un kilometru cu simbolul 1 km, este egal cu o mie de metri – simbol 1000 m sau 103 m. În cazul când prefixele sunt atasate la unitatile SI, pentru a le deosebi de sistemul coerent de unitati SI, unitatile formate se numesc “multipli sau submultipli ale unitatilor SI”. Regulile si conventiile de utilizare si tiparire a prefixelor SI sunt prezentate în paragrafele ce urmeaza unde sint detaliate si regulile speciale de formare a multiplilor si submultiplilor pentru unitatea de masa.

Tabelul 6. Prefixe SI

Nota: O definire alternativa a prefixelor SI si a simbolurilor acestora nu este permisa. De exemplu, este interzis de a utiliza kilo (k) pentru a reprezenta 210 = 1024, mega (M) pentru a prezenta 220 = 1 048 576, sau giga (G) pentru 230 = 1 073 741 824.

Unitati ce nu fac parte din SILegea metrologiei permite utilizarea, în Romania, si a unitatilor de masura

ce nu fac parte din SI. Unitatile care nu fac parte din SI pot fi divizate în 3 categorii:

Abstract

¤ unitati care sunt acceptate pentru a fi utilizate în SI;

¤ unitati care sunt temporar acceptate pentru a fi folosite în SI;

¤ unitati care nu sunt acceptate pentru folosire în SI, iar utilizarea

lor trebuie evitata.Unitatile de masura legale care nu fac parte din SI sunt unitati de masura

din alte sisteme de unitati (ex.:kilogram forta si kilogram forta pe metru patrat, care fac parte din sistemul MKFS), care nu apartin nici unui sistem de unitati (ex.: mila marina, litru, ora etc) sau care sunt rezultatul combinarii unor astfel de unitati între ele (ex.: litru pe ora, tona pe zi). Unitatile de masura legale care nu fac parte din SI sunt cu utilizare generala sau cu utilizare numai în anumite domenii.

Domeniile de utilizare ale acestor unitati sunt prezentate în tabelul 7.Tabelul 7. Domeniile de utilizare a unitatilor de masura legale care

nu fac parte din SI.

Unitati acceptate în SIÎn acest paragraf se vor prezenta, în detaliu, unitatile de masura care sunt

acceptate pentru a fi folosite în SI.Ora, grad, litru si alte unitatiUnele unitati de masura, ce nu fac parte din SI, sunt destul de importante

si pe larg utilizate astfel încât ele sunt acceptate de CIPM pentru a fi utilizate alaturi de unitatile SI . Aceste unitati sunt prezentate în tabelul 8. Pentru a nu se pierde proprietatea de coerenta a sistemului SI, utilizarea combinatiilor acestor unitati (tabelul 8) cu unitatile SI, în diverse unitati derivate, sunt limitate numai pentru cazurile particulare. Utilizarea prefixelor SI pentru unitatile prezentate în tabelul 8 sunt descrise in lucrare, la un paragraf cu acest subiect .

Abstract

Suplimentar, trebuie de mentionat, ca exista numeroase cazuri când este necesar de utilizat unitati ce se refera la timp diferite de cele prezentate în tabelul 7. În particular, împrejurarile pot solicita intervale de timp exprimate în saptamâni, luni sau ani. În aceste cazuri, când unitatea nu are un simbol standardizat, denumirea unitatii trebuie scrisa în întregime.

În legatura cu riscul de a confunda litera l cu cifra 1, CGPM a adoptat simbolul alternativ pentru litru – L. Chiar daca l si L sunt simboluri internationale acceptate pentru litru, în U.E. se prefera utilizarea literei l, iar în S.U.A. – L. În acelasi timp, transcriptia italica a literei l nu este acceptata pentru a reprezenta simbolul litrului.

Tabelul 8. Unitati acceptate pentru a fi utilizate în SI.

Neper, bel, shannon si alte unitati. Exista câteva unitati specializate, ce nu sunt incluse în tabelul 7, care sunt recomandate de catre Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) si Comisia Electrotehnica Internationala (IEC) pentru a fi acceptate în utilizare împreuna cu unitatile SI. Acestea include unitatile: neper10 (Np), bel11 (B), octava12, fon13 si son14;

Semnificatia indicatiilor de bibliografie:8 vezi paragraful de mai jos.9 În S.U.A., precum si în alte state anglo-saxone, în locul denumirii de tona (tonne) se mai utilizeaza si denumirea de tona metrica (metric ton) [1, 2].10 Neper – unitate de masura a nivelului de transmisiune al unui semnal electric sau acustic.11 Bel – unitate de masura pentru intensitatea sunetelor (atenuare / amplificare / nivel).12 Octava [octave] – interval între doua sunete ale gamei la distanta de opt trepte.13 Fon [phon] – unitate de masura pentru nivelul acustic.14 Son [sone] – unitate acustica echivalenta cu 40 de foni.

unitatile de masura utilizate în tehnologiile informationale, care includ: baud15 (Bd), bit 16 (bit), erlang (E), hartley (Hart) si shannon (Sn). Simbolurile prezentate în paranteze reprezinta simboluri international acceptate pentru fiecare unitate de masura în parte; pentru unitatile octava, fon si son nu exista simboluri rezervate.

Utilizarea unitatii byte17 (B), care reprezinta un ansamblu de biti (de obicei 8) si este folosit pentru exprimarea capacitatii de memorie, nu este reglamentata pe plan international.

Electronvoltul si unitatea de masa atomica unificata. CIPM a considerat necesar acceptarea pentru a fi utilizate, împreuna cu unitatile SI, a acestor doua unitati prezentate în tabelul 9 [2], [3]. Aceste unitati, electronvoltul si unitatea de masa atomica unificata, se utilizeaza în domenii specializate, iar valorile lor în unitati SI se determina experimental – de aceea, ele nu se cunosc cu exactitate. Modalitatea de utilizare a prefixelor SI fata de unitatile prezentate în tabelul 8 se va detalia in paragraful urmator.

Nota: În unele domenii unitatea de masa atomica unificata este denumita ca dalton cu simbolul Da. Însa aceasta denumire, precum si simbolul ei, nu este acceptata de CGPM, CIPM, ISO si IEC pentru a fi utilizata cu unitate in SI. Similar, simbolul AMU (atomic mass unit) nu este acceptat pentru prezentarea unitatii de masa atomica unificata. Unicul nume permis este “unitatea de masa atomica unificata” si unicul simbol acceptat pentru ea este u.

15 Baud – unitate de viteza pas cu pas si de capacitate a canalelor de informatie; unitate de viteza în telegrafie.16 Bit – unitate de masura pentru cantitatea de informatie.17 În limba româna se mai utilizeaza denumirile de octet si bait.

Tabelul 9. Unitati folosite împreuna cu unitatile SI, a caror valoare înunitati SI este obtinuta experimental

Unitati naturale si atomice În unele cazuri, cu precadere în stiintele fundamentale, valorile marimilor sunt exprimate în termeni ai constantelor naturale fundamentale sau asa-numitele unitati naturale. Utilizarea acestor unitati în SI este permisa în cazurile când sunt necesare niste relatii mai eficace dintre informatii. În aceste cazuri, unitatile naturale specifice utilizate trebuie identificate.

Aceasta prevedere se aplica chiar si asupra sistemului de unitati numit “unitati atomice” – utilizate în teoria fizicii atomice si chimie, deoarece exista câteva

Abstract

sisteme diferite care poarta aceiasi denumire “unitati atomice”. Exemple de marimi fizice utilizate în exprimarea unitatilor naturale sunt prezentate în tabelul 10.

Unitati temporar acceptate în SI .Pornind de la practica existenta în anumite domenii si într-un sir de state, în 1978 CIPM a permis continuarea utilizarii unitatilor de masura, prezentate în tabelul 11, pâna în momentul când CIPM va considera ca utilizarea lor nu este necesara [2[, [3]. În acelasi timp, aceste unitati nu trebuie introduse pentru utilizare în domeniile în care, în prezent, ele nu se folosesc. De exemplu, NIST a recomandat scoaterea din utilizare a acestor unitati de masura pâna în anul 2000, cu exceptia milei maritime, nodului, arului si altor unitati.

Tabelul 10. Exemple de marimi fizice utilizate ca unitati naturale

Unitati neacceptate pentru utilizare cu unitatile SI. În urmatoarele doua subparagrafe sunt prezentate unitatile de masura care nu sunt acceptate pentru utilizare împreuna cu unitatile SI.

Unitatile CGS. În tabelul 12 sunt prezentate exemple ale sistemului de unitati “centimetru-gram-secunda” (CGS), care utilizeaza denumiri speciale. Aceste unitati nu sunt admise pentru a fi utilizate alaturi de unitatile SI. În plus, nici alte unitati ale diverselor sisteme de unitati CGS, care includ sistemele CGS Electrostatic (ESU), CGS Electromagnetic (EMU) si CGS Gaussian, nu sunt acceptate pentru utilizare alaturi de unitatile SI, cu exceptia unitatilor centimetru, gram si secunda care sunt definite în SI.

Tabelul 11. Unitati temporar acceptate pentru a fi utilizate în SI

Unitati neacceptate. Exista numeroase alte unitati de masura, pe lânga unitatile CGS, ce nu fac parte din SI si nu pot fi utilizate alaturi de acestea. Din aceasta categorie fac parte o mare parte din unitatile utilizate în statele anglosaxone, cu precadere în S.U.A., cum ar fi: inch18, pound19 etc.

Tabelul 12. Unitati CGS cu denumiri speciale, neacceptate de afi utilizate în SI

18 Inch (tol) – unitate de lungime (1 in = 25,4 mm).19 Pound – unitate de masa (1 lb = 453,59237 g), în limba româna se maiutilizeaza denumirile: livra, funt sau pund.20 Poise (P) este unitate CGS pentru viscozitate (numita si viscozitate dinamica).21 Stokes (St) – unitate CGS pentru viscozitatea cinematica.22 Aceste unitati fac poarte din sistemul CGS electromagnetic tridimensional si nu pot fi comparate cu unitati corespunzatoare ale sistemului SI.

Abstract

Tabelul 12. Exemple de unitati neacceptate pentru utilizare.

Utilizarea acestor unitati trebuie strict evitata, precum si multiplii sau submultiplii acestor unitati, iar în locul lor este necesar de a utiliza unitatile SI sau multiplii - submultiplii acestora. Aceste restrictii se aplica si la utilizarea denumirilor speciale neacceptate în SI sau a denumirilor speciale pentru multiplii si submultiplii acestora, cum ar fi mho pentru siemens (S) sau micron pentru micrometru (µm). În tabelul 13 sunt prezentate câteva exemple ale unor unitati de masura neacceptate pentru utilizare.

Termenii “unitati SI” si “unitati acceptate”. Conform practicilor acceptate [2],[3], în aceasta lucrare, se utilizeaza termenul unitate SI pentru a reda unitatile de masura ale SI, care în realitate sunt unitatile SI fundamentale, unitatile SI derivate si suplimentare, precum si multiplii si submultiplii acestor unitati formati prin utilizarea prefixelor SI. Termenul unitati acceptate în SI este introdus pentru comoditate si reprezinta unitatile SI suplimentare:

1. unitatile de masura acceptate pentru a fi utilizate concomitent cu unitatile SI (vezi tabelul 8 si 9) .

23 unitate de lungime în spectroscopia Roentgen.2. unitatile temporar acceptate pentru a fi utilizate alaturi de unitatile SI

(vezi tabelul 11). 3. multiplii si submultiplii unitatilor acceptate sau temporar acceptate

pentru utilizare în SI. Deoarece unitatile naturale si atomice nu sunt recunoscute de a fi utilizate odata cu unitatile SI, ele nu sunt incluse în acest termen.

Domeniul lor de utilizare este specificat într-un paragraful de mai sus.

1.5. Reguli si conventii de stil pentru exprimarea unitatilor de masura Reguli si conventii de stil pentru simbolurile unitatilor SIUrmatoarele paragrafe sunt dedicate prezentarii regulilor si conventiilor de

stil utilizate la scrierea, tiparirea si utilizarea simbolurilor unitatilor de masura.Formatul caracterelor. Simbolurile unitatilor sunt tiparite utilizând stilul

roman (vertical) indiferent de tipul textului care-l înconjoara (paragraful 1.8).Majuscule. Toate simbolurile unitatilor de masura sunt tiparite utilizând

literele mici (minuscule), cu exceptia:

¤ simbolul sau prima litera a simbolului unitatii de masura va fi majuscula

pentru unitatile ale caror nume provine de la numele unei persoane;

¤ în unele state, simbolul litrului se noteaza prin L;

Exemple: s (secunda) kg (kilogram) rad (radian) A (amper) Hz (hertz) Wb (weber)

Pluralul. Asupra simbolurilor unitatilor de masura nu se rasfrâng regulile gramaticale de formare a pluralului si la plural ele ramân nemodificate.

Exemple: l = 1 m sau l = 65 mNota: în acest caz litera l reprezinta simbolul cantitativ pentru lungime (regulile si conventiile pentru exprimarea marimilor sunt prezentate în paragraful 1.6.Punctuatia. Simbolurile unitatilor nu sunt urmate de punct, cu exceptia

cazurilor când ele se afla la sfârsitul propozitiei. Exemple: Lungimea constituie 24 m.sau Este de 24 m lungime. si nu Este de 24 m. lungime.

Simbolurile unitatilor obtinute prin multiplicare. Simbolurile pentru unitatile formate prin multiplicarea (înmultirea) altor unitati sunt prezentate printr-un punct (la o jumatate din înaltimea caracterului) sau spatiu între simbolurile utilizate. Pentru a evita unele situatii confuze, în prezentarea simbolurilor unitatilor, se prefera utilizarea punctului. Exemple: V ×s sau V●s

Nota : 1. Utilizarea punctului sau a spatiului între simboluri este stric necesara. De exemplu, m ×s-1 este simbolul pentru unitatea metru pe secunda, pe când ms-1 este unitatea echivalenta a valorii 103 s-1 în care se utilizeaza prefixul m – mili . 2. În recomandarile ISO [6] se sugereaza ca în cazurile când spatiul între simboluri este utilizat la formarea multiplilor el poate fi omis, daca aceasta simplificare nu genereaza confuzii. Aceasta posibilitate poate fi evidentiata la utilizarea simbolului kWh si nu kW ×h sau kW h, cum ar fi logic, pentru kilowatt ora. Însa pentru a exclude diversele confuzii posibile, în continuare, se va insista asupra utilizarii punctului sau a spatiului între simbolurile implicate în diverse operatii de multiplicare.Simbolurile unitatilor obtinute prin derivare. Simbolurile pentru unitatile

formate prin derivarea (împartirea) altor unitati de masura sunt prezentate prin intermediul unei bare înclinate /, unei linii orizontale sau a exponentilor negativi. Exemple: m/s, sau m ×s-1. Totusi, pentru evitarea ambiguitatilor, bara înclinata nu

Abstract

trebuie sa se repete în aceeasi expresie, cu exceptia cazurilor când vor fi utilizate parantezele.

Exemple: m/s2 sau m ×s-2, si nu m/s/s ; m ×kg/(s3 ×A) sau m ×kg ×s-3 ×A-1

si nu m ×kg/s3/AÎn acelasi timp, exponentii negativi se recomanda a fi utilizati în cazurile

mai complicate, când evitarea lor este problematica.Utilizarea concomitenta a simbolurilor si denumirilor de unitatiSimbolurile unitatilor de masura nu pot fi utilizate împreuna cu denumirile

unitatilor.Exemple: C/kg, C ×kg-1, sau coulomb pe kilogram si nu coulomb/kg, coulomb pe kg, C/ kilogram, coulomb ×kg-1,C pe kg, coulomb/kilogram Abrevierea simbolurilor si denumirilor de unitati. Deoarece, în

general, unitatile de masura SI sunt recunoscute si acceptate pe plan international, este interzisa abrevierea simbolurilor sau a denumirilor sale. De exemplu, este inadmisibila utilizarea simbolurilor sec (in loc de s sau secunda), mm patr. (pentru mm2 sau milimetru patrat ), cc ( pentru cm3 sau centimetru cub), lit ( in loc de l saulitru), mps (pentru m/s sau metru pe secunda) etc.

SI - Ghid de utilizare. Cu toate ca marimile, de regula, sunt exprimate utilizând cifrele si simbolurile unitatilor, din anumite motive reprezentarea unitatii poate fi mai comoda utilizând denumirea acesteia si nu simbolul ei. În acest caz, denumirea unitatii trebuie scrisa în forma completa.

Reguli si conventii de stil pentru prefixele SI. Urmatoarele opt subcapitole sunt dedicate prezentarii regulilor si conventiilor de stil utilizate la scrierea si utilizarea prefixelor utilizate în SI.

Formatul caracterelor. Simbolurile prefixelor unitatilor SI sunt tiparite utilizând stilul roman ( vertical ), fara a lasa spatii libere între simbolul prefixului sisimbolul unitatii.

Exemple: MΩ(megaohm), µm (micrometru) PHz (petahert)Majuscule.Simbolurile prefixelor Y(yotta), Z(zeta), E(exa), P(peta), T(teta),

G(giga) si M(mega) sunt tiparite cu caractere majuscule în timp ce celelalte prefixe SI sunt tiparite cu caractere minuscule (vezi tabelul 6).

Insepararea prefixului de unitate. Grupul de simboluri, format din simbolul prefixului adaugat la simbolul unitatii constituie un simbol nou inseparabil (formând multiplul sau submultiplul unitatii de masura). Acest nou simbol poate fi ridicat la putere (pozitiva sau negativa) si poate fi combinat cu alte simboluri pentru formarea unor simboluri de unitati compuse.

Prefixele sunt, de asemenea, inseparabile fata de denumirile unitatilor la care sunt adaugate. Astfel, de exemplu, milimetrul, micropascalul si meganewtonul reprezinta un singur cuvânt.

Exemple: 5,8 cm3 = 5,8 (cm)3 = 5,8 (10-2 m)3 = 5,8 ×10-6 m3;1 cm-1 = 1 (cm) -1 = 1 (10-2 m)-1 = 102 m-1;1 V/cm = (1 V)/(10-2 m) = 10-2 V/m

Prefixe compuse. Simbolurile prefixelor compuse, reprezinta simbolurile prefixelor formate prin juxtapunere (alaturare) a doua sau mai multe simboluri ale prefixelor - actiune interzisa.

Exemplu: ns (nano secunda) si nu mµs (milimicrosecunda)Utilizarea prefixelor multiple. Într-o unitate de masura derivata – formata

prin divizare, utilizarea unui simbol de prefix (sau a unui prefix) concomitent la numarator si la numitor este nedorita, deoarece aceasta poate duce la confuzii.

Astfel, de exemplu, notatia 10 kV/mm este acceptabila, însa este preferata notatia 10 MV/m, deoarece ea contine doar un prefix care este plasat în numarator.

Aceeasi regula se extinde si asupra unitatilor derivate formate prin multiplicare, folosirea a mai multor simboluri de prefix (sau a mai multor prefixe) poate duce la confuzii. Astfel, de exemplu, notatia 10 MV ×ms este acceptabila însa se considera preferabila utilizarea notatiei 10 kV ×s.

Nota: Recomandarile de mai sus nu sunt valabile în cazul unitatilor derivate din kilogram. De exemplu, notatia 0,25 mmol/g nu poate fi considerata mai preferata decât notatia 0,25 mol/kg.Neacceptarea prefixelor izolate. Prefixele simbolurilor nu pot fi utilizate

izolat si astfel nu pot fi atasate cifrei 1 – simbolului pentru unitatea unu. În acelasi context, prefixele nu pot fi atasate denumirii unitatii unu, adica cuvântului “unu”

Exemplu: valoarea densitatii atomului de Pl este de 5 ×106/m3

si nu valoarea densitatii atomului de Pl este de 5 M/m3

Prefixe si kilogramul. Din motive istorice, denumirea „kilogram” pentru unitatea SI fundamentala a masei contine cuvântul „kilo”, care este si prefixul SIpentru 103. Astfel, deoarece prefixele compuse nu sunt acceptate, simbolurile multiplilor zecimali si submultiplilor unitatii de masa sunt formati prin atasarea simbolurilor prefixelor SI la simbolul g, iar denumirea unui astfel de multiplu sau submultiplu se formeaza prin adaugarea prefixului SI la cuvântul gram.

Exemplu:10-6 kg = 1 mg (1 miligram)si nu 10-6 kg = 1 µkg (1 microkilogram)Prefixe ale gradului Celsius si ale unitatilor acceptate de a fi utilizate

în SI. Simbolurile prefixelor pot fi utilizate împreuna cu simbolul °C, precum si cu denumirea unitatii de temperatura “grad Celsius”.

De exemplu, este permisa notatia 24m°C (24miligrade Celsius).Totusi,pen-tru a evita diverse situatii confuze, simbolurile prefixelor nu se folosesc împreuna cu simbolurile (si denumirile) unitatilor referitoare la timp: min - minut, h - ora, d - zi; nici cu simbolurile (si denumirile) cu privire la unghi: ° - grad, ' - minut si '' - secunda (vezi tabelul 8). Prefixele mai pot fi folosite împreuna cu simbolurile si denumirile unitatilor l - litru, t - tona, eV - electronvoltul si u - masa atomica unificata (vezi tabelele 7 si 8). Însa, cu toate ca submultiplii litrului cum ar fi ml - mililitrul si dl - decilitrul sunt pe larg utilizate, aceasta nu se refera la toti multiplii litrului, cum ar fi kl - kilolitrul si Ml – megalitrul a caror utilizare nu este recomandata.Acelasi lucru se întâmpla si în cazul multiplilor tonei, cum ar fi kt (kilotona)

– a carei utilizare este admisa si practicata, si submultiplul acesteia mt (militona)

Abstract

unitate ce este echivalenta cu un kilogram (kg) a carei utilizare nu este recomandata.

Exemple de utilizare a prefixelor cu unitatile eV si u:54 MeV (54 megaelec- tronvolti) si 23 nu (23 nanomasa atomica unificata).

1.6. Reguli si conventii de stil pentru exprimarea marimilor. Valoarea si expresia numerica a marimiiValoarea cantitativa, a unei marimi fizice, este marimea exprimata prin

produsul unui numar (valoarea sa numerica) si a unitatii sale de masura.Exemplificând, valoarea cantitativa a unei marimii fizice A poate fi scrisa ca

A = {A} [A], unde {A} reprezinta valoarea numerica a lui A iar [A] reprezinta unitatea de masura în care se exprima aceasta marime. De aici, rezulta ca valoarea numerica poate fi exprimata ca {A} = A / [A].

Spatierea dintre valorile numerice si simbolurile unitatilor. În expresia ce exprima valoarea cantitativa a unei marimi fizice, simbolul unitatii este plasat dupa valoarea numerica si este distantat de un spatiu – între valoarea numerica si simbolul unitatii.

Unica exceptie de la aceasta regula este valabila în cazul simbolurilor uni-tatilor grad, minut si secunda, precum si în cazul simbolurilor pentru unghiul plan: (vezi tabelul 8); în aceste cazuri nu se lasa spatii între valoarea numerica si simbolul unitatii.

Exemplu: rad = 300 22’ 8’’ ; rad este simbol cantitativ pentru unghiul plan.Aceasta regula (a spatierii) se respecta si în cazul simbolului 0C – pentru gradul Celsius, care este precedat de un spatiu liber si exprima valoarea temperaturii Celsius.

Exemplu: t = 30,2 0C si nu t = 30,20C sau t=30,2oCExprimarea cantitativa a unei marimi.Valoarea cantitativa a unei marimi

este exprimata folosind o singura unitate de masura.Exemplu: l = 10,234 m si nu l = 10m 23cm 4mmNota: Exprimarea valorica a intervalelor de timp si a unghiurilor plane face exceptie la aceasta regula. Totusi, este preferabil de a diviza gradele fractionale. Astfel, mai degraba ar trebui sa se scrie 31,200decât 31012’, exceptie facând asa domenii ca cartografia si astronomia.Atasarea informatiilor suplimentare la unitatile de masura. În cazul

prezentarii valorii cantitative a unei marimi, se interzice atasarea unor litere sau a altor caractere la simbolul unitatii de masura. Aceasta necesitate poate aparea în cazul dorintei de a furniza unele informatii suplimentare ce vor descrie marimea sau vor prezenta conditiile ei de masurare. În schimb, aceste litere sau diversele caractere pot fi atasate la marime.

Exemplu: Umin = 100 V si nu U = 100 Vmin; Nota: U este simbolul cantitativ ce exprima diferenta de potential.Combinarea unitatilor de masura cu informatiile suplimentare. Înc ca-

zul existentii unei valori cantitative a unei marimi, orice Informatie suplimentara ce

tine de aceasta marime sau de conditiile sale de masurare trebuie prezentata într-un astfel de mod, încât ele sa nu fie asociate cu unitatea respectiva. Altfel spus, valorile marimilor trebuie definite astfel încât ele sa poata fi exprimate numai în unitati acceptate.

Exemplu: continutul de Pb este 5 ng/l si nu 5 ng Pb/l sau 5ng plumb pe litrusensibilitatea moleculelor de NO3 este 5 1010 cm-3 si nu sensibilitatea este 5 1010 molecule NO3 /cm3 intensitatea de emisie aneutronilor este 5 1010 s-1 si nu intensitatea de emisie este 5 1010 n/sUtilizarea simbolurilor si numerelor împreuna cu denumirile acestoraÎn aceasta lucrare se încearca reglamentarea elementelor cheie ale

întocmirii documentelor stiintifice sau tehnice, în particular prezentarea rezultatelor masurarilor si valorile cantitative ale marimilor masurate. Aceasta va face posibila întelegerea documentului de catre persoanele neavizate în domeniu, inclusiv dedocumentului de catre persoanele neavizate în domeniu, inclusiv de catre cititorii cu cunostinte slabe ale limbii în care este prezentat documentul. Astfel, pentru a promova întelegerea informatiei cantitative în general, precum si întelegerea ei de catre persoanele neavizate în particular, valorile cantitative ale marimilor trebuieexprimate în unitati reciproc acceptabile, folosind:

¤ simbolurile (cifrele) arabe pentru numere si nu denumirile numerelor

arabe;

¤ simbolurile unitatilor si nu denumirile unitatilor.

Exemple: înaltimea cladirii este de 10 m si nu înaltimea cladirii este de zece metri. temperatura de 20 C a fost mentinuta timp de 5 min si nu temperatura de 20 grade Celsius a fost mentinuta timp de 5 minute.

Nota: 1. Daca cititorul caruia îi este adresata lucrarea este mai putin famili-arizat cu simbolurile unor unitati particulare, atunci la prima utilizare ele ar trebui definite.2. Deoarece utilizarea denumirilor numerelor arabe împreuna cu un simbol al unitatii poate cauza confuzii, astfel de combinatii trebuie strict evitate. De exemplu, nu se va scrie “lungimea pistei este patruzeci m.”.Claritatea în scrierea valorilor marimilor cantitative. Valoarea

cantitativa a unei marimi este exprimata ca produsul unui numar si a unitatii sale de masura (vezi primul paragraf din 1.6.). Astfel, pentru a evita posibilele confuzii, este necesar ca valorile cantitative sa fie scrise în asa mod încât interpretarea lor sa fie univoca, sa fie clar carui simbol al unitatii îi apartine valoarea numerica. În acelasicontext, se mai recomanda ca expresia “pâna la” sa se utilizeze numai la specifica-rea gamei (intervalului) valorilor.

Exemple: 312 nm pâna la 533 nm sau (312 pâna la 533) nm si nu 312 pâna la 533 nm; 00C pâna la 800C sau (0 pâna la 80)0Csi nu 00C – 800C.5 V pâna la 10 V sau (5 pâna la 10) V si nu 5 – 10 V(5,2; 6,4; 7,6; 8,8; 10,0) kHz si nu 5,2; 6,4; 7,6; 8,8; 10,0 kHz

Abstract

45 s – 6 s = 39 s sau (45 – 6) s = 39 s si nu 45 – 6 s = 39 sSimboluri solitare . Simbolurile unitatilor de masura nu se folosesc nicio-

data solitare, adica fara specificarea valorii numerice sau a simbolului cantitativ.Exemple: în 10 km sunt 104 mm si nu în 10 km sunt mai multi mm se vindela metru patrat si nu se vinde la m2. Sunt permise utilizarea expresiilor de genul t/0C, E/(V/m), p/MPa etc.Selectarea prefixelor SI. Selectarea si alegerea multiplilor si submultiplilor

zecimali ai unei unitati, destinate exprimarii unei valori (marimi) cantitative, respectiv alegerea unui prefix SI este determinata de câtiva factori:

¤ necesitatea indicarii celor mai semnificative cifre din numar;

¤ necesitatea utilizarii valorilor numerice usor de înteles;

¤ experienta în domenii specifice ale stiintei si tehnicii.

Deseori se recomanda, pentru a simplifica întelegerea, ca prefixele sa fie alese astfel încât valorile numerice sa fie cuprinse între 0,1 si 1000. În aceasta situatie se vor modifica numai simbolurile prefixelor, care reprezinta cifra 10 ridicata la o putere multipla lui 3.

Exemple:5,7 x107 Hz poate fi scris ca 57 x106 Hz = 57 MHz0,007 43 g poate fi scris ca 7,43 x10-3 g = 7,43 mg5129 W poate fi scris ca 5,129 x103 W = 5,129 kW

8,2 x10-8 m poate fi scris ca 82 x10-9 m = 82 nm

Totusi, nu întotdeauna marimile permit respectarea recomandarilor de maisus, respectarea carora nu este obligatorie. În diverse tabele cu valori se recomanda utilizarea unui singur prefix, chiar daca unele din valorile numerice nu se încadreaza în domeniul 0,1 ÷1000. De exemplu, se prefera utilizarea expresiei “marimea piesei este de 20mm x 5 mm x 0,03 mm” si nicidecum a expresiei “marimea piesei este de 2 cm x 5 mm x 3 µm”.

În unele tipuri de desene tehnice este primita exprimarea tuturor dimensiu-nilor în milimetre. Acesta este un exemplu de utilizare a prefixelor bazat pe experienta acumulata în unele domenii specifice ale stiintei si tehnicii.

Marimi adimensionale. Unele marimi, de exemplu indicele de refractie, permeabilitatea relativa etc, sunt definite ca raportul dintre doua marimi reciproccomparabile si astfel au dimensiunea (unitatea de masura) unu.

Unitatea coerenta SI pentru o astfel de marime este raportul dintre doua unitati SI identice, care este exprimata prin cifra 1. În acelasi timp, cifra 1 nu apare în expresia marimii de dimensiunea unu. De exemplu, valoarea indicelui de refractie dintr-un mediu dat este exprimata ca n = 1,51 1 = 1,51.

Din alt punct de vedere, unele marimi adimensionale (egale cu unu) au simboluri si denumiri speciale care pot fi utilizate în functie de împrejurari. Unghiul plan si unghiul solid (vezi tabelul 3), pentru care unitatile SI sunt radianul (rad) si respectiv steradianul (sr), sunt exemple clasice ale unor astfel de marimi.

Multiplii si submultiplii unitatii unu. Deoarece prefixele simbolurilor nu pot fi atasate unitatii (cifrei) unu , este recomandat ca puterile lui 10 sa exprime multiplii si submultiplii zecimali ai unitatii de masurare.

Exemplu: mr = 1,2 x 10-6 si nu mr = 1,2 µrNota: mr este simbolul cantitativ pentru permiabilitatea relativa.Procentul - %. În acord cu [6] se considera acceptabil de a folosi

simbolul % (procent) pentru numarul 0,01 si, astfel, de a exprima cu ajutorul lui omarime cantitativa cu valoarea unu. La folosirea acestui simbol este lasat spatiu între el si numarul pe care-l multiplica. În acord cu paragraful 4.6, este necesar de a folosi simbolul % si nu cuvântul “procent”.

Exemple: xB = 0,0025 = 0,25 % si nu xB = 0,25 procente.Deoarece simbolul % reprezinta pur si simplu un numar, nu este

recomandat de a-i atasa informatii suplimentare . De aceea, trebuie evitata folosirea expresiilor de tip “procentaj de greutate”, “procentaj de masa”, “procentaj de volum” sau “procentaj dintr-o cantitate de substanta”. Similar, trebuie sa se evite si scrierea simbolului procentual, de exemplu: “% (m/m)”, “% (din greutate)”,“% (V/V)”, “% din volu m” sau “% (mol/mol)”. În astfel de cazuri se prefera de a folosi formularile de tipul: “fractia masei este 0,10” sau “fractia masei e de 10 %”, “wB = 0,10” sau “wB = 10 %” etc. În acelasi context, deoarece simbolul % reprezinta pur si simplu numarul 0,01, este incorect de a scrie, de exemplu: “unde rezistentele R1 si R2 difera cu 0,05 %” sau “valoarea rezistentei R1 depasestevaloarea rezistentei R2 cu 0,05 %”. În acest caz, ar trebui sa se utilizeze formularea “unde R1 = R2 (1 + 0,05 %)” sau sa se defineasca marimea X? utilizând relatia X? = (R1 – R2) / R2 si sa se scrie “unde X? = 0,05 %”.

Ppm, ppb si ppt . Aceste simboluri fac parte din termenii limbii engleze, abrevieri pentru: parte din milion – ppm, parte din bilion – ppb si parte din trilion – ppt. Aceste notatii nu sunt acceptate pentru a fi utilizate în SI, pentru exprimarea marimilor cantitative.

Exemple ale înlocuirii notatiilor ppm, ppb si ppt sunt prezentate în continuare. 5,0 x L/L sau 5,0 x 10-6 V si nu 5,0 ppm V 9,3 nm/m sau 9,3 x 10-9 l si nu 9,3 ppb l 8 ps/s sau 8 x10-12 t si nu 8 ppt t unde: V – volum, l – lungime si t – timp.Cifre romane. Este inacceptabil de a folosi cifrele romane pentru a

exprima valorile marimilor cantitative.Numai în cazuri exceptionale, pot fi folosite ci-frele C, M si MM pentru substituirea numerelor 102, 103 si respectiv 106.

1.7. Reguli si conventii ortografice pentru denumiri de unitati. În urma- toarele paragrafe sunt prezentate reguli si conventii stilistice referitoare la pronuntarea si scrierea denumirilor de unitati.

Majuscule. La pronuntare, denumirile unitatilor sunt tratate ca niste substantive obisnuite.Astfel, denumirile tuturor unitatilor, la scriere, încep cu lite-re minuscule, cu exceptia cazului când se afla la începutul propozitiei sau în titluri.

De exemplu, în conformitate cu aceasta regula, scrierea corecta a denumi-

Abstract

ii unitatii 0C este “grad Celsius” (unitatea “grad” începe cu o litere minuscula “g”, iar cuvântul “Celsius” începe cu o majuscula “C”,deoarece este un nume personal).

Denumiri de unitati cu prefixe. La scrierea denumirilor unei unitati, ce contine un prefix, între prefix si denumirea unitatii nu se foloseste spatiul sau cratima

Exemple: miligram si nu mili-gram sau mili gram kilowatt si nu kilo-watt, sau kilo watt.Conform prescriptiilor de scriere a unitatilor de masura se poate sublinia

ca exista doar câteva cazuri în care vocala finala a prefixului SI se omite.Exemple: megohm si nu megaohm kilohm si nu kiloohm hectare si nu hectoare.În toate celelalte cazuri în care denumirea unitatii începe cu o vocala,

ambele vocale, cea finala a prefixului cât si cea a denumirii unitatii se pastreaza si ambele se pronunta.

Denumiri de unitati obtinute prin multiplicare. La scrierea denumirii unei unitati derivate formate din alte unitati prin multiplicare se utilizeaza spatiul între unitatile componente (forma preferata) sau cratima – pentru a separa denumirile unitatilor individuale.

Exemple: newton metru sau newton-metru pascal secunda sau pascal-sec.Denumiri de unitati obtinute prin divizare. La scrierea unei denumiri de

unitate derivata formata din alte unitati prin împartire se utilizeaza cuvântul “pe”. Exemple: radian pe secunda (rad/s) si nu radian/secunda newton pe metru (N/m) si nu newton/metruDenumiri de unitati ridicate la putere. În cazurile când se citesc

denumirile de unitati ridicate la putere, se folosesc cuvintele ce reprezinta valoarea puterii, de genul “patrat” ori “cub”, care se plaseaza dupa denumirea unitatii. Conform gramaticii limbii române, în unele cazuri înaintea cuvântului ce reprezinta puterea se mai utilizeaza prepozitia “la”.

Exemple: metru pe secunda la patrat (m/s2) radian pe secunda la patrat (rad/s2) milimetru cub (mm3) amper pe metru patrat (A/m2) joule pe metru cub (J/m3).Pluralul denumirilor de unitati. În conformitate cu ortografia limbii

române, pluralul denumirilor unitatilor de masura se poate forma în urmatoarele cazuri:

a) în cazul unitatilor simple, conform regulilor gramaticale.Exemple: metru patrat–metri patrati hertz–herti grad Celsius–grade Celsiuslux – lucsi.Exceptie se face în cazul unitatii tesla, care este utilizata, traditional, sub

aceeasi forma si la plural precum si în cazul unitatilor henry si gray, care ramân neschimbate la plural.

b) în cazul unitatilor derivate compuse exprimate printr-un produs dedoua sau mai multe unitati simple, prin preluarea formei pluralului de catre prima din unitati.

Exemple: newton metru–newtoni metru pascal secunda – pascali secundac) în cazul unitatilor derivate compuse exprimate printr-un cât de unitati,

prin preluarea formei pluralului de catre unitatea de la numarator sau, dupa caz, de catre prima unitate de la numarator, când aceasta este o unitate compusa constituita dintr-un produs de unitati simple.

Exemple: metru pe secunda – metri pe secunda watt pe metru kelvin – wati pe metru kelvinExceptie fac unitatile “unu pe…” ale caror denumiri ramân neschimbate

la plural.Inacceptabilitatea utilizarii operatorilor matematici. Deoarece,

utilizarea operatorilor matematici în exprimarea denumirilor unitatilor de masura, ar putea provoca confuzii – simbolurile operatorilor matematice nu sunt utilizate în exprimarea denumirilor de unitati. În acest caz, exceptie fac numai simbolurile unitatilor unde acesti operatori pot fi utilizati .

Exemple: joule pe metru cub sau J/m3 sau J x m-3 si nu joule/metru cub sau joulexmetru-3

1.8.Folosirea de simboluri si numere în documente tehnice-tipuri desimboluri.Simbolurile utilizate în diverse expresii pot fi grupate în 3 tipuri principale

a) simboluri pentru marimi;b) simboluri pentru unitati;c) simboluri pentru termeni descriptivi.Pentru exprimarea simbolurilor marimilor, întotdeauna, se utilizeaza carac-

tere italice (cursive), cu câteva exceptii, componente ale alfabetului Latin sau Grec. Aceste simboluri pot avea indici inferiori sau superiori sau alte simboluri

(semne) de identificare. Simbolurile pentru unitatile de masura, în special cele acceptate pentru utilizare, au fost prezentate pe larg în capitolele anterioare.

Simbolurile pentru termenii descriptivi (suplimentari) includ simbolurile pentru elementele chimice, simboluri matematice precum si indicii inferiori si superiori pentru simbolurile marimilor.

Simboluri pentru marimi standardizate. Utilizarea unor cuvinte, abreviaturi sau a altor, oarecare, litere întâmplatoare în exprimarea simbolurilor marimilor trebuie evitate.

De exemplu, folosirea simbolului marimii Zm pentru impedanta mecanica si nu a prescurtarii IM.În realitate, exista sute de simboluri (nationale si internationale) acceptate

si utilizate în domeniul stiintelor (de exemplu fizica si tehnologie). Multe dintre acestea sunt prezentate în [6] si [7].

Exemple: E (intensitatea câmpului electric) Zm (impedanta mecanica)p (presiunea) stot (sectiunea transversala totala) O (unghiul solid) TN (temperatura dupa Néel)Semne si simboluri matematice.Ca si în cazul simbolurilor pentru

marimi, unele dintre semnele si simbolurile matematice folosite în stiinta (dar nu numai) sunt standardizate. Aceste semne si simboluri se regasesc în standardul

Abstract

ISO 31-11 [6], iar în continuare (tabelele 14÷17) sunt prezentati si descrisi unii din cei mai utilizati operatori matematici.

Tabelul 14. Exemple de simboluri utilizate în logica matematica

Tabelul 15. Exemple de simboluri matematice utilizate în exprimarea multimilor

Tabelul 16. Exemple de diverse simboluri si semne matematice

Tabelul 17. Exemple de functii exponentiale si logaritmice

Caractere pentru simboluri.Modalitatea de scriere (tiparire) a simbolului ajuta la definirea semnificatiei acestui simbol. De exemplu litera “A” poate fi scrisa în diferite moduri, fiecare având o semnificatie aparte:

¤ în cazul unei marimi scalare (aria) – cu caractere italice (cursiv): A;

¤ în cazul unei unitati de masura (amper)–cu caractere romane(drepte) A;

¤ în cazul unei marimi vectoriale (vector)-cu caractere italice aldine

(bold) A.Marimi si variabile. Pentru exprimarea marimilor se utilizeaza simbolurile

cu caracter italic ca si în cazul simbolurilor pentru functii, de exemplu, f(x).Marimi si variabile. Pentru exprimarea marimilor se utilizeaza simbolurile

cu caracter italic ca si în cazul simbolurilor pentru functii, de exemplu, f(x).Exemple: t = 6 s, t – timpul, s – secunda; T = 22 K, T – temperatura, K –

kelvin; r = 35 cm, r – raza, cm – centimetru; ? = 633 nm, ? – lungimea undei, nm – nanometru.

Constantele sunt, marimi fizice si astfel simbolurile lor sunt reprezentate cu caractere italice; totusi daca simbolurile sunt folosite ca indici superiori sau inferio ri, si au un rol descriptiv, ei se tiparesc cu caractere romane.

Exemple:e – sarcina elementara; R – constanta molara a gazului; me – m masa, e – electron; NA – constanta lui Avogadro, A – Avogadro; 0D – temperatura Debye, D – Debye.Numerele si simbolurile pentru variabile în ecuatiile matematice sunt

tiparite cu caractere italice:

Simbolurile pentru vectori utilizeaza caractere italice (cursiv) aldine (bold), pentru reprezentarea tensorilor simbolurile trebuie sa fie de tipul sans-serif italic aldin, iar în cazul matricelor - numai italice:

Abstract

Simbolurile folosite ca indici sau ca exponenti sunt de tip italic, în cazul când reprezinta marimi sau variabile: cp p – presiune; qm m – masa; sO O – unghi solid; z z – coordonata.

Unitati. Simbolurile pentru unitati si prefixe SI sunt tiparite utilizând caractere de tip roman: m – metru; cm – centimetru; g – gram; µg – microgram;l – litru; ml – mililitru.

Termeni cu caracter descriptiv.Simbolurile ce au un caracter pur descrip

-tiv (exemplu, elementele chimice) se tiparesc utilizând caractere romane (drepte);

cum ar fi simbolurile ce reprezinta constantele matematice care au un caracter inva-riabil (de exemplu, p) si simbolurile care reprezinta functiile explicit definite sau operatorii bine definiti. Elemente chimice: Al – aluminiu, Be – beriliu, S – sulf, U – uraniu.

Constante, functii si operatori matematici:

Simbolurile folosite ca indici inferiori sau superiori, daca au un caracter descriptiv, se tiparesc cu caractere romane:

Modele de scriere a ecuatiilor:

Simboluri pentru elemente chimice. Simbolurile elementelor chimice trebuie tiparite cu caractere romane, oricare ar fi tipul caracterelor utilizate în text.

Un simbol al unui element chimic nu este urmat de punct, în afara cazului punctuatiei normale, de exemplu la sfârsitul unei propozitii.

Exemple:Ne P Cr PtIndicii superiori sau inferiori, atasati unui nuclid sau a unei molecule, au

urmatoarele semnificatii:

¤ Numarul de nucleoni (numar de masa) al unui nuclid este plasat în pozi-

-tia superioara stânga, de exemplu:

¤ Numarul atomilor unui nuclid într-o molecula este plasat în pozitia

inferioara dreapta, de exemplu:

¤ Numarul de protoni (numar atomic) poate fi indicat în pozitia inferioara

stânga, de exemplu:

¤ O stare de excitare sau de ionizare poate fi indicata, daca este necesar,

în pozitia superioara dreapta, de exemplu:

¤ Stare de ionizare:

¤ Stare electronica excitata:

¤ Stare nucleara excitata:

Abstract

Numere. Tiparirea numerelor. Numerele (arabe) trebuie tiparite, de regula, cu caractere romane (drepte) – stil normal.

Semnul zecimal. Semnul zecimal este o virgula de rând. Daca valoarea absoluta a unui numar este mai mica decât unu, semnul zecimal trebuie precedat de un zero.

Exemplu: 0,54 mm este forma corecta si nu .54 mm.Deseori, în documentele în limba engleza, semnul punctului este utilizat în

locul virgulei. Însa, conform deciziei Consiliului ISO, semnul zecimal utilizat în documentele ISO este virgula. Daca în exprimarea numerelor zecimale se utilizeaza punctul, ca si în cazul virgulei, el trebuie situat în acelasi rând cu cifrele utilizate.

Gruparea cifrelor. Pentru a se usura citirea numerelor care contin mai multe cifre, aceste numere pot fi separate, preferabil în grupe de câte trei cifre alaturate, considerate de o parte si de alta a semnului zecimal. Grupele, de câtetrei cifre, ar trebui separate printr-un mic spatiu, dar niciodata printr-o virgula, un punct sau în alt mod. Aceasta modalitate de grupare nu este, de obicei, utilizata în cazul numerelor de 4 cifre cu exceptia unor cazuri izolate.

Exemplu: 47 243 559 si nu 47.243.559; 61 769,448 97 si nu 61.769,448 972429 sau 2 429 si nu 2.429; 0,933 572 8 si nu 0,93357284109,9731 sau 4 109,973 1 si nu 4 109,9731 sau 4109,973 1.Nota: Practica de folosire a spatiului, pentru gruparea cifrelor, nu este (de

obicei) folosita în aplicatii specializate exacte, cum ar fi proiectele ingineresti sau rapoartele financiare.

Înmultirea numerelor Semnul utilizat pentru reprezentarea înmultirii

numerelor este „x” sau un punct plasat la semiînaltimea cifrelor (●). Daca punctul, plasat la semiînaltimea cifrelor, este utilizat ca semn de înmultire, atunci virgula este utilizata ca semn zecimal. Însa, daca punctul este utilizat ca semn zecimal (de

exemplu, cazul S.U.A.) atunci semnul „x” este utilizat ca semn de înmultire. Cu toate acestea, în documentele ISO, punctul nu este utilizat direct între numere pentru a indica o înmultire.

Exemple: 56 x 78,2; 92 x 67.4 kg; 86 m/s x 21,34 sNota: Înmultirea simbolurilor marimilor (a numerelor sau a marimilor situate

în paranteze) poate fi reprezentata prin urmatoarele moduri: a b, a × b, a x b.Alfabetul grec. În tabelul 18 este prezentata forma exacta a alfabetului

grec în ambele forme de scriere: roman (drept) si italic (cursiv).Tabelul 18. Alfabetul grec

Lucrarea 2 / METROLOGIE

2.1. Tema lucrarii : ORGANE SI ORGANISME NATIONALE SI INTERNATIONA- LE DE METROLOGIE.

2.2. Scopul lucrarii: Creerea de oportunitati pentru a cunoaste structura managementului Metrologiei legale la nivel national si international. 2.3. Organe si organisme internationale de Metrologie Legala

Necesitatea universalizarii si unificarii masurarilor implica existenta unei organizatii internationale independente structurata ca sa creeze un ansamblu de referinte precise, acceptate de toata lumea si accesibile in toate domeniile unde masurarea este necesara.

O astfel de organizatie este International Organization of Legal Metrology (Organizatia Internationala de Metrologie legala – OIML).

Sub egida OIML s-au structurat mai multe organizatii cu caracter international dar de mai mica anvergura. Cea mai mare parte a acestor organizatii sint prezentate in figura 2.1 si in figura 2.2.

a).OILM b) IEC c) ISO d) UNIDO //.... BIPM

Abstract

e) ILAC – IAF

f) g) h)Fig.2.1. Insemnele unor Organizatii Internationale de Metrologie : a - Organizatia

Internationala de Metrologie Legala, b- International Electrotechnical Commission, c - International Organization for Standardization, d - United Nations Industrial

Development Organization - International Bureau of Weights and Measures , e - International Laboratory Accreditation Cooperation - International Accreditation

Forum, f - International Measurement Confederation, g - World Trade Organization, h – Miscellaneous- Information on accessing the EU market (customs, regulations,

etc.)

i) j) k)

l) m) n)

p) q) r) s)

Fig.2.2. Insemnele unor Organizatii Regionale de Metrologie - Regional Legal Metrology Organizations (RLMO) : i - Asia-Pacific Legal Metrology Forum, j - Euro-

Asian Cooperation of National Metrological Institutions (COOMET). Web Portal www.coomet.net , k - Euro-Mediterranean Legal Metrology Forum, l - European Cooperation in Legal Metrology, m – AFRIMET, n - Sistema Interamericano de

Metrologia,

p - European Committee for Standardization, q - European Committee for Electrotechnical Standardization, r - European Cooperation for Accreditation, s -

SADCMEL - Cooperation in Legal Metrology

De la înfiinţarea sa în 1955, Organizaţia Internaţională de Metrologie Legală s-a străduit întotdeauna să încheie acorduri cu alte organizaţii internaţionale ori de câte ori este necesar, în vederea consoli- dării colaborare şi armonizarea internaţională.

Obiectivul este de a evita existenta simultana a unor cerinţe cuantificate in contradictoriu; în consecință, producătorii şi utilizatorii de mijloace de masurare, laboratoare de testare, etc. pot aplica simultan documente ale OIML sau ale altor instituţii cu care acesta este in colaborare, figura 2.3 si figura 2.4.

Forul suprem international in metrología legala este Conferinţa internaţională. OIML are ca mem- brii stabili delegaţiile şi observatorii din partea membrilor corespondenti şi instituţiile internaţionale şi regionale în cooperare, intruniti la fiecare patru ani pentru a defini politicile generale şi liniile bugetare pen- tru organizaţie.

Intre conferinte atributii in coordonarea activitatilor o are Comitetul Internațional (CIML) prin Comitetul Director pentru OIML. CIML se întruneşte anual pentru a revizui progresul tehnic al organizaţiei şi a efectua anumite operaţiuni administrative. Comitetul este compus din câte un reprezentant desemnat de fiecare stat membru al OIML.

La retragerea din poziţia lor ca membru CIML şi drept recunoaştere a contribuţiei lor la dezvoltarea organizaţiei, anumiți membri CIML sunt numiţi membri de onoare CIML.

OIML functioneaza prin comitete și subcomitete tehnice care asigura un consens internaţional în cadrul Comunităţii de Metrologie legală, structuri compuse din reprezentanţi ai statelor membre, consens in ce priveste standardizarea internaţională la nivelul organizaţiilor tehnice nationale, a producătorilor, a altor asociaţii şi organisme regionale de reglementare.

Sub coordonarea unui secretariat, experţi stabileasc orientări tehnice internaţionale pentru a asigura performanţe metrologice in procedurile de testare a mijloacelor de măsurare legale. Astfel de comitete sint urmatoarele :__________________________________________________________________TC1Terminology, TC2 Units of measurement, TC3 Metrological

controlTC4 Measurement standard and calibration and verification devices,

TC5 General requirements for measuring instruments, TC6 Prepackaged products

TC7 Measuring instruments for length and associated quantities,TC8 Measurement of quantities of fluids, TC9 Instruments for

measurind mass end densityTC10 Instruments for measuring pressure, force and associated quantities,

Abstract

TC11 Instruments for measuring temperature and associated quantities,TC12 Instruments for measuring electrical quantities,

TC13 Measuring instruments for acoustics and vibration,TC14 Measuring instruments used for optics, TC15 Measuring instruments

for ionizinc radiationsTC16 Instruments for measuring polluants,

TC17 Instruments for physico-chemical measurements, TC18 Medical measuring instruments

__________________________________________________________________

Activitatile CIML sint conduse de un preşedinte şi doi vicepreşedinţi,

impreuna cu un număr limi- tat de membrii ai consiliului, numiti de către preşedinte.

Acesti membri activeaza ca un grup consulta- ativ pentru preşedinte; Consiliul se intruneste în general de patru ori pe an.

OIML este in strânsă colaborare cu aproximativ 100 de instituţii internaţionale şi regionale, având activităţi legate de metrologie, standardizare in domenii conexe, activitatea OIML-ului poartă marca unei cooperari globale menite să promoveze practici de măsurare credibile.

OIML organizeaza periodic, prin BIML Seminarii tehnice, adesea cu unul sau mai multe state membre sau în colaborare cu alte instituţii de cooperare şi vizează evidenţierea progreselor în domeniul mijloacelor de măsurare şi procedurile Metrologie.

Aceste seminarii oferă o oportunitate valoroasă pentru guvern şi industrie, realizindu-se schim- buri de informatii şi diverse reflexii fata de OIML. activităţi care se extind în masă, volum şi presiunea de măsurare, acustică şi vibraţii, preambalare, temperatura, instrumentar medical şi poluarea mediului.

OIML oferă liniile directoare pentru cerinţele naţionale şi regionale de Metrologie legală din toata lumea. Acest organism asigura incredere in privinta masuratorilor efectuate in intreaga lume, elaborind o serie de reglementari in acest sens.

OIML dezvoltă modele de regulamente, de recomandări internaţionale, care furnizează o bază la nivel internaţional convenita cu membri ai organizatiei pentru stabilirea legislaţiei naţionale privind diferitele categorii de mijloace de măsurare.

Având în vedere creşterea aplicatiilor OIML ca linii directoare la nivel naţional, mai mulţi producă- tori se raporteaza la OIML International cu recomandări pentru a se asigura că produsele lor satisfac specificaţiile internaţionale pentru testari metrologice de performanţă.

Principalele elemente ale unei recomandări International sunt : domeniul de aplicare a produsu- lui, cererea sa şi terminologii legate de produs; cerințe metrologice; cerinţele tehnice; metode și echipamente pentru testarea şi verificarea conformității cu cerințele; şi formatul test de raport.

Proiectele OIML-ului despre recomandări şi documentele de reglementari sunt dezvoltate de comitetele tehnice sau subcomitete care sunt formate din delegatii aparetinind statelor membre. Anumite instituţii internaţionale şi regionale participa, de asemenea, pe bază de consultare.

OIML este o organizaţie juridica internationala in domeniul Metrologiei, organizatie cu caracter interguvernamental ca un tratat in care sint incluse Statele membre, ţările care participă activ la activităţi tehnice ale OIML, şi state member corespondente, ţările care se alăture OIML ca observatori.

În 2007 cifrele Bancii Mondiale, indica ca OIML un nivel de acoperire ca

membrii activi un procent de 86% din populaţia lumii şi 96% din economia sa.

OIML, organizatia Internationala de Metrologie legală este o organizaţie interguvernamentală , dezvolta modele de regulamente si legislatii in domeniul Metrologiei pentru orice stat membru al sau.

OIML cuprinde state membre active (care participa activ la activităţile tehnice ale organizatiei) şi state membri corespondente (care se alătura OIML-ului ca observatori).

Organizarea a fost înfiinţată în 1955 pentru a promova armonizarea globală a cerinţelor şi procedurilor Metrologie legală. De la început, obiectivul principal al OIML a fost acela de a dezvolta o structura tehnică la nivel mondial, care sa ofere:

● informaţii reciproce şi încredere în structurile de Metrologie legală a fiecarui stat membru,

● documente care furnizează cerințele armonizate intre activitatile,re- gulamentele si legislatiile din statele membre,

● ghid pentru dezvoltarea şi implementarea normelor, regulamentelor si legislatiilor din Metrologie legală in toate statele membre,

● sisteme globale pentru certificare internationala şi acceptare în Metrologie legală in toate statele membre.

Acest lucru permite OIML să contribuie la punerea în aplicare de catre Organizaţia Mondiala a Comerţului (OMC) a acordului barierelor tehnice în calea comerţului (TBS).

OIML este un observator în Comitetul TBT OMC şi, de asemenea, participă în mod direct si activ în activitatile de standardizare internaţionale, regionale şi organizaţii ale Metrologie legală.

Metrologie legală cuprinde toate activităţile pentru care cerințele legale sunt prescrise pentru măsuri, unităţi de măsură, mijloace de măsurare și pentru metodele de măsurare, aceste activităţi fiind efectuate de către sau în numele autorităţilor guvernamentale, pentru a asigura un nivel corespunzător de credibilitate a rezultatelor proceselor de măsurare , în mediul de reglementare naţional al statului membru. (Definiţia luate de la OIML D1 elemente pentru un Legea metrologiei, 2004).

Metrologie generează un profit mare pentru investiţii din bani publici.

Abstract

BIPM şi OIML joacă un rol important în ceea ce ar putea fi numit "Sistem de Metrologie al Lumii".

Suma de bani cheltuita pe Metrologie este o foarte mică parte din totalul cheltuielilor naţionale, dar impactul este extraordinar.

Fără Metrologie lumea noastră ar fi foarte diferita. Metrologie este de o importanţă fundamentală în industrie şi comerţ - nu numai din punct de vedere al consumatorului, dar, de asemenea, pentru cei implicaţi în procesul de fabricaţie. Ambele grupuri trebuie să aibă încredere în acurateţea şi fiabilitatea măsurătorilor de care acestea depind.

Fiecare mica investiţie în Metrologie se reintoarce multiplicat la investitor, fie ca investitorul este o companie privată, fie un guvern national sau o organizaţie internaţională. Acest lucru face ca Investiţia în Metrologie sa constitue o strategie de rasunet pentru prosperitatea viitoare.

Organisme ale Metrologiei Internationala: BIPM şi OIML, ca si altele sint prezentate cu siglele si insemnele lor in figura 2.1.

Premise si opinii ale organismelor internationale. Metrologia poate fi intilnita peste tot, este stiinta măsurarilor şi aplicatiile acestora. Metrologia include toate aspectele teoretico -practice ale masurarilor, cu orice aplicatii ale incertitudinii şi domeniului de măsurare.

(Vocabular internaţional de Metrologie – concepte de baza si asicieri de termeni VIM, 3rd Edition, 2007). Metrologia ca ştiinţa a măsurării este ceva de o importanţă vitală pentru noi toţi.Metrología cuantifica activitatile si eficientele retelelor de servicii, a

furnizorilor de servicii, a co- municatiilor de care depinde toata lumea; pe metrologie se bazează caracterizarea modului de funcţio- nare a acestor activitati, eficienta şi fiabilitatea lor.

Multe măsurători fizice şi chimice au impact imediat asupra calitatii lumii în care trăim.

Exemple unde Metrologie este întâlnit în viaţa de zi cu zi :● Bogăţia naţiunilor depinde de capacitatea de a produce bunuri de calitate,

bunuri testate stiintific, profesional, cu responsabilitate Schimburile comerciale dintre ţări adesea implică sume imense de bani,

prin urmare eroarea în măsurarea acestor schimburi trebuie sa fie cit mai mica, dar inainte de orice trebuie sa fie cunoscuta (de exemplu, fluxul de tarife şi cantităţile de petrol şi gaze pot reprezenta o sumă semnificativă de bani).

Globalizarea economică necesită adesea ca piesele din structurile mecanice complexe sa fie fabricate în diferite ţări. Metrologia asigură ca aceste piese sa se potriveasca reciproc atunci când sint ansamblate in sistemul final. Din acest motiv, marile companii multinaţionale adesea au propriile lor departamente de Metrologie .

Progresele enorme în microelectronică din ultimii 40 - 50 de ani nu au fost posibile fără Metrologia adaptata în producţia continuă de micro-chip-uri.

Dezvoltarea rápida a tehnicilor de calcula u permis inginerilor de conceptie

si proiectare utilizarea de noi micro-circuite, care la rândul lor permite creerea de computere din ce in ce mai performante.

Sistemele de navigaţie prin satelit fac ca nivel international sa existe o corelatie cit mai posibil de exacta intre un centru de coordonare si locatia aflata oriunde pe glob. Aceste sisteme permit crearea de reţele între sisteme de com- putere din întreaga lume şi permit unei aeronave să aterizeze în condiţii de siguran-ţă chiar si in conditii de vizibilitate redusă.

Sănătatea umană depinde de capacitatea noastră de a face diagnostice precise, acestea necesitind măsurători cit mai cuprinzatoare, de exemplu determinarea nivelului de colesterol din sânge.

Analizoarele de respiraţie sunt folosite pentru a măsura nivelul de alcool în organism.

Consumatorii trebuie să aibă încredere în volum de benzina achizitionat de la pompa.

Metrologia poate fi împărţită în două parti principale: Metrologia ştiinţifică şi Metrologia aplicata. BIPM şi legaturile internaţionale de măsurători.

Biroul Internaţional de Greutăţi şi Măsuri (în franceză Bureau International des Poids et Mesures sau BIPM) a fost creat de Convenția metrului in anul 1875 şi este situat în Paris, Franţa.

BIPM este o organizație interguvernamentală finanțata de statele care sunt semnatare ale Convenţiei metrului, şi funcţionează sub supravegherea Comitului International de greutati si Masuri (Comitet International de Poids et Mesures (CIPM).

BIPM are un mandat pentru a oferi baza unui sistem unic, coerent de ma- surători în toată lumea, operatie urmărită prin Sistemul Internaţional de unităţi (SI).

Această activitate are mai multe forme, de la difuzarea directa de unităţi (ca în cazul marimilor fizice masă şi timp) la comparaţii internaţionale pentru a valida coerenţa de standardele naţionale (în energie electrică, radiaţii ionizante şi chimie).

BIPM angajează munca ştiinţifică la cel mai inalt nivel pe un set selectat a cantităţilor fizice şi chimice. Sarcina majoră a BIPM este coordonarea la nivel mondial din punct de vedere metrologic, în principal prin Institutele Naţionale de Metrologie (NMI), a difuzarii continue a trasabilitatii in lantul de laboratoare acreditate national şi în cele din urmă in industriei.

Metrologia ştiinţifică, la BIPM şi NMI, stabileşte şi validează prin comparare directa precizia măsurătorilor.

Acest lucru se realizează prin trasabilitatea rezultatelor măsurarilor, obţinute prin conectarea măsurarilor la standarde de comportament metrologice cunoscute prin lanţuri neîntrerupte de măsurători, cu trasabilitati preferabile.

Cantitățile din SI sint acum aproape toate legate de fenomene cuantice, cum ar fi proprietăţile spectroscopice ale atomilor sau, de exemplu, fenomenul cuantic al efectului Hall şi constanta von Klitzing , pentru care putem presupune că sint invariabile cu timpul.

Abstract

Misiunea BIPM este uniformizarea la nivel mondial a proceselor de măsurare

Biroul International de Metrologie Legale (BIML) este Secretariat şi sediul central al OIML. El coordonează tehnic activitatea desfăşurată de OIML tehnice comitete și subcomitete organizează conferinţa de OIML şi reuniunile comitetului și gestionează finanţele organizaţiei.

A implementat şi menţine sistemul de certificatul OIML şi aranjament de acceptare reciprocă (MAA). BIML publică OIML recomandări, documente, lexic, ghiduri, Expert de rapoarte şi Buletinul şi menţine acest Site Web.

Legaturile sunt păstrate cu organismele internaţionale, regionale şi naţionale pentru a promova Metrologie legală la nivel global.

In Romania organismul care monitorizeaza in totalitate ceea ce presupune Metrologia este Biroul National de Metrologie Legala – BNML.

Citeva premise-opinii ale activitatilor acestui organism. Stiinta care are ca obiect masurarile este Metrologia.Metrologia cuprinde totalitatea cunostintelor refe- ritoare la masurari, incluzand toate aspec- tele teoretice si practice ale masurari- lor, oricare ar fi marimea masurata, modalitatea si scopul efectuarii lor, domeniul in care intervin, nivelul de exactitate.

Astfel, Metrologia include: marimi si unitati de masura, masurari si rezultate ale masurarii, metode si mijloace de masurare, etaloane si etalonare, erori si incer- titudine de masurare, exactitate si trasabilita- te, conditii de masurare, caracteristici ale mijloacelor de masurare, reglementari referitoare la uniformitatea masurarilor, la introducerea pe piata a mijloacelor de masurare etc.

Metrologia are trei obiective principale:» definirea unitatilor de masura acceptate pe plan international, corespun-

zatoare marimilor fizice fundamentale sau derivate;» realizarea unitatilor de masura prin metode stiintifice;» stabilirea lanturilor de trasabilitate pentru fundamentarea exactitatii de

masurare.Metrologia este structurata in mai multe domenii, grupate in trei

categorii:» metrologia stiintifica, care se ocupa cu realizarea, dezvoltarea si

conservarea etaloanelor unitatilor de masura;» metrologia industriala, care asigura functionarea corespunzatoare a

mijloacelor de masurare folosite in industrie, atat in productie cat si in controlul calitatii;

» metrologia legala, care asigura exactitatea si uniformitatea masurarilor efectuate in domenii de interes public.

Metrologia stiintifica, impreuna cu acele parti ale metrologiei legale si industriale care implica competenta stiintifica, constituie metrologia fundamentala si semnifica tratarea masurarilor cu cel mai inalt nivel de exactitate in cadrul unui anumit domeniu.

Metrologia fundamentala considera marimile fizice grupate in 11 domenii:

1) masa, 2) electricitate, 3) lungime, 4) timp si frecventa, 5) termometrie

6) radiatii ionizante si radioactivitate, 7) fotometrie si radiometrie, 8) debit9) acústica, 10) cantitatea de substanta, 11) metrologia interdisciplinara.

Metrologia fundamentala opereaza cu 3 concepte esentiale pentru caracterizarea masura- rilor. Acestea sunt:

» incertitudinea de masurare, care constituie o indicatie cantitativa asupra calitatii rezultatului unei masurari;

» exactitatea metodelor de masurare si a rezultatelor masurarii, caracterizata prin justetea si fidelitatea masurarilor;

» trasabilitatea, care caracterizeaza capacitatea unui rezultat al masurarii sau a valorii unui etalon de a se raporta la referinte stabilite (etaloane nationale sau internationale).

Aspecte privind istoricul aparitiei si dezvoltarii Metrologiei in Romania. Facind o incursiune selectiva in istoria Metrologiei in tara noastra sint de retinut citeva date importante. Astfel: • 15 septembrie 1864 - Promulgarea Legii pentru adoptarea Sistemului Metric de masuri si greutati in Romania de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Romania a fost a 16-a tara din lume care a adoptat Sistemul Metric de unitati de masura creat In Franta, in 1799. …………………………………………………………………………

• 1883 - Romania adera la Conventia Metrului, devenind al 19-lea stat membru al acestui tratat internati- onal prin care Sistemul Metric a fost adoptat ca sistem de unitati cu utilizare in statele semnatare si in re- latiile dintre ele si au fost create organele Conventiei Metrului (BIPM, CIPM si CGPM).• 1889 - Infiintarea Serviciului Central de Masuri si Greutati, primul organ de stat in domeniul metrologiei legale din Romania.• 1951 - Infiintarea Institutului de Metrologie care, incepind din 1974, se va numi Institutul National de Metrologie (INM), institut de cercetare stiintifica in domeniul metrologiei.• 1952 - Constituirea Directiei Generale de Metrologie (DGM) avind in componenta Institutul de Metrologie si Directia Verificari Metrologice (DVM).• 1956 - Romania devine membru al OIML constituita in 1955 inclusiv cu contributia Romaniei.• 30 august 1961 - Declararea de catre Romania a Sistemului International de Unitati (SI) adoptat de cea de a 11-a CGPM (1960), ca "singur sistem de unitati legal si obligatoriu". Romania a fost al saptelea stat din lume care a adoptat SI.• 3 noiembrie 1978 - Adoptarea Legii Metrologiei.

Abstract

• 1 februarie 1990 - Organizarea Comisiei Nationale pentru Standarde, Metrologie si Calitate avand in componenta Institutul Roman de Standardizare, Institutul National de Metrologie si Oficiul de Stat pentru Calitate.• 1991 - Romania devine membru al COOMET.(Cooperarea euro-asiatica a institutiilor nationale de metrologie)• 1992 - Infiintarea Biroului Roman de Metrologie Legala ca organ de specialitate al administratiei publice centrale.• 17 martie 1994 - Adoptarea de catre Parlamentul Romaniei, prin Legea nr. 11, a Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 20/21 august 1992 privind activitatea de metrologie, prin care se mentine statutul Sistemului International de Unitati si se stabilesc unitatile de masura legale in Romania.• 1994-a fost înfiinţat Biroul Roman de Metrologie Legală, organ de specialitate al administraţiei publice centrale.• 1996 - Romania devine membru asociat al WELMEC. (Organizatia europeana pentru cooperare in metrologia legala)• 2001 - INM devine membru corespondent al EUROMET. (Cooperarea europeana in domeniul etaloanelor)• 6 septembrie 2001 - Adoptarea de catre Guvernul Romaniei a Hotararii nr. 879 privind declararea celei de-a doua duminici din luna septembrie "Ziua Metrologiei".• 2003 - Legislatia din domeniul metrologiei este amendata pentru a fi compatibila cu reglementarile Uniunii Europene. Noua legislatie prevede, pentru prima data, finantarea intretinerii si dezvoltarii etaloanelor nationale de la bugetul statului.• 2004 - Prin indeplinirea tuturor criteriilor (inclusiv demonstrarea rutei de trasabilitate la unitatile SI), INM este admis membru cu drepturi depline al EUROMET.• mai 2007 - Cu ocazia celei de a 23-a Reuniuni a Comitetului WELMEC, a fost semnat, de catre presedintele WELMEC, dl. Gerald Freistetter si directorii generali ai organismelor nationale de metrologie din România si Bulgaria, dl.prof. dr. Ing. Fanel Iacobescu si respectiv dl. dr.KaterinKaterinov,Memorandum-ul de intelegere, prin semnarea caruia România a devenit membru cu drepturi depline al WELMEC.

Ziua Mondiala a Metrologiei. 20 mai 2012. Este una din actiunile de anvergura organizata in fiecare an in tara si in strainatate.

Aceasta zi a fost aleasa ca o recunoastere a semnarii Conventiei Metrului in 1875, reprezentand inceputul oficial al colaborarii internationale in domeniul metrologiei.In fiecare an, Ziua Mondiala a Metrologiei este organizata si sarbatori- ta impreuna de catre Biroul International pentru Masuri si Greutati (BIPM) si Orga- anizatia Internationala pentru Metrologie Legala.

Tema aleasa pentru acest an este Metrologia pentru siguranta, aceasta reflectand importanta masurarilor corecte pentru a asigura siguranta noastra la locul de munca sau in activitatile efectuate in timpul liber.

La fel ca si termenul "metrologie", termenul "siguranta" acopera o varietate

de termeni, dar multi oameni nu sunt constienti de rolul vital pe care il joaca

comunitatea metrologiei la nivel mondial.

Ziua Mondiala a Metrologiei 2011 a insemnat si aniversarea a 60 de ani de la infiintarea Institutului National de Metrologie; apoi tot de Ziua Mondiala a Metrologiei 2011 s-a desfasurat si A 4-a Adunare Generala EURAMET (Lisabona, Portugalia 2010) respect A 26-a Reuniune a Comitetului WELMEC (Bled, Slovenia 2010) si A 23-a Reuniune a Comitetului WELMEC ( Sinaia - Romania 2007 )

Organisme ale Metrologiei LINK-URIInstitutul National de Metrologie http://www.inm.roCentrul de Excelenta in Metrologie http://www.brml-cem.roInternational Organization of Legal Metrology http://www.oiml.orgNational Institute of Standards and Technology http://www.nist.govPhysikalisch: Technische Bundesanstalt (PTB) http://www.ptb.deBureau International des Poids et Mesures http://www.bipm.frLaboratoire national de métrologie et d'essais http://www.bnm.frEuropean Collaboration in Measurement Standards http://www.euramet.orgNational Physical Laboratory http://www.npl.co.ukNMI http://www.nmi.nl

Ziua Mondiala a Metrologiei este sarbatorita anual la 20 mai, data la care, in urma cu 133 de ani, a fost semnata "Conventia Metrului".

De ce sunt importante masurarile? Poate ca nu ne gandim foarte des la lucrul acesta, dar masurarile fac parte din viata noastra.

1. Daca suntem bolnavi, este important sa primim doza corecta de medicamente

2. Platim energia pe care o folosim pentru a ne incalzi casele pe baza citirii contoarelor

3. Aerul pe care il respiram este monitorizat pentru a vedea care este gradul de poluare

4. Alimentele sunt masurate cu grija pentru a le asigura calitatea si si cantitatea necesaraAtunci cand medicul masoara temperatura cu un termometru, masurarea

se face pe b aza unor etalone dezvoltate la un institut national de metrologie. Micile variat ii de temperatura pot indica existenta unei boli grave, astfel ca masurarea exac ta a temperaturii poate imbunatati tratamentul si salva vieti.

In intreaga lume, comertul cu produse si servicii este vital pentru economia globala. Dar pentru a avea un comert corect, trebuie sa stim ca masurarile facute in diferite parti ale lumii sunt echivalente - daca am masurat acelasi lucru, rezultatele sunt aceleasi?

Abstract

Pentru a fi siguri ca masurarile sunt uniforme peste tot in lume, institutele nationale de metrologie din toate tarile sunt legate intre ele printr-un sistem de organisme guvernamentale si acorduri. Potrivit unui comunicat al Biroului Roman de Metrologie Legala, editia de anul a cesta este dedicata masura- rilor in tranzactiile comerciale, deoarece comertul pr esupune masurari, iar sistemul international de tran- zactii comerciale se bazeaza pe aceste masurari pe care le considera corecte, indiferent unde sunt ele facute. Corectitudinea masuratorilor este determinata de metrologi, care sunt specialisti in tehnici de masurare si care asigura cadrul international pentru efectuarea unor masurari exacte pe care se ba- zeaza industria, legiuitorii, organismele de reglementare si publicul larg.

Astazi, peste 70 de Institute Nationale de Metrologie participa la Aranjamentul de Recunoastere Reciproca al Comitetului International pentru Masuri si Greutati (CIPM MRA).

Prin participarea la acest CIPM MRA, toate INM-urile isi accepta reciproc masura rile si contribuie la reducerea numarului de bariere tehnice in calea comertului . INM-urile implicate trebuie sa participe la comparari, sa aiba un sistem al calitatii adecvat si sa permita verificarea reciproca a expertizelor tehnice.

Acest proces a conferit incredere in masurari la nivel mondial si a permis multor INM-uri sa-si imbunatateasca nivelul de exactitate si intervalul de masurare. Aceasta incredere este completata de un al doilea aranjament international stabilit de Organizatia Internationala de Metrologie Legala, numit Aranjamentul de Recunoastere Reciproca (OIMLMAA). Acest aranjament stabileste increderea reciproca in evaluarea mijloacelor de masurare de catre participanti si asigura acceptarea reciproca a rezultatelor evaluarilor. OIML mai are in curs de elaborare si al te sisteme de acceptare si recunoastere reciproca.

OIML MAA a intrat in vigoare in septembrie 2006 si cuprinde in prezent 22 de tari participante. Aceste aranjamente sunt extrem de importante - 95% din productia economica mondiala provine din ta- rile semnatare CIPM MRA. Cine se ocupa de masurari in lume? Imaginati-va ca atunci cand calatoriti in alta tara trebuie nu numai sa va potriviti ceasul dupa ora locala, dar trebuie sa va adaptati si la trecerea timpului (secunde, minute, ore) care este masurata altfel. Lumea nu ar putea functiona daca ar exista aceasta desincronizare.

Asemeni dirijorului unei orchestre, Biroul International de Masuri si Greutati ( BIPM) coordoneaza activitatea institutelor nationale de metrologie din intreaga lume. Responsabilitatea BIPM este aceea de a asigura la nivel mondial un sistem de masurare unic, trasabil la Sistemul International de Unitati de Masura. Datorita BIPM, indiferent ca o secunda se masoara in Europa, Asia sau Africa - secunda este aceeasi pretutindeni. O alta organizatie numita Organizatia Internationala de Metrologie Legala (OIML) coordoneaza metrologia legala din intreaga lume prin armonizarea reglementarilor interne si internatio- nale privind masurarile si mijloacele de masurare. OIML asigura corectitudinea comertului dintre tari prin diferite mecanisme care permit recunoasterea si acceptarea reciproca a masurarilor. OIML este membru observator in Organizatia Mondiala a

Comertului, in Comitetul pentru Bariere Tehnice in Comert, prin rolul pe care il detine in stabilirea standardelor internationale.

Masurarile din Romania. Majoritatea marfurilor si serviciilor comerciale trebuie masurate pentru a demonstra ca sunt conforme cu legislatia si satisfac cerintele clientilor. Totul, de la componentele unui motor de avion pana la produsele de ingrijire a sanatatii, de la materiale de constructie la jucarii pentru copii - trebuie sa respecte strict conditiile legale pentru a fi sigure si a oferi calitatea asteptata. De masu- rari si legalitatea acestora se ocupa Biroul Roman de Metrologie Legala. Acesta asigura increderea in domeniile reglementate prin exercitarea controlului metrologic legal. Institutul National de Metrologie detine etaloanele si facilitatile de masurare si cerceteaza noi tehnici de masurare pentru a sprijini inova- tia in economie. Sprijinul sau este imens si absolut esential pentru numeroase domenii de activitate.www.worldmetrologyday.org

Link-uri utile : www.worldmetrologyday.org; www.brml.ro; www.inm.ro; www.oiml.orgPentru aderarea Romabniei la UE, BRML a implementat toate cele 25 de

directive necesare pentru includerea metrologiei romaneşti în infrastructură europeană. A îndeplinit toate obligaţiile rezultate din art. 21-30 dintratatul european prin care se interzice discriminarea la importul cantitativ al produselor.

Romania este membră a tuturor organismelor internaţionale de specialitate.

In schema de mai jos este prezentata structura actuala a BNML. Aceasta cuprinde printre altele si structurile in teritoriu ale acestui birou. Ele sint denumite Directii Regionale de Metrologie Legala-DRML, conduse de Birouri Regionale de Metrologie Legala -BRML.

Directia Regionala de Metrologie Legala Cluj are in subordonare Serviciile Judetene de Metrologie Legala : Bistrita Nasaud, Maramures, Salaj, Bihor, Satu Mare.

Prin eforturi deosebite , în iunie 2004 BRML a intrat cu drepturi legale în EUROMET-organizaţie a UE pentru colaborare în domeniul metrologiei. Totodată şi-a impus credibilitatea măsurătorilor efectuate.Din septembrie 2004 BRML a preluat transmiterea orei exacte în ROMANIA. Pînă la această dată ora legală a Romaniei se prelua din diferite surse , ca: sistemul de poziţionare globală GSP, semnale radio etc. Ora legală a Romaniei este ora UTC+2ore (UTC-Universal Time Clokc ) şi începînd cu septembrie 2004 se preia de la etalonul naţional. La INM , aparţinînd BRML, din 1998 se păstrează etalonul naţional de timp şi frecvenţă, care reprezintă şi etalonul scării de timp a Romaniei. Scara de timp este legal transmisibilă ca scară internaţională de timp, păstrată de Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi din Paris, organism care conservă unităţile in- ternaţionale de măsură. Etalonul naţional este constituit dintr-un etalon primar

Abstract

Fig.9. Schema privind structura BNMLde frecvenţă cu cesiu, fabricaţie HP, tip 5071A şi instalaţiile auxiliare. Etalonul naţional de timp/frecvenţă are un sistem de codificare/decodificare care se

materializează pe un ceas cu precizia de 1 secundă la 25.000 de ani, localizat la etajul 1 în BRML.Prin preluarea orei exacte de la etalonul naţional se asigură o uniformitate orară pe tot teritoriul ţării, avînd o importanţă maximă pentru : telecomunicaţii, transporturi feroviare, aeriene, terestre, armată, sistemul bgancar – financiar, sistemul energetic etc.

Prescurtari utilizate in redarea schemei structurale a BNML:INM - Institutul National de Metrologie;DA - Directia Autorizari DT-Directia Tehnica

DISP - Directia Inspectii si Supravegherea Pietei DRML1 - Directia Regionala de Metrologie Legala Bacau DRML2 - Directia Regionala de Metrologie Legala Constanta DRML3 - Directia Regionala de Metrologie Legala Ploiesti DRML4 - Directia Regionala de Metrologie Legala Craiova DRML5 - Directia Regionala de Metrologie Legala TimisoaraDRML6 - Directia Regionala de Metrologie Legala Cluj-Napoca DRML7 - Directia Regionala de Metrologie Legala Brasov DRML8 - Directia Regionala de Metrologie Legala Bucarest

Lucrarea 3 / METROLOGIE

3.1. Tema lucrarii : STUDIUL LEGISLATIEI PRIVIND TERMINOLOGIA IN METROLOGIA LEGALA

Abstract

3.2. Scopul lucrarii: Lucrarea pune la dispozitia studentilor cea mai mare parte din continutul unei legii care stabileşte cadrul şi mijloacele prin care se asigură exactitatea şi uniformitatea măsurărilor. De asemenea este pusa la dispozitia acestora terminologia legala de care se face uz in METROLOGIE , terminologie adaptata la cea europeana.

Termenii de specialitate utilizaţi sunt definiţi tot in conformitate cu legislatia din tara adaptata la cea europeana. .

3.3. Aspecte generale.

Pentru asigurarea exactităţii şi uniformităţii măsurărilor se utilizează unităţi de măsură legale şi mijloace de măsurare care au ca referinţe etaloane naţionale ale României sau ale altor ţări, deci etaloane internatioţionale.

Mijloacele de măsurare şi măsurările care sunt utilizate în domenii de interes public privind sănătatea şi siguranţa populaţiei, ordinea publică, protecţia mediului, protecţia consumatorilor, perceperea taxelor şi impozitelor şi corectitudinea tranzacţiilor comerciale, care afectează direct sau indirect viaţa cetăţenilor, se supun controlului metrologic legal, conform prevederilor legislatiei din domeniul METROLOGIEI LEGALE. . Activităţile agenţilor economici, care au ca obiect mijloacele de măsurare şi măsurările in sine, sunt supuse controlului metrologic legal, prin autorizare/ /avizare şi supraveghere, conform legislatiei.

Biroul Român de Metrologie Legală – BRML este organul de specialitate al admi- nistraţiei publice centrale, organism competent, responsabil cu asigurarea reglementărilor metrologice, mijloacelor tehnice şi acţiunilor la nivelul întregii ţări, necesare pentru obţine- rea credibilităţii rezultatelor măsurărilor. BRML exercită, în numele statului, controlul metrologic legal al mijloacelor de măsurare şi al măsurărilor. Unităţile de măsură legale se aprobă prin hotărâri ale Guvernului structurate pe propuneri ale BRML . Ele stabilesc denumirile, simbolurile şi definiţiile unităţilor de măsură legale, valorile unităţilor de măsură legale exprimate în unităţi SI, şi, după caz, domeniile în care acestea pot fi utilizate.

În măsurările efectuate în domeniile de interes public este obligatoriu să se utilizeze unităţi de măsură legale. Se admite utilizarea tranzitorie a indicaţiilor suplimentare exprimate în unităţi de măsură, altele decât cele prevăzute in legislatie numai în condiţiile stabilite tot prin hotărâre a Guvernului.

În cazul contractelor pentru export, la cererea partenerilor externi, agenţii economici pot folosi şi alte unităţi de măsură convenite între părţi.

3.4.Mijloace de măsurare.

În funcţie de scopul utilizării şi independent de construcţia sau de exactitatea lor, mijloacele de măsurare se împart în etaloane şi mijloace de măsu -rare de lucru.

Etaloanele naţionale sunt recunoscute prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Biroului Român de Metrologie Legală. Acestea sunt bunuri proprietate publică a statului, deţinute, perfecţionate, conservate şi utilizate de către organizaţii nominalizate prin hotărâre a Guvernului, care satisfac cerinţele stabilite conform prevederilor legislative.

Cheltuielile privind etaloanele naţionale ale Biroului Român de Metrologie Legală şi ale organizaţiilor mentionate mai sus se suportă de la bugetul de stat.

Trasabilitatea rezultatelor măsurărilor efectuate cu mijloace de măsurare supuse controlului metrologic legal se realizează prin verificări metrologice, efectuate de către laboratoare de metrologie în condiţiile legislatiei. În acest scop se utilizează etaloane trasa- bile la etaloanele naţionale ale României, ale altor ţări sau la etaloane internaţionale.

Atestarea, conservarea şi utilizarea etaloanelor naţionale, compararea lor cu eta- loanele altor state şi racordarea la etaloanele internaţionale se realizează conform prevederilor instrucţiunilor de metrologie legală, emise potrivit dispoziţiilor legislatiilor din domeniu. Instrucţiunile de metrologie legală vor stabili şi cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească organizaţiile prevăzute in legislatie în vederea nominalizării lor.

Controlul metrologic legal. Controlul metrologic legal al mijloacelor de mă- surare. Se supun controlului metrologic legal mijloacele de măsurare de lucru destinate să realizeze măsurările din domeniile de interes public, cuprinse în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal.

Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, va detalia măsurările din domenii de interes public, categoriile şi sortimentele de mijloace de măsurare de lucru utilizate în aceste măsurări, modalităţile de control metrologic aplicabile fiecărui sortiment, precum şi intervalul maxim admis între două verificări metrologice succesive; lista se stabileşte şi se aprobă de către directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pentru fiecare dintre categoriile de mijloace de măsurare prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de mă -surare supuse controlului metrologic legal, cu excepţia mijloacelor de cântărit cu funcţionare neautomată, se elaborează norme de metrologie legală şi/sau norme de metrologie legală din Comunitatea Economica Europeana - CEE, care stabilesc cerinţele tehnice şi metrologice specifice categoriei respective.

Pentru introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a mijloacelor de măsurare legale, cu excepţia celor din domeniile speciale prevazute de legislatia din Romania controlul metrologic legal se exercită în conformitate cu prevederile din instrucţiunile de metrologie legală, prin următoarele modalităţi:

a) aprobare de model;b) aprobare de model CEE;

Abstract

c) verificare metrologică iniţială;d) verificare iniţială CEE;e) aviz metrologic.Aprobarea de model pentru mijloacele de măsurare fabricate şi

comercializate în mod legal într-un stat membru al Uniunii Europene, (în Turcia), într-un stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European sau într-un stat cu care România a încheiat un acord de recunoaştere în acest sens nu este obligatorie dacă aceste mijloace de măsu- rare au obţinut aprobare de model în statul respectiv şi cerinţele în baza cărora aceasta a fost acordată sunt echivalente celor impuse în România pentru acordarea aprobării de model respective.

Pentru mijloacele de măsurare fabricate şi comercializate în mod legal într-un stat membru al Uniunii Europene, (în Turcia), într-un stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European sau într-un stat cu care România a încheiat un acord de recunoaştere în acest sens, care fac obiectul unei cereri de aprobare de model, încercările efectuate în acel stat sunt acceptate dacă ele sunt echivalente cu încercările cerute în România şi dacă rezultatele acestor încercări sunt puse la dispoziţie Biroului Român de Metrologie Legală . Verificările metrologice iniţiale pentru mijloacele de măsurare fabricate şi comercializate în mod legal într-un stat membru al Uniunii Europene, (în Turcia), într-un stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European sau într-un stat cu care România a încheiat un acord de recunoaştere în acest sens nu sunt obligatorii dacă aceste mijloace de măsurare au fost supuse verificărilor metrologice iniţiale în statul respectiv şi cerinţele în baza cărora acestea au fost efectuate sunt echivalente celor impuse în România pentru efectuarea verificărilor metrologice iniţiale respective.

Condiţiile de introducere pe piaţă şi de punere în funcţiune a mijloacelor de măsurare din domeniile prevăzute în lege precum şi a celor care fac obiectul normelor de metrologie legală CEE se stabilesc prin reglemen- tări tehnice specifice adoptate prin hotărâri ale Guvernului. Toate prevederile legislative conforme cu CEE se aplică in tara de la data aderării României la Uniunea Europeană.

Mijloacele de măsurare prevăzute in legislatie, introduse pe piaţă, puse în funcţi- une în condiţiile legii şi aflate în utilizare, se supun, în condiţiile stabilite prin instrucţiuni de metrologie legală, următoarelor modalităţi de control metrologic legal:

a) verificare metrologică periodică;b) verificare metrologică după reparare sau modificare;c) inspecţie şi testare inopinată;d) supraveghere metrologică a utilizării.Pentru mijloacele de măsurare care au corespuns la controlul metrologic

legal se emit, după caz, documente specifice şi li se aplică, după caz, următoarele marcaje metrologice:

a) marcajul aprobării de model;b) marcajul de verificare metrologică;

c) marcajul aprobării de model CEE;d) marcajul de verificare iniţială CEE.

Mijloacele de măsurare prevăzute la alin. 1 sunt mijloace de măsurare legale.Reprezentarea grafică, condiţiile de aplicare şi/sau de recunoaştere a marcajelor metrologice se stabilesc prin instrucţiuni de metrologie legală.Marcajele metrologice aplicate sub formă de sigiliu se supun şi dispoziţiilor legale referitoare la sigiliile statului şi beneficiază de aceeaşi protecţie juridică.Art. 19 - Mijloacele de măsurare care nu au corespuns la controlul metrologic legal sau pe care sunt aplicate marcaje de verificare cu termen de valabilitate depăşit nu au calitatea de mijloace de măsurare legale.Este interzisă introducerea pe piaţă, punerea în funcţiune sau utilizarea pentru măsurările din domeniile de interes public prevăzute la art. 3 alin. 1 a mijloacelor de măsurare prevăzute la alin. 1. Deţinătorii acestor mijloace de măsurare sunt obligaţi, după caz, să le retragă de pe piaţă sau să le scoată din uz.Dacă se constată utilizarea de mijloace de măsurare nelegale, acestea sunt sigilate şi, după caz, confiscate. În cazul săvârşirii vreunei infracţiuni, se iau măsuri să nu dispară urmele infracţiunii, corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă, potrivit prevederilor Codului de procedură penală, şi sunt sesizate organele de urmărire penală.Art. 20 - Biroul Român de Metrologie Legală poate asigura executarea activităţilor de control prevăzute la art. 16 alin. 1 lit. c) şi la art. 161 lit. a) şi b) prin delegarea exercitării acestor categorii de control unor laboratoare autorizate în conformitate cu prevederile instrucţiunilor de metrologie legală.Laboratoarele autorizate prevăzute la alin. 1 trebuie să întocmească documente de evidenţă privind mijloacele de măsurare verificate .

Secţiunea a 2-a. Controlul metrologic legal al măsurărilor

Art. 21 - Se supun controlului metrologic legal măsurările care se încadrează în următoarele categorii: :a) măsurările efectuate în cadrul unor tranzacţii comerciale sau măsurările pe baza cărora se stabilesc costuri pentru utilităţi publice, tarife, taxe, daune, impozite şi altele asemenea;b) măsurările efectuate asupra unor mărimi ce afectează interesele cetăţenilor, cum sunt: concentraţia de zahăr şi concentraţia de alcool în băuturi, concentraţia de grăsimi în lapte şi unt, masa hectolitrică şi umiditatea cerealelor, viteza autovehiculelor, concentraţia alcoolică din sânge şi altele asemenea;c) măsurările efectuate asupra unor mărimi ce afectează sănătatea şi siguranţa populaţiei, precum şi mediul, cum sunt: poluanţii organici şi metalici din apă, pesticide şi alte substanţe toxice, gazul de eşapament al autovehiculelor, conţinutul de noxe din atmosferă şi altele asemenea ; d) măsurările care privesc produsele şi mărfurile care se livrează şi se vând preambalate, conţinând cantităţi determinate, indicate prin etichetare sau sub altă

Abstract

formă, precum şi produsele cu gramaj declarat, fără a fi preambalate;e) alte măsurări din domeniile care pot afecta sănătatea şi securitatea persoanelor şi protecţia mediului .Pentru domeniile în care se utilizează aceste categorii de măsurări, metodele de măsurare se stabilesc de către autorităţi, după caz.Art. 22 - Controlul metrologic legal asupra măsurărilor prevăzut la art. 5 alin. 2 se realizează prin următoarele modalităţi:a) prelevarea de probe şi efectuarea de măsurări şi analize comparative pentru verificarea exactităţii rezultatelor declarate ale măsurărilor;b) inspecţii şi testări inopinate în locurile unde se efectuează măsurările;c) avizarea metodelor de măsurare prevăzute la art. 21 alin. 2;d) expertize metrologice.Pentru realizarea controlului metrologic legal prevăzut la alin. 1 Biroul Român de Metrologie Legală poate solicita colaborarea şi altor organe ale administraţiei publice centrale sau locale, după caz.

Cap. VIObligaţiile persoanelor fizice şi juridice în domeniul metrologiei legale

Art. 23 - Persoanele fizice sau juridice care fabrică, repară, modifică, montează şi verifică mijloacele de măsurare prevăzute la art. 15 alin. 1, cu excepţia mijloacelor de măsurare din domeniile prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 608/2001, republicată, trebuie să solicite şi să obţină emiterea de către Biroul Român de Metrologie Legală, în condiţiile prevăzute de reglementările specifice, a următoarelor documente, după caz:a) avize pentru repararea/modificarea şi montarea mijloacelor de măsurare;b) certificate de aprobare de model sau, după caz, certificate de aprobare de model CEE;c) autorizaţii pentru persoane juridice privind activitatea de verificare a mijloacelor de măsurare, respectiv de verificator metrolog persoană fizică;d) avize metrologice.În cazuri speciale, prevăzute de reglementările specifice, responsabilitatea obţinerii aprobării de model revine deţinătorului.Persoanele fizice sau juridice care repară, modifică, montează, verifică mijloace de măsurare din domeniile cuprinse în anexa nr. 1 la Legea nr. 608/2001, republicată, după ce acestea au fost puse în funcţiune, trebuie să solicite şi să obţină emiterea de către Biroul Român de Metrologie Legală, în condiţiile prevăzute de reglementările specifice, a următoarelor documente, după caz:a) avize pentru repararea/modificarea şi montarea mijloacelor de măsurare;b) autorizaţii pentru persoanele juridice privind activitatea de verificare a mijloacelor de măsurare, respectiv de verificator metrolog persoană fizică.Persoanele fizice şi juridice prevăzute la alin. 1 şi 3 trebuie să respecte în cursul desfăşurării activităţii cerinţele iniţiale care au stat la baza deciziei de acordare a autorizaţiilor/avizelor şi să asigure condiţiile necesare realizării supravegherii, potrivit prevederilor instrucţiunilor de metrologie legală.Art. 24 - Persoanele fizice sau juridice care utilizează ori încredinţează spre utilizare, în calitate de proprietar, mijloace de măsurare supuse controlului metrologic legal sunt obligate să asigure legalitatea acestora şi să le declare, înainte de punerea în funcţiune/utilizare, Biroului Român de Metrologie Legală,

pentru asigurarea controlului metrologic.Se interzice persoanelor fizice sau juridice să deţină în locurile destinate măsurărilor din domenii de interes public, prevăzute la art. 3 alin. 1, mijloace de măsurare specifice acestor măsurări, dacă acestea sunt false sau falsificate, nu poartă marcajele metrologice obligatorii în termenul de valabilitate sau au indicaţii exprimate numai în unităţi de măsură nelegale.Art. 25 - Producătorul de mijloace de măsurare supuse controlului metrologic legal prin aprobare de model sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoană juridică cu sediul în România, are responsabilitatea aplicării marcajului aprobării de model, în condiţiile prevăzute prin reglementări specifice.În cazul în care sunt impuse unele condiţionări prin certificatul aprobării de model, producătorul sau reprezentantul său autorizat, importatorul, deţinătorul unui mijloc de măsurare, după caz, este obligat să respecte şi să aducă integral la cunoştinţă clienţilor aceste condiţionări.Art. 26 - Producătorii sau reprezentanţii lor autorizaţi, importatorii şi utilizatorii poartă întreaga răspundere privind calitatea mijloacelor de măsurare care nu sunt supuse controlului metrologic legal, din punct de vedere metrologic.Art. 27 - Operatorii economici care fabrică, repară, modifică, montează sau verifică mijloacele de măsurare prevăzute la art. 15 alin. 1 îşi vor organiza activităţile ce fac obiectul controlului metrologic legal pe baza cerinţelor din instrucţiunile de metrologie legală. Activitatea de metrologie va fi coordonată de un responsabil tehnic al activităţii, numit prin decizie a conducătorului operatorului economic persoană juridică.

Cap.VIISancţiuni

Art. 28 - Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.Art. 29 - Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:a) nerespectarea prevederilor art. 7 alin. 1, cu amendă contravenţională de la 50.000.000 lei la 150.000.000 lei şi sigilarea mijlocului de măsurare până la intrarea în legalitate;b) nerespectarea prevederilor art. 18 alin. 1, cu amendă contravenţională de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei şi sigilarea mijlocului de măsurare;c) nerespectarea prevederilor art. 19 alin. 2, cu amendă contravenţională de la 50.000.000 lei la 150.000.000 lei şi sigilarea mijlocului de măsurare până la intrarea în legalitate;d) nerespectarea prevederilor art. 20 alin. 2, cu amendă contravenţională de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei şi/sau suspendarea autorizaţiei până la o dată stabilită de personalul desemnat al Biroului Român de Metrologie Legală;e) producerea şi distribuţia de produse de larg consum şi preambalate care nu au corespuns modalităţilor de control metrologic legal prevăzute la art. 22 alin. 1 lit. a), b) şi d), cu amendă contravenţională de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei, precum şi retragerea de pe piaţă şi/sau interzicerea introducerii pe piaţă a acestora;f) nerespectarea prevederilor art. 23 alin. 1 şi 3, cu amendă contravenţională de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei;

Abstract

g) nerespectarea prevederilor art. 23 alin. 4, cu amendă contravenţională de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei şi restrângerea/suspendarea sau retragerea autorizaţiei/ avizului, după caz, conform prevederilor instrucţiunilor de metrologie legală;h) nerespectarea prevederilor art. 24 alin. 1, cu amendă contravenţională de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei;i) nerespectarea prevederilor art. 24 alin. 2, cu amendă contravenţională de la 50.000.000 lei la 200.000.000 lei, sigilarea şi/sau confiscarea mijlocului de măsurare, după caz;j) nerespectarea prevederilor art. 25, cu amendă contravenţională de la 25.000.000 lei la 75.000.000 lei şi/sau sigilarea mijlocului de măsurare;k) împiedicarea, sub orice formă, a persoanelor desemnate conform art. 36 să-şi exercite atribuţiile prevăzute de lege privind controlul metrologic legal, cu amendă contravenţională de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.Art. 30 - Contravenţiilor prevăzute la art. 29 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.Art. 31 - În cazul în care amenzile prevăzute la art. 29 se aplică persoanelor fizice, limitele minime şi maxime ale acestora se reduc la jumătate.Art. 32 - Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere de către persoana fizică sau juridică, în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, la judecătoria pe a cărei rază teritorială s-a săvârşit contravenţia.Art. 33 - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul din cadrul Biroului Român de Metrologie Legală, desemnat în acest scop de către directorul general.

Cap.VIIIDispoziţii..finale

Art. 34 - *** Abrogat de L. Nr. 178/2003Art. 35 - Pentru serviciile prestate, în aplicarea prezentei ordonanţe, Biroul Român de Metrologie Legală are dreptul de a stabili şi de a încasa tarife sau contravaloarea devizelor stabilite pe bază de tarife.Tarifele se propun de către Biroul Român de Metrologie Legală şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.Art. 36 - Personalul Biroului Român de Metrologie Legală desemnat să efectueze activităţile de inspecţie, control inopinat şi supraveghere a pieţei are drept de acces în toate locurile unde există şi se utilizează mijloace de măsurare, precum şi în locurile unde se fabrică, se repară, se modifică, se încearcă, se verifică, se vând sau se închiriază mijloace de măsurare.Organele de poliţie acordă, la cerere, sprijinul necesar persoanelor desemnate să efectueze controlul metrologic legal în exerciţiul funcţiunii sau să le însoţească, după caz.Art. 37 - În vederea aplicării prezentei ordonanţe, Biroul Român de Metrologie Legală elaborează instrucţiuni de metrologie legală, norme de metrologie legală şi transpune normele de metrologie legală CEE.Instrucţiunile de metrologie legală se aprobă prin hotărâri ale Guvernului; normele de metrologie legală şi transpunerea normelor de metrologie legală CEE se aprobă

prin ordin al directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă Legea metrologiei nr. 27/1978 şi Hotărârea Guvernului nr. 225/1995.

Anexa..Nr.1

Termenii de specialitate utilizaţi în ordonanţă se definesc astfel:1. aprobare de model - decizie cu relevanţă legală bazată pe un raport de evaluare, conform căreia un tip de mijloc de măsurare îndeplineşte cerinţele din reglementările de metrologie legală aplicabile şi este adecvat utilizării în domeniul reglementat, astfel încât este de presupus că el realizează rezultate de măsurare sigure, într-o perioadă de timp definită;2. aprobare de model CEE - aprobare de model acordată prin raportarea la cerinţele din directivele europene sau normele de metrologie legală CEE;3. CEE - prescurtare a Comunităţii Economice Europene, utilizată în codificarea directivelor europene din vechea abordare;4. control metrologic legal - ansamblu de activităţi de metrologie legală care contribuie la asigurarea metrologică;5. etalon - mijloc de măsurare care este destinat să definească, să realizeze, să conserve sau să reproducă o unitate ori una sau mai multe valori ale unei mărimi pentru a servi ca referinţă;6. etalonare - ansamblu de operaţii care stabilesc, în condiţii specificate, relaţia dintre valorile unei mărimi indicate de un aparat de măsurat ori un sistem de măsurare sau dintre valorile reprezentate de o măsură ori un material de referinţă şi valorile corespunzătoare realizate cu etaloane; operaţiile de etalonare se aplică atât mijloacelor de măsurare etalon, cât şi celor de lucru;7. etalon internaţional - etalon recunoscut printr-un acord internaţional pentru a servi pe plan internaţional drept bază pentru atribuirea de valori altor etaloane ale mărimii considerate;8. etalon naţional - etalon recunoscut printr-o decizie naţională pentru a servi într-o ţară drept bază pentru atribuirea de valori altor etaloane ale mărimii considerate;9. exactitate de măsurare - grad de concordanţă între rezultatul unei măsurări şi valoarea convenţional adevărată a mărimii măsurate;10. exactitate a unui mijloc de măsurare - proprietate a unui mijloc de măsurare de a da răspunsuri apropiate de o valoare adevărată;11. expertiză metrologică - ansamblu de operaţiuni efectuate în scopul de a examina şi de a demonstra starea unui mijloc de măsurare şi de a determina caracteristicile metrologice ale acestuia, printre altele, prin raportarea la cerinţele din reglementările de metrologie legală aplicabile;12. instrucţiune de metrologie legală - reglementare de metrologie legală care se referă la principiile şi regulile generale specifice activităţilor de control metrologic legal;13. introducere pe piaţă a unui mijloc de măsurare - acţiunea de a face disponibil un mijloc de măsurare pentru prima dată, contra cost sau gratuit, în vederea distribuirii şi/sau utilizării;14. marcajul aprobării de model sau marcajul aprobării de model CEE - semn distinctiv care, aplicat pe un mijloc de măsurare, atestă conformitatea acestuia cu

Abstract

modelul aprobat;15. marcajul de verificare metrologică sau marcajul de verificare iniţială CEE - semn distinctiv care, aplicat pe un mijloc de măsurare supus controlului metrologic legal, confirmă că verificarea metrologică, respectiv verificarea iniţială CEE, s-a efectuat cu rezultate corespunzătoare;16. material de referinţă - material sau substanţă ale cărei una sau mai multe valori ale proprietăţii (proprietăţilor) sale sunt suficient de omogene şi bine stabilite pentru a fi utilizate la etalonarea unui aparat de măsurat, evaluarea unei metode de măsurare sau atribuirea de valori materialelor ori substanţelor;17. măsurare - ansamblu de operaţii având ca scop determinarea unei valori a unei mărimi;18. metrologie - ştiinţă a măsurării;19. metrologie legală - parte a metrologiei referitoare la activităţile care sunt desfăşurate în conformitate cu cerinţele reglementate de către organisme competente şi care se aplică măsurărilor, unităţilor de măsură, mijloacelor de măsurare şi metodelor de măsurare;20. mijloc de măsurare - măsură, aparat de măsurat, material de referinţă sau traductor, dispozitiv, echipament, instalaţiile, precum şi materialele de referinţă care furnizează informaţii de măsurare, singure sau asociate cu unul ori mai multe dispozitive suplimentare;21. mijloc de măsurare de lucru - mijloc de măsurare utilizat în măsurări uzuale; un mijloc de măsurare de lucru nu poate fi utilizat pentru etalonarea sau verificarea metrologică a unui alt mijloc de măsurare de aceeaşi categorie;22. normă de metrologie legală - reglementare de metrologie legală, specifică unei anumite categorii de mijloace de măsurare, care conţine cerinţele tehnice şi metrologice pe care trebuie să le îndeplinească un mijloc de măsurare din acea categorie, atunci când este supus controlului metrologic legal;23. normă de metrologie legală CEE - normă de metrologie legală care transpune în legislaţia română prevederile directivelor europene referitoare la o categorie de mijloace de măsurare supuse controlului metrologic legal;24. punere în funcţiune a unui mijloc de măsurare - prima utilizare a unui mijloc de măsurare, în scopul pentru care acesta a fost conceput, de către un utilizator final;25. reprezentant autorizat al producătorului - persoana juridică împuternicită de producător să acţioneze în numele său;26. Sistemul Internaţional de Unităţi, SI - sistem coerent de unităţi adoptat şi recomandat de Conferinţa Generală de Măsuri şi Greutăţi;27. supraveghere metrologică - control exercitat la producţia, importul, instalarea, utilizarea, întreţinerea, repararea şi verificarea metrologică a mijloacelor de măsurare, în scopul de a constata dacă acestea sunt utilizate corect, în raport cu prevederile legii metrologiei şi ale reglementărilor metrologice;28. trasabilitate - proprietate a rezultatului unei măsurări sau a valorii unui etalon de a putea fi raportat, respectiv raportată, la valori ale unor referinţe stabilite, de regulă etaloane naţionale sau internaţionale, prin intermediul unui lanţ neîntrerupt de comparări având, toate, incertitudini determinate;29. unitate de măsură - mărime particulară, definită şi adoptată prin convenţie, cu care sunt comparate alte mărimi de aceeaşi natură, ca rezultat al măsurării, pentru exprimarea valorilor lor în raport cu acea mărime;30. unitate de măsură compusă - combinaţie dintre unităţile aparţinând SI şi/sau unităţile din afara SI, de exemplu: tonă pe metru cub (t/m3), amper oră (A·h), mol

pe litru (mol/l);31. verificare iniţială CEE - verificare iniţială efectuată în scopul stabilirii conformităţii unui mijloc de măsurare cu modelul CEE aprobat şi/sau cu cerinţele aplicabile din directivele europene sau normele de metrologie legală CEE; verificarea iniţială CEE se certifică prin aplicarea marcajului de verificare iniţială CEE;32. verificare metrologică - modalitate de control metrologic legal, alta decât aprobarea de model, prin care se constată şi se confirmă că mijlocul de măsurare îndeplineşte cerinţele prevăzute în reglementările de metrologie legală; termenul "verificare metrologică" este specific numai mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal;33. verificare metrologică iniţială - verificare a unui mijloc de măsurare care nu a mai fost verificat anterior;34. verificare metrologică periodică - verificare obligatorie a unui mijloc de măsurare, efectuată periodic, la intervale de timp specificate, conform unei proceduri stabilite prin reglementări de metrologie legală.

Anexa Nr. 2 *** Abrogată de O.G. Nr. 104/1999

Controlul mijloacelor de măsurare şi monitorizare în scopul asigurării conformităţii produselor la Î.S. "REGISTRU"

1. Introducere

În scopul asigurării credibilităţii în procesele de măsurare şi monitorizare, organizaţiile trebuie să implementeze procedura de control şi monitorizare a echipamentului de măsurare. În conformitate cu ISO seria 9000 este prevăzută o astfel de procedură care are drept scop asigurarea conformităţii produsului conform cerinţelor înaintate. Această procedură include confirmarea faptului, că echipamentul de măsurare este apt pentru expluatare şi se menţine în condiţii de lucru cu exactitatea de măsurare trasabilă la etalonul Republicii Moldova, care se păstrează în cadrul Institutului naţional de standardizare şi metrologie.

2. Terminologie

Metrologie – domeniul de cunoştinţe şi activitate, legat de măsurări. Metrologia este ştiinţa despre măsurări, metode şi mijloace de asigurare a uniformităţii măsurărilor şi a metodicilor de atingere a exactităţii măsurărilor necesare. Metrologia se divizează în metrologia teoretică, aplicată şi legală.

Echipament de măsurare - mijloc de măsurare, software, etalon, materialele de referinţă sau aparatura auxiliară sau combinaţie ale acestora necesare pentru a realiza un proces de măsurare.

Obiectul metrologiei este unitatea de măsurare, mijloace de măsurare, etaloane, metodicile efectuare a măsurărilor.

Abstract

Obiectul tradiţional al metrologiei sînt mărimile fizice. Caracteristica mărimilor fizice (forma scurtă a termenului – „mărime”) se foloseşte pentru descrierea sistemelor materiale şi obiectelor ( fenomene, procese etc.) care sunt studiate în diferite ştiinţe (fizică, chimie, etc.).

Măsurare – aflarea mărimii valorii prin cale experimentală cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale.

De exemplu, aşezăm o riglă cu o valoare a diviziunii pe un obiect anumit, comparând diviziunea cu unitatea riglei etalon şi efectuând calculul primim valoarea (lungime, înălţime şi a altor parametrii a obiectului măsurat).

În definiţia de mai sus este arătată partea tehnică (totalitatea de operaţii), se evidenţiază esenţa măsurării metrologice (compararea cu unitatea) şi se arată aspectul de informare (primirea mărimii valorii sau informaţia despre ea). Metrologia în esenţă este măsurarea - proces de aflarea a mărimii fizice prin cale experimentală cu ajutorul mijloacelor tehnice de măsurare.

Uniformitatea măsurării – starea măsurării la care rezultatele măsurării sunt estimate în valori de măsură legiferate iar eroarea de măsurare nu depăşeşte limitele admisibile cu o probabilitate tată. ? dată

Deci, prima condiţie de asigurare a uniformităţii măsurărilor este necesitatea de prezentarea a rezultatelor măsurării în valori de măsurare legiferate , care vor fi aceleaş peste tot unde se efectuează măsurările. În Republica Moldova, precum şi în majoritatea altor ţări, unităţi de măsură legiferate sînt unităţile de măsură a sistemului internaţional de unităţi SI, aprobată prin conferinţa generală de mărimi şi greutăţi şi recomandate de Organismul internaţional de metrologie legală.

A doua condiţie de asigurare a uniformităţii măsurărilor este, ca eroarea de măsurare să nu depăşească (cu o probabilitate stabilită) limitele admisibile.

Eroarea de măsurare a mijloacelor de măsurare se indică în documentul de apartenenţă – paşaportul tehnic, condiţiile tehnice, etc.

Documentul normativ principal de asigurare a uniformităţii măsurării în Republica Moldova este „Legea de metrologie” nr. 647-XII din 17.11.1995. Ea are drept scop apărarea drepturilor legale a cetăţenilor, economiei şi securităţii ţării de efectele negative a rezultatelor neveridice.

Verificarea mijloacelor de măsurare (etalonului) -  totalitatea de operaţii, efectuate de către serviciile metrologice sau alte organizaţii abilitate în scopul de a determina valabilitatea şi conformitatea mijloacelor de măsurare cu cerinţele tehnice obligatorii stabilite.

3. Controlul echipamentului de măsurare

Organizaţia trebuie să determine monitorizările şi măsurările care trebuie efectuate şi echipamentul  de măsurare necesar pentru a furniza dovezi ale conformităţi produsului cu cerinţele determinate.

În conformitate cu standardul naţional SM EN ISO 9001:2002, acolo unde este necesar să asigure rezultate întemeiate echipamentul de măsurare trebuie sa fie:

a. etalonat sau verificate, la intervale specificate, sau înainte de întrebuinţare faţă de etaloane de măsură trasabile până la etaloane internaţionale sau naţionale. Atunci când astfel de etaloane nu există, baza utilizată pentru etalonare sau verificare trebuie înregistrată;

b. ajustat sau reajustat, după cum este necesar; c. identificat pentru a permite determinarea stării de etalonare; d. pus în siguranţă împotriva ajustărilor care ar putea invalida rezultatul

măsurării; e. protejat în timpul manipulării, întreţinerii şi depozitării împotriva

degradărilor şi deteriorărilor.

În plus, organizaţia trebuie să evalueze şi să înregistreze validitatea rezultatelor măsurărilor anterioare atunci când echipamentul este găsit neconform cu cerinţele. Organizaţia trebuie să întreprindă acţiuni adecvate asupra echipamentului şi a oricărui produs afectat. Trebuie menţinute înregistrări referitoare la rezultatele etalonării şi verificării.

Atunci când este utilizat pentru monitorizare şi măsurarea cerinţelor specificate trebuie confirmată capabilitatea software-ului pentru calculator de a satisface utilizarea intenţionată. Confirmarea trebuie făcută înainte de prima utilizare şi reconfirmarea după cum este necesar.

4. Sistemul de stat de asigurare a uniformităţii măsurărilor

Sistemul de stat de asigurare a uniformităţii măsurărilor – sistemul de asigurare a uniformităţii măsurărilor în ţară ce este realizată, controlată de organul metrologic de stat (inspectoratul metrologic subordonat Serviciului de standardizare şi metrologie a Republicii Moldova).

Activitatea de asigurare a uniformităţii măsurărilor (în continuare AUM) este orientată spre apărarea drepturilor şi intereselor legale ale cetăţenilor, ordinelor legale şi economiei pe calea protecţiei de urmări negative a rezultatelor măsurării în toate domeniile vieţii cotidiene, bazate pe normele şi legile constituţionale.

În particular AUM se realizează în conformitate cu „Legea de metrologie” a Republicii Moldova nr. 647-XIII din 17.11.1995 şi a regulamentului general RG 29-03-128:2002 „Sistemul naţional de metrologie”. Registrul etaloanelor de stat a unităţilor fizice de măsură.

AUM în ţară se asigură:

Abstract

← la nivel de stat (Serviciul de standardizare şi metrologie al RM); ← la nivelul organelor publice de stat; ← la nivelul organelor juridice (agenţi economici).

5. Scopul şi sarcinile sistemului de stat de asigurare a uniformităţii măsurărilor

Scopul sistemului de stat AUM – crearea unor cerinţe unice de drept, normative, organizaţionale, tehnice şi economice pentru rezolvarea problemelor privind asigurarea uniformităţii măsurărilor şi punerea la dispoziţie posibilitatea de evaluare a corectitudinii măsurărilor efectuate.

Sarcinile de bază a le sistemului de stat AUM:

¤ elaborarea unor principii optime de control  a activităţii de asigurare a uniformită- ţii de măsurare;

← ¤ organizarea şi efectuarea unor cercetări ştiinţifice fundamentale cu sco- pul elaborării unor metodici mai performante şi mai exacte privind reprodu- cerea unităţii şi transmiterea mărimilor fizice;

← ¤ stabilirea unei sisteme de unităţi de măsură,diapazoane de măsurare dis -ponibile pentru aplicare;

← ¤ stabilirea noţiunilor principale de metrologie, unificarea termenilor şi defi- niţiilor metrologice;

← ¤ stabilirea unei sisteme de etaloane de stat economică şi raţională; ← ¤ crearea, aprobarea, implementarea şi perfecţionarea bazei etaloanelor

de stat; ← ¤ stabilirea sistemelor (pe tipuri de măsurare).de transmitere a dimensiuni-

lor unităţii de măsură de la etaloanele de stat folosite în ţară. ← ¤ crearea şi perfecţionarea etaloanelor secundare, etaloanelor de lucru şi

complexul instalaţiilor de verificare şi de laborator; ← ¤ stabilirea cerinţelor metrologice generale privind baza de etaloane, mijlo-

ace de măsurare, metodicile de efectuare a măsurărilor, metodicilor de ve- rificare (calibrare) a mijloacelor de măsurare şi alte cerinţe,respectarea că- rora este o cerinţă obligatorie în AUM;

← ¤ elaborarea şi expertizadomeniilor metrologice de asigurare a programe- lor de stat şi a programelor de creare şi dezvoltare a producerii tehnicii de apărare.

← ¤ efectuarea controlului metrologic de supraveghere de stat: verificarea mijloacelor de măsurare; testări în scopul aprobări de model a mijloacelor de măsurare; licenţierea activităţilor juridice si a activităţilor persoanelor fizice privind fabricarea şi repararea mijloacelor de măsurare;

← ¤ efectuarea controlului metrologic de stat: pentru emitere, starea şi apli- carea mijloacelor de măsurare; a etaloanelor unităţilor de măsură; a meto dicilor atestate după care se efectuează verificarea; respectarea legilor şi normelor metrologice; cantitatea de produse alienabile primite în urma o-

peraţiunilor comerciale; cantitatea produselor fasonate în ambalaj de diferit tip în timpul împachetării şi vânzării.

← ¤ elaborarea principiilor de optimizare a bazei materialo-tehnice şi de ca- dre a Serviciului de standardizare şi metrologie;

← ¤ atestarea metodicilor de efectuare a măsurărilor; ← ¤calibrarea şi certificarea mijloacelor de măsurare ce nu intră în domeniul 

controlului metrologic de inspecţie; ← ¤ acreditarea serviciilor metrologice şi a altor servicii de formă juridică sau

persoana fizică ce activează în domeniul metrologic. ← ¤ acreditarea laboratoarelor de verificare, calibrare, măsurare, încercări şi

analitice, a laboratoarelor de control nedestructiv şi radiaţie în conformitate cu sistemul de acreditare din RM;

← ¤ participarea la lucrări cu alte organizaţii internaţionale activitatea cărora este legată de asigurarea uniformităţii măsurărilor;

¤ elaborarea metodologiei de tarifare a serviciilor acordate, împreună cu organele de stat abilitate cu acest drept; ¤ organizarea cursurilor de perfecţionare şi pregătire a cadrelor în domeniul metrologic; ¤ asigurarea informativă privind problemele asigurării uniformităţii măsurărilor; ¤ dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a sistemului de măsurare de stat.

6. Controlul mijloacelor de măsurare în cadrul Î.S. "REGISTRU"

Controlul mijloacelor de măsurare şi a altui echipament de măsurare din cadrul Î.S. „REGISTRU” se efectuează cu scopul de a asigura uniformitatea şi exactitatea măsurărilor în procesul de expluatare a acestora.

La Î.S. „REGISTRU” controlului sunt supuse următoarele tipuri de aparataj de măsurare: mijloacele de măsurare, programele de sistem şi alte aparataje ajutătoare sau combinaţia acestora necesară pentru efectuarea procesului de măsurare.

Mijloacele de măsurare, conform „Listei oficiale a mijloacelor de măsurare, supuse obligatoriu controlului metrologic al statului”, sunt supuse verificării metrologice (anexa la ordinul Departamentului standardizare şi metrologie nr. 1445-M din 04.01.2004).

Pentru efectuarea verificării toate mijloacele de măsurare preventiv se aduc în ordine (se curăţă de murdărie, se înlătură deteriorările carcasei, bornelor, se pun la dispoziţie  dispozitivele auxiliare ale echipamentului de măsurare necesare pentru efectuarea procesului de măsurare şi monitorizare etc.). Verificarea mijloacelor de măsurare se efectuează conform SM 8-12 - „Verificarea mijloacelor de măsurare. Organizarea si modul de efectuare”.

Abstract

Transmiterea mijloacelor de măsurare, de către subdiviziunile structurale inginerului-metrolog Direcţiei sistemului de calitate spre verificare, se efectuează în baza actului de predare – primire. În actul de predare – primire se indică fiecare mijloc de măsurare (denumirea, numărul de fabricare, numărul de inventar, elementele lipsă). Actul de predare-primire se semnează de persoanele care predau şi care primesc mijloacele de măsurare. Din momentul semnării actului, responsabil de mijloacele de măsurare, devine inginerul – metrolog. Returnarea mijloacelor de măsurare se efectuează tot în baza actului de predare-primire.

După colectarea mijloacelor de măsurare, inginerul-metrolog le transmite spre verificare metrologică Organismului Naţional de Metrologie, conform declaraţiei-program de verificare a mijloacelor de măsurare, care se aprobă de directorul general al Î.S. “REGISTRU” în ultima lună a anului precedent – începutul lunii anului ce urmează.

Organismul naţional de metrologie în RM este Serviciul de standardizare şi metrologie.

Verificarea mijloacelor de măsurare se efectuează în decurs de 10 zile lucrătoare din momentul transferului banilor pe contul Serviciul de standardizare şi metrologie.

Responsabil de starea echipamentului de măsurare în procesul de expluatare o poartă şeful subdiviziunii structurale.

Controlul şi monitorizarea echipamentului de măsurare o efectuează Direcţia   sistemului de calitate.

7. Strategia în domeniul metrologic 1. Organizarea controlului şi monitorizarea mijloacelor de măsurare ce se află

în oficiile teritoriale ale Î.S. “REGISTRU”. 2. Efectuarea actualizării permanente a mijloacelor de măsurare din cadrul

Î.S. “REGISTRU”, în conformitate cu cerinţele progresului tehnico-ştiinţific. 3. Permanent de a organiza perfecţionarea de calificare a personalului ce

utilizează echipament de măsurare. 8. Concluzii

În conformitate cu „Legea de metrologie” nr. 647-XIII din 17.11.1995 a Republicii Moldova şi a Ordinului directorului general nr. 471 din 14.12.2004, la Î.S. “REGISTRU” a fost organizată activitatea de metrologie.

Din momentul organizării activităţii de metrologie, la întreprindere au fost îndeplinite următoarele măsuri:

1. Anual se întocmeşte planul de lucru a inginerului metrolog în domeniul metrologiei;

2. Sa elaborat şi a fost aprobat standardul de firma SF 376003221-046:2006 „Sistemul de management al calităţii. Controlul echipamentelor de măsurare”;

3. A fost elaborat registrul de evidenţă a mijloacelor de măsurare din cadrul Î.S. “REGISTRU;

4. Încheierea contractului de prestări servicii de verificări metrologice cu Institutul naţional de standardizare şi metrologie (INSM);

5. Elaborarea planului – grafic de verificări metrologice a mijloacelor de măsurare din cadrul Î.S. “REGISTRU;

6. Acordarea ajutorului consultativ laboratorului de încercări în scopul acreditării acestuia;

7. A fost organizat procesul de actualizare permanentă a registrului de evidenţă a mijloacelor de măsurare din cadrul Î.S. “REGISTRU.

Toate aceste măsuri de control şi monitorizare a mijloacelor de măsurare au drept scop asigurarea uniformităţii măsurărilor la Î.S. “REGISTRU, implementarea sistemului de management al calităţii în conformitate cu cerinţele standardelor internaţionale şi naţionale ISO seria 9000

LEGALA>ORDONANŢĂ Nr. 20 *)din 21 august 1992privind activitatea de metrologieL. Nr. 166/12.06.2007 Publicată în M.Of. Nr. 406/18.06.2007În temeiul art. 107 alin. (3) din Constituţia României şi al Legii nr. 81/1992,Guvernul României emite următoarea ordonanţă:Cap. IArt. 4 - *** Abrogat de L. Nr. 178/2003Art. 9 - *** Abrogat de L. Nr. 178/2003Art. 10 - *** Abrogat de L. Nr. 178/2003Cap. IV*** Titlu abrogat de L. Nr. 178/2003prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor,la Legea nr. 608/2001, republicată,*** Alin. 6 a fost abrogat prin O.G. Nr. 25/2007Art. 17 - *** Abrogat de L. Nr. 178/2003

Abstract

Lucrarea 4 / METROLOGIE

4.1. Tema lucrarii : STUDIUL PERTURBATIILOR INTR-UN PROCES DE MASURARE SI A METODELOR DE CORECTIE

4.2. Scopul lucrarii: Lucrarea pune la dispozitia studentilor cea mai mare parte din continutul unei legii care stabileşte cadrul şi mijloacele prin care se asigură exactitatea şi uniformitatea măsurărilor. De asemenea este pusa la dispozitia acestora terminologia legala de care se face uz in METROLOGIE , terminologie adaptata la cea europeana.

Termenii de specialitate utilizaţi sunt definiţi tot in conformitate cu legislatia din tara adaptata la cea europeana. .

4.3. Aspecte generale. Sintetizand cele prezentate in cadrul prelegerilor de curs, se ajunge la

urmatoarea schema de clasificare a semnalelor , informatiilor si influentelor acestora intr-un proces de masurare.

Cu „i” s-a notat generic intrarea semnalelor considerate in mijlocul de masurare, adica xi sau xid, iar cu „e” respectiv „” semnalele de iesire, componentele in rezultatul masurarii prin citire sau/si inregistrare, adica x e

sau xed.2.Mijloace de masurare analizate.2a.Manometru diferential cu lichid.

Exemplu 1.Masurarea unei diferente de presiune cu un manometru U.

Fig1.6.Perturbatii la un manometru diferential cu lichid

Abstract

In acest caz semnalul dorit (marimea de masurat) este diferenta de presiune:

p=p2-p1

Manometrul diferential(piezometrul) functioneaza in baza legii lui Pascal, adica:

p2=p1+gh, saup=p2-p1=gh,de unde se poate exprima functia de legatura intrare-iesire F(d)- numita

caracteristica statica – sub forma (fig1.6.a):xe=h=p/g=xi/g (1.1)

Analiza rezultatelor privind perturbatiile si interpretarea lor10.In figura 1.6 b si c se evidentiaza doua posibile semnale

perturbatoare si anume:- Efectuarea masurarii pe un vehicul care se deplaseaza in momentul respectiv cu acceleratia a in sensul indicat, in care caz apare un semnal de iesire a=’sp ,evidentiat in fig1.6 la p=0.- Montarea mnometrului cu o deviatie unghiulara fata de verticala locului (c) care conduce la aparitia unui semnal de iesire =’sp in absenta semnalului de intrare.

20 Ca efecte perturbatoare se pot evidentia:- variatiile de temperatura care conduc atat la variatii dimensionale ale suportului scarii gradatepe care se face citirea , cat si la modificarea densitatii lichidului manometric conform relatiei:01+0)in care :0-este densitatea la temperatura de referinta(temperatura ”la umplere”), obisnuit 200,-este densitatea lichidului manometric in momentul efectuarii masurarii la o temperatura care difera cu =0-0

0 fata de temperatura de referinta 0,-este coeficientul de dilatare volumetrica a lichidului manometric - variatia acceleratiei gravitationale g cu modificarea (semnificativa) altitudinii si/sau latitudinii la care se efectueaza masurarea fata de locul „de umplere”.

30 Retroactiunea, adica modificarea masurandului p prin prezenta mijlocului de masurare se manifesta astfel:

Racordarea (legarea) manometrului diferential se face la doua incinte avand presiunile efective p2 respectiv p1. Considerand temperatura invariabila pe durata efectuarii masurarii se poate accepta valabilitatea legii gazelor perfecte adica :

PV=ct.sau:p1V1=C1 si :p2V2=C2 (1.2)

Dar volumele ocupate de gaze la presiunile initiale , V1 respectiv V2 , se modifica prin prezenta tubulaturii de racord si a inaltimii coloanelor de lichid in cele doua ramuri ale manometrului U.Conform fig. 1.6.a (la tuburi de racord identice), volumul incintei 2 (cu presiunea efectiva p2) a crescut mai mult decat cel al incintei 1, deci p2 a scazut mai mult decat p1 la momentul efectuarii masurarii , si ca urmare (p) mas (p) efectiv .

Evident, toate aceste perturbatii sunt mai mici sau (unele) insesizabile dar ele exista si, ca urmare, trebuie prevenite printr-o cunoastere si evaluare corespunzatoare .

2.b. Dinamometru electrotensometricExemplul 2: Masurarea electrotensometrica a fortelor.

Pe o epruveta de hotel se lipeste un asa-zis timbru tensometric cu firele dispuse in lungul acesteia (fig 1.7), avand rezistenta R. Prin aplicarea fortei de masurat F epruveta se alungeste (in limitele de valabilitate a legii lui Hooke-domeniul elastic) si impreuna cu ea traductorul tensorezistiv.Alungire firelor traductorului conduce la modificarea rezistentei electrice a acestuia R care poate fi evidentiata, cu ajutorul unui montaj in punte Wheatstone, prin diferenta de potential Ue.

Fig. 1.7. Dinamometru electrotensometricVariatia rezistentei electrice in functie de alungirea specifica =l/l este:RT=kRTCu notatiile din figura 1.7 semnalul de iesire –diferenta de potential Ue- va fi :

Abstract

Unde:

Cu: A- aria sectiunii transversale a epruvetei E- modulul de elasticitate longitudinal al materialului epruvetei - tensiunea mecanica de intindere Semnalul dorit este forta F in raport cu care se pot identifica urmatoarele perturbatii: Analiza rezultatelor privind perturbatiile si interpretarea lor

1.Semnale perturbatoare- Variatiile dimensionale ale epruvetei cu temperatura, in particular alungirea conform relatiei:

l=l0(l+0)cu: lo- lungimea epruvetei la temperatura de referinta, - coeficientul de

dilatare lineara al materialului epruvetei si 0- diferenta de temperatura (intre cea efectiva in momentul masurarii si cea de referinta-obisnuit 200 C)

Acest semnal perturbator , la variatii semnificative de temperatura, este foarte puternic-de acelasi ordin de marime cu semnalul dorit (alungirea datorata fortei de masurat ).

Variatia de temperatura afecteaza , in mai mica masura , si parametrii E si A ai epruvetei.

- Tensiuni electromotoare parazite induse in firele traductorului datorita prezentei unor campuri electromagnetice variabile (reteaua de alimentare de c.c.a. 50Hz, unde radio, TV ,

etc.) 2.Efecte perturbatoare :- Modificarea rezistentei electrice , a conductoarelor electrice si a rezistentelor de echilibrare ale puntii , cu temperatura- Variatia tensiunii de alimentare Ua a puntii- Tensiuni electromotoare induse in firele montajului in punte datorita prezentei unor campuri electromagnetice variabile

3.Retroactiunea se manifesta prin faptul ca ,datorita prezentei traductorului tensorezistiv, aria transversala a epruvetei in zona de palpare a crescut cu aria transversala a firelor traductorului, ca si cum epruveta a fost „armata” cu fibrajul traductorului, devenind mai rigida.

Si in acest caz se intrevad precautiile care trebuie luate pentru reducerea/anularea efectelor perturbatiilor, asa cum se va arata in continuare.