8/12/2019 Lucrarea Practica n 13

1/3

1. Recesiune gingivala

Retractia gingivala reprezinta expunerea radacinilor dentare prin migrarea marginii

gingiei catre apexul dintelui (partea terminala a radacinii).

Tesuturile pot fi ferme, de culoare normala sau inflamate, in functie de cantitatea deiritanti prezenta. Gingia este, in general, fina si fragila, cu portiunea atasata absentasau de inaltime redusa. Adancimea sulcus-ului gingival este, frecvent, in limitenormale.

2. Factori cauzali

Cauzele aparitiei acestei afectiuni sunt multiple:

Boala parodontala, cel mai des incriminata, determina retractia generalizata a gingiilor, prin

scaderea suportului osos care sustine gingia; anvergura retractiei este in legatura directa cu

gravitatea afectiunii parodontale; Acumularea tartrului si placii bacterieneinduce activarea mecanismului de aparare al gingiei

retragerea, inflamarea si sangerarea acesteia;

Traumatisme auto- induse: periaj intempestiv, folosirea incorecta a scobitorilor sau a atei

dentare; de asemenea, agresiunea repetata a gingiei cu un obiect dur capatul unui creion sau

piercing-urile;

Forte ocluzaletransmise inegal si necontrolat;

Modificari de pozitie ale dintilor, ce ar presupune o lamela osoasa fina sau mai scurta, care nu

sustine gingia;

Un biotip parodontal fin, transmis genetic, ce presupune o fragilitate si finete gingivala si

osoasa;

Tratamente stomatologice incorect realizate: lucrari protetice, obturatii neadaptate sau crosete

dentare in cazul protezelor partiale acestea invadeaza spatiul gingiei si induc retragerea

acesteia.

3. Factori predispozanti

impactul alimentar cu aciune direct, n special pe versantul Impactpalatinal al molarilor superiori, al cror ax longitudinal este nclinatn alimentarmodnormai dinspre coronar spre vestibularLa vrstnici, retraciagingival este considerat obinuit, chiar fiziologic", de

senescen, dei exist o inflamaie redus, ocult din punct de vedere clinic. Involuiade senescen se caracterizeaz printr-o degenerescent a esutului conjunctiv i afibrelor de colagen, atrofia osului alveolar, care se reduce n volum, n special pe seamaosului medular, cu o cretere a densitii osoase. Astfel, vrstnicii prezint deseori dinicu coroan clinic alungit, rdcina clinic scurtat, dar fr mobilitate dentarpatologic. n consecin, nu se poate vorbi de o refracie gingival pur, ea fiindntotdeauna consecina unor cauze, chiar dac acestea sunt mai greu de decelat.

4. Tipul de parodontiu sau biotipul parodontal

Distingem parodontiu gros si subtire. Un biotip parodontal fin, transmis genetic, ce

presupune o fragilitate si finete gingivala si osoasa e un factor ce duce la aparitiaretractiei gingivale.

5. Clasificare recesiunilor gingivale dupa Sullivan si Atkins

8/12/2019 Lucrarea Practica n 13

2/3

Sullivan si Atkins clasifica recesiunile in functie de morfologia leziunii sirapoartele acesteia cu linia muco-gingivala dupa cum urmeaza:

clasa I - recesiuni profunde si late,clasa a II - recesiuni superficiale si late,clasa a III - recesiuni profunde si inguste.clasa a IV- recesiuni superficiale si inguste.

6. Clasificarea recesiunilor gingivale dupa Miller

Benque clasifica recesiunile in functie de prognosticul de reacoperire alleziunii:

recesiuni in U prognostic redus de reacoperirerecesiuni in V prognostic favorabil de reacoperire,

recesiuni in I

prognostic foarte bun de reacoperire.

Pentru clasificarea recesiunilor, Miller utilizeaza criterii anatomice siposibilitatile terapeutice.

Criteriile anatomiceconstau in evaluarea nivelului atasamentuluiproximal si aspectul jonctiunii amelo-cementare, reperul coronar infunctie de care se face aprecierea recesiunii, morfologia si pozitiagingiei marginale depinzind de conturul acesteia.Evaluarea gradului de reacoperire postoperatorieporneste de la

aspectul parodontiului aproximal care joaca un rol important deoarecereacoperirea poate fi obtinuta doar in conditiile in care nu existapierdere de atasament proximal.

Pornind de la aceste criterii, Miller descrie 4 clase.

Clasa I recesiunea nu atinge linia muco-gingivala, tesuturileparodontale proximale sunt integre, fara pierdere de atasament,prognosticul de acoperire este de 100%;Clasa a II-a recesiunea atinge sau depaseste linia muco-gigivala,

tesuturile proximale sunt integre, fara pierdere de atasament,prognosticul de acoperire este de 100%;Clasa a III-a recesiunea atinge sau depaseste linia muco-gingivala,tesuturile proximale sunt usor afectate, prognosticul de reacoperireradiculara este moderat (reacoperire partiala).Clasa a IV-a - recesiunea atinge sau depaseste linia muco-gingivala,

tesuturile proximale sunt sever afectate, prognosticul de acoperire

rezervat.7. Tratamentul recesiunilor gingivale

Tratamentul retraciilorgingivale:- n primul rand trebuie tratatcauza(placa bacterian, periajul,malocluzia, etc.)!

8/12/2019 Lucrarea Practica n 13

3/3

- frtratarea cauzei retraciilevor recidiva!

O igiena bucala impecabila este primul pas spre vindecare: aceastaeste realizata mai intai de medic (prin detartraj, periaj profesional) sipastrata de pacient.

El trebuie sa isi insuseasca tehnica corecta a periajului, a folosirii ateidentare sau a altor mijloace auxiliare de igienizare, astfel incat sa nuisi auto-induca leziuni sau sa si le agraveze pe cele prezente.Se indeparteaza factorul care a determinat retractia gingivala -piercing-uri, se corecteaza obiceiurile vicioase. De asemenea, seadapteaza sau se inlocuiesc tratamentele stomatologice incorecte; seajusteaza fortele ocluzale transmise aberant, protejand dintii si oaselemaxilare.

- tratamentul este chirurgicalprin repoziionarea gingiei la un nivel coronar, existnd maimulte tehnici chirurgicale care se folosesc n acest moment.

Lambou repozitionat lateral

Lambou repozitionat coronar

Lambou repozitionat apical

Lambou liber = transplant mucozal

8. Prognosticul succesului in tratament

Depinde de cauza incriminata si in mare parte de pacient: renuntarea la obiceiurile

vicioase, insusirea metodelor de obtinere a bunei igiene bucale.