lucrarea de laborator lucrarea de laborator nr. 1nr....

TTaannaavviioossoofftt--22000066 !!

Lucrarea de laborator Lucrarea de laborator Lucrarea de laborator Lucrarea de laborator nr. 1nr. 1nr. 1nr. 1


11..11..NNooţţiiuunnii iinnttrroodduuccttiivvee.. 11..22..UUttiillaajjuull ffoolloossiitt.. 11..33..TTeehhnnoollooggiiaa ssuuddăărriiii mmaannuuaallee ccuu aarrcc eelleeccttrriicc.. 11..44..DDeetteerrmmiinnaarreeaa ppaarraammeettrriilloorr rreeggiimmuulluuii ddee ssuuddaarree.. 11..55..AApplliiccaaţţiiii..

udarea manuală cu arc electric este un procedeu tehnologic de asamblare nedemontabilă a două piese prin topirea locală a marginilor lor,datorită căldurii dezvoltate de un arc electric format între piesele de sudat şi electrod.În cazul

acestei metode se utilizează electrod metalic,fuzibil,care reprezintă şi metalul de adaos, necesar formării cordonului de sudură în rostul de sudare.

Fig.1.1.1.Sudarea manuală cu arc electric.

1.-electrodul; 2.-arcul electric; 3.-piesele; 4.-clema de contact; 5.-sursa de curent; 6.-cleştele portelectrod.

S 11..11..NNooţţiiuunnii iinnttrroodduuccttiivvee..


11..22..11..SSuurrssee ddee ccuurreenntt.. 11..22..22..CCoonnvveerrttiizzooaarree ddee ssuuddaarree.. 11..22..33..TTrraannssffoorrmmaattooaarree ddee ssuuddaarree.. 11..22..44..SSccuullee şşii ddiissppoozziittiivvee.. 11..22..55..EEcchhiippaammeennttuull ddee pprrootteeccţţiiee aa mmuunncciiii..

morsarea arcului electric şi stabilitatea sa între electrod şi metalul de bază se datorează diferenţei de potenţial electric generat de o sursă de curent electric de sudare.Sursele de curent de sudare furnizează curent electric continuu,sau

alternativ. Sursele de curent electric de sudare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

VVaarriiaaţţiiaa ccuurreennttuulluuii ddee ssuuddaarree ssăă ffiiee ccââtt mmaaii mmiiccăă aattuunnccii ccâânndd tteennssiiuunneeaa aarrccuulluuii eelleeccttrriicc ccrreeşşttee ddaattoorriittăă lluunnggiirriiii ssaallee ((ccaauuzzee:: ttooppiirreeaa,,rriiddiiccaarreeaa eelleeccttrroodduulluuii));;

TTeennssiiuunneeaa llaa bboorrnneellee ssuurrsseeii ddee ccuurreenntt ssăă ppeerrmmiittăă aammoorrssaarreeaa aarrccuulluuii eelleeccttrriicc;;

CCuurreennttuull ddee ssccuurrttcciirrccuuiitt ssăă nnuu ddeeppăăşşeeaassccăă mmuulltt ccuurreennttuull ddee ssuuddaarree,, ppeennttrruu ccaa îînn ccaazzuull lliippiirriiii eelleeccttrroodduulluuii ddee ppiieessăă,,ssăă nnuu ssee pprroodduuccăă ddeetteerriioorraa-- rreeaa ssuurrsseeii ddee ccuurreenntt;;

ÎÎnnttrree tteennssiiuunneeaa şşii ccuurreennttuull eelleeccttrriicc ddee ssuuddaarree eessttee oo lleeggăăttuurrăă ddaattăă ddee ccaarraacctteerriissttiiccaa eexxtteerrnnăă aa ssuurrsseeii ddee ccuurreenntt ddee ssuuddaarree;;

CCoonnddiiţţiiiillee ddee mmaaii ssuuss ssuunntt îînnddeepplliinniittee ddee ssuurrsseellee ddee ccuurreenntt ccaarree aauu ccaarraacctteerriissttiiccaa eexxtteerrnnăă ccoobboorrââttooaarree..

A

11..22..UUttiillaajjuull ffoolloossiitt..

11..22..11..SSuurrssee ddee ccuurreenntt..


a sudarea manuală cu arc electric se utilizează următoarele surse de curent: ssuurrssee ddee ccuurreenntt ccoonnttiinnuuuu;; ssuurrssee ddee ccuurreenntt aalltteerrnnaattiivv..

Sursele de curent continuu sunt:

ccoonnvveerrttiizzooaarree ddee ssuuddaarree CCSS--335500;; ccoonnvveerrttiizzooaarree ddee ssuuddaarree CCSS--550000;;

ccoonnvveerrttiizzooaarree ddee ssuuddaarree GGEESS--335500AA.. Sursele de curent alternativ sunt: ttrraannssffoorrmmaattooaarree ddee ssuuddaarree TTAASSMM--330000..

Fig.1.2.2.1.Convertizorul de sudare CS-350

L

CCoonnvveerrttiizzoorruull ddee ssuuddaarree CCSS--335500

11..22..22..CCoovveerrttiizzooaarree ddee ssuuddaarree..


CCaarraacctteerriissttiicciillee tteehhnniiccee ccoonnssttrruuccttiivvee aallee ccoonnvveerrttiizzoorruulluuii ddee ssuuddaarree CCSS--335500

Tabelul 1.2.2.1.

onvertizorul de sudare este format din următoarele părţi componente: motor electric asincron trifazat care acţionează un generator de curent

continuu; tren cu roţi (4); tablou de comandă (1); carcasă (2); pârghie (3); ampermetru; voltmetru; comutator stea-triunghi (CST); comutator pentru inversarea polarităţii (CIP); contactor pentru introducerea în circuit a ampermetrului şi a voltmetrului; butoane şi prize pentru comanda şi reglarea de la distanţă; cruce portperii.

Generatorul de curent continuu este constituit din două categorii de înfăşurări:

1. Înfăşurarea de excitaţie separată (de magnetizare); 2. Înfăşurarea de excitaţie în serie cu indusul (de demagnetizare).

C


EExxpplliiccaaţţiiii ssuupplliimmeennttaarree

CCSSTT--ccoommuuttaattoorruull sstteeaa--ttrriiuunngghhii ––ppeennttrruu ppoorrnniirreeaa şşii oopprriirreeaa ffuunncc--ţţiioonnăărriiii ccoonnvveerrttiizzoorruulluuii;;

CCIIPP--ccoommuuttaattoorruull ppeennttrruu iinnvveerrssaarreeaa ppoollaarriittăăţţiiii..PPoollaarriittaatteeaa ddiirreeccttăă eessttee ccuu ccoonneeccttaarreeaa eelleeccttrroodduulluuii llaa ((--)) şşii aa ppiieesseeii llaa ((++))..PPoollaarriittaatteeaa iinnvveerrssăă eessttee ccuu ccoonneeccttaarreeaa eelleeccttrroodduulluuii llaa ((++)) şşii aa ppiieesseeii llaa ((--));;

CCФФmm--ccoommuuttaattoorruull ppeennttrruu rreeggllaajjuull ffiinn aall iinntteennssiittăăţţiiii ccuurreennttuulluuii ddee ssuuddaarree ((1100 ttrreeppttee ddee rreeggllaajj pprriinnttrr--uunn rreeoossttaatt));;

CCФФddmm--ccoommuuttaattoorruull ppeennttrruu rreeggllaajjuull bbrruutt aall ccuurreennttuulluuii ddee ssuuddaarree ((44 ttrreeppttee ddee rreeggllaajj));;

ppllaaccaa ccuu bboorrnnee aa mmoottoorruulluuii;; ppllaaccaa ccuu bboorrnnee aa ggeenneerraattoorruulluuii..

!!!!!!!!

!!

Fig.1.2.2.2.Tabloul de comandă


PPuunneerreeaa îînn ffuunnccţţiiuunnee şşii eexxppllooaattaarreeaa ccoonnvveerrttiizzoorruulluuii CCSS--335500 Înainte de pornirea convertizorului de sudare se verifică obligatoriu următoarele:

comutatorul CST trebuie să fie pe poziţia “0”; cablurile de legătură nu trebuie să prezinte defecte de izolaţie sau de

contact ; existenţa legăturii la pământ a convertizorului de sudare; să nu existe scurtcircuit între port electrod şi cablul de întoarcere.

Este interzisă conectarea convertizorului de sudare în circuitul de alimentare,dacă nu s-au făcut aceste verificări. Se execută următoarele operaţii:

se conectează întreruptorul automatului de protecţie; se trece comutatorul CST de pe poziţia „0” pe poziţia , şi după

uniformizarea turaţiei,se trece de pe poziţia ppee ppoozziiţţiiaa se stabileşte polaritatea circuitului de sudare cu ajutorul comutatorului

CIP; se determină domeniul de reglare cu comutatorul CCФФmm ;; se determină valoarea curentului de sudare cu comutatorul CCФФddmm;;

EEssttee iinntteerrzziissăă mmaanneevvrraarreeaa ccoommuuttaattoorruulluuii CCФФddmm îînn ttiimmppuull ssuuddăărriiii ssaauu îînn ccaazzuull eexxiisstteennţţeeii uunnuuii ssccuurrttcciirrccuuiitt îînnttrree ccaabblluurriillee ddee ssuuddaarree.. Timpul total de sudare,Tt este utilizat în două moduri:

pentru sudarea efectivă-Ts; pentru mersul în gol-Tg.

Tt=Ts+Tg

Durata activă DA este dată de raportul:

%100TtTsDA =

TTaannaavviioossoofftt--22000066 !! Tabelul 1.2.2.2.

Regimul nominal de lucru pentru sudarea manuală este calculat la DA= 55 % pentru un ciclu de lucru de 2 minute.

Fig.1.2.2.3.Convertizorul de sudare GES-350A

Generatorul are două perechi de poli.,decalaţi între ei cu 780.Se mai numeşte gene-rator cu poli divizaţi.

Reostatul Rh permite reglarea curentului de excitaţie.Comutatorul CST are rolul de pornire-oprire a convertizorului de sudare.Reglarea brută a curentului de sudare se face în 3 trepte,prin poziţionarea periilor colectoare.

Poziţionarea periilor colectoare se face cu mânerul M.Prin rotirea sa în acelaşi sens cu săgeata,valoarea curentului de sudare scade.

Reglajul fin al curentului de sudare se face cu ajutorul reostatului Rh.

CCoonnvveerrttiizzoorruull ddee ssuuddaarree GGEESS--335500AA

TTaannaavviioossoofftt--22000066 !! CCaarraacctteerriissttiicciillee tteehhnniiccee aallee ccoonnvveerrttiizzoorruulluuii ddee ssuuddaarree GGEESS--335500 AA

Tabelul 1.2.2.3.

Fig.1.2.3.1.Transformatorul de sudare TASM-300

TTrraannssffoorrmmaattoorruull ddee ssuuddaarree TTAASSMM--330000

11..22..33..TTrraannssffoorrmmaattooaarree ddee ssuuddaarree..


PPăărrţţii ccoommppoonneennttee

1.carcasă; 2.cadru magnetic; 3.miez magnetic mobil; 4.înfăşurare primară; 5.înfăşurare secundară de bază; 6. înfăşurare secundară de reacţie; 7.plăcuţă de reglaj; 8.şurub; a,b-coloane.

Înfăşurarea primară este dispusă pe coloana „a”.Pe coloana „b” este dispusă înfăşu-rarea secundară de reacţie prin care se obţine curba caracteristică coborâtoare.Reglarea brută a curentului de sudare se face cu ajutorul plăcuţei 7.Prin poziţia sa asigură asigură domeniul de reglaj 75-230 A,sau 210-480 A. Curentul de sudare poate fi reglat fin cu ajutorul miezului magnetic mobil (şunt magnetic) printr-un mecanism şurub-piuliţă.

PPuunneerreeaa îînn ffuunnccţţiiuunnee şşii eexxppllooaattaarreeaa ttrraannssffoorrmmaattoorruulluuii ddee ssuuddaarree TTAASSMM--330000

Înainte de conectarea la reţeaua electrică se fac următoarele verificări:

legătura la pământ a transformatorului; cablurile utilizate să nu prezinte defecte de izolaţie; să nu existe scurtcircuit între portelectrod şi cablul de întoarcere; piuliţele de fixare a cablurilor la borne să fie fixate corespunzător; plăcuţa de reglaj să fie bine fixată.

Este interzisă comutarea plăcuţei de reglaj după conectarea automatului de protecţie. Caracteristicile tehnice ale transformatorului TASM-300 Tabelul 1.2.3.1


Fig.1.2.3.2.Transformatorul de sudare CEN 151 La sudarea manuală cu arc electric se utilizează următoarele:

Cablurile de legătură; Cleştele portelectrod; Clema de contact; Scule; Echipamentul de protecţie.

Cablurile de legătură sunt multifilare şi se execută din cupru.Ele asigură circuitul de sudare. Cleştele portelectrod permite fixarea electrodului.Trebuie să asigure o suprafaţă de contact mare cu electrodul.Mânerul trebuie să fie izolat.

11..22..44..SSccuullee şşii ddiissppoozziittiivvee uuttiilliizzaattee..


Fig.1.2.4.1.Cleşte portelectrod 1-cleşte portelectrod;2-electrod Clema de contact are rolul de a închide,prin cablul de întoarcere,circuitul de sudare.

Fig.1.2.4.2.Clema de contact Sculele utilizate în procesul de sudare sunt următoarele:

ciocanul pentru zgură; ciocanul pentru ciocănit cordonul de sudură; perii de sârmă; dălţi.

Fig.1.2.4.3.Ciocan pentru zgură Echipamentul de protecţie:

masca de protecţie; şorţ,mănuşi,ghetre; ochelari de protecţie.


Fig.1.3.1.Procesul de sudare manuală cu arc electric Pregătirea pieselor în vederea sudării constă în următoarele operaţii:

prelucrarea marginilor pieselor destinate sudării; curăţirea suprafeţelor de oxizi şi grăsimi; asamblarea pieselor în poziţie corespunzătoare; asigurarea rostului de sudare (pasuirea); deformarea prealabilă a pieselor pentru a elimina influenţa deformaţiilor termice (dacă

este cazul). Marginile elementelor de îmbinare se prelucrează asigurând forma şi dimensiunile rosturilor de sudare.

11..33..TTeehhnnoollooggiiaa ssuuddăărriiii mmaannuuaallee ccuu aarrcc eelleeccttrriicc..

11..33..11..PPrreeggăăttiirreeaa ppiieesseelloorr ..

Gro

sim

ea m

etal

de

bază

TTaannaavviioossoofftt--22000066 !! Tabelul 1.3.1.1

Forma rostului de sudare

Forma îmbinării

Observaţii

I

s 1-3 mm 2-5 mm

b 1-2 mm 1-3 mm

Se recomandă suport

Y

3- 20

mm

0-3 mm

Prelucrare mecanică a marginilor

X

12- 40

mm

1-3 mm

Sudură nesimetrică

1/2V

4- 20

mm

0-3 mm

Se comple-tează la rădăcină

K

12- 40

mm

0-3 mm

Den

umire

a cu

sătu

rii

Dim

ensi

uni

TTaannaavviioossoofftt--22000066 !! După aşezarea tablelor în poziţie de asamblare,sudorul echipat corespunzător,atinge piesa uşor cu capătul liber al electrodului.După amorsare,se ridică capătul electrodului la o distanţă egală sau mai mică decât diametrul electrodului şi se menţine această distanţă în timpul sudării. Mişcările necesare realizării cordonului de sudură sunt:

mişcarea de avans a electrodului în lungul cusăturii-permite realizarea cordonului de sudură pe toată lungimea sa;

mişcarea de avans a electrodului în lungul său-menţine distanţa optimă între electrod şi metalul de bază;

mişcarea pendulară transversală-realizează lăţimea cordonului de sudură.

Fig.1.3.2.1.Mişcările necesare procesului de sudare Mişcarea pendulară transversală cunoaşte variante aplicate în funcţie de forma rostului de sudare,de grosimea elementelor îmbinării,de poziţia elementelor de îmbinare.

Mişcările necesare procesului de sudare

11..33..22..AAmmoorrssaarreeaa aarrccuulluuii eelleeccttrriicc..


CCllaassiiffiiccaarreeaa îîmmbbiinnăărriilloorr ssuuddaattee

după forma rostului de sudură: rost „ I , Y , V , X , K , U , ½ V , H , ½ Y , ½ H “

Fig.1.3.2.2.Rosturi de sudare

Fig.1.3.2.3.Rosturi de sudare

după poziţia elementelor îmbinării:

cap la cap; cu margini suprapuse; îmbinare de colţ; îmbinare în T , în X ;

după poziţia cusăturii: orizontală; orizontală în plan vertical; în jgheab; în cornişă; de plafon.


Fig.1.3.2.4.Tipuri de îmbinări

Fig.1.3.2.5. Tipuri de îmbinări

Sudarea tablelor subţiri

Fig.1.3.2.6. Tipuri de îmbinări

A-îmbinare cap la cap; B-îmbinare cu margini răsfrânte; C-îmbinare de colţ; D-îmbinare cu margini suprapuse

A- îmbinare cap la cap; B- îmbinare cu margini suprapuse C- îmbinare de colţ; D- îmbinare de colţ;

Recomandări a.table cu grosimea sub 1 mm-se sudează prin suprapunere; b.table cu grosimea 1-2 mm-se sudează fără rost de sudare; c.table cu margini răsfrânte; Cazurile a,b,c utilizează garnitură de cupru. Tablele cu grosimea 2-3 mm se sudează cap la cap cu rost de sudare; Tablele cu grosimi 3-6 mm se sudează în I,V,Y; Tablele cu grosimi peste 6 mm se sudează cu margini prelucrate în straturi.


Fig.1.3.2.7.Sudură de plafon Fig.1.3.2.8.Sudură în cornişă

Fig.1.3.2.9.Sudură în jgheab Fig.1.3.2.10.Sudură în straturi

Fig.1.3.2.11.Sudură de colţ Fig.1.3.2.12.Sudură orizontală


Fig.1.3.2.13.Sudură orizontală Sudarea în pas de pelerinSudarea în pas de pelerinSudarea în pas de pelerinSudarea în pas de pelerin Sudarea în salturiSudarea în salturiSudarea în salturiSudarea în salturi

EElleeccttrroozzii

Clasificarea electrozilor !"după prezenţa învelişului: #"înveliţi; #"neînveliţi.

Învelişul prezintă următoarele funcţii:

1. măreşte stabilitatea arcului electric; 2. crează perdea protectoare de gaze,evitând formarea oxizilor;

Sudura în poziţie verticală se poate executa de jos în sus,electrodul făcând un unghi de 40-450 cu verticala. La sudarea cusăturilor orizontale în plan vertical trebuie preîncălzită piesa superioară.Arcul se amorsea-ză pe piesa inferioară iar apoi este condus pe piesa superioară. La sudarea pe plafon arcul se menţine foarte scurt electrodul se mânuieşte foarte rapid pentru amorsare şi susţinerea băii de metal. Pentru cusăturile lungi,se recomandă fixarea la capete a tablelor cu plăcuţe sudate. Pentru micşorarea deformaţiilor termice se reco-mandă sudarea „ în pas de pelerin” sau „în salturi”.

11..44..DDeetteerrmmiinnaarreeaa ppaarraammeettrriilloorr rreeggiimmuulluuii rreeggiimmuulluuii ddee ssuuddaarree..

11..44..11..AAlleeggeerreeaa eelleeccttrroozziilloorr..


3. separă zgura din baia de metal topit; 4. asigură răcire lentă cordonului de sudură. 5. introduce elemente de aliere în baia de metal topit.

!"după diametru: #"1,6 2 2,5 3,15 3,25 4 5 6

!"după grosimea învelişului: #"cu înveliş subţire; #"cu înveliş mediu; #"cu înveliş gros; !"după natura învelişului: #"acid(A);bazic(B);celulozic(C);oxidant(O);rutilic(R);titanic(T).

Tabelul 1.4.1.1. Dimensiuni şi abateri limită

TTaannaavviioossoofftt--22000066 !! Materiale utilizate la învelişul electrozilor Tabelul 1.4.1.2.

Funcţia materialelor Denumirea materialelor

Ionizanţi Zgurifianţi Dezoxidanţi Componenţi de aliere Fluidifianţi Gazeifianţi Lianţi Plastifianţi Componente de adaos

Carbonat de calciu(creta,marmura); Dioxid de titan(rutil); Carbonat de potasiu(potasă,cenuşă); Oxizi şi săruri ale metalelor alcalino-pământoase. Minereuri de titan,mangan şi fier(he-matit,magnetit); Silice şi silicaţi naturali(cuarţ,feldspat mică); Carbonaţi naturali(dolomită,magneti-tă). Feroaliaje(feromangan,ferocrom,fero-siliciu); Feroaliaje şi oxizi de metale. Dioxid de titan,fluorină,săruri şi oxizi ai metalelor alcalino-pământoase. Substanţe organice(amidon,dextrina, rumeguşul); Substanţe minerale(carbonaţi de calciu magneziu,bariu). Silicaţi lichizi de potasiu şi sodiu. Bentonita,dextrina,amidonul,cimentul. Pulbere de fier,pulbere de nichel.

TTiippuurrii ddee îînnvveelliişşuurrii

AAcciidd ((AA))::

Zgura se desprinde uşor.Are viteză mare de topire şi se utilizează la curent de mare intensitate.Pătrunderea este bună.Se recomandă pentru sudare la orizontală,dar şi pen-tru alte poziţii.Se utilizează în curent continuu sau alternativ.Metalul de bază trebuie să pre-zinte o bună sudabilitate.Se recomandă pentru suduri care se supun controlului radiografic foarte sever.


BBaazziicc ((BB)):: Zgura este compactă şi puţin abundentă.Are culoarea maron-maron închis cu aspect lucios.Ea se desprinde uşor şi se ridică repede la suprafaţa metalului topit. Dă un arc cu pătrundere medie şi este aplicabil pentru sudare în toate poziţiile.Se utilizează pentru secţiuni groase şi rigide din oţel moale.Este preferabil curentul continuu cu polaritate inversă.Sunt recomandabili pentru şi pentru oţelurile mediu aliate.pentru a evita porozitatea învelişul electrozilor trebuie să fie foarte bine uscaţi. CCeelluulloozziicc ((CC)):: Grosimea învelişului este medie.Se produce un volum mare de gaze protectoare.Zgura este puţin abundentă şi se desprinde uşor.Arcul are o pătrundere mare şi o viteză de topire foarte mare.Pierderile prin stropire sunt mari,iar suprafaţa cusăturii are aspect neregulat.Se recomandă pentru sudare în toate poziţiile,sudare în curent continuu cu polarita-te inversă sau alternativ.

OOxxiiddaanntt ((OO)):: Învelişul este gros.Zgura este grea,compactă şi se desprinde de la sine. Are pătrundere medie.Se recomandă pentru grosimi mici.Utilizarea lor este limitată pentru poziţiile orizontală şi în jgheab(curent continuu sau alternativ).

RRuuttiilliicc ((RR)):: Zgura este densă şi suficient de vâscoasă.La sudare se produc puţini stropi.Se recomandă pentru sudare în toate poziţiile,la curent continuu sau alternativ.Au ten-dinţă de fisurare la cald(sudarea în poziţie verticală).Se utilizează în construcţii.

TTiittaanniicc ((TT)):: Zgura este mai puţin fluidă şi densă.Se utilizează pentru sudare în pozi-ţiile verticală şi de plafon.Se sudează în curent continuu sau alternativ.Au tendinţa de fisu-rare la cald.

Se face în funcţie de: diametrul electrodului; grosimea metalului de bază; natura materialului.

11..44..22..AAlleeggeerreeaa ccuurreennttuulluuii ddee ssuuddaarree..

TTaannaavviioossoofftt--22000066 !! La sudarea oţelului carbon(poziţia orizontală) se utilizează relaţia:

)1(40 CdI s += Is-curentul de sudare; d-diametrul sârmei electrod. C=0 1,5d"s"3d; C=+(0,1...0,15) s>3d; C=-(0,1...0,5) s<1,5d. La sudarea pe verticală intensitatea curentului de sudare se reduce cu 10-15 %. La sudarea pe plafon intensitatea curentului de sudare se reduce cu 15-20 % . Se face astfel încât să se respecte forma şi dimensiunile secţiunii transversale a cusă-turii.Se ţine cont că lăţimea cusăturii este inversproporţională cu variaţia vitezei de sudare. Polaritatea directă se va utiliza la sudarea tablelor groase şi a pieselor cu masă mare. Polaritatea inversă se utilizează la sudarea tablelor subţiri cu electrozi relativ groşi. După sensul de avans a electrodului în lungul cordonului de sudare sunt două metode:

Sudarea spre stânga(înainte); Sudarea spre dreapta(înapoi).

11..44..33..AAlleeggeerreeaa vviitteezzeeii ddee ssuuddaarree..

11..44..33..AAlleeggeerreeaa ppoollaarriittăăţţiiii..

11..44..44..AAlleeggeerreeaa mmeettooddeeii ddee ssuuddaarree..


SSuuddaarreeaa sspprree ssttâânnggaa

Fig.1.4.4.1.Sudarea spre stânga Se utilizează pentru grosimi de max. 4-5 mm.

SSuuddaarreeaa sspprree ddrreeaappttaa

Fig.1.4.4.2.Sudarea spre dreapta Se utilizează pentru grosimi de min. 4-5 mm.

TTaannaavviioossoofftt--22000066 !! RReeccoommaannddăărrii Sudarea oţelurilor slab şi mediu aliate

Oţelurile cu conţinut mediu de carbon se preîncălzesc la 200-300 0C. Oţelurile cu conţinut ridicat de carbon se preîncălzesc la 300-350 0C. Se utilizează electrozi bazici. Straturile succesive de sudură se ciocănesc. După sudare se aplică tratamentul termic de recoacere (675-700 0C) ,răcire în

cuptor şi apoi în aer. Sudarea oţelurilor înalt aliate aliate

Se utilizează electrozi cu compoziţie chimică asemănătoare metalului de bază. Se aplică preîncălzire. După sudare se aplică tratament termic de recoacere.

Sudarea fontelor cu arc electric descoperit

Sudarea la cald(preîncălzire la 600-700 0C); Sudarea la semicald(preîncălzire la 200-300 0C); Sudarea la rece. Se încălzesc piesele numai în locurile care permit dilatare termică liberă; Sudarea se face numai în poziţie orizontală cu capetele placate cu grafit; Se sudează cu electrozi subţiri,curenţi mici şi polaritate inversă; Se limitează propagarea fisurilor prin executarea de găuri la capete; Sudarea se face de la centru spre margini; Se utilizează electrozi de oţel,fontă,aliaje neferoase.

Sudarea aliajelor de aluminiu

Sudabilitatea aluminiului este foarte scăzută datorită peliculei de oxid de alu-miniu şi a conductivităţii termice ridicate; Electrozii trebuie să prezinte puritate mare; Pregătirea marginilor tablelor se face la un unghi de 80-90 0C; Trasarea se face cu creionul,iar îndreptarea cu ciocanul de lemn; Tablele se preîncălzesc şi se sudează pe suport de Cu; Cusătura se începe la 50-60 mm de la margine şi apoi se completează; Amorsarea arcului electric se face pe o placă alăturată; Electrodul se orientează perpendicular pe piesă şi nu se execută mişcare pendulară; Arcul electric trebuie să fie cât mai scurt; După curăţirea de zgură,cusătura se spală cu soluţie de HNO3 şi apoi se clăteşte cu apă.

TTaannaavviioossoofftt--22000066 !! Lucrarea de laborator nr.1 constă în următoarele:

Se aleg parametrii regimului de sudare pentru sudarea unor table de anumite grosimi; Se execută o cusătură sudată şi se va determina durata activă; Se verifică calitatea îmbinării sudate.

Parametrii determinaţi şi rezultatele lucrării de laborator se vor înscrie în tabelele de mai jos: Tabelul 1.5.1.

Electrod Curent de sudare Nr. crt.

Grosime tabla

Material Pozitia cusaturii

Forma rostului

Tip invelis

Marca Diametru Continuu Alternativ

Intensitate

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1.

2.

3.

Tabelul 1.5.2. Nr. crt.

Polaritate Preincalzire Recoacere Alte masuri tehnologice

Aspect cusatura

Timp de sudare

Durata activa

Observatii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1.

2.

3.

Pentru detalii suplimentare se poate accesa fişierul Power Point

Sudarea cu arc electricSudarea cu arc electricSudarea cu arc electricSudarea cu arc electric

11..55..AApplliiccaaţţiiii

lucrarea de laborator lucrarea de laborator nr. 1nr....

Documents