Laboratoare Topografie

Lucrarea 2

Planuri si harti topografice

Planuri si harti

topograficeStudiul, proiectarea, executia si exploatarea lucrarilor de constructii hidrotehnice presupune existenta unei documentatii topografice compexe ,in care ponderea cea mai mare o constituie hartile si planurile la diferite scari.Acestea trebuie sa fie de data recenta si sa redea cu fidelitate suprafata de teren reprezentata.

Tema lucrarii

Pentru studiul si proiectarea unor constructii hidrotehnice este necesara cunoasterea continutului si a mdului d erezolvare a unor probleme pe harti si planuri.

Datele problemei1. O portiune de 9 km2 de pe o harta ;lla scara 1:25000, vand echidistanta curbelor de nivel e=5m2. Pozitia a 2 puncte, Msi N, de pe suprafata luata in studiu

Lucrarea va cuprinde:1. Descrierea portiuni de teren reprezentata pe harta pe baza cunasterii semnelor conventionale

2. Determinarea coordonatelor geografice si a celor rectangulare plane ale punctului M

3. Determinarea cotelor punctelor M si N

4. Determinarea distentei orizontale din teren dintre punctele M si N

5. Determinarea pantei liniei MN

6. Redactarea profilului topografic al terenului intre punctele M si N, luandu-se scara lungimilor 1:10000 si scara inaltimilor 1:1000

Continutul hartilor si planurilorHartile si planurile topografice sunt reprezentari grafice a unor suprafete de teren.

Harta este reprezentarea conventionala,la scara mica a unei suprafete mari de teren ,care tine seama de curbura pamantului prin utilizarea unei proiectii cartografice si prezinta in mod generalizat detaliile planimetrice si nivelitice ala suprafetei topografice, redate cu ajutorul semnelor conventionale .Hartile redactate pana la scara 1:200000 se numesc harti topografice ,iar cele la scari mai mici sunt numite geografice .Planul topografic este imaginea micsorata si asemenea a proiectiei orizontale a suprafetei topografice care , prin detaliile continute permite cunoasterea cat mai exacta a planimetriei si reliefului terenului .

Scara metrica este raportul constant dintre valoarea numerica a unei distante de pe plan d, si valoarea numerica a distantei orizontale corespondente din terenn ,D. Marimea scarii este data de marimea raportului . Dupa modul de prezentare scara metrica este de 2 feluri : numerica sau grafica .

Cadrul geografic este desenat pe conturul fiecarei harti sub forma unor linii pline negre si albe reprezentand reteaua de paralele si meridiane ca imparte suprafata elipsoidului terestru in trapeze.liniile cadrului geografic delimiteaza pe verticala cate 1` de latitudine iar pe orizontala cate 1` pe longitudine. Caroiajul kilometric (geometric) este reprezentate de o retea de patrate trasate pe harta obtinut prin ducerea paralelelor la axele de coordonate din km in km .

Pe margine in sensul celor 2 axe sunt trecute valorile in km pentru fiecare patrat al caroiajului. In raport cu liniile acestui caroiaj se determina coordonatele rectangulare plane ale punctelor de pe harta.

Orientarea hartii - se executa cu ajutorul unui grafic trasat in partea stanga sub cadrul geografic si care cuprinde 3 directii(Directia nordului geografic, a celui magnetic si a celui geografic al centrului de proiectie si care corespunde cu axa abscisei sistemului rectangular de axe).

Semnele conventionale sunt semnele grafice caracteristice care ajuta sa se reprezinte pe harti si planuri detaliile planimetrice si relieful desenului .

Intelegerea si folosirea hartilor si planurilor presupune cunoasterea semnelor conventionale.Curba de nivel reprezinta proiectia orizontala a liniei ce uneste punctele de aceeasi cota de pe teren . Ele se obtin prin sectionarea formei de relief prin suprafete plane orizontale si echidistante.Distanta pe vertcala si constanta dintre planele de sedctinare se numeste echidistanta naturala si este de obicei un nr intreg .

Panta terenului este tangenta unghiului de inclinare a terenului cu planul orizontal.Panta terenului intre 2 puncte A si B de cote ZA si ZB este exprimata de relatia :

Graficul de panta este desenat in partea de jos a hartii ,premitand determinarea rapida a pantei terenului intre 2 curbe de nivel succesive

Rezolvarea temei

Pe o portiune de harta de 9 km2 , la scara 1 : 25 000 si cu echidistanta natural e = 5 m pe care sunt fixate 2 puncte M si N se face rezolvarea problemelor din tema 1. Descrierea portiuni de teren reprezentata pe harta pe baza cunasterii semnelor conventionaleAproximativ in centrul suprafetei reprezentate pe harta se afla satul Mara ce este strabatut prin centru de drum judetean ce pleaca la N, spre comuna Breazu si la est spre comuna Ciurea .In partea de NE a satului se afla o livada iar in partea de S o gradina de legume.In partea de N suprafata este strabatuta de raul Viseu care curge spre E.In zona de curbura , pe malul stang este o zona mlastinoasa ,iar malul drept este puternic erodat presentand ravene .

La N-E se afla o padure de pin si stejar avand copaci cu inaltimea medie 20m si diametru mediu de 0.20 m.In sfarsit ,suprafata este strabatuta de mai multe drumuri de exploatare .Relieful terenului este destul de uniform, prezentand diferente de nivel de circa 100 m

2. Determinarea coordonatelor geografice si a coordonatelor rectangulare ale punctului M

Coordonatele geografice ale punctului M longitudinea si latitudinea se determina in raport cu cadrul geografic, prin interpolare liniara astfel:

Din punctul M se duc perpendiculare pe cadrul Geografic si se citesc fata de picioarele perpendicularelor, valorile intregi ale longitudinii si latitudinii, in raport cu valorile inscrise in coltul cadrului geografic. Se masoara cu rigla, in milimetri, lungimile corespunzatoare la 1 pe longitudinala si respectiv,1 pe latitudine, si de asemenea, lungimile corespunzatoare fractiunilor de minut,si

Coordonatele geografice ale punctului M vor fi:

Coordonatele rectangulare plane ale punctului M, abscisa si ordonate se determina fata de liniille coroiajului kilometric, in urmatoarea ordine:

Se duc perpendicu;lare din punctul M pe liniile caroiajului si se determina cxoordonatele rectangulare ale coltului de s-v a caroului in care se afla punctul M, citindu-se valoruile liniilor kilometrice, trecute pe marginea foii hartii.

(pe verticala), (pe orizontala)

Se masoara cu rigla, de-a lungul liniilor caroiajului, distantele in mm de la coltul c pana la picioarele perpenndicularelor, obtinandu-se:

Coordonatele rectangulare plane ale punctului M, fata de sistemul general de axe, vor fi:

3. Determinarea cotelor punctelor M si NCand punctele sunt situate pe curba de nivel, cotele lor sunt date de cotele curbelor pe care se afla. Cand insa, punctele sunt situate intre curbele de nivel, determinarea cotelor se face prin calcul, plecandu-se de la ipoteza ca panta terenului intre 2 curbe de nuivel este uniforma.

Deoarece pe harta sunt trecute doar cotele curbhelor principale , este necesara mai intai stabilirea cotelor curbelor intre care se afla punctul respectiv. Cotele acestoer curbe se obtin i\n functie de cotele curbelor principale si echidiatanta naturala. e = 5m, cunoscandu-se sensul de crestere/ descrestere a pantei, indicat de bergstirburi sau in functie de cotele unor puncte caracteristice din teren si care sunt trecute pe harta. In acest fel se stabileste ca punctul M se afla situat intre curbele de nivel 160 si 165 si punctul N intre 120 si 125Determinarea cotei punctului M se face astfel:

Prin punctul M, de pe hartya, se duce linia de cea mai mare panta si se noateaza cu a si b, intersectia acestei linii cu curbele de nivel de cota mai mica si respectiv de cota mai mare. Cu ajutorul unei rigle gradate se masoara de-a lungul liniei de cea mai mare panta segmentele ab si aM, exprimate in mm, obtinandu-se:

si .

Din sectiune verticala , din asemanarea triunghiurilor, rezulta inaltimea a punctului M fata de punctul A( punctele A,Bsi M sunt corespondentele din teren a punctelor a punctelor a,b si M de pe harta).

Cota punctului M de pe harta, se va obtine adunandu-se la cota punctului a a inaltimii calculate,, a.i.

In acelasi mod, pentru N s-au obtinut:

4. Determinarea distantei orizontale din teren dintre punctele M si N

Distanta orizontala din teren ,dintre cele 2 puncte, se afla in functie de corespondenta ei de pe harta , masurata cu rigla, si de marimea scarii hartii.Din relatia scarii numerice si formula rezulta ca distanta orizontala din teren va fi D = dN .

Distanta masurata pe harta intre cele 2 puncte fiind rezulta ca distanta din teren va fi:

Se face observatia ca , in practica toate distantele masurate pe teren (D) se exprima in metri si toate distantele masurate pe plan sau harta (d) se exprima in milimetri.

5. Determinarea pantei liniei MN

Se calculeaza cu relatia

In functie de aceasta marime ,panta se va exprima in urmatoarele feluri :

Panta in procente p% = 100 * tg = 1.758%Panta la mie p = 100 * tg =17.58

Panta in marime unghiulara, sexagesimala sau centezimala

6. Redactarea profilului topographical terenului intre punctele M si N luandu se scara lungimilor1:10000 si cea a inaltimilor 1:1000Profilul terenului pe o directie data se defineste ca linia btinuta din intersectarea suprafetei terenului cu un plan vertical ce contine directia respective. Redactarea profilului topografic se poate face pe baza unor elemente obtinute prin masurari grafice pe harta sau plan ori masurari pe teren.Redactarea profilului topografic al terenului intre punctekle m si n de pe harta, se face in urmatoarea ordine:

Se unesc punctele M si N de pe harta si se noteaza intersectia liniei cu curbele de nivel cu 1,2 pana la n. Cotele acestr puncte vor fi egale cu cotele curbelor de nivel pe care se afle.

Pentru construirea profilului se ia un sistem rectangular de axe in care, pe abscisa se considera scara lungimilor iarr pe vertica;lla cea a inaltimilor. In mod obisnuit scara inaltimilor se ia de 5, 10, 20, 25 mai marre decat cea a lungimilor pentru a se pune in evidenta mai bine relieful terenului. Pentru profile transversale penttru lucrari ingineresti marinmile celor 2 scari sunt egale.

La redactarea profilului se poate cere ca scara lungimilor profilului sa fie egala cu scara hartii, sau planului, sau sa fie diferita, asa cum se cere prin teme data. In acest uyltim caz distrantekle masurate grafic pe harta sunt transformate in corespondentele din teren si apoi, distantele din teren sunt redfuse la scara lungimilor profilului. Aceste transformari sunt prezentate in tabel.

Pe scara lungimilor se deseneaza un indicator cuprinzand:

Nr punctului, cote, distante partiale, distante cumulate si pante.Denumirea distanteiDist harta

1:25000

d(mm)Dist coresp. din teren

D(m)Dist. Profil

1:10000

d(mm)

M-1922522.5

1-28,5212.521.25

2-3922522.5

3-45.5137.513.75

4-51537537.5

5-61435035

6-71332532.5

7-81127527.5

8-N615015

PAGE 1

_1235922036.unknown

_1235933562.unknown

_1235933600.unknown

_1235933724.unknown

_1235933991.unknown

_1235992198.unknown

_1235933950.unknown

_1235933613.unknown

_1235933579.unknown

_1235924457.unknown

_1235925112.unknown

_1235925310.unknown

_1235933474.unknown

_1235925233.unknown

_1235924727.unknown

_1235924250.unknown

_1235921339.unknown

_1235921822.unknown

_1235921933.unknown

_1235921784.unknown

_1235921305.unknown

_1235921322.unknown

_1235919098.unknown

_1235919442.unknown

_1235917946.unknown