LUCRARE STAGIU AN 2CECCAR CLUJ NAPOCA

ADRIAN POPA4/26/2013

Expertize Contabile

1. Ce conţine un Raport de expertiză calificat?

RĂSPUNS: Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii. In prezentarea consideratiilor personale, in raportul de expertiza contabila, expertii contabili trebuie sa se conformeze normelor de etica si deontologie ale profesiei contabile libere, in special celor privind confidentialitatea. Continutul si intinderea consideratiilor personale intr-un raport de expertiza contabila tin de rationamentul profesional al expertilor contabili. Aceste consideratii trebuie limitate la stricul necesar sau impus de lege in cazul expertizelor contabile judiciare si pot fi mai extinse in cazul expertizelor contabile extrajudiciare. Pentru a se asigura raportului de expertiza o tinuta corespunzatoare trebuie respectate unele conditii privitoare la stil si continut. Astfel, raportul de expertiza trebuie sa fie clar si concis, fara formulari sau termeni echivoci (ci dimpotriva se impune o terminologie de specialitate, adecvata); nu se vor face trimiteri la lucrari în afara dosarului. Se vor utiliza pe cât posibil fraze scurte, dense si clare. Termenii tehnici, greu accesibili, se vor explica la piciorul paginii sau în paranteze, pentru a se înlesni întelegerea concluziilor. Raportul de expertiza nu trebuie sa contina pareri personale în legatura cu diferitele acte normative sau cu dispozitiile legale ale unor organe administrative.Aceasta nu înseamna ca expertul nu este liber în formarea opiniei sale, fara însa ca aceasta sa reflecte bunul plac sau arbitrariul expertului.

2. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile? (13). Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare?

RĂSPUNS: Modul de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile intră în zona confidenţialităţii:

a. În cazul expertizelor contabile judiciare, atât experţii contabili, numiţi din oficiu, cât şi la recomandarea părţilor sunt obligaţi să depună raportul de expertiză contabilă la organul judiciar care a dispus expertiza contabilă, unde toţi cei interesaţi, inclusiv părţile implicate în proces, pot să-l consulte. Expertul este dator să-şi depună lucrarea cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată. Pe cale implicită rezultă că expertiza contabilă trebuie depusă la instanţa de judecată care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin această procedură se evită comunicarea (informarea) preferenţială a conţinutului şi concluziilor expertizelor contabile judiciare către unii utilizatori ai acestora.

b. În cazul expertizelor contabile extrajudicare locul şi data depunerii lucrării trebuie să rezulte din contractul încheiat între solicitant şi expert. Dacă locul depunerii expeetizei extrajudiciare nu rezultă cu claritate din contract, acesta trebuie să fie registratura generală de la sediul solicitantului.

Nerespectarea procedurilor de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile constituie o încălcare a obligaţiilor expertului contabil privind secretul şi confidenţialitatea în expertiza contabilă şi poate atrage răspunderea disciplinară, civilă şi/sau penală a expeetului contabil, după caz.

RĂSPUNS: Expertizele judiciare sunt mijloace de probă în justiţie. Scopul principal al expertizelor contabile judiciare, în calitate de probă în justiţie, este contribuţia adcestora la stabilirea adevărului material şi justa soluţionare a litigiilor sau a cauzelor aflate în faza de cercetare sau judecată.

Caracterul ştiinţific şi forţa probantă a expertizei contabile judiciare este că aceasta are ca obiect cercetarea unor fapte şi situaţii de natură economico-financiară; cuprinde în sfera sa de acţiune activitatea economică a unui agent economic pentru problemele şi obiectivele stabilite de organul judiciar; cercetează situaţiile şi împrejurările de fapt, pe baza informaţiilor furnizate de evidenţa economică şi a suporţilor ei materiali; interpretează datele de evidenţă şi furnizează opinii cu privire la problemele investigate pe baza legilor şi a actelor normative care reglementează domeniul de activitate respectiv. Elaborează concluzii, pe baza constatărilor făcute, care servesc ca mijloc de probă pentru organul judicar care a dispus efectuarea expertizei.

1

Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi. Potrivit acestor reglementări legale, efectuarea de expertize contabile judiciare şi extrajudiciare este dreptul exclusiv al experţilor contabili în Codul civil, în Codul penal şi Codurile de procedură penală şi civilă

3. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?

RĂSPUNS: Prin înscrierea în Tabloul Corpului. Înscrierea se realizează în baza îndeplinirii condiţiilor privind acordarea calităţii de expert contabil sau de contabil autorizat. Înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul exercitării profesiunii pe întreg teritoriul ţării.

Anual se obţine licenţa de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licenţei sau nelicenţierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercităţii profesiei, a dreptului de a exercita.

Acordarea vizei anuale se dă dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile:- achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp;- plata la buget, la termen şi în cunatumul prevăzut, a impozitelor cuvenite statului;- asigurarea pentru riscul profesional;- dovada că nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul

de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale (cazier judiciar);- nu a săvârşit fapte care să încalce regulamentul privind conduita profesională, pentru care a

fost sancţionat de Comisia de Disciplină;- depunerea fişei individuale;Trebuie respectate şi prevederile referitoare la libera practică: experţii contabili şi contabili

autorizaţi nu pot să îşi exercite atribuţiunile conferite de această calitate de durata în care desfăşoară o activitate salarizată în afara Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi sau activitate comercială, cu excepţia activităţilor didactice, literare, publicistice în domeniu şi cea de parlamentar, consilier local sau judeţean, pe durata mandatului.

4. Enumeraţi destinatarii expertizelor contabile?

RĂSPUNS: Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate cu obiective precizate, solicitate experţilor contabili înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. Solicitanţii expertizelor contabile judiciare sunt şi destinatarii acestora:

a. Organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale: Poliţie şi Parchet.

b. Instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile. Indiferent că expertizele contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea învinuiţilor sau părţilor, implicate în procesul judiciar, aceştia (învinuiţii sau părţile implicate în proces) sunt, de asemeni, utilizatori principali ai expertizelor contabile judiciare.

Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice interesate în contractarea unor astfel de lucrări cu experţii contabili, înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. În mod indirect, atunci când solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrări, în concilierea intereslor lor în relaţiile cu partenerii comerciali şi de afaceri, organisme administrative etc., pot fi şi aceştia consideraţi destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare.

5. Care este finalitatea expertizelor contabile?

RĂSPUNS: Caracteristica esenţială a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare este că acestea au un scop definit în momentul solicitării şi acceptării lor de către experţi. Acest scop definit se concretizează în obiectivele, respectiv întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil.

Scopul expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare mai este şi utilizarea acestora dar numai în contextul în care au fost solicitate. Întrucât expertul contabil îşi exprimă fundamentat răspunsul la fiecare obiectiv (întrebare) stabilit(ă), înaintea efectuării expertizei contabile, aceste răspunsuri nu pot fi extrapolate (generalizate) nici în timp şi nici în spaţiu. Ele sunt specifice expertizei respective.

2

O consecinţă a faptului că răspunsurile formulate de expertul contabil în expertizele judiciare şi extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lămuriri, consultanţe de specialitate, expertizele contabile nu au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente în folosul celor care justifică un interes material şi/sau moral în consultarea şi utilizarea lor.

Evaluarea întreprinderilor

1. Cum se reevalueazã stocurile de materii prime din întreprinderea supusã evaluãrii, pe bazã de expertizã si diagnostic: a) aplicând una din metodele FIFO sau LIFO; b) în functie de raportul de schimb leu/dolar; c) la preturile zilei sau, dacã intrãrile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie din cea mai recentã perioadã. b) determinarea valorii de piatã a bunurilor si întreprinderilor; c) reevaluarea bunurilor din întreprindere, în vederea aducerii la inflatie.

2. Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv: a) stabilirea corectã a înregistrãrilor contabile; b) aprecierea fiabilitãtii conturilor anuale; c) determinarea profitului brut.

3. De ce este obligatorie evaluarea în cazul privatizãrii unei întreprinderi?RĂSPUNS: - din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanţurile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor;- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul întreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare;- cumparatorul nu investeşte pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine in viitor, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; - valoarea intreprinderii trebuie determinata in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.

4. Ce semnificatie are relatia ANC . i în evaluarea elementelor intangibile ale unei întreprinderi în care: ANC = activul net corijat (valoarea patrimonialã a întreprinderii); i = rata de capitalizare: a) prag de semnificatie în cadrul diagnosticului; b) prag de rentabilitate al întreprinderii; c) goodwill-ul întreprinderii.

5. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la bazã criteriul principal: a) recomandat de bibliografia consultatã; b) rationamentul profesional al evaluatorului; c) tipul de întreprindere de evaluat.

Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor

1. Care este ordinea în care vor fi plătite creanţele, în cazul falimentului?

RĂSPUNS: Creanţele vor fi plătite, în cazul falimentului, în următoarea ordine:1. taxele, timbrele şi orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, precum şi plata

3

remuneraţiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 10, art. 23 alin. (1), art. 27, art. 28 şi ale art. 97 alin. (3), sub rezerva celor prevăzute la art. 101 alin. (4);2. creanţele reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate de instituţii de credit după deschiderea procedurii, precum şi creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii;3. creanţele izvorâte din raporturi de muncă, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;4. creanţele bugetare;5. creanţele reprezentând sumele datorate de către debitor unor terţi în baza unor obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă;6. creanţele reprezentând sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale, dacă acesta este persoană fizică;7. creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, precum şi din chirii;8. alte creanţe chirografare;9. creanţele subordonate, în următoarea ordine de preferinţă:a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinând cel puţin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor, ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic;b) creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit;10. creanţele membrilor, asociaţilor sau acţionarilor persoanei juridice debitoare, derivând din dreptul rezidual al calităţii lor, în conformitate cu prevederile legale şi statutare.

2. Cine va conduce activitatea în cadrul unui plan de reorganizare?

RĂSPUNS:Conform art. 103 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, in urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planul confirmat, pana cand judecatorul-sindic va dispune, motivat:– fie incheierea procedurii insolventei si luarea tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului in activitatea comerciala;– fie incetarea reorganizarii si trecerea la faliment, in conditiile art. 107 si urmatoarele. Pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar. Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni in conducerea activitatii ori in administrarea averii debitorului, cu exceptia si in limita cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si in planul de reorganizare. Debitorul va fi obligat sa indeplineasca, fara intarziere, schimbarile de structura prevazute in plan. Prin exceptie, judecatorul-sindic poate, la cererea furnizorului, sa dispuna ca debitorul sa depuna o cautiune la o banca, drept conditie pentru indatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale in timpul desfasurarii procedurii prevazute in prezenta sectiune. O astfel de cautiune nu va putea depasi 30% din costul serviciilor prestate debitorului si neachitate ulterior deschiderii procedurii.

3. Ce fel de registre trebuie sa aibă o societate pe acţiuni?

RĂSPUNS: In afara de evidentele prevazute de lege, societatile pe actiuni trebuie sa tina:a) un registru al actionarilor care sa arate, dupa caz, numele si prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si varsamintele facute in contul actiunilor. Evidenta actiunilor tranzactionate pe o piata reglementata/sistem alternativ de tranzactionare se realizeaza cu respectarea legislatiei specifice pietei de capital;b) un registru al sedintelor si deliberarilor adunarilor generale;c) un registru al sedintei si deliberarilor consiliului de administratie, respectiv ale directoratului si consiliului de supraveghere;e) un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori si, dupa caz, de auditori interni, in exercitarea mandatului lor;f) un registru al obligatiunilor, care sa arate totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate, precum si numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cand ele sunt nominative. Evidenta obligatiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau printr-un sistem

4

alternativ de tranzactionare va fi tinuta conform legislatiei specifice pietei de capital;g) orice alte registre prevazute de acte normative speciale.Registrele prevazute la alin. lit. a), b) si f) vor fi tinute prin grija consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cel prevazut la lit. c) prin grija organului in cauza, iar cel prevazut la lit. e) prin grija cenzorilor sau, dupa caz, a auditorilor interni; registrele prevazute la alin. (1) lit. g) vor fi tinute in conditiile prevazute de actele normative respective.

4. Cum poate fi exclus un asociat din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată?

RĂSPUNS: Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui asociat.   Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată:    a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;    b) asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;    c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie    d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora. Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul Oficial.

5. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?

RĂSPUNS:Societatea se dizolvă prin.

-trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;-imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia;-declararea nulităţii societăţii;-hotărârea adunării generale;-hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile

grave dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii;-falimentul societăţii;-alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.

Analiza diagnostic a întreprinderii

1. Să se calculeze marja comercială şi valoarea adăugată generate de societatea X despre care se cunosc informațiile financiare din tabelul de mai jos şi să se analizeze repartiția valorii adăugate pe destinații.

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 2000 Producția vândută 30000 Producția stocată 1000 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 1200 Cheltuieli salariale 7000

5

Cheltuieli cu amortizarea 3000 Cheltuieli cu chirii 1500 Cheltuieli cu dobânzi 1400 Impozit pe profit 1000

RĂSPUNS:Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii);Marja comerciala = 2000-1200 = 800

Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna):- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii,redevente, locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile sicercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.);- alte cheltuieli materiale;Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii + cheltuieli cu dobanzi= 10000+1500+1400=12900Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont711) = 30000 + 1000 =31000

Valoarea adaugata=800+31000-12900=18900

Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate.Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele decrestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua. Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu suntconsumatii din exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata in considerare, rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea.Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinerea valorii adaugate nete.

2. Să se calculeze soldurile intermediare de gestiune în manieră continentală pentru întreprinderea ale cărei venituri şi cheltuieli sunt prezentate mai jos şi să se compare cu cele calculate în manieră anglo‐saxonă:

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 Producția vândută 44000 Producția stocată 2500 Subvenții de exploatare 12000 Venituri din provizioane de exploatare 200 Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 1000 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 4200 Cheltuieli salariale 20000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu provizioane 200 Cheltuieli cu chirii 200

6

Cheltuieli cu asigurări sociale 2000 Valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate 600 Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 200 Venituri din diferențe favorabile de curs valutar 100 Cheltuieli cu dobânzi 700 Cheltuieli cu provizioane financiare 100 Impozit pe profit 1300

Soldurile intermediare de gestiune (maniera continentala) reprezinta o serie de indicatori care ne ajuta sa analizam modul de obtinere a rezultatului firmei (profit sau pierdere) tinand cont de natura elementelor de cheltuieli inregistrate.

RĂSPUNS:Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt:1. Marja comerciala(MC)- reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct aferent produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se contureze profilul firmei MC = cifra de afaceri-costul marfii, produselor sau serviciilor vandute MC = Venituri din vânzarea mărfurilor (4000) - Costul mărfurilor vândute (4200)-Cheltuieli cu materii prime(10000)MC= -10200 2.Valoarea adaugata(VA) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa valorificarea bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor cu resursele externe consumate pentru derularea activitatii de baza a firmei;VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieli externe ale firmeiCheltuieli externe =chelt cu mat. consumabile, cu energia si apa, cu ambalajele, inintretinerea si reparatiile, cu chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport , protocol, reclama si publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare si alteservicii prestate de tertiVA= MC (-10200)+ Productia vândută(44000)+ Producia stocată(2500)- Cheltuieli cu chirii(200)VA = 361003. Excedentul brut de exploatare (EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa dupa ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cuimpozitele si taxele percepute de stat;EBE = VA – (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe);EBE =36100 – (Cheltuieli salariale 20000+ Cheltuieli cu asigurări sociale 2000+Impozite şi taxe 300) =36100 – 22300EBE = 138004. Rezultatul exploatarii (RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile deexploatareRE = EBE + (alte venituri din exploatare – alte chelt din exploatare) – chelt cuamortizarea;RE= 13800 + (Venituri din provizioane de exploatare200+ Venituri din vânzareamijloacelor fixe1000)-( Cheltuieli cu provizioane 200) - Cheltuieli cu amortizarea 1000=13800+1000-1000RE = 138005. Rezultatul curent (RC) reperzinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si ceafinanciaraRC=RE +(venituri financiare – cheltuieli financiare)RC = 13800 + (Venituri din dobânzi200+ Venituri din diferene favorabile de curs valutar 100) – (Cheltuieli cu dobânzi 700 + Cheltuieli cu provizioane financiare 100) = 13800 +300-800RC = 13300

Conform modelului de analiza anglo-saxon, soldurile intermediare de gestiune sunt:1. Rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii = marja asupra cheltuielilor variabileEBITDA = cifra de afaceri – chelt variabile de exploatareCifra de afaceri = Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 + Subventii de exploatare 12000 = 16000

7

Chelt variabile = Cheltuieli cu materii prime 10000 + Costul mărfurilor vândute 4200 +Cheltuieli salariale 10000 + Cheltuieli cu provizioane 200 + cheltuieli cu chirii 200 +Cheltuieli cu asigurări sociale 2000 + Impozite şi taxe 300 = 26900EBITDA =16000 – 26900EBITDA = -109002. Rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profitEBIT = EBITDA – chelt cu amortizareaEBIT = - 10900 - Cheltuieli cu amortizarea 1000EBIT = - 119003. Rezultatul brut, inainte de plata impozitului pe profitEBT = EBIT – chelt cu dobanzileEBT = -11900 - Cheltuieli cu dobânzi 700EBT = -12600

Consultanta fiscala acordata intreprinderilor

1. O societate pe acţiuni plătitoare de impozit pe profit, ale cărei acţiuni sunt deţinute de AA (persoană fizică) în proporţie de 70% şi de BB (persoană fizică) 30%, realizează în exerciţiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de 20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei. Care este impozitul pe profit plătit de societate şi dividendele încasate de fiecare dintre cei doi acţionari, ţinând cont că 60% din rezultat este repartizat acestora? RĂSPUNS:Rezultat contabil = venituri – cheltuieliRC = 500.000 – 400.000 = 100.000Rezultat fiscal = rezultat contabil + cheltuieli nedeductibile - venituri neimpozabileRF=100.000+30.000-20.000=110.000Impozit = Rezultat fiscal * 16%Impozit = 110.000 *16% = 17.600Suma repartizata pe dividende = (rezultat contabil – impozit)*60% = (100.000-17.600)*60% = 49.440Dividende primite de persoana AA = suma repartizata pe dividende*70% = 49.440*0,7 = 34.608Dividende primite de persoana BB = suma repartizata pe dividende*30% = 49.440*0,3 = 14.832

2. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează în anul 200X venituri în sumă de 175.000 lei (reprezentând în totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt următoarele: - cheltuieli cu materiile prime şi materialele 35000 lei; - cheltuieli de personal 10000 lei; - cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei; - cheltuieli cu provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor 15000 lei; - cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei; - cheltuieli făcute în favoarea asociaţilor 1200 lei (cu chiria spaţiilor puse la dispoziţia acestora); - cheltuieli cu amortizarea contabilă a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscală este 23.000 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei Să se calculeze impozitul pe profit datorat lşa nivelul anului şi diferenţa de virat statului.RĂSPUNS : Venituri totale =175.000 leiCheltuieli totale = 35.000+10.000+3.000+15.000+1500+1.200+20.000+2.500=88.200 leiCheltuieli nedeductibile = 3.000+1.200+2.500 = 6.700 lei.Rezultat contabil = venituri totale -cheltuieli totale = 175.000-88200 = 86.800 leiRezultat fiscal = venituei totale - cheltuieli totale – venituri neimpozabile +cheltuieli nedeductibile +amortizare contabila -amortizare fiscala ==175000-88200 +6700 +20000-23000 = 90500 leiRezultatul contabil > Rezultatul fiscal => diferenta temporala impozabila de 3000 lei => datorie privind impozitul amanat : 3000 x16% = 480 lei - in contabilitate se face inregistrarea :ch.cu impozite amanate = datorie privind impozite amanate - 480 lei

8

Impozitul pe profit inaintea scaderii cheltuielilor cu sponsorizarea = 90.500 x 16%=14.480Aplicarea limitelor ptr. stabilirea cheltuielilor cu sponsorizarea deductibile fiscal: -3‰ din cifra de afaceri = 525 lei- 20% din imp. pe profit datorat inainte de deducerea ch. de sponsorizare = 2.896 leiSuma de scazut din impozitul pe profit este de 525 leiImpozitul pe profit datorat la nivelul anului = 14.480 – 525 = 13.995 leiDiferenta de virat statului = 13.995 – 3.000 = 10.995 lei

3. Precizaţi care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit şi care sunt cotele de impozitare aferente.

RĂSPUNS: Sfera de aplicare:

a) venituri din activitati independente:– veniturile comerciale;– veniturile din profesii libere;– veniturile din drepturi de proprietate intelectuala;

b) venituri din salarii;c) venituri din cedarea folosintei bunurilor;d) investitii;e) venituri din pensii;f)venituri din activitati agricole;g) venituri din premii si din jocuri de noroc;h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;i)alte veituri.

Cotele de impozitareCota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile cu exceptia veniturilor din jocuri de noroc(cota de impozitae este 25%)

4. Prezentaţi plătitorii impozitului pe profit şi precizând în cadrul fiecărei categorii sfera de cuprindere a impozitului.

RĂSPUNS:a)persoane juridice romane si persoane juridice cu sediul social in Romania, infiintate potrivit legislatiei europene

– Pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania cat si din strainatate;– Pentru veniturile realizate atat in Romania, cat si in strainatate, de catre persoanele juridice

romane si persoanele fizice rezidente, din asocieri fara personalitate juridica;b) persoane juridice straine

– Pentru profitul impozabil aferent sediului permanent, prin intermediul caruia aceste persoane juridice straine isi desfasoara activitatea in Romania;

– Pentru veniturile din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detnute la o persoana juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri.

c) persoane juridice straine si persoanele fizice nerezidente– Care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din

profitul impozabil al asocierii atribuite fiecarei persoane.

5. Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în extravilan.

RĂSPUNS:

9

În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în ha, cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul de la art. 258 alin. 6 din Codul Fiscal, înmulţită cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut la art. 251 alin. (5) Cod Fiscal

Tinerea contabilitatii unei entitati

1. La data de 01.05.N o societate a achiziţionat 1.000 de obligaţiuni pentru un preţ unitar de 100 u.m. Dobânda în sumã de 20.000 u.m. este plãtitã la data de 31 octombrie anual.

Care vor fi incidenţele în situaţiile financiare ale exerciţiului N conform IAS 18 „Venituri”?RĂSPUNS:Societatea înregistrează un venit din dobânzi de 20.000 x 6/12 = 10.000u.m. pentru perioada 01.05.N-31.10.N, iar diferenţa de 10.000 u.m.(dobânda încasată minus venitul din dobânzi) reprezintă recuperarea costuluide achiziţie al obligaţiunilor.

2. În luna mai 2007 societatea Alfa constatã cã a omis sã înregistreze în contabilitatea anului 2006 venituri dintr-un contract de prestãri servicii în sumã de 70.000 u.m. Alfa constatã cã a omis sã înregistreze între cheltuielile anului 2006 factura primitã de la un furnizor de prestãri servicii. Valoarea serviciilor prestate fãrã TVA este de 100.000 u.m. Cum înregistreazã Alfa corectarea acestor erori conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005?

RĂSPUNS: Conform OMFP 1752/2005 corectarea erorilor din perioadele anterioare, constatate în contabilitate se efectueaza pe seama rezultatului reportat.

- în 2007, înregistrarea veniturilor din prestări de servicii aferente anului 2006

4111 Clienti = 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile

70.000 u.m.

4111 Clienti = 4427 TVA colectată 16.800 u.m.

- în 2007, înregistrarea cheltuielilor cu prestări de servicii aferente anului 2006

1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile

= 401 Furnizori 100.000 u.m.

4427 TVA colectată = 401 Furnizori 24.000 u.m.

3. La 1 ianuarie N, o întreprindere a vândut unui client mãrfuri pentru care încaseazã 20.000 lei. Condiţiile de decontare stabilite în contract sunt urmãtoarele:

– 50% la semnarea contractului;

– 30% peste un an;

– 20% peste doi ani.

Se estimeazã cã întreprinderea-client ar fi putut obţine un credit echivalent pe piaţa financiarã, la o ratã de 10%. Care sunt calculele şi înregistrãrile pe care ar trebui sã le facã întreprinderea în ipoteza în care aplicã IAS 18 „Venituri”?

RĂSPUNS:Valoare justa= 10.000+6.000/(1+10%)1+4.000/(1+10%)2 = 10.000+5454,54+ 3305.78=18.760,32

a) 01.01.N vanzare marfuri

10

20.000 4111 = % 20.000707 18.760,32472 1.239,68

b) 01.01.N - incasare creanta 10.000 5121 = 4111 10.000 lei

31.12.N - recunoastere venituri din dobanzi(18.760,32-10.000)*10% =8760.32*10% = 876,03

876,03 lei 472 = 766 876,03lei

c) 01.01.N+1 - incasare creanta6.000 5121 = 4111 6.000 lei

31.12.N+1 - recunoastere venituri din dobanzi(18.760,32-10.000 -6.000+876.03)*10% =3636,35*10% = 363,63 lei

363,63 lei 472 = 766 363,63 lei

d) 01.01.N+2 incasare creanta4000 5121 = 4111 4.000 lei

4. Societatea comercialã ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N: – sold iniţial materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziţie); – sold iniţial mãrfuri 7.500 lei (evaluat la cost de achiziţie). În cursul lunii martie au loc urmãtoarele operaţii: 1) achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de 1.000 lei, TVA 24%; 2) achiziţie de mãrfuri la costul de achiziţie de 200 lei, TVA 24%; 3) consum de materii prime la costul de 1.500 lei; 4) vânzare de mãrfuri la preţul de vânzare de 800 lei, TVA 24%, costul de achiziţie fiind de 600 lei. La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma cãreia se stabilesc stocurile finale faptice: – stoc faptic materii prime 1.700 lei; – stoc faptic mãrfuri 6.500 lei.

Sã se contabilizeze operaţiile de mai sus şi sã se prezinte situaţia în conturile de stoc ştiind cã întreprinderea utilizeazã metoda inventarului intermitent.

RĂSPUNS:Potrivit acestei metode, intrarile de stocuri se contabilizeaza in conturi decheltuieli dupa natura. Iesirile de stocuri nu se inregistreaza in contabilitatea financiara ci doar la locurile de gestiune. La sfarsitul perioadei de gestiune se anuleaza soldurileinitiale si sunt preluate in contabilitate soldurile constatate la inventar.

1. Achizitia de materii prime:% = 401 1.240601 1.0004426 2402. Achizitia de marfuri:% = 401 248607 2004426 483. Consumul de materii prime: Nu se contabilizeaza.4. Vanzarea de marfuri:4111 = % 992707 8004427 192Descarcarea de gestiune nu se contabilizeaza5. Anularea soldurilor initiale:

11

a)pentru materii prime:601 = 301 2.000 b) pentru marfuri :607 = 371 7.5006. Preluarea soldurilor finale:a) pentru materii prime:301 = 601 1.700b) pentru marfuri:

371 = 607 6.500

6. Pe data de 01.01.N o societate X a semnat un contract de vânzare urmat de preluarea în leasing operaţional pentru o clãdire. Clãdirea avea o valoare contabilã de 12.000 u.m. Amortizarea calculatã pânã în momentul vânzãrii a fost de 6.000 u.m. Preţul de vânzare este de 40.000 u.m. Chiria anualã plãtitã este de 8.000 u.m. Sã se contabilizeze operaţia de lease-back la societatea X la data semnãrii contractului, în conformitate cu OMEF nr. 2.374/2007.

RASPUNS:a)Dacă preţul de vânzare este egal cu valoarea justă, orice câştig sau pierdere va firecunoscută imediat, deoarece dacă preţul de vânzare a fost stabilit la valoarea justă, aavut loc de fapt o tranzacţie normală şi orice câştig sau pierdere se recunoaşte imediat:

6.000 lei 281 = 212 12.000 lei40.000 lei 5121 Castig din

tranzactii leaseback

34.000 lei

b)Dacă preţul de vânzare este mai mic decât valoarea justă, orice câştig sau pierdere va fi recunoscut(ă) cu excepţia cazului în care pierderea este compensată prin plăţi de leasing viitoare cu o valoare sub preţul pieţei, iar profitul şi pierderea va fi amânată şi amortizată proporţional cu plăţile de leasing pe durata estimată de utilizare a bunului.

6.000 lei 281 = 212 12.000 lei40.000 lei 5121 Castig din

tranzactii leaseback

34.000 lei

c)Dacă preţul de vânzare este mai mare ca valoarea justă, surplusul reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare şi valoarea justă va fi amânat şi amortizat pe durata estimată de utilizare a bunului

7. Societatea X achiziţioneazã ambalaje astfel: 50 bucãţi x 100 lei/bucatã. Deoarece 20 bucãţi sunt deteriorate, acestea sunt scoase din evidenţã. 10 bucãţi sunt vândute la preţul de vânzare de 120 lei/ bucatã, TVA 24%. Efectuaţi înregistrãrile contabile conform OMFP nr. 1.752/2005.

RASPUNS:

a)Achizitie ambalaje

% = 401 6200 lei381 5000 lei4426 1200 lei

b) descarcare gestiune608=381 2000 lei

12

c) vanzare ambalaje4111 = % 1488 lei

708 1200 lei4427 288 lei

608 = 381 1000 lei

7. Efectuaţi înregistrãrile contabile conform OMFP nr. 1.752/2005 pentru urmãtoarele tranzacţii:

a) se încaseazã un avans de 1.000 lei, TVA 24%, pentru livrarea unor semifabricate; b) sunt livrate semifabricate pe bazã de facturã la preţul de vânzare de 5.000 lei, TVA 24%. Costul semifabricatelor este de 3.000 lei; c) se încaseazã creanţa clienţi, reţinându-se avansul; d) este acordat un avans de 2.000 lei pentru achiziţia unui utilaj, TVA 24%; e) se achiziţioneazã utilajul la costul de 3.000 lei, TVA 24%; f) se plãteşte datoria cãtre furnizorul de imobilizãri, reţinându-se avansul.

RASPUNS:

a)incasare avans

5121 = % 1240 lei419 1000 lei4427 240 lei

b)livrari semifabricate4111 = % 6200 lei

702 5000 lei 4427 1200 lei

si descarcare gestiune711 = 341 3000 lei

c) incasare creanta cu retinere avans% = 4111 6200419 1000 lei4427 240 lei5121 4960 lei

d) acordare avans pentru achizitie utilaj% = 404 2480 lei232 2000 lei4426 480 leiPlata avans404 = 5121 2480 lei

e) achizitie utilaj% = 404 3720 lei2131 3000 lei4426 720 lei

f) plata furnizor cu retinere avans404 = % 3720

232 20004426 4805121 1240

13