lucrare - sectiunea d -a

8/17/2019 Lucrare - Sectiunea D -A

1/4

ARHITECTURI DE REFERINŢĂ PENTRU REENGINEERING-UL ORGANIZAŢIILOR

Autori: ALECSA MARIUS-NICOLAE1, GLĂVAN ION-NELU2

[email protected]

Coordonator: Prof.univ.dr.ing. Buşe Florian 3

1 Universitatea din Petroşani, Facultatea de Mine, specializarea: Inginerie economică îndomeniul mecanic, anul III2 Universitatea din Petroşani, Facultatea de Mine, specializarea: Inginerie economică îndomeniul mecanic, anul III3 Universitatea din Petroşani, Management, Ingineria mediului şi eologie

Rezumat. Arhitecturile de referinţă au scopul de a organiza cunoştinţele necesare integrării

întreprinderii şi de a servi ca ghid în programele de integrare a întreprinderii.

Au fost selectate pentru prezentare arhitecturile de referinţă: GERAM AR!" #!M$"A

GRA!%G!M !EM şi &ERA. 'eoarece GERAM este recunoscută a fi cea mai completă arhitectură s(

a realizat un studiu comparativ raportat la această arhitectură de referinţă funcţie de dimensiunile

arhitecturii: ciclu de viaţă perspective şi genericitate analiz)nd modul în care sunt acoperite

aceste dimensiuni.

1. Introu!ereUna dintre cele mai importante realităţi ale întreprinderilor actuale este că acestea se confruntă cu un

mediu în continuă schimbare, previziunile pe termen lung tind să rămână într-o proporţie tot mai mare subsemnul incertitudinii. Pentru a se adapta acestei transformări, întreprinderile trebuie să se dezvolte şi să fie

reactive, astfel încât schimbarea şi adaptarea să devină o stare dinamică şi nu doar ceva ocazional, forţat decătre întreprindere. ceasta necesită integrarea întreprinderii, identificarea nevoilor de schimbare şirealizarea schimbării într-un mod eficient. Pornind de la această definiţie, definim reengineering-ul ca unconcept şi o strategie managerială de transformare fundamentală şi radicală a unei organizaţii economice, însensul orientării acesteia către piaţă, către client.

!ercetări anterioare, realizate de către consorţiul "#!$ pentru dezvoltarea arhitecturii !#"%&'(, ), *+ a aboratorului # pentru dezvoltarea # şi #" ')+ şi a !onsorţiului Purdue pentrudezvoltarea P$ '(+, au condus la apariţia arhitecturilor de referinţă cu scopul de a organiza cunoştinţelenecesare integrării întreprinderii şi de a servi ca ghid în programele de integrare a întreprinderii. /iecaredintre arhitecturile de referinţă e0istente deţine supremaţia într-un anume domeniu, utilizatorul fiind pus înfaţa unei probleme deosebit de dificile atunci când va trebui să aleagă arhitectura pe baza căreia sădesfăşoare procesul de integrare.

". Ar#$te!tur$ e re%er$n&'

".1. Ar#$te!tura e re%er$n&' CI(O)A1n anul (234, programul $&P#5 prin consorţiul "#!$ pune bazele unei arhitecturi !#" pentru

integrarea întreprinderii - !#"%& 6!omputer #ntegrated "anufacturing - %pen &7stem rhitecture - Arhitectură de sisteme deschise* '(, ), *+. 1n cadrul frame8or9-ului pentru construirea modelelor specificeîntreprinderilor, !#"%& nu oferă doar un model de referinţă, ci urmează cursul unui model modular construit în cadrul mediului de inginerie integrată a întreprinderii. 1ntr-o abordare pas cu pas, gradul deabstractizare al modelului este redus de la nivelul cel mai general 6generic:, care este specific oricăreiîntreprinderi, la un nivel intermediar, specific unui anumit sector şi, în final, la cel mai scăzut 6specific: nivel

la care modelul se referă la o anumită întreprindere.

".". Ar#$te!tura e re%er$n&' PURDUE

(


2/4

Purdue $nterprise eference rchitecture 6P$: -rhitectura de eferinţă a 1ntreprinderii -PU;U$ - a fost proiectată pentru a asista industria în eforturile sale de dezvoltare şi implementare asistemelor de producţie integrate '(, # #ntegrated

"ethodolog7: a fost dezvoltată de către laboratorul universităţii din ?ordeau0, /ranţa '#/#P în rhitecturi pentru #ntegrarea1ntreprinderii a dezvoltat o definiţie globală a unei arhitecturi generalizate - B$"C 6eneralized$nterprise eference rchitecture and "ethodolog7: 'dezvoltării integrării. $" nu impune anumite instrumente şi metode, ci defineşte criteriile cetrebuiesc a fi satisfăcute de către un astfel de ansamblu.

$" oferă un cadru de lucru de modelare şi analiză care este bazat pe conceptul ciclului de viaţăşi identifică trei dimensiuni pentru definirea scopului şi conţinutului modelării întreprinderii 6fig. (:.

*. )tu$u /r$0$n !a/a$2$t'&$2e e moe2are a2e ar#$te!tur$2or e re%er$n&'Pentru realizarea acestui studiu comparativ au fost selectate următoarele arhitecturi de referinţă@

$", #&, !#"%&, #>#", #$" şi P$. ;eoarece $" este recunoscută a fi cea maicompletă arhitectură 6ea rezultând de fapt din combinarea arhitecturilor !#"%&, #>#" şi P$:,comparaţia se va face raportat la această arhitectură de referinţă funcţie de dimensiunile arhitecturii@ ciclu deviaţă, perspective şi genericitate, analizând modul în care sunt acoperite aceste dimensiuni 6fig. (:.

)


3/4

/igura (. rhitectura de referinţă $"

1n tabelul ( se prezintă o comparaţie între arhitecturi din punctul de vedere al ciclului de viaţă.

5abelul (.GERA( ARI) CI(O)A GRAI+GI( IE( PERA

#dentificare Du Du Du Du #dentificare$?$6$nterprise?usiness$ntit7:

!oncept Du Du Du Du Divel deconcepţie $?$

!erinţe !onceptul deoperare

;efinire cerinţe nalizanivelului de

concepţie

;efinirecerinţe

Divel dedefinire $?$

Proiectare@- preliminară- detaliată

!onceptul de proiectare #5

&pecificare proiectare

Divelstructural -

proiectareorientatăutilizator

Proiectaresistem

Divel despecificaţie$?$

#mplementare #mplementare ;escriereimplementare

Proiectareorientată tehnic

;escriereimplementare

Divel demanifestare$?$

%perare Du Du Du Du Divel deoperare $?$

;ezafectare Du #ntretinere

model

Du ctualizare

model

Du

#n tabelul ) se prezintă o comparaţie din punct de vedere al perspectivelor de modelare.


4/4

5abelul ).GERA( ARI) CI(O)A GRAI+GI( IE( PERA

Fun!&$e PerspectivafuncţionalăPerspectiva decomandă

PerspectivafuncţionalăPerspectivafuncţională

PerspectivafuncţionalăPerspectiva tehnol.informaţionale

Perspectivamodeluluifuncţional

rhitecturainformaţionalărhitectura sist.informaţional

In%orma&$e Perspectivă adatelor

Perspectivăinformaţională

Perspectivăinformaţională

Perspectivamodeluluiinformaţional

Du

De!$z$e+Or3an$za&$e

DuPerspectivăorganizaţională

DuPerspectivăorganizaţională

PerspectivadecizionalăPerspectiva fizicăPerspectivaorganizaţională

Du Durhitecturăumană şiorganizaţională

)tru!tur'+Re4ur4'

6Perspectivaresursă:

Perspectivaresursă

Perspectiva fizicăPerspectivatehnologiei de

fabricaţie

Du rhitectură defabricaţie

n tabelul < se face o comparaţie funcţie de genericitate.

5abelul

lucrare - sectiunea d -a

Documents