lucrare licenta cig

8/15/2019 Lucrare Licenta CIG

1/29


2/29

INFORMATIZAREA /ESTIUNII CLIEN ILOR ȚLA O SOCIETATE COMERCIAL)

Ia*i+,-.

CU0RINS

INTRODUCERE


3/29

CA0ITOLUL I1 SISTEME INFORMA IONALEȚ

I.1 Categorii de sisteme informaţionale în organizaţiiI.2 Clasificarea sistemelor informaticeI.3 Sisteme informatice de gestiune

CA0ITOLUL II1 ANALIZA SISTEMULUI INFORMA(IONAL DINCADRUL COO0ERATIVEI DE CREDIT A/RICOL

II.1 Prezentarea Cooperativei de Credit Agricol

II.2. Gestionarea i evidenţa documentelor în cadrul Cooperativei de CreditAgricol

II.3. Analiza resurselor informaţionaleII.!. "e#nologia prelucr$rii informaţiilor II.%. &ecesitatea su'sistemului informatic

CA0ITOLUL II1 STUDIU DE CAZ

CONCLUZII2I2LIO/RAFIEANEXE


4/29

INTRODUCERE

(n ultimii ani) te#nologiile informaţionale au atins un nivel foarte înalt de dezvoltare.*le permit automatizarea multor operaţiilor efectuate manual) ceea ce reduce c#eltuielileîntreprinderilor. +a,oritatea unit$ţilor social-economice se confrunt$ cu pro'lema sistemelor informatice învec#ite) care necesit$ resurse mari) îns$ nu întotdeauna satisfac a tept$rile. soluţie de rezolvare a acestei pro'leme ar fi înlocuirea acestor sisteme cu unele mai performante)îns$ implementarea i suportul lor de multe ori necesit$ c#eltuieli destul de mari) pe careinstituţia nu le poate suporta. (n aceste condiţii unitatea social-economic$ ar putea readucesistemul vec#i la noile cerinţe înaintate de mediul intern i e/tern al acesteia) prin implementareaunor noi module care ar completa nea,unsurile sistemului e/istent.

(n cadrul acestei lucr$ri voi efectua analiza informatiz$rii gestiunii clien ilor din cadrulț

Cooperativei de Credit Agricol în scopul determin$rii aspectelor principale ce necesit$ a firevizuite i aducerea inovaţiilor în cadrul sistemului dat. "oate modific$rile ce se impun tre'uies$ respecte prevederile legislative) tratatele internaţionale) precum i s$ u ureze procesulgestion$rii documentelor importate. 0ucrarea cuprinde trei capitole. Primul capitol cuprindeaspecte teoretice ale sistemelor informa ionale) clasificarea sistemelor informatice i o scurt$ț șdescriere a sistemelor informatice de gestiune.

Al doilea capitol cuprinde informa ii legate de societatea pe ac iuni analizat$ în cadrulț țacestei lucr$ri) Cooperativa de credit Agricol. (n primul su'capitol am realizat o scut$ descriere a

domeniului principal de activitate) structura organizatoric$ i departamentele e/istente în cadrulșsociet$ ii. e asemenea) am realizat o scurt$ incursiune în esenţa economico-organizatoric$ aț pro'lemelor informa ionale e/istente) evidenţiind aspectele de 'az$ privind procesul de gestiuneța documentelor primite de la 'anc$. (n final) dup$ descrierea sistemul informatic e/istent) ameviden iat deficienţele i nea,unsurile sistemului vizat.ț ș

1


5/29

CA0ITOLUL I1 SISTEME INFORMA(IONALE

Comple/itatea mereu cresc nd$ a vieţii moderne determin$ ca în cvasitotalitatearamurilor de activitate economic$ i social$ s$ fie tot mai pregnant$ necesitatea introducerii unor mi,loace economice rapide) moderne) eficiente i fia'ile care s$ clasifice) s$ stoc#eze) s$ prelucreze date i s$ informeze prompt pe utilizatori.

Sistemul informaţional cuprinde ansam'lul mi,loacelor si procedurilor de preluare)clasare) stocare) prelucrare) difuzare i valorificare a datelor i informaţiilor la nivelul uneientit$ţi economico-sociale. inalitatea sistemului informaţional este furnizarea de informaţii su'o forma direct utiliza'ila) la momentul oportun) în scopul asigur$rii 'unei funcţionari asistemelor operaţionale precum i a lu$rii deciziilor la diferite niveluri.

4olul sistemului informaţional este de a transmite informaţia între diferite elemente. e

e/emplu) în cadrul unei unit$ţi economice) rolul sistemului informaţional este de a asigura persoanele din conducere cu informaţii necesare pentru luarea diferitelor decizii economice saude alt$ natur$. (n cadrul sistemului informaţional se reg$sesc5 informaţia ve#iculat$) documentele purt$toare de informaţii) personalul) mi,loace de comunicare) sisteme de prelucrare a informaţiei)etc. Printre posi'ile activit$ţi desf$ urate în cadrul acestui sistem) pot fi enumerate5ac#iziţionarea de informaţii din sistemul de 'az$) completarea documentelor i transferulacestora între diferite compartimente) centralizarea datelor) etc.

(n cadrul sistemului informaţional) ma,oritatea activit$ţilor se pot desf$ ura cu a,utorul

te#nicii de calcul. Se pot prelucra datele primare i apoi) rezultatul poate fi transferat maideparte) c$tre alt compartiment spre prelucrare. "ransferul se poate face i el pe cale electronic$) prin intermediul unei reţele de calculatoare sau cu a,utorul modemului.

Ansam'lul de elemente implicate în tot acest proces de prelucrare i transmitere adatelor pe cale electronica alc$tuiesc un sistem informatic .

(ntr-un sistem informatic pot intra5 calculatoare) sisteme de transmisie a datelor) altecomponente #ard6are) soft6are-ul) datele prelucrate) personalul ce e/ploateaz$ te#nica decalcul) teoriile ce stau la 'az$ algoritmilor de prelucrare) etc. uncţionarea unui sistem

informaţional-decizional presupune) în principal desf$ urarea urm$toarelor activit$ţi5

culegerea datelor despre starea sistemului condus i a mediului încon,ur$tor7transmiterea datelor în vederea prelucr$rii i prelucrarea acestora pentru asigurarea necesaruluide informaţii în cadrul procesului decizional7adoptarea deciziilor) transmiterea acestora spre e/ecutanţi i urm$rirea modului de înf$ptuire adeciziilor.

8tilizarea te#nicii de calcul în realizarea acestor activit$ţi a produs mutaţii semnificative

i implicit a determinat apariţia conceptului de sistem informatic.

2


6/29

8n sistem informational devine) din ce in ce mai mult) un si stem informatic1

9fig. nr. 1.1:.

Fig.nr. 1.1. Relatia sistem informational, sistem informatic

Sursa5 4ei/) 4.) Informati;ue appli;uee a la gestion) 0es *ditions ouc#er) Paris) 1


7/29

electronice i cu personal capa'il s$ proiectezeButilizeze sisteme informatice specifice activit$ţiiagentului economic. Acest cadru te#nico-organizatoric confer$ activit$ţii de proiectare irealizare a sistemelor informatice un grad ridicat de comple/itate) care implic$ îm'inareacuno tinţelor de mar eting) financiar-conta'ile cu cele de informatic$. Astfel) o'iectivele principale ale sistemelor informatice de aceast$ natur$ constau în5

- cunoa terea st$rii i mi c$rii patrimoniului agentului economic7- cuantificarea rezultatelor economice ale întregii activit$ţi economico-financiare

desf$ urate de agentul economic7- cre terea operativit$ţii în activitatea managerial$) inclusiv în luarea deciziilor7- utilizarea eficient$ a salariaţiilor anga,aţi) concomitent cu reducerea volumului

documentelor folosite

Fig. nr.1.2. Structurarea funcţionala a sistemelor informaţionale

Sursa5 DErien) I) 0es sFstemes dDinformation de gestion) e Eoec 8niversite +ontreal) 1


8/29

I1- Ca e&orii %e "i" e$e in#or$a8ionale 9n or&aniza8ii

Se disting doua o'iective esenţiale ale sistemelor informaţionale5"pri:inirea proce"'l'i%ecizionalsi coor%onarea 9n r;'n "i" e$ c' $ai $'l e ni


9/29

? preluarea faptelor elementare7? stocarea si gestionarea datelor componente în fi iere si 'aze de date.Se încadreaz$ aici preluarea înregistr$rilor conta'ile si constituirea fi ierelor sau 'azelor

de date aferente conta'ilit$ţii.e o'icei) înregistrarea tranzacţiilor se a/eaz$ pe preluarea datelor din documentele

,ustificative) sau este însoţita de producerea unui astfel de document.

I1+ Cla"i#icarea "i" e$elor in#or$a ice

Sistemele informatice acoper$ cele mai diverse domenii. (n funcţie de specializare)avem5

• Sisteme specializate) adic$ sunt proiectate pentru a rezolva un anume tip de pro'lem$ dintr-un anume domeniu7

• Sisteme de uz general) cu a,utorul c$rora se poate rezolva o gam$ larg$ de pro'leme din maimulte domenii7

• Sisteme locale) programele necesare prelucr$rilor de date i datele se afl$ pe un singur sistemde calcul7

• Sisteme pe reţea) sistemul funcţioneaz$ într-o reţea de calculatoare) caz în care) datele i programele pot fi distri'uite mai multor staţii de lucru ce fac parte din acea reţea.

(n ultimul timp se merge tot mai mult pe varianta sistemelor de lucru în reţea) avanta,elefiind evidente5 transfer de date între staţii foarte rapid) costuri minime) etc.

(n funcţie de localizarea datelor i de locul în care sunt efectuate prelucr$rile) putemavea sisteme informatice5

• Cu date centralizate) datele se afl$ pe un singur sistem de calcul7• Cu date distri'uite) datele se afl$ distri'uite pe mai multe calculatoare în reţea7• Cu prelucr$ri centralizate) prelucrarea datelor se face pe o singur$ staţie de lucru) indiferent

de num$rul staţiilor pe care sunt informaţiile de prelucrat7• Cu prelucr$ri distri'uite) mai multe calculatoare prelucreaz$ datele provenite de la unul sau

mai multe calculatoare din reţea7

up$ domeniul în care funcţioneaza) sistemele pot fi clasificate5

• Pentru 'aze de date) specializate în gestiunea unor cantit$ţi mari de date7• Pentru prelucr$ri tiinţifice) specializate pe anumite domenii tiinţifice7• Pentru conducerea proceselor te#nologice)• Pentru conducerea unor ma ini) scule) unelte computerizate7

6


10/29

up$ nivelul ierar#ic ocupat de sisteme informatice în structura organizatoric$ asocietaţii) putem avea5

• Sisteme informatice pentru conducerea activit$ţilor la nivelul unit$ţilor economice7• Sisteme la nivelul organizaţiilor cu structur$ de grup7• Sisteme informatice teritoriale7• Sisteme informatice la nivel de ramur$ i su'ramur$ i la nivel economic naţional7• Sisteme de uz general.

up$ activitatea ce o automatizeaz$) sistemele pot fi5

• Pentru conducerea producţiei7• Pentru activitatea comercial$7• Pentru evidenţa conta'il$7• Pentru evidenţa materialelor i m$rfurilor7• Pentru evidenţa personalului i salarizare7• Pentru evidenţa mi,loacelor fi/e.

Aceste sisteme au o aplicare imediat$ în cadrul rezolv$rii unor pro'leme de natur$economic$. eci) una dintre ramurile cele mai informatizate este economia.

"otalitatea elementelor utilizate la producerea de noi 'unuri necesare poart$ numele de

resurse economice. Aceste resurse sunt limitate) deci tre'uie gestionate corespunz$tor) în vedereasatisfacerii prioritare a nevoilor cele mai stingente.

(n cazul întreprinderilor) acestea desf$ oar$ o activitate de producţie) veniturile o'ţinutedin valorificarea acestora permiţ nd acesteia continuarea activit$ţii i c#iar a dezvolt$rii. Aici)nevoile sunt cele de a ram ne în competiţie pe piaţ$) iar resursele sunt constituite din materia prim$ folosit$) forţa de munc$) mi,loacele de producţie) etc. Criteriul satisfacerii nevoilor încazul unei întreprinderi se transform$ în ţelul urm$rit de aceasta o'ţinerea de profit ma/im.

8tilizarea te#nicii de calcul) m$re te considera'il eficienţa economic$. 8nul dintre

mi,loacele prin care activitatea economic$ este automatizat$ este dat de sistemele informatice degestiune economic$.

(n cadrul unit$ţilor economice sunt o multitudine de activit$ţi ce pot fi supuseinformatiz$rii. Acestea pot fi împ$rţite în grupe) în funcţie de compartimentele în care sedesf$ oar$.

Spre e/emplu) în cadrul compartimentului producţie se poate informatiza activitatea desta'ilire a structurii producţiei i de dimensionare a sa) programarea i urmarirea producţiei) etc.(n cadrul compartimentului financiar-conta'il) activitatea ar putea fi informatizat$ aproape întotalitate) la fel ca i activitatea din cadrul compartimentului personal-salarizar. iecare dintrecompartimentele unei unit$ţi economice poate fi informatizat într-o m$sur$ mai mare sau mai

7


11/29

mic$) ideal îns$ ar fi ca toate acestea s$ fie înglo'ate într-un sistem informatic glo'al de gestiuneeconomic$ la nivelul întregii întreprinderi.

Pentru realizarea unui sistem informatic eficient) tre'uiesc avute în vedere unele regulide 'az$) ce au fost deduse din practic$.I1= Si" e$e in#or$a ice %e &e" i'ne

Sistemele informatice de gestiune 9administrare) management: a 'azelor de date) adic$softurile specializate pe manevrarea c t mai eficient$ i c t mai sigur$ a unor volume mari dedate. ac$ e/cludem din discuţie sistemele des top i sistemele înglo'ate 9em'edded:) r$m nemcu o categorie numit$ generic Jservere de 'aze de dateJ. (n vremurile noastre) acestea sunt 'azate pe modelul relaţional 9sau pe derivate ale acestuia:) înţeleg un dialect de SK0) sunt e/trem decomple/e i foarte scumpe.

(n ultima vreme au ap$rut servere de 'aze de date gratuite) dezvoltate i furnizate în

regim open source. +ai mult) acestea au încetat s$ mai fie curiozit$ţi sau e/perimente e/otice i)în unele privinţe) au a,uns s$ fie compara'ile cu sistemele comerciale. 4$sp ndirea acestor sisteme) de i foarte rapid$) este relativ limitat$ din punctul de vedere al utiliz$rii5 ma,oritateainstal$rilor sunt menite s$ furnizeze un 'ac -end pentru aplicaţii pentru Internet sau Intranet. 8nalt domeniu în care sistemele gratuite au o ni $ perfect$ este înv$ţ$m ntul. ie c$ este vor'a deuniversit$ţi) fie c$ este vor'a de autodidacţi) aceste sisteme reprezint$ alegerea fireasc$.

Primele 'aze de date erau dezvoltate pe sisteme mainframe i erau manipulate deoameni special preg$tiţi pentru a gestiona aceste sisteme. Aceste 'aze de date erau simple

Sisteme de Gestiune a Eazelor de ate 9SGE :. Primul Sistem de Eaze de ate 4elaţionale9SGE 4: a fost lansat de racle Corporation i folosea lim'a,ul de interogare SK0. e iversiunea original$ a fost dezvoltat$ pentru sisteme LAMBL+S) racle a fost unul dintre primiifurnizori care a lansat o versiune i pentru sistemele PC pe sistemul de operare S.

0a ,um$tatea anilor >=) SF'ase a lansat propriul sau SGE 4 - SK0 Server. Acesta avea 'i'lioteci client pentru accesul la 'aza de date. Asigur nd suportul pentru proceduri rezidente9ast$zi denumite Nproceduri stocateJ: i interopera'ilitatea cu o diversitate de reţele) SK0 Server a devenit un produs de succes în scurt timp) mai ales în mediile clientBserver.

dat$ cu dezvoltarea sistemelor personale 9PC:) au ap$rut i primele aplicaţii de 'azede date care foloseau un singur fi ier pentru a stoca toata informaţia din 'aza de date 9denumite 'aze de date Nflat fileJ:. *le erau de tip M'ase) un lim'a, care s-a r$sp ndit foarte repede fiindfolosit în special la manipularea datelor. Sistemele care l-au folosit) daca mai este nevoie sa leenum$r) au fost dEase) o/Ease) o/Pro. Aceste versiuni rulau su' sistemul +S- S iîmp$rt$ eau limit$rile acestuia. Cea mai r$sp ndit$ aplicaţie care folosea lim'a,ul /Ease a fosto/Pro) sistem dezvoltat de firma o/ Soft6are. C#iar i în zilele noastre e/ist$ firme carestoc#eaz$ alte e/trem de importante în 'aze de date o/Pro) iar cel mai cunoscut e/emplu estecel al organizaţiei care gestioneaz$ *uro "unel. Aceasta folose te o aplicaţie care gestioneaz$

c teva sute de GE de date.

8


12/29

0a începutul anilor


13/29

CA0ITOLUL II1 ANALIZA SISTEMULUI INFORMA(IONAL DIN CADRULCOO0ERATIVEI DE CREDIT A/RICOL

II1- 0rezen area Coopera i


14/29

• 8nitatea de suport te#nic.*c#ipa de management a Cooperativei) pe l ng$ Pre edinte) include Qefii

epartamentelor inanciar) Analiz$ i Strategie i cel de Creditare.8n loc deose'it de important în aceast$ structur$ îi revine epartamentului "e#nologii

Informaţionale) înfiinţat în anul 2=1%. 0a momentul actual în epartament activeaz$ trei persoane5 eful epartamentului I") domnul +arcoci orin i doi programatori. Sarcina de 'az$este menţinerea produselor program din cadrul Cooperativei i adaptarea permanent$ aaplicaţiilor la cerinţele noi ap$rute în procesul de dezvoltare a acesteia. e asemenea se maiocup$ de configurarea serverului i a reţelei) de menţinerea i re nnoirea paginii 6e' i a paginiișde ace'oo a Cooperativei) etc.

0a începutul anului 2=1H au fost organizate m$suri de instruire a anga,aţilor dinma,oritatea departamentelor. Cu preponderenţ$ au fost instruiţi toţi speciali tii de creditare) dar au fost organizate m$suri de instruire i pentru conduc$torii de departamente i secţii

specializate. Colectivul Cooperativei este format din o ec#ip$ de profesioni ti) care posed$cuno tinţe unice în domeniul s$u foarte specific de activitate. Cooperativa a dus în cursul anului2=1% o politic$ de motivare i stimulare a responsa'ilit$ţii speciali tilor) deleg ndu-le o partesemnificativ$ din funcţii i luarea deciziilor importante în domeniul credit$rii. Anumediversitatea de responsa'ilit$ţi i posi'ilitatea de luare a deciziilor de c$tre speciali ti a permismenţinerea 'locului principal de personal i cre terea semnificativ$ a activelor i portofoliului)f$r$ a spori proporţional num$rul de anga,aţi.

Pe parcursul anului 2=1% organizaţia a devenit mai sta'il$ datorit$ introducerii funcţiei

de Auditor Intern) funcţiei de responsa'il pentru raportare i coordonatorului centrelor regionale.Ast$zi) toate procedurile administrative sunt centralizate i întreg flu/ul informaţionaleste gestionat) prelucrat i monitorizat la nivel de oficiu central. (mpreun$ cu cre tereaautonomiei în viitor) speciali tii din centrele regionale vor deveni efectiv centre de costuri i profit i vor prelua unele funcţii administrative. +anagementul resurselor umane esteresponsa'ilitatea direct$ a Pre edintelui 9cu suportul irecţiei */ecutive:. "otu i) CCA) deseorianga,eaz$ persoane cu e/perienţ$ de lucru) care de,a cunosc piaţa credit$rii. Aceasta confirm$calitatea 'un$ a personalului CCA.

4otaţia cadrelor este la nivel foarte sc$zut i satisfacţia personalului este 'un$. C#iar dac$ politica de personal i manualul de proceduri nu e/ist$) pentru fiecare funcţie este ela'orat$descrierea detaliat$ a responsa'ilit$ţilor) care este periodic actualizat$ pentru fiecare anga,at.

Strategia CCA privind instruirea prevede minimum % zile pe an efectuarea a unor programe de instruire în form$ com'inat$ de instruire intern$ i e/tern$ pentru fiecare persoan$.

0u nd în considerare faptul c$ mem'rii Consiliului au numeroase studii i cuno tinţe îndomeniu) Consiliul prezint$ o e/perienţ$ satisf$c$toare în domeniul microfinanţ$rii. (ntre'$rilestrategice sunt discutate trimestrial i sunt coordonate cu managementul CCA pentru a asiguraeficienţa deciziilor luate.

Cooperativa funcţioneaz$ în 'aza oficiului s$u central din Ia i) utiliz nd intensivșspeciali ti de creditare mo'ili pentru a deservi clienţii. (n primul trimestru al anului 2=13) cu

11


15/29

asistenţa SI A i 8SAI BC& A) Cooperativa a început implementarea unui proiect comun care prevedea crearea a Hreprezen an8e re&ionale9fig. 1.1:. Aceste oficii au fost amplasate în ceamai mare parte în fostele centre ,udeţene) i prima lor funcţie a fost promovarea produselor Cooperativei) asistenţa i informarea clienţilor) precum i preg$tirea clienţilor pentru creditare.

ig. 2.1. 4eţeaua reprezentanţelor regionale ale CCA.

Aceast$ iniţiativ$ a fost 'azat$ pe politica Cooperativei de a oferi servicii mai 'uneclienţilor) precum i primul pas în descentralizarea operaţiunilor sale) ceea ce reprezint$ perspectiva pe termen lung a Cooperativei. +isiunea reprezentanţelor regionale este asigurareaunei prezenţe permanente în regiuni la prima etap$) iar mai tîrziu transformarea i avansarea lor în filiale la care vor fi disponi'ile întreg spectrul de servicii prestate ceva timp în urm$ doar deoficiul central. elegarea funcţiilor i drepturilor suplimentare reprezentanţelor regionale se faceconform cre terii competenţei i e/perienţei acestora. 0a prima etap$ aceste reprezentanţe augestionat portofolii de împrumuturi concrete) deciziile de creditare fiind luate la oficiul central.(n viitor) reprezentanţele regionale vor fi autorizate s$ ia decizii de creditare independent) înlimitele plafoanelor sta'ilite pentru acestea de c$tre oficiul CCA.

CCA la moment deserve te urm$toarele ora e5 Eoto ani) Suceva) Piatra &eam ) Ia i)ș ț șEac$u i Laslui.ș (n rezultatul acestui efort de descentralizare) Cooperativa planific$ s$ devin$mai apropiat$ de clienţi) s$ sporeasc$ accesul pentru clienţi prin reducerea deplas$rilor acestora)i s$ ofere servicii mai 'une prin disponi'ilitatea permanent$ a consultaţiilor i asistenţei înaceste regiuni. Clienţi ai Cooperativei sunt ast$zi 2 = asociaţii de economii i împrumut dinsatele regiunii +oldova) cu peste ! mii mem'ri activi) 'eneficiari de micro-împrumuturi saudepun$tori) precum i peste 3== fermieri i antreprenori care au dep$ it limitele unei asociaţii deeconomii i împrumut) antreprenori mici de la sate) i întreprinderi create de ace tia - cooperative

de întreprinz$tori) societ$ţi cu r$spundere limitat$) precum i oricare alţi agenţi economici ruralicare desf$ oar$ activit$ţi de producţie) prest$ri de servicii) comerţ. atenţie sporit$ se atrage

12


16/29

asupra clienţilor care desf$ oar$ activit$ţi ne-agricole i social-orientate la sate ca'inetemedicale) servicii de telecomunicaţii) deservire social$ care contri'uie la dezvoltareainfrastructurii sociale la sate. Lolumul împrumuturilor acordate de Cooperativ$ clienţilor s$i înanul 2=1! a dep$ it 1!H milioane lei i este în continu$ cre tere.

(n acest conte/t) Cooperativa urm$re te atingerea urm$toarelor o'iective5

- menţinerea relaţiilor de cola'orare cu '$ncile cola'oratoare7- sta'ilirea de noi relaţii cu alte '$nci7- înc#eierea contractelor cu '$ncile privind transmiterea informaţiilor privind transferurile

efectuate pe contul acesteia7- determinarea formatului de transmitere a fi ierelor de c$tre '$nci Cooperativei7- automatizarea sistemului de înregistrare a documentelor venite de la 'anc$7- automatizarea c$ut$rii datelor despre clienţii i contractele active menţionate în aceste

documente7- menţinerea nivelului înalt de securitate în ceea ce prive te informaţia despre clienţii

Cooperativei7- p$strarea documentelor în 'aza de date7- crearea unui registru al e/traselor de la 'anc$7- crearea copiilor de rezerv$ a documentelor.

Aceste o'iective au devenit u a sau startul unui proces de analiz$) prelucrare) gestionare

i evidenţ$ a documentelor transmise de c$tre '$nci Cooperativei.

II1+1 /e" ionarea *i e


17/29

Banca

Cooperativa de Credit !ricol

"eful departamentului #e$nolo!ii %nforma&ionale

Conta'il 1 Conta'il n

dministratorul'a(ei de date

sistentte$nic

)))

Sec&iaconta'ilitate

organizatoric. &ivelurile pot fi considerate ierar#ice) întruc t organizarea pocesului de gestiune adocumentelor presupune mai multe etape. Pe primul nivel se consider$ 'anca) deoarece acestaconstituie punctul de pornire a procesului de transmitere) analiz$) prelucrare) gestionare ievidenţ$ a documentelor. Pe urm$torul nivel se afl$ Cooperativa de Credit Agricol cu toatecompartimentele acesteia care se ocup$ de diferite operaţii asupra documentele primite de la 'anc$. Printre acestea se num$r$ eful departamentului "e#nologii Informaţionale) personalulconta'il responsa'il de analiza) i prelucrarea documentelor i de asemenea administratorul 'azeide date i un asistent te#nic. Astfel) comple/itatea întregului proces se divizeaz$ pe tipuri de pro'leme) modalit$ţi de rezolvare a acestora i proceduri de control a reu itei operaţiunilor date.Sc#ematic) ar'orele care reflect$ organizarea procesului de gestionare a documentelor primite dela 'anc$ este prezentat în fig. 1.2.

8n alt aspect economic al procesului de transmitere a documentelor de c$tre 'anc$ irecepţionarea lor de c$tre Cooperativ$ este timpul de efectuare a acestor operaţii. Cooperativa a

înc#eiat contract cu '$ncile cu care cola'oreaz$ privind modul de transmitere a documentelor acesteia. atele privind transferurile '$ne ti pe contul CCA sunt transmise zilnic în form$ dedocumente electronice în format strict determinat de c$tre speciali tii I" din cadrul Cooperativei.eoarece se folosesc te#nologii înalte de transmitere a datelor) timpul de efectuare a acestor operaţii este foarte mic. Acesta mic oreaz$ c#eltuielile at t a '$ncii c t i a Cooperativei) care pot fi legate de transport) personal suplimentar) c#eltuieli legate de securitate etc.

ig. 2.2. Ierar#ia organizatoric$ a procesului de analiz$) prelucrare) gestionare ievidenţ$ a documentelor primite de la 'anc$.

14


18/29

(n zilele de azi te#nologiile informaţionale au atins un nivel foarte înalt de dezvoltare.*le permit efectuarea acelora i operaţii de rutin$ într-un timp mult mai mic) nu implic$ c#eltuielimari) asigur$ o securitate ma/im$ a informaţiei. Posi'ilitatea de a lucra cu 'anca de la distanţ$)adic$ de a #ot$rî c#estiunile financiare f$r$ a p$r$si oficiul sau locuinţa) utiliz nd mi,loaceelectronice de transmitere a datelor.

(n cazul în care clientul utilizeaz$ în activitatea sa un &ote'oo are posi'ilitate s$ seconecteze la sistemul glo'al de transmitere a datelor) el poate comunica cu 'anca din orice colţ allumii. Aceasta este nu numai comod) dar i economic) doar c$l$toria la 'anc$ necesit$ timp) iar timpul cost$ 'ani.

8n alt aspect economic este costul produselor program necesare realiz$rii procesului deanaliz$) prelucrare) gestionare i evidenţ$ a documentelor. 0a acest capitol se poate menţionaurm$torul lucru5 cea mai mare parte a soft-urilor utilizate la Cooperativ$ au fost ela'orate dec$tre speciali tii departamentului "e#nologii Informaţionale din cadrul CCA) fapt ce a dus la

costuri relativ mici de implementare. e asemenea menţinerea acestor produse program intr$ îno'ligaţiile personalului din acela i departament.

"otu i în urma activ$rii de,a de mai mulţi ani) Cooperativa a suferit careva modific$ri.atorit$ apariţiei reprezentanţelor în cele opt centre regionale) num$rul clienţilor s-a m$rit destulde mult. Lolumul datelor din documentele primite de la 'anc$ s-a m$rit de asemenea comparativcu anii precedenţi.

in aceste considerente au ap$rut careva cerinţe noi faţ$ de sistemul informatic de,ae/istent. eoarece ma,oritatea operaţiilor care se efectueaz$ la nivelul prelucr$rii documentelor

primite de la 'anc$ sunt manuale) timpul de prelucrare a devenit partea vulnera'il$ a sistemuluiinformatic. modalitate de soluţionare a pro'lemei date ar fi automatizarea la ma/imum a

procesului de c$utare a clienţilor i a contractelor active în 'aza de date) crearea unui num$r minim de ferestre necesare de analizat pentru personalul conta'il) automatizarea algoritmului derepartizare a sumei pe contracte conform destinaţiei pl$ţii.

Algoritmul de distri'uire a sumei ac#itate pe contractele active ale clientului secalculeaz$ în felul urm$tor5

1: se lic#ideaz$ toate restanţele la împrumuturi pe contractele active ale clientului72: se ac#it$ toate restanţele la do'înd$73: se ac#it$ penalit$ţile la împrumuturi7!: se lic#ideaz$ toate penalit$ţile la do'înda acumulat$7%: se ac#it$ împrumuturile7H: se ac#it$ do' nda acumulat$.

Acest algoritm este folosit atît la calcularea soldurilor curente ale contractelor) cît i în

rapoartele operative.

15


19/29

II1=1 Analiza re"'r"elor in#or$a8ionale

rice proces comple/ i dinamic) presupune circulaţia unui volum mare de resurseinformaţionale organizate în trei aspecte principale5 aspectul organizatoric7 aspectul tipologic7aspectul o'iectului de gestiune. "oate aceste aspecte ale procesului de analiz$) prelucrare)gestionare i evidenţ$ a documentelor primite de la 'anc$ este necesar de evidenţiat pentru aînţelege mai 'ine conţinutul pro'lemei.

Aspectul organizatoric include resursele principale necesare realiz$rii pro'lemei. Seevidenţiaz$ un ir de elemente interdependente) ce formeaz$ aspectul vizat al resurselor informaţionale.2aza in#or$a8ional> este compus$ din totalitatea organismelor naţionale) precum i internaţionale) reprezentate de instituţii de stat 9acestea av nd ca scop suplinireanecesarului informativ cu privire la desf$ urarea procesului în cauz$:) instituţii de informare9pot fi cele mass-media) întru-c t acestea asigur$ leg$tura logic$ între Cooperativ$ i potenţialii

clienţi:) precum i alte asociaţii informaţionale ce sunt implicate în circuitul informaţional al procesului analizat.

Clienţi ai Cooperativei sunt ast$zi 2 = asociaţii de economii i împrumut din satelerepu'licii) cu peste ! mii mem'ri activi) 'eneficiari de micro-împrumuturi sau depun$tori) precum i peste 3== fermieri i antreprenori care au dep$ it limitele unei asociaţii de economii iîmprumut) antreprenori mici de la sate) i întreprinderi create de ace tia - cooperative deîntreprinz$tori) societ$ţi cu r$spundere limitat$) precum i oricare alţi agenţi economici ruralicare desf$ oar$ activit$ţi de producţie) prest$ri de servicii) comerţ. atenţie sporit$ se atrage

asupra clienţilor care desf$ oar$ activit$ţi ne-agricole i social-orientate la sate ca'inetemedicale) servicii de telecomunicaţii) deservire social$ care contri'uie la dezvoltareainfrastructurii sociale la sate. Lolumul împrumuturilor acordate de Cooperativ$ clienţilor s$i înanul 2=1! a dep$ it 1!H milioane lei i este în continu$ cre tere. (n afar$ de produse financiare)Cooperativa acord$ clienţilor s$i mai multe servicii de consultanţ$) instruire) asistenţ$ în planificarea i dezvoltarea afacerilor.

&um$rul de clienţi deserviţi la creditarea direct$ în anul 2=1! a constituit 11> clienţi7un num$r mare de clienţi au mai multe împrumuturi de la Cooperativ$ sau sunt clienţi repetaţi."ermenul mediu de acordare al împrumuturilor pentru întreprinderi conform rapoartelor pe anul2=1! a constituit !! luni) datorit$ ponderii mari a împrumuturilor investiţionale. "oate acestedate scot în evidenţ$ volumul mare de informaţie necesar$ de analizat i prelucrat.

2aza * iin8i#ico;$e o%olo&ic> este format$ din metodologii) metode i te#nici derealizare a resurselor informaţionale. Specifice procesului analizat pot fi enumerate5 metode de proiectare a sistemelor) te#nici de ela'orare a codificatoarelor) modalit$ţi de gestiune arapoartelor operative) metodologii de analiz$ a datelor gestionate) metode i te#nici de formare aconţinutului actelor utiliz nd le/icul corespunz$tor) te#nici de aplicare a #ot$r rilor legislative încircuitul informaţional i metodele de realizare a etapelor circuitului.

2aza e?nico;$a erial> include suportul te#nic) suportul logic i suportul material.

16


20/29

S'por 'l e?nic presupune toate ec#ipamentele necesare procesului de analiz$) prelucrare) gestionare i evidenţ$ a documentelor primite de la 'anc$. Printre acestea se num$r$trei calculatoare utilizate de c$tre personalul conta'il) o imprimant$ laser) un calculator utilizatde c$tre eful departamentului "e#nologii Informaţionale i alte dou$ calculatoare utilizate deadministratorul 'azei de date i de asistentul te#nic. e asemenea în suportul te#nic se maiinclude i serverul Cooperativei) dispozitivele periferice necesare) precum i ec#ipamentele deinteracţiune utilizate la cone/iunea fizic$ între ma inile da calcul în cadrul reţelei de tip înc#is.Pentru sistemul informatic preconizat) suportul te#nic nu necesit$ sc#im'$ri.

S'por 'l lo&ic presupune toate produsele program utilizate în procesul de analiz$) prelucrare) gestionare i evidenţ$ a documentelor primite de la 'anc$. Pe toate calculatoarele dincadrul Cooperativei este instalat sistemul de operare Oindo6s MP Professional) de asemenea esteutilizat sistemul de gestiune a 'azelor de date 9SGE : ire'ird 2.= pen Source) ca mediu de programare pentru ela'orarea sistemului informatic e/istent a fost utilizat Eorland eveloper

Studio elp#i 9E S elp#i:. Pentru evidenţa operaţiunilor conta'ile se utilizeaz$ sistemulinformatic N1C5Conta'ilitate .

Cea mai mare sc#im'are în domeniul "e#nologiilor Informaţionale din cadrulCooperativei a fost integrarea sistemului de evidenţ$ a împrumuturilor @EVIDA”cu evidenţ$conta'il$1 +ai mult) actualizarea permanent$ a sistemului intern propriu permite CCA de aîm'un$t$ţi procesul de raportare i de a instala acest sistem în centrele regionale.

8n sistem 'un de securitate este asigurat prin efectuarea frecvent$ a copiilor de rezerv$i securitatea accesului prin intermediul parolelor) în dependenţ$ de diferite nivele. Sistemul

standard de raportare din SI+ include automat în num$rul de 'eneficiari i împrumuturileapro'ate dar înc$ nede'ursate7 în acela i timp) urm$rind o procedur$ mai complicat$) sistemul poate ar$ta num$rul actual de 'eneficiari. dat$ ce va fi posi'il$ monitorizarea plec$rii clienţilor)aceasta se va 'aza pe num$rul de'itorilor activi pentru a evita informaţie nesigur$.

Sistemul informatic *LI A este o soluţie soft6are de analiz$ i gestiune aîmprumuturilor acordate i a creditelor primite.

omeniul de utilizare al produsului ţine de structurile financiare care practic$ activitateade creditare) analiz$ i monitoring al împrumuturilor.

*LI A ofer$ urm$toarele facilit$ţi5- evidenţa simplist$ a împrumuturilor la un nivel profesional de analiz$ i gestiune7- 'alanţa de verificare real-time în orice moment de timp) pe orice perioad$ de gestiune

financiar$7- previziunea împrumuturilor i prognoza 'alanţei împrumuturilor pe termeni nelimitaţi7- gestionarea datelor adiacente împrumuturilor7- rapoarte operative a oric$ror date gestionate de program7- e/portul datelor gestionate de program în +icrosoft */cel) +icrosoft Oord) T"+0

ormat sau "e/t ormat7

- lucrul în reţea7- program multiuser7

17


21/29

- nivel înalt de securitate7- gestiunea informaţiei conform nivelului de acces7- rapiditate si e/actitate în calcule7- server de date multiplatform7- cerinţe #ard6are minime7- posi'ilitatea lucrului în tranzacţii7- interfaţ$ comoda de lucru în lim'a rom n$) la cerere u or de tradus7- respectarea standardelor pentru documentele de ie ire.

Sistemul informatic U*LI A 'eneficiaz$ de o simplitate ma/im$ de utilizare. Pentru alucra cu programul sunt necesare doar cuno tinţele de 'az$ în domeniul credit$rii i acord$rii deîmprumuturi.

Pentru protecţia i integritatea datelor U*LI A 'eneficiaz$ de un nivel înalt de

securitate. Aceasta se e/plic$ prin5- accesul autorizat asupra 'azei de date)- e/istenţa mai multor nivele de acces.

"re'uie de menţionat îns$ c$ nivelul securit$ţii e/istent în U*LI A este valid numai înmediul programului) inclusiv accesul la 'aza de date prin intermediul serverului.

Pentru asigurarea deplin$ a securit$ţii este necesar$51: utilizarea unui sistem de operare ce ofer$ facilit$ţi de securitate)

2: configurarea accesului fizic asupra 'azei de date)3: configurarea parametrilor de reţea.

SI U*vida propune mai multe nivele de acces asupra 'azei de date 9vezi ta'. 1.1:.

"a'elul 2.1 - &ivelele de acces ale sistemului informatic N*vida

N

Nr1 Ni


22/29

R E S U R S E L E I N F OR M A Ţ I O N A L E

Cadrul le!islativ normativBa(a *tiin&i+co , metodolo!ic-

Ba(a informa&ional-Ba( a te$nico ,material- #e$)%nf) *i telecomunica&ii

.esurse umane.esurs

interacţiunea datelor din sistemele N1C5Conta'ilitate i N*vida ) astfel simplificînd procesul deanaliz$) prelucrare) gestionare i evidenţ$ a documentelor primite de la 'anc$.

S'por 'l $a erial ) reprezentat$ de imo'il) care pentru am'ele sisteme informatice 9at tcel e/istent i cel preconizat: utilizeaz$ acela i spaţiu7 suporţi informaţionali 9disc#ete) discuriC -4 sau C -4O:) # rtie pentru imprimante) materiale de sc#im') de asemenea utilizate lanecesitate. 4esursele umane antrenate în cadrul procesului de admitere sunt sta'ilite de c$treadministraţia CCA i sunt acele persoane care particip$ activ în realizarea-utilizarea resurselor informaţionale. e asemenea) în funcţie de num$rul personalului anga,at în procesul de gestiunea documentelor primite de la 'anc$ se evolueaz$ resursele financiare ce necesit$ a fi alocate.Acoperirea c#eltuielilor este efectuat$ de administraţia CCA) care în 'aza cadrului legislativ-normativ 9ca parte component$ a resurselor informaţionale: sta'ile te formele de plat$.

"otodat$) cadrul legislativ-normativ este terenul în care sistemele informatice seconformeaz$ anumitor standarde te#nice generale) te#nici de proiectare) te#nologii de asigurare a

securit$ţii informaţiilor) precum i normative de stocare a datelor) de utilizare a programelor) etc.Interacţiunea resurselor informaţionale su' aspect organizatoric este prezentat$ în fig.

2.3.

ig. 2.3. Interacţiunea componentelor resurselor informaţionale su' aspect organizatoric.

A"pec 'l ipolo&ic include toate categoriile de informaţii e/istente economice)te#nico- tiinţifice) te#nologice) comercialeBmass-media etc. in r ndul informaţiilor economicear putea fi menţionate cele de previziune) care asigur$ o evaluare a ac#it$rii datoriilor clienţilor faţ$ de Cooperativ$) potenţialii clienţi etc. e asemenea) se pot utiliza i informaţiile mass-

19


23/29

/ % % # . CC

%nforma&ia produs- n institu&ie pentru u( intern%nforma&ia produs- n institu&ie pentru u( e tern

/ % # . CC

%nforma&ia produs- n e terior *i utili(at- de institu&ie

media) în am'ele direcţii) adic$) at t de a analiza propunerile altor instituţii de acest gen 9analiza pieţei:) c t i de a atrage un num$r cît mai mare de clienţi.

Informaţiile te#nico- tiinţifice asigur$ modalitatea gestion$rii datelor în cadrul aceluia i proces) prin intermediul conceptelor) cuno tinţelor în domeniul dat. Paralel) se utilizeaz$informaţia te#nologic$ care vine cu suportul te#nic 9#ard6areBsoft6are:) uman de care estenevoie în aplicarea procedurilor de gestionare.

Aspectul o'iectului de gestiune completeaz$ resursele informaţionale cu trei tipuri deinformaţii5

, cele create de Cooperativ$ în scopul utiliz$rii în interior 9rapoartele:7, informaţii produse de Cooperativ$ pentru uz e/tern 9rapoarte) d$ri de seam$:7, informaţiile produse în e/terior i utilizate de c$tre Cooperativ$ în interiorul acesteia 9diferite

#ot$r ri ale legislaţiei) etc.:.

Sc#ematic) informaţiile gestionate de aspectul o'iectului de gestiune sunt prezentate înfig. 2.!.

igura 2.!. Circulaţia informaţiilor su' aspectul o'iectului de gestiune în cadrul resurselor informaţionale.

Analiza resurselor informaţionale este una din cele mai importante etape ale proiect$riisistemelor) deoarece anume la acest nivel are lor evidenţierea nea,unsurilor sistemului e/istent) precum i determinarea flu/urilor de date) a specificului pro'lemei i a altor detalii necesare în procesul de ela'orare a modulelor informatice.

II1 1 Te?nolo&ia prel'cr>rii in#or$a8iilor

(n condiţiile de trecere la metodele de diri,are economice o atenţie cresc nd$ se acord$

informatiz$rii. 4estructurarea sistemului de conducere a economiei naţionale const$ în realizarea

20


24/29

unei reforme radicale) crearea unui sistem eficace i fle/i'il de gestiune) ceea ce-i imposi'il f$r$o te#nologie informaţional$ contemporan$.

*ficacitatea sistemului informatic depinde în mare m$sur$ de ,usteţea fundament$rii)determin$rii componentelor lor principale at t a mi,loacelor te#nice i matematice c t imetodelor de prelucrare a informaţiei i în special de te#nologia macro de prelucrareautomatizat$ a informaţiei) care une te toate componentele într-un sistem integru. Anume la nivelde proces te#nologic informaţional se rezolv$ multe pro'leme sistemice cum ar fi5 formulareacerinţelor faţ$ de componentele principale ale sistemului informaţional) regimul de funcţionare iinteracţiune.

Procesul de analiz$) prelucrare) gestionare i evidenţ$ a documentelor primite de la 'anc$ se efectueaz$ cu a,utorul sistemului informatic U*vida . 4ezultatele o'ţinute sunttransferate în sistemul U1C5Conta'ilitate .

up$ cum am menţionat anterior) sistemul informatic *LI A este o soluţie soft6are de

analiz$ i gestiune a împrumuturilor acordate i a creditelor primite. Acest sistem asigur$interfaţa de interacţiune a personalului conta'il cu modulele principale. *l este un sistemcomple/) ce ofer$ posi'ilitatea înregistr$rii tuturor operaţiilor conta'ile ce ţin de ram'ursareaîmprumuturilor.

Procesul analizat se desf$ oar$ în mai multe etape. Aceste etape pot dura de la c tevaminute p n$ la c teva ore în func ie de volumul informaţiei necesare de prelucrat. eoarece)ț practic) zilnic sunt recepţionate de c$tre Cooperativ$ documentele privind pl$ţile clienţilor)informaţia este necesar de gestionat c t mai rapid) dar i f$r$ a comite erori.

eoarece informaţia este transmis$ de la 'anc$ în form$ de fi iere electronice i înformatul sta'ilit din timp) în procesul te#nologic de prelucrare a informaţiei economice etapa primar$ care const$ în colectarea i înregistrarea datelor lipse te.

0a etapa preg$titoare 9preala'il$: are loc primirea) controlul i înregistrarea informaţieitransmise de c$tre 'anc$ la centrul de calcul 9sediul central al CCA:. "ot la aceast$ etap$ severific$ cone/iunea cu serverul 'azei de date. Informaţia economic$ primit$ este în form$ defi iere electronice cu e/tensia Nd'f . Acest tip de fi iere permite folosirea unui standard descriere a datelor specific pro'lemei i de asemenea citirea datelor din diferite aplicaţii. Aceste posi'ilit$ţi vor fi utilizate în su'sistemul nou proiectat pentru a automatiza etapa preg$titoare a procesului te#nologic.

8rm$toarea etap$) etapa de 'az$) este cea mai de lung$ durat$. Aceast$ etap$ presupuneformarea fi ierelor i prelucrarea informaţiei la computer) precum i formarea informaţieirezultative. Ca i în prima etap$) sarcina de 'az$ este îndeplinit$ de c$tre personalul conta'il.i ierele primite de la 'anc$ conţin diferit$ informaţie care este mai înt i analizat$) iar apoi estesupus$ anumitor prelucr$ri. Clienţii sunt c$utaţi în 'aza de date cu a,utorul identificatorului unical fiec$ruia) în cazul dat servind codul fiscal. Contractele active se identific$ din 'aza de date prin num$rul contractului) data semn$rii i codul acestuia. Procedura de c$utare a informaţiei în

'aza de date este destul de anevoioas$) deoarece utilizatorul are nevoie s$ vizualizeze informaţiadin mai multe ferestre.

21


25/29

e asemenea) lucrul se efectueaz$ în paralel în dou$ sisteme5 N1C5Conta'ilitate iN*vida ceea ce m$re te timpul de e/ecuţie a cererilor.

8n moment important la etapa de 'az$ a procesului te#nologic este controlul datelor.eseori se pot ivi situaţii în care în fi ierul primit de la 'anc$ este prezent un client a c$rui datenu au fost înc$ introduse în 'aza de date. (n acest caz conta'ilul nu o'ţine rezultate la c$utareaacestuia în lista clienţilor. Acela i lucru se înt mpl$ i c nd din anumite considerente codul fiscalal clientului a fost modificat) dar aceste modific$ri nu au fost f$cute înc$ în 'aza de date. (n a asituaţii conta'ilul este nevoit s$ fac$ modific$rile necesare în 'aza de date i apoi s$ prelucrezedatele de la 'anc$. C$utarea f$r$ rezultate necesit$ timp care este irosit în zadar.

22


26/29

ig. 2.%. Sc#ema procesului te#nologic de prelucrare a informaţiei economice în sistemuluiinformatic N*vida

up$ o'ţinerea datelor privind clientul menţionat în document i contractele active aleacestuia) este analizat documentul din punct de vedere al destinaţiei pl$ţii. Suma indicat$ îndocument este repartizat$ pe contracte conform algoritmului de calcul sau dac$ este specificat$ordinea e/act$ se repartizeaz$ corespunz$tor acesteia. (n final) se o'ţine informaţia rezultativ$.

0a etapa final$ are loc controlul i emiterea informaţiei rezultative) transmiterea i p$strarea acesteia în 'aza de date. ac$ în urma controlului au fost depistate erori comise)acestea se corecteaz$ i informaţia o'ţinut$ se p$streaz$ in ta'elele 'azei de date.

Sc#ema procesului te#nologic de prelucrare a informaţiei economice a sistemuluiinformatic e/istent a fost prezentat$ în fig. 2.% i figura 2.H.ș

ig. 2.H. Sc#ema procesului te#nologic de prelucrare a informaţiei economice însistemului informatic N*vida

"oate operaţiile care se realizeaz$ la diferite etape ale procesului te#nologic de prelucrare a informaţiei sunt însoţite de te#nic$ de calcul performant$) ceea ce permiteîndeplinirea sarcinilor cît mai calitativ de c$tre personalul corespunz$tor. iecare anga,at din

secţia conta'ilitate dispune de un calculator la locul de munc$ cu toate ec#ipamentele perifericenecesare. (n secţie a fost instalat$ o imprimant$ care îndepline te i funcţia de scanner) la care au

23


27/29

acces tot personalul din secţia dat$. e asemenea) toate calculatoarele sunt conectate la reţeaualocal$) ceea ce d$ posi'ilitatea lucrului în grup asupra aceluia i document a mai multor anga,aţi.II1.1 Nece"i a ea "'!"i" e$'l'i in#or$a ic

0a etapa actual$) te#nologiile informaţionale au atins un nivel foarte înalt de dezvoltare. foarte mare parte a operaţiilor care anterior era nevoie de efectuat într-un timp îndelungat inecesitau resurse umane destul de mari) acum pot fi realizate doar ap$s nd un 'uton. e i timpulde procesare s-a mic orat) aceasta înc$ nu înseamn$ c$ calitatea informaţiei prelucrate a devenitmai proast$. "e#nologiile informaţionale din zilele noastre permit prelucrarea informaţiei cu o precizie e/trem de mare) f$r$ a comite erori. Automatizarea ma/im$ a operaţiilor a devenitscopul ma,orit$ţii sistemelor informatice.

Analiz nd procesul de prelucrare a documentelor primite de la 'anc$ în cadrul CCA) se pot evidenţia mai multe operaţii care pot fi automatizate) i anume5

1. Procesul de primire-vizualizare a documentelor.

Sistemul informatic e/istent nu permite vizualizarea fi ierelor direct din fereastra de lucru.Personalul conta'il analizeaz$ documentele cu a,utorul unui editor de te/te) utiliz nd pentruaceasta o fereastr$ desc#is$ în paralel. +ultitudinea de ferestre îngreuneaz$ procesul de orientare prin informaţia disponi'il$. soluţie ar fi înc$rcarea documentului direct în fereastra de lucru autilizatorului) ceea ce i-ar permite acestuia s$ ia anumite decizii mai rapid.

2. Procesul de c$utare a datelor în 'aza de date cu privire la client.

up$ cum am menţionat anterior) se pot ivi situaţii în care c$utarea nu d$ nici unrezultat. "impul de lucru este mai mare de i rezultatele finale sunt acelea i. Automatizareaacestei c$ut$ri ar fi o soluţie optim$. Pro'lema de c$utare a variantelor f$r$ succes s-ar rezolva înfelul urm$tor5 în 'aza unui identificator unic al fiec$rui client 9în cazul dat este vor'a de codulfiscal:) fiecare client este c$utat în 'aza de date automat la înc$rcarea fi ierului în fereastra delucru. ac$ c$utarea nu a întors rezultate) r ndul respectiv se coloreaz$ cu ro u) ceea ce

înseamn$ c$ în 'aza de date nu e/ist$ informaţia necesar$ despre acest client. 8tilizatorul poateîn acest caz introduce modific$rile respective) dar poate i anula operaţiile legate de acest client.(n cazul anul$rii) datele privind tranzacţia efectuat$ se p$streaz$ în 'aza de date i pot fi procesate mai t rziu) la cererea utilizatorului.

3. Procesul de c$utare a datelor în 'aza de date privind contractele active ale clientului.

(n sistemul informatic e/istent utilizatorul este o'ligat s$ efectueze cel puţin dou$operaţii suplimentare pentru a vizualiza contractele clientului. +ai înt i se caut$ datele despre

client i identificatorul acestuia din 'aza de date) iar apoi se c$utau contractele active ale acestuiaîn 'aza identificatorului. Procedura este destul de anevoioas$) deoarece necesit$ utilizarea mai

24


28/29

multor module din sistemul e/istent) iar num$rul de ferestre prin care tre'uie s$ treac$utilizatorul p n$ la o'ţinerea rezultatului final este destul de mare. Soluţia optim$ în acest caz ar fi c$utarea automat$ a contractelor privind clientul dat i afi area acestora într-o singur$ fereastr$su' form$ de ta'el) pentru ca utilizatorul s$ poat$ lua careva decizii în continuare.

!. Procesul de distri'uire a sumei pe contracte.

(n ru'rica U estinaţia pl$ţii menţionat$ în fiecare document de la 'anc$ de multe orinu este indicat$ e/act ordinea de distri'uire a sumei pe contracte. (n a a caz soluţia optim$ pentru utilizator ar fi ap$sarea unui singur 'uton) care distri'uie automat suma conformalgoritmului menţionat anterior în cadrul lucr$rii. e asemenea) ar fi 'inevenit$ vizualizarearezultatelor finale su' form$ de ta'el) în care s$ fie indicat contractul) destinaţia pl$ţii i suma înlei.

%. 4ealizarea unei interfeţe prietenoase i simple pentru utilizare) cu un num$r minim de ferestrecare conţin toat$ informaţia necesar$ de vizualizat.

H. Prezenţa unui g#id al utilizatorului accesi'il din orice secţiune a programului.

. &ecesarul de resurse #ard i soft s$ nu dep$ easc$ posi'ilit$ţile Cooperativei la moment.

"oate aceste o'iective menţionate mai sus sunt posi'il de realizat într-un su'sisteminformatic. (n plus) noul su'sistem nu necesit$ modific$ri în resursele de ec#ipamente i produse program e/istente la CCA.

25


29/29

2I2LIO/RAFIE

1. "raut# *.+.Va#n) E.V. Oarden . - UInformation literacF. An introduction toinformation sFstems U - +ac+illan Pu'lis#ing CompanF) 1

lucrare licenta cig

Documents