lucrare licenta

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALEAutor : Baciu Elena OanaBucuresti, Decembrie 2001_______________________

1.CARDUL.......................................................................................................................................................2INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN.....................................................................................................2DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE....................................................................................22. ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR.........................................................................................83.EMITEREA PROPRIILOR CARDURI......................................................................................................12

3.1.CARDUL BCR MAESTRO..............................................................................................................143.2.CARDUL BCR VISA CLASIC.........................................................................................................173.3.CARDUL BCR VISA INTERNATIONAL......................................................................................203.4.CARDUL BCR VISA BUSINESS.....................................................................................................233.5.CARDUL BCR EUROCARD BUSINESS.......................................................................................26BCR EUROCARD/MASTERCARD BUSINESS.....................................................................................27

4.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA RETELEI BCR BANCOMAT24...........................325.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA RETELEI DE POS-URI.........................................336.CONCLUZII PRIVIND ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR IN ROMANIA.......................36

Piata cardurilor in 2002..............................................................................................................................37Emitentii de carduri listati la Bursa de Valori Bucuresti............................................................................41Marketing educational................................................................................................................................53

INTRODUCERE............................................................................................................................................561.MultiCash. Studiu de caz _ BCR................................................................................................................57

1.1 Introducere:..........................................................................................................................................571.2 MULTICASH-BCR,concepte generale si arhitectura..........................................................................57

Componenta pentru banca-MCB:...........................................................................................................58Componenta pentru client (MCC)..........................................................................................................59Modulul plati romanesti.........................................................................................................................60Bazele de date ale aplicatiei:..................................................................................................................61

1.3 Obtinerea informatiilor de la banca (extrase, solduri, tranzactii, informatii diverse.........................63Interfata cu sistemul informatic al bancii...............................................................................................64A.Interfata MIB......................................................................................................................................65B.Circuitul informatiilor si responsabilitati:...........................................................................................68

1.4 Facilitati oferite de produsul MultiCash..............................................................................................691.5 MultiCash –BCR ; efectuarea de plati electronice...............................................................................72

Stadiul implementarii produsului MultiCash –BCR la clienti...............................................................73Extinderea facilitatilor oferite de MultiCash-BCR.................................................................................74

2. COMERTUL ELECTRONIC- izvor al platilor virtuale............................................................................752.1.Sisteme de plăţi electronice..................................................................................................................772.2. Banii în comerţul electronic................................................................................................................79

Transferul electronic de fonduri.............................................................................................................79Banii electronici......................................................................................................................................80Ecash.......................................................................................................................................................81

2.3. Dispozitive utilizate in sistemele electronice de plăţi..........................................................................82Portofelul electronic (Electronic Wallet)................................................................................................82Punctul de vânzare (POS- Point of Sale)................................................................................................83Distribuitorul de bani electronici (Electronic Money Dispenser)..........................................................84

2.3. Mecanisme de securitate.....................................................................................................................842.4.Plãţi online în România........................................................................................................................90

Cardul Kappa..........................................................................................................................................90BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................92BILBIOGRAFIE............................................................................................................................................93

Pagina 1


1.CARDULINSTRUMENT MODERN DE PLATA INDECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE

Pentru achitarea diverselor obligatii banesti,exista o multitudine de

forme si instrumente care au cunoscut o dezvoltare continua de-a lungul

timpului.

Numerarul este forma traditionala de decontare care, pe masura

dezvoltarii societatii moderne, a pierdut din aria sa de folosire. Prin

numerar, plata se face individual, imediat si fara intermediere.

Sumele mari in numerar necesita, insa, spatii corespunzatoare de

depozitare, siguranta, cheltuielisi numeroase riscuri in manevrare.

In tarile civilizate, cu economie de piata dezvoltata, sfera numerarului

a fost limitata la minimum, prin introducerea si folosirea de forme si

instrumente de decontare fara numerar, usor accesibile.

Raspandirea decontarilor fara numerar este diferita de la o tara la alta,

in raport cu specificul fiecareia si a scopului urmarit.

Deosebit de avantajele tehnicii de decontare, un scop esential este si

acela al limitarii masei monetare in circulatie si a atenuarii procesului

inflationist.

Cea mai mare revolutie tehnologica a acestui secol o reprezinta, fara

indoiala, comunicatiile.Dezvoltarea fara precedent a suporturilor (fibra

optica, transmisia prin satelit) cat si a interfetelor multi-media (retele de

calculatoare si softuri specializate) au condus la o adevarata explozie a

comnicarii.Globalizarea informatiei, transmisia la mare distanta in timp real,

Pagina 2


accesibilitatea si dezvoltarea mass-media, au produs modificari structurale in

viata oamenilor din intreaga lume.

Cardul bancar , larg utilizat în SUA ( încã din anii 50 ) a cucerit şi

Europa , mai ales în cepând cu anii 80 .Se prezintã sub forma unei cartele

din plastic , dimensionatã dupã formatul unei cãrţi de vizitã 1 .

Cardul are înscris pe el :

- denumirea şi emblema emitentului( o bancã ) ;

- datele de identificare ale titularului .

Era inevitabil ca aceasta revolutie tehnologica sa antreneze si

miscarile de fonduri, motorul economiei mondiale. Odata cu sistemul

SWIFT, bancile au putut face transferuri rapide la un cost scazut, permitand

inlocuirea numerarului cu moneda electronica. Accesul instantaneu la bazele

de date face posibila deservirea unui client oriunde s-ar afla , in aceleasi

conditi ca cele oferite de banca unde acesta are contul si deruleaza operatiuni

curente. Un segment important de consumatori ai serviciilor bancare care

beneficiaza de aceste facilitati il constituie persoanele fizice. Extinderea pe

scara larga a utilizari cartilor de credit a facut ca, in tarile dezvoltate, platile

cu numerar sa detina o pondere de numai 20-30% din totalul tranzactiilor.

Cifrele care exprima gradul de popularitate al acestui sistem de decontari

sunt impresionante: sute de milioane de detinatori, peste 1 miliard de carduri

emise, o valoare anuala a tranzactiilor de peste 2000 de miliarde de dolari, o

retea de acceptare de peste 12 milioane de comercianti, mai mult de 277.000

ATM-uri pentru numerar. Este interesant ca, inca din anul 1880, un nord

american Edward Bellany isi imagina ca in 2000 banii vor fi inlocuiti cu

1 Ioan Popa - Tranzacţii Comerciale Internaţionale , Editura Economicã , Bucureşti , 1997,p.214.

Pagina 3


carti de plata, inserand aceasta opinie intr-o lucrare economica. Tot in SUA

s-a facut si primul pas concret, prin emiterea in 1914 de catre General

Petroleum Company of California a unor carti de plata pentru salariati

proprii si cativa clienti agreati. Astazi,in SUA, cartile de credit au devenit

aproape un mod de viata: prin intermediul celor 1,2 miliarde de carduri

emise se tranzactioneaza annual peste 750 de miliarde de dolari. De remarcat

ca, din cei peste 6000 de emitenti de carduri (banci, institutii, mari

companii, retele comerciale) primii 50 detin aproximativ 90% din totalul

creditului. Numai sub marcile VISA, MASTERCARD, AMEIRCAN

EXPRESS si DINNERS CLUB au fost emise 400 milioane de carduri,

CITIBANK, de exemplu, detine 15% din piata SUA si 10% din piata

mondiala cu cele 55 milioane carti de credit emise si o valoare anuala a

tranzactiilor de peste 35 miliarde dolari.

Dupa anul 1989, pe masura evolutiei economiei romanesti, s-a simtit

necesitatea inlocuirii vechilor instrumente de decontare specifice economiei

centralizate, instrumente greoaie si rigide, cu noi instrumente moderne

folosite pe plan international.

Astfel incepand cu anul 1995, prin reglementari noi ale Bancii

Nationale a Romaniei,avand la baza Legea cecului, a cambiei si a biletului la

ordin, s-a statutat folosirea instrumentelor de plata prevazute de aceste

legi.In plus, s-a introdus Ordinul de plata pe suport de hartie (OPH), cel mai

folosit instrument si in prezent in decontarile interne.

Sistemul bancar romanesc nu putea ramane indiferent la aceasta

veritabila provocare. Prin aderarea BCR, Banc Post, BRD, BASA si BCIT la

reteaua VISA si infintarea ROMCARD SA ca societate comuna de

Pagina 4


procesare, cele cinci banci au semnat practic in anul 1994 certificatul de

nastere al acestui sistem de plata in Romania.

Alegerea marcii VISA a fost recomandata de cartea de vizita a acestei

prestigioase institutii :peste 19.000 de membri (banci si alte institutii), 10

milioane de comercianti inclusi in reteaua de acceptare, mai mult de 300

milioane de detinatori de card si un volum de tranzactii de aproape 600

miliarde dolari annual.

Implicarea BCR in introducerea acestui sistem de plata a insemnat un

moment determinant in extinderea decontarii electronice a operatiunilor

necomerciale din tara noastra:

-BCR a avut o contributie decisiva la infintarea ROMCARD SA, la

proiectarea sistemului informatic al acesteia si la elaborarea normelor si

ghidurilor de proceduri specifice;

-BCR a fost prima banca din Romania care a inceput procesarea

cardurilor VISA si, o buna perioada de timp,singura care a acceptat carduri

EUROPAY;

-BCR a creat prima retea de automate bancare ATM din Romania, cea

mai dezvoltata si la aceasta data.

Banca Comerciala Romana a lansat primul card, VISA BUSSINESS,

la data de 21.12.1995, pentru ca numai la o luna de zile, la data de

30.01.1996 sa lanseze cardul Maestro, care a devenit cel mai popular card

B.C.R. Au urmat, apoi, in decembrie 1996 cardul Visa International, in iulie

1997 Visa Clasic si in februarie 1998 Eurocard Business. Aceste carduri se

adreseaza persoanelor fizice sau juridice si sunt destinate retragerii de

numerar de la ATM-uri sau ghisee si/sau efectuarii de plati pentru marfuri

sau servicii.

Pagina 5


Privind retrospectiv de la debutul operatiunilor B.C.R. cu carduri,

numarul acestora a crescut constant (tabelul nr 1).

Tabelul nr.1

Numar

tranzactii

% fata de

anul de baza

ValoareMii USD Mil. lei

1995 13.190 - 3.322,1 -

1996 28.602 216,85 7.243,4 -

1997 43.402 329,05 10.127,3 2.446,3

1998 91.332 183,38 17.238 24.448

1999 111.532 183,38 24.693 75.556

2000 206.825 183,38 45.996 125.693

Piata romaneasca a cardurilor este intr-o continua transformare, cu o

structura dince in ce mai complexa. De la aparitia societatii ROMCARD, pe

piata au aparut noi operatori care au aderat la la VISA International,

operatori care cuprind banci comerciale romanesti, sucursale in Romania ale

unor banci straine de prestigiu si chiar banca centrala. De asemenea, s-au

lansat multe noi tipuri de carduri, accenuandu-se concurenta intre banci in

acest domeniu. Cele mai recente evenimente care au avut loc pe aceasta

piata includ:

Pagina 6


CITIBANK Romania a devenit membru VISA International, astfel

ca numarul acestora in Romania este acum de 11(B.N.R., B.C.R., B.C.I.T.,

B.A., BANCOREX, B.R.D., BancPost, Societe Generale-Bucuresti, Banca

Transilvania, C.E.C. si CITIBANK Romania).

CEC a devenit si membru Europay, atfel ca numarul acestora in

Romania este acum de 7 (B.N.R., B.C.R., B.C.I.T., B.A., BANCOREX,

BancPost si CEC).

A devenit operationala reteaua de ATM-uri a Bancii Agricole. La

sfarsitul Trimestrului III, au achizitionat 5 aparate.

S-au lansat pe piata noi tipuri de carduri (B.A., Banc Post, BRD).

faptul ca evenimentele de acest gen au inceput sa devina o obisnuinta

pentru piata Romaneasca inseamna in primul rand ca operatiunile cu carduri

si-au capatat locul lor bine definit in randul operatiunilor unei banci. In al

doilea rand, interesul unor banci, dintre care unele reprezentante ale unor

banci cu o solida experienta in domeniu, de a deveni membre ale celor doua

organizatii internationale este un semnal ca, in acest domeniu, potentialul

pietei romanesti este departe de a fi exploatat in intreaga capacitate. In al

treilea rand si poate cel mai important pentru noi, aparitia de noi operatori pe

aceasta piata inseamna sporirea concurentei, cu consecintele ei de rigoare.

In aceasta ordine de idei, trebuie sa precizam de la inceput ca intreaga

activitate in domeniul afacerilor cu carduri a urmarit consolidarea pozitiei

B.C.R. pe piata romaneasca prin:

Cresterea numarului de carduri emise;

Extinderea retelei de ATM-uri si POS-uri;

Dezvoltarea retelei de comercianti acceptatori de carduri;

Pagina 7


Activitatea cu carduri a Bancii Comerciale Romane este structurata

pe patru categorii, respectiv:

Acceptarea la plata a cardurilor;

Emiterea propriilor carduri;

Mentinerea si extinderea retelei de ATM-uri;

Mentinerea si extinderea retelei de POS-uri.

2. ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR

In prezent, In Romania sunt acceptate la plata carduri sub sigla VISA

si Europay emise atat de bancile straine cat si de catre bancile romanesti.

Banca Comerciala Romana ofera detinatorilor de carduri mai multe

posibilitati de utilizare a lor:

La punctele de vanzare ale comerciantilor din reteaua proprie,

pentru cumpararea de bunuri / servicii: comerciantii pot utiliza

POS-urile pentru autorizarea tranzactiilor si transmiterea lor spre

decontera acestora;

La ghiseele proprii pentru obtinerea de numerar;

La ATM-urile din reteaua B.C.R. Bancomat 24 pentru obtinerea de

numerar.

La 30 iunie 1998, erau incheiate un numar de 596 contracte, cu 1062

puncte de vanzare, ponderea cea mai mare revenind magazinelor (392),

hotelurilor (216) si restaurantelor (135). Sucursalele care au incheiat cele

Pagina 8


mai multe contracte sunt: Sucursala Sector 1 (54), SMB (37), Constanta

(33), Galati (26) si Satu Mare (24). Pentru ca imaginea retelei BCR de

acceptare carduri sa fie cat mai corecta trebuie sa mai adaugam si cele 111

unitati teritoriale instruite pentru eliberarea de numerar.

Pe aceasta piata de acceptare a cardurilor, Banca Comerciala Romana

ocupa o pozitie buna. Conform datelor publicate de ROMCARD, cu cele

1396 de contracte incheiate, Banca Comerciala Romana detine 19,4% din

totalul punctelor de vanzare.

Numarul comerciantilor cu care o banca are incheiate contracte de

acceptare este util pentru aprecierea eforturilor facute de banca respectiva in

domeniul extinderii retelei. Pentru analiza in sine, este semnificativ de

precizat cate dintre aceste contracte sunt active (au inregistrat operatiuni) si,

pe cat posibil, structura realizarilor. In cazul BCR, din cele 1396 de

contracte incheiate pana la sfarsitul semestrului 1 2001 29,3% sunt active.

Dintre acesti 175 comercianti activi din reteaua BCR, circa 54% din volumul

operatiilor in valuta este realizat de primii 5 comercianti (Hotel Minerva,

Hotel Bucuresti, TAROM, Casino Bucur, Hotel Helvetia). In cazul

tranzactiilor in lei circa 27% din volumul acestora este realizat de primii 3

comercianti.

In ceea ce priveste numarul tranzactiilor inregistrate in reteaua proprie

a Bancii Comerciale Romane de acceptare, acesta se prezinta in tabelul

urmator:

Tabelul nr 2

Pagina 9


Numar tranzactii Valoarea

tranzactiilor

Total Usd Lei Usd

(mii)

Lei

(mil)

Tranzactii reprezentand

vanz. de marfuri/servicii

22119 16434 5685 14885 11640,

5

% din total ROMCARD 22.8 31,9 7,6 23 8

Tranzactii reprezentand

eliberare de numerar

22030 4083 17947 197,2 16802,

1

% din total ROMCARD 12,2 0,8 38,3 1,2 43,1

Total 44149 20517 23632 15082,

2

43807.

4

% din total ROMCARD 21,2 23,8 13,3 16,5 23,3

Analiza datelor de mai sus, corelata cu faptul ca la ora actuala

majoritatea tranzactiilor se fac tot cu carduri internationale, ne permite sa

apreciem ca, deocamdata, aceasta activitate este dependenta de traficul

international. Dezvoltarea unei piete a cardurilor interne este lenta, existand

inca mari rezerve in acest sens.

Activitatea de acceptare a cardurilor prin reteaua de ATM-uri a

continuat sa se dezvolte si in primul semestru, banca inregistrand rezultate

bune, dupa cum se poate remarca si din tabelul nr 3:

Pagina 10


Tabelul nr 3

Numar

tranzactii

Valoare

(mld. lei)

TOTAL, din care: 331.444 156,37

-carduri VISA 56.611 28,14

-carduri Europay 45.825 25,56

Carduri BCR Maestro 200.020 89,14

-carduri BCR Visa Clasic 28.485 12,86

-carduri BCR Eurocard Business 503 0,67

Din aceste tranzactii, pana la sfarsitul primului semestru, numai un

numar de 62 tranzactii nu au fost recunoscute de detinatori, fiind returnate ca

atare de bancile straine (chargeback)Valoarea totala a acestor tranzactii a

fost de 18.314,7 USD, dar toate litigiile au fost solutionate, Banca

Comerciala Romana neinregistrand pierderi.

Desi banca considera multumitoare activitatea derulata in acest sector

al afacerilor cu carduri, este destul de mare numarul de contracte inactive.

Analizand aceasta problema cu unele dintre unitatile teritoriale, s-a ajuns la

concluzia ca unul din motivele acestui numar destul de ridicat de il

constituie reticienta comerciantilor de a utiliza acest instrument de plata.

Pagina 11


Este adevarat, pe de alta parte, ca marea majoritate a lucrarilor de la

serviciile valutare din sucursalele care au atributii in domeniul cardurilor

reclama lipsa de timp necesar pentru a vizita clientii si a cunoaste la fata

locului problemele cu care se confrunta acestia. In acest scop una dintre

recentele masuri adoptate de banca vizeaza atribuirea de responsabilitati

clare in acest domeniu ofiterului de marketing, pentru a stimula dezvoltarea

si mai accentuata a acestei activitati.

3.EMITEREA PROPRIILOR CARDURI

Activitatea de emitere a propriilor carduri a cunoscut o dezvoltare

semnificativa. Printre principalii factori care au determinat cresterea

numarului de carduri emise se numara:

Extinderea retelei de ATM-uri;

Dezvoltarea retelelor de comercianti, corelata cu generalizarea

fenomenului de acceptare a cardurilor, indiferent de banca emtenta;

Extinderea sistemului de plata a salariilor si burselor prin

conturi de carduri;

Actiunile publicitare intreprinse de Directia de Marketing din

banca;

Revizuirea periodica a conditiilor de emiter si utilizare a

cardurilor, in functie de semnalele pietei.

La sfarsitul semestrului 1 2001,situatia cardurilor emise de Banca

Comerciala Romana se prezinta in tabelul numarul 4:

Pagina 12


Tabelul nr.4

Tip card Numar

carduri

emise

Numarconturi

deschise

Solduri totale

Mil. lei Mii USD

Maestro 61.616 55.448 29.850,

5

-

Visa Clasic 14.078 13.764 24.955,

4

-

Eurocard Business 1196 359 1599,4 -

Visa Business 1548 765 - 3.474,6

Visa International 1457 1125 - 3.314,7

TOTAL 79.895 71.461 65.445,

3

6.789,3

Se considera ca aceasta activitate dispune de un potential mult mai

mare de dezvoltare, dar unitatile teritoriale acuza lipsa de timp, personal si

experienta pentru promovarea acestor produse si atragerea de noi clienti.

Banca a luat masuri in sensul stimularii activitatii prin implicarea

ofiterului de marketing si stabilirea unor plafoane minimale pentru emiterea

de carduri pentru unitatile teritoriale dotate cu ATM-uri. Dar, in dorinta de a

impulsiona si mai mult aceasta activitate, banca va lua in considerare

Pagina 13


desemnarea unei persoane care sa se ocupe exclusiv de aceasta activitate,

degrevand-o de alte sarcini.

Activitatea de emitere carduri a adus bancii in primul semestru al

acestui an un venit net de 1948,4 mil. lei. Acest rezultat il consideram

satisfacator, mai ales tinand cont de faptul ca ponderea veniturilor din

emiterea de carduri in total venituri relizate din operatiunile cu carduri a

crescut de la circa 10% la sfarsitul anului trecut la 36% la sfarsitul

semestrului 1, anul acesta.

3.1.CARDUL BCR MAESTRO

Instrument de plata in LEI, sub sigla Europay International, destinat

persoanelor fizice, pentru obtinerea de numerar de la ATM-uri si plata de

bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla edc/Maestro.

CARACTERISTICI

este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in

limita disponibilului din contul de card), fara embosaj (datele de identificare

a clientului sunt stocate pe banda magnetica de pe verso-ul cardului), fapt

care permite utilizarea acestuia numai in mediul electronic.

fiecarui card I se asociaza un numar de identificare (PIN) care

se comunica clientului, numar pe care posesorul trebuie sa-l tasteze pentru

validarea efectuarii fiecarei tranzactii.

CONDITII DE UTILIZARE

Pagina 14


termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data

emiterii

la expirare, cardul se reinnoieste pe aceeasi durata

DOBANZI, TAXE SI COMISIOANE

pentru disponibilitatile contului de card, banca bonifica

dobanda aferenta conturilor de card ale persoanelor fizice

AVANTAJE

utilizarea unui instrument de plata modern, sigur si rapid;

eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de

manipularea , pastrarea in siguranta si transportul acestuia.

Taxe initiale si curente (lei)

Emitere card*

Anuala (de utilizare)

Extras de cont (lunar)

Interogare sold

ATM/POS GSM

Reinnoire (inlocuire) card la expirare

Plati furnizori servicii

0 105.000/card025.000/solicitant - la cerere

1.500/operatiune - 0 -

* inclusiv pentru fiecare card suplimentar emis

Taxe pentru servicii speciale (lei)

Regenerare PIN Blocare cardRegim de urgenta

Inlocuire card* Eliberare numerar**

1 USD (echivalent lei, la cursul din ziua efectuarii platii)

50.000 25.000 0

* in cazul in care cardul a fost pierdut, furat sau demagnetizat** numai pentru salariatii institutiilor bugetare, la ghiseele BCRComisionul pentru recuperarea cardului este de 50.000 lei, daca a fost retinut de alte

Pagina 15


banci, si de 30.000 lei, daca a fost retinut de BCR.

Comisioane per tranzactie (%)

Alimentare cont

0 - la ordinul clientilor BCR si pentru institutiile bugetare10.000 lei/cont de card - la ordinul agentilor economici care nu sunt clienti BCR

Tranzactii la comerciant

0

Eliberare de numerar

La ghiseul bancii

Emitente

0,5 %

Acceptatoare

Intern

Extern

0,5% + 25.000

leinepermis

La ATM-ul

propriu*

altei banci romanesti

altei banci din

strainatate

2.000 lei0,5% + 25.000

Leinepermis

*Intr-o singura zi sunt posibile 10 tranzactii si trei incercari de PINComisionul de transfer la cerere din contul de card la nivel interbancar este de 150.000 lei in vreme ce intrabancar este franco - pentru transferul in contul aceluiasi client - si 150.000 lei, in cazul unui transfer in contul altui client BCR.

Dobanzi bonificate/retinute (%)

La sold creditor Sold debitor (pentru iesiri in descoperit)

6%autorizate* neautorizate

43%200% fata de dobanda pietei

*In cazul in care cardul este utilizat pentru plata salariilor, posesorii pot beneficia de un credit lunar de pana la 75% din salariul net.

Depunere initiala minima si sold intangibil (lei)

Depunere initiala minima (la emitere) Sold minim creditor intangibil

50.000 Lei 50.000 Lei

Pagina 16


Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (lei) Eliberari de numerar (valori maxime)

zilnice pe operatiune

30 000 000 Lei1,5 mil. in cupiura de 50 000 Lei3 mil. in cupiura de 100 000 Lei

Grad de utilizare:

Interna ExternaMediu electronic (on line)

Mediu manual (off line)

X X

Cardul are o valabilitate de doi ani si se reinnoieste in mod automat, fara o cerere

suplimentara din partea dumneavoastra si fara alte costuri.

Va puteti ridica noul card de la aceeasi unitate BCR, dupa data de 20 ale lunii expirarii.

Sursa BCR-Directia marketing

Ultima actualizare: 18 martie 2001

3.2.CARDUL BCR VISA CLASIC

Instrument de plata emis in LEI, sub sigla VISA, destinat persoanelor

fizice, pentru obtinerea de numerar de la ATM-uri sau ghiseele bancilor si

plata de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla VISA.

CARACTERISTICI


limita disponibilului din contul de card), embosat (datele de identificare a

clientului - numele acestuia si numarul contului personal - sunt stocate in

relief pe fata cardului dar si pe banda magnetica de pe verso), fapt care

Pagina 17


permite utilizarea acestuia atat in mediul on-line (la automatele de distribuire

a banilor sau la comerciantii care dispun de POS-uri - aparate de inregistrare

electronica a tranzactiilor) cat si in mediul off-line (la comerciantii care au

instalate imprintere);




se poate utiliza numai pe teritoriul Romaniei



emiterii




dobanda aferenta conturilor de card ale persoanelor fizice

AVANTAJE





Emitere card


Extras de cont* (lunar)

Interogare sold

ATM/POS GSM



Pagina 18


0 105.000 0 2.000 - 0** -

*Comisionul pentru eliberarea la cerere a unui extras de cont este de 25 000 lei. **In cazul deteriorarii sau furtului/pierderii cardului, comisionul de emitere este de 2 USD echivalent lei.



Inlocuire card Eliberare numerar

1 USD (echivalent lei)

50 000 - -


Alimentare cont

0 - la ordinul clientilor BCR si pentru institutiile bugetare10.000 lei/cont de card - la ordinul agentilor economici care nu sunt clienti BCR


0


La ghiseul bancii

Emitente

0,5

Acceptatoare

Intern

Extern

0,5% + 25.000

leinepermis

La ATM-ul

propriu*

altei banci romanesti

altei banci din

strainatate

2.0000,5% + 25.000

Leinepermis

*Intr-o singura zi sunt posibile 10 tranzactii si trei incercari de PIN



Pagina 19


6%autorizate* neautorizate

43%200% fata de dobanda pietei

*In cazul in care cardul este utilizat pentru plata salariilor, posesorii pot beneficia de un credit lunar de pana la 75% din salariul net.



1.000.000 100.000



30.000.000 Lei1,5 mil. Lei in cupiura de 50 000 Lei3 mil. in cupiura de 100 000 Lei

Grad de utilizare:



X X X

Sursa: BCR-Directia marketing


3.3.CARDUL BCR VISA INTERNATIONAL

Intrument de plata emis in USD sub sigla VISA INTERNATIONAL

, destinat opersoanelor fizice care calatoresc in strainatate in interes

Pagina 20


personal, in scopul obtinerii de numerar de la ATM-uri sau ghiseele bancilor

si plati de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla VISA .

CARACTERISTICI











emiterii


pentru depozite la termen constituite, banca calculeaza lunar

dobanda icepand cu ziua dschiderii contului si o bonifica in contul de

depozit la vedere



dobanda aferenta conturilor la vedere in USD ale persoanelor fizice

Pagina 21


AVANTAJE

un instrument de plata modern, resential pe parcursul

deplasarilor in strainatate, sigla VISA fiind acceptata de catre comerciantii

de pe tot cuprinsul globului(societatea VISA INTERNATIONAL are ca

membri peste 22000 de banci din intrega lume)



BCR VISA INTERNATIONAL (USD)

Taxe initiale si curente (USD)

Emitere card



Interogare sold

ATM/POS GSM

Reinnoire (inlocuire) card la expirare**


5 10 0 1.500 lei - 0 -

*Comisionul pentru eliberarea extrasului de cont la cerere este de 2 USD. **In cazul in care cardul este pierdut/furat/deteriorat/demagnetizat, taxa de inlocuire este de 5 USD.

Taxe pentru servicii speciale (USD)

Regenerare PIN Blocare card*Regim de urgenta


1 5 USD - -

* comisionul de recuperare a cardului este de 4 USD pentru card retinut de alte banci, si de 1 USD pentru card retinut de BCR.


Alimentare cont

0

Tranzactii comerciant Romania

Tranzactii comerciant strainatate


La ghiseul bancii

Emitente

Acceptatoare

Intern

Extern

La ATM-ul

propriu*

altei banci

romanesti

altei banci din strainatat

e

Pagina 22


nepermis 0

nepermis

nepermis

1,75% minimu

m 5 USD

nepermis

nepermis

1,75% minimu

m 5 USD

*Intr-o singura zi sunt posibile 10 tranzactii si patru incercari de PIN Comisionul de transfer la cerere din contul de card la nivel interbancar este de 25 USD in vreme ce intrabancar este franco - pentru transferul in contul aceluiasi client - si de 10 USD, in cazul unui transfer in contul altui client.



0,75%autorizate neautorizate

- -

Depunere initiala minima si sold intangibil (USD)


1.500 500



in tara: nepermis in strainatate: 500 USD

La ATM in tara: nepermis

*Suma maxima pe operatiune in strainatate nu este data de banca emitenta ci de respectivul ATM.

Grad de utilizare:



X X X

Sursa: BCR-Directia marketing


Pagina 23


3.4.CARDUL BCR VISA BUSINESS

Instrument de plata emis in USD sub sigla VISA International ,

destinat clientilor persoane juridice, ai caror reprezentanti calatoresc in

strainatate, pentru plata bunurilor si seviciilor oriunde este afisata sigla

VISA, precum si obtinerea de numerar de la automatele si ghiseele bancare.

CARACTERISTICI














emiterii


Pagina 24




dobanda aferenta contului de disponibilitati in valuta

AVANTAJE




BCR VISA BUSINESS (USD)

Taxe initiale si curente

Emitere card



Interogare sold

ATM/POS GSM



10 USD 30 USD 0 - - 10 USD -

*Comisionul pentru eliberarea la cerere a unui extras de cont este de 2 USD.




1 10 - -


Alimentare cont

0


0


La ghiseul bancii

Emitente

Acceptatoare

Intern Extern

La ATM-ul

propriu

altei banci din strainatate

-1,75% minimum 5

USD

Pagina 25


-

-1,75%

minimum5 USD



2,5autorizate neautorizate

- -



3 000 USD 1 000 USD

Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (USD) Eliberari de numerar (valori maxime)

zilnice pe operatiune*

500 USDSuma maxima pe operatiune in strainatate nu este reglementata de banca emitenta ci de respectivul ATM.

*Sunt permise 6 operatiuni pe zi.

Grad de utilizare:



X X X

Sursa BCR-Directia marketing

Ultima actualizare 3 iulie 2001

Pagina 26


3.5.CARDUL BCR EUROCARD BUSINESS

Instrument de plata emis in lei sub sigla

EUROCARD/MASTERCARD, destinat clientilor persoane juridice, ai

caror angajati efectueaza diverse plati in interes de afaceri, pe teritoriul

Romaniei.

CARACTERISTICI











emiterii




dobanda aferenta disponibilitatilor in lei din contul de card.

Pagina 27


AVANTAJE




BCR EUROCARD/MASTERCARD BUSINESS

Este un card de credit in valuta, embosat, destinat societatilor comerciale ai

caror angajati calatoresc in mod frecvent peste hotare pentru afaceri.

Posesorii pot beneficia de plafoane de credit intre 2 000 si 50 000 USD,

calculate in functie de posibilitatile financiare de rambursate ale firmei.

Taxe initiale si curente (USD)

Emitere card*


Extras de cont

Interogare sold

ATM/POS GSM**



1 (comision deschidere cont card)

17/cardlunar 0la cerere 2

- 0,12/SMS 5 -

*Pentru fiecare card suplimentar se percep 5 USD.**Consultarea poate fii facuta prin intermediul serviciului de mobile-banking, valoarea abonamentului fiind de 12 USD pe an.




1 2 - -


Alimentare Tranzactii la Eliberare de numerar

Pagina 28


cont

0

comerciant

0

La ghiseul bancii

Emitente

-

Acceptatoare

Intern

Extern

- 6

La ATM-ul

propriu

altei banci(extern)

- 6



0

autorizate neautorizate

10

Comisionul pentru depasirea limitei de credit autorizate este de 5% aplicat la excedent (suma care depaseste aceasta limita).



In functie de bonitatea clientului, acesta poate obtine un plafon de credit intre 2 000 si 50 000 USD.

-

Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (USD) Eliberari de numerar (valori maxime)


- -

Grad de utilizare:

Pagina 29




X X X

Data extrasului este ultima zi lucratoare a lunii iar scadenta este de 15

zile de la data extrasului.

Suma minima de plata este de 20% din creditul utilizat si integral din

valoarea aferenta dobanzilor si comisioanelor.

Comisionul pentru nerambursarea la termen a sumei minime lunare este de

5% din suma minima de plata.

Ultima actualizare: 17 septembrie 2001 ; Sursa: BCR.

BCR EUROCARD/MASTERCARD (LEI)

In cazul unui astfel de card toate tranzactiile se efectueaza in limita unui plafon de creditare acordat clientului de catre banca. Creditul se acorda pe baza unei analize a bonitatii clientului efectuata de catre unitatea BCR la care acesta s-a adresat. Odata aprobata cererea de creditare, se incheie un contract pentru o perioada de un an intre banca si client. Contractul se poate prelungi printr-un act aditional.


Emitere card*


Extras de cont

Interogare sold

ATM/POS GSM**



125 000+ 25 000 (comision deschidere cont de

250 000 pe card

Lunar - 0La cerere - 25 000

- 0,12/SMS 125 000 -

Pagina 30


card)

*Pentru fiecare card suplimentar comisionul de emitere este de 125 000.**Consultarea poate fii facuta prin intermediul serviciului de mobile-banking, valoarea abonamentului fiind de 12 USD pe an.


Regenerare PIN Blocare card*

Regim de urgenta

Inlocuire card(pierdere, deteriorare, furt)

Eliberare numerar

25 000 50 000 125 000 -

*Pierdut sau furat.


Alimentare cont

0


0


La ghiseul bancii

Emitente

2

Acceptatoare

Intern

Extern

2 -

La ATM-ul

propriu

altei banci

20,5% + 25.000

lei


La sold creditor Sold debitor

0

autorizate neautorizate

38%/an

Comisionul pentru depasirea limitei de credit autorizate este de 5% aplicat la excedent (suma care depaseste aceasta limita).

Pagina 31




In functie de bonitatea clientului, acesta poate obtine un plafon de credit intre 5 si 30 milioane lei.

-



30 000 000 (10 tranzactii) Valoarea soldului

Grad de utilizare:



X X X

Data extrasului este ultima zi lucratoare a lunii iar scadenta este de 15 zile de la data extrasului.Suma minima de plata este de 20% din creditul utilizat si integral din valoarea aferenta dobanzilor si comisioanelor.Comisionul pentru nerambursarea la termen a sumei minime lunare este de 5% din suma minima de plata.

DOCUMENTELE SOLICITATE DE BANCApentru acordarea creditului

-Buletin/carte de identitate (original + copie);-Adeverinta de salariu sau acte care sa ateste veniturile declarate;-Acte de proprietate: locuinta, teren, autoturism, etc (original + copie)Perioada necesara bancii pentru emitere este de maximum doua saptamani dupa aprobarea cererii de credit si semnarea contractului.

Ultima actualizare: 20 mai 2002 Sursa: BCR.

Pagina 32


4.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA

RETELEI BCR BANCOMAT24

Reteaua Bancomat 24 a fost lansata de BCR la inceputul anului 1996

si de atunci pana in prezent numarul lor a ajuns la 487 aparate. Fiecare

sucursala judeteana are instalat un aparat si deja s-au instalat aparate si la

alte sucursale sau agentii (in special din Bucuresti).

Extinderea retelei de automate a condus la cresterea semnificativa a

sumelor eliberate prin ATM-uri. Daca la sfarsitul anului 2000 aceste sume se

ridicau la 395,8 mild. lei, la sfarsitul semestrului 1 sumele se ridicau deja la

156,4 mild. lei.

La ora actuala, in afara de Banca Comerciala Romana sunt prezente

pe piata cu retele de ATM-uri si BancPost, BRD, Ion Tiriac si Banca

Agricola. In toate aceste retele s-au eliminat restrictiile de acceptare a

diferitelor tipuri de carduri indiferent de banca emitenta. Aparitia si a altor

operatori pe aceasta piata o putem considera avantajoasa pentru toti,

deoarece efortul investitional pe care-l presupune mentinerea si dezvoltarea

unei retele de automate la nivelul intregii tari nu poate fi suportat de catre o

singura banca.

Datorita schimbarii protocolului de comunicatie la marea majoritate a

ATM-urilor (de la SDLC la X25), nu s-au mai inregistrat incidente majore in

functionarea retelei.

Pagina 33


5.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA

RETELEI DE POS-URI

Dezvoltarea retelei de POS-uri reprezinta pentru activitatea cu carduri

o prioritate. Pana in prezent, s-au instalat pe intreg teritoriul tarii 481 de

aparate.Aceasta instalare este considerata de BCR un succes. Practic se pot

instala POS-uri in orice localitate in tara. Singura conditie este ca la punctul

de lucru la care se instaleaza aparatul sa existe telefon. In acelasi timp, banca

a avut in vedere ca la fiecare unitate teritoriala in raza careia au fost instalate

POS-uri sa existe un salariat instruit pentru interventii in situatii critice.

Pentru fiecare aparat instalat, banca incaseaza o taxa de prestare de

servicii (intre 15$ si 20$ pentru fiecare aparat), astfel generandu-se venituri

atat din comisionul per tranzactie perceput comerciantului, cat si prin aceasta

taxa. Practic, la 50 aparate instalate in fiecare luna, banca recupereaza

contravaloarea unui aparat.

Banca Comerciala Romana este preocupata in permaneta de semnalele

pietei, astfel incat nu este exclusa posibilitatea ca, la un moment dat, sa se

reduca aceasta taxa de servicii, sau chiar, pentru unii comercianti importanti

sa fie anulata complet.

La ora actuala, Banca Comerciala Romana actioneaza impreuna cu

specialistii de la GlobalOne in vederea implementarii unei solutii tehnice

care sa permita terminalelor instalate in teritori sa acceseze un numar de

telefon local (si nu interurban). Aceasta posibilitate devine un argument in

favoarea bancii, atunci cand prezinta serviciile unui POS potentialilor

utilizatori.

Pagina 34


Activitatea cu carduri este o activitate importanta care, in viitor, va lua

o amploare deosebita si care va aduce bancii venituri importante. BCR se

loveste in prezent de o serie de probleme a caror solutionare va permite

extinderea mult mai rapida in viitor a acestei activitati.

Principala problema o reprezinta echipamentele de care dispune banca

pentru gestionarea operatiunilor. Capacitatea de procesare a calculatorului

AS 400 care controleaza intreaga activitate a ajuns la un nivel care reclama

in mod obligatoriu marirea acesteia prin upgradarea calculatorului. Se

impune, de asemenea, asigurarea unui backup al sistemului pentru a evita

pierderile ce pot aparea in urma intreruperii accidentale a functionarii

calculatorului de baza si, totodata, schimbarea calculatoarelor PC pe care se

ruleaza programele suplimentare.

O alta problema care solicita atentia este faptul ca nu este asigurata

permanenta 24 ore din 24, cum cer normele organizatiilor internationale.

Practic, la ora actuala in zilele de lucru este acoperita perioada intre orele 09

si 08 dimineata a doua zi.

Este de asemenea, necesara o implicare mai mare a conducerii

unitatilor teritoriale in afacerile cu carduri. Atragerea unui comerciant

semnificativ presupune ca acesta sa fie informa asupra tuturor serviciilor pe

care Banca Comerciala Romana poate sa i le ofere, inclusiv asupra unor

facilitati in functie de operatiunile derulate. De aceea, este important nivelul

de repesentare. In acelasi mod se pune problema in situatia in care se doreste

atragerea unor societati in sistemul platii salariilor prin carduri.

Din vizitele efectuate in teritoriu si din discutiile purtate cu salariatii

care au atributii legate de carduri a reiesit o alta problema pe care banca o va

Pagina 35


avea in vedere si anume faptul ca acesti salariati au si alte atributii si sarcini

curente, cu termene scadente (licitatii, DPVE-uri si DIV-uri) care nu le

permit o implicare mai activa si mai eficienta in activitatea cu carduri.

Avand in vedere aceste probleme, prezentate mai sus, Banca

Comerciala Romana intentioneaza sa infinteze, cel putin in schema

sucursalelor judetene, a unui post cu sarcini exclusiv in domeniul cardurilor,

respectiv:

Contactarea potentialilor clienti (comercianti sau societati care

doresc plata salariilor prin card);

Instruirea comerciantilor si vizitarea lor periodica pentru a fi

la curent cu problemele acestora;

Vizitarea periodica si instruirea colegilor de la

unitatileteritoriale subordonate sucursalei judetene;

Asigurarea evidentei tehnic-operative la nivelul sucursalei si

instruirea in acest sens si a personalului desemnat din unitatile subordonate.

In aceasta ordine de idei, in perioada imediat urmatoare, la nivelul

Directiei de Decontari Necomerciale se va actiona in principal pentru:

Realizarea actiunilor de upgradare a calculatorului AS 400 si

asigurarea unui backup al operatiunilor;

Instalarea tuturor celor 100 ATM-uri achizitionate;

Continuarea dezvoltarii retelei de POS-uri;

Pagina 36


Continuarea actiunilor de instruire zonala a colaboratorilor din

teritoriu;

Perfectionarea procedurilor de lucru, a tarifului de

comisionare si a conditiilor de emitere pentru a imbunatati calitatea

serviciilor oferite detinatorilor de carduri;

Cresterea continua a numarului de carduri emise.

6.CONCLUZII PRIVIND ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR IN ROMANIA

In ianuarie 2002, pe piata romaneasca se inregistrau 15 emitenti de carduri

(ABN AMRO Bank, Alpha Bank, Banca Agricola-Raiffeisen, Banca

Romaneasca, Banca Tiriac, Banc Post, BRD-Groupe Societe Generale,

Banca Transilvania, Citibank, Grupul BCR, HVB Austria, ING Bank

Romania, Piraeus Bank, Romanian International Bank si Volksbank) care au

emis 64 de tipuri diferite de carduri active, dintre care 37 emise sub licenta

VISA, 21 sub EUROCARD/MASTERCARD si sase sub AMERICAN

EXPRESS. Cu exceptia cardurilor BRD VISA Clasic (lei), BCR

Eurocard/Mastercard (lei), Banc Post (Briliant) si RIB Eurocard/Mastercard

(lei si USD), - toate celelalte carduri puse in circulatie sunt de debit iar

statisticile bancilor arata ca gradul de utilizare al acestora este intr-o

proportie de peste 97% numai la ATM-uri pentru eliberarea de numerar. Cu

Pagina 37


cele peste 2,1 milioane de carduri aflate in circulatie la 31.12.2001 carora le

corespunde o valoare a tranzactiilor de aproximativ 35.000 miliarde lei, se

poate spune ca si in Romania cardul tinde sa devina un fenomen de masa.

Cu toate acestea, la sase ani de la emiterea primului card, cultura cash-ului

este inca foarte inradacinata la romani, cumparaturile prin carduri la

comercianti detinand o pondere de maximum 5% din valoarea tranzactiilor.

Piata cardurilor in 2002

Valoarea tranzactiilor cu carduri emise in Romania a fost anul trecut de

aproximativ 35.000 miliarde lei potrivit primelor estimari ale emitentilor. Au

intrat in piata cardurilor cinci noi banci emitente, astfel ca din cele 40 de

banci din sistem, 14 sunt emitenti activi de carduri. Numarul cardurilor puse

in circulatie, din decembrie 1995, a depasit 2,1 milioane de bucati, peste un

milion fiind emise numai in 2001. Luand in considerare faptul ca un

detinator poate avea mai multe carduri, nu neaparat toate active, iar 90% din

cardurile emise sunt carduri de salarii, se estimeaza ca in jur de 1,7 milioane

de romani sunt detinatori de card.

Ce va aduce 2002?

In ciuda performantelor notabile privind valoarea tranzactiilor pe card,

sistemul bancar este inca dator detinatorului de card la capitolul facilitati. In

Romania inca nu putem vorbi de un sistem de plati prin carduri ci, mai

degraba, de o infrastructura de retrageri de numerar prin carduri. Iar cand nu

sunt suficiente bancomate, sau cand acestea nu fac fata solicitarilor, se

Pagina 38


manifesta riscul de a compromite ideea de card. Bancherii sunt constienti ca

pentru a nu se ajunge aici trebuie sa ofere detinatorilor de card si alte servicii

decat cele de eliberare de numerar.

In acest an vor deveni mult mai vizibile cele doua tendinte care s-au conturat

in 2001. Este vorba despre cresterea cererii de acordare a unui credit pe card

si reluarea procesului de extindere a retelei de comercianti acceptatori de

card in vederea efectuarii de plati.

In prezent, BRD, BCR si Banc Post au in oferta lor de produse bancare

carduri de credit. Au fost deja emise aproximativ 150.000 de carduri de

credit iar in 2002 sunt toate sansele ca acestea sa ajunga la o jumatate de

milion. Prin politica de comisioane, cardurile de credit sunt astfel concepute

incat sa incurajeze folosirea lor la comerciant si sa descurajeze extragerea de

numerar. De aceea, credem ca in 2002 va spori apetitul romanilor pentru

cumparaturi pe card ceea ce va conduce la cresterea retelei de acceptare si,

implicit, a gradului de atractivitate a cardului bancar. Este foarte posibil sa

asistam la noi parteneriate intre banci si comercianti care sa conduca la

emiterea unor carduri co-branded de tipul Banca Tiriac-Metro.

Bancile vor fi incurajate sa lanseze tot mai multe carduri de credit nu doar

datorita cererii, in crestere, din partea populatiei ci si ca urmare a faptului ca,

in acest an, se va infiinta primul Birou de credit. O asemenea institutie va

monitoriza istoria relatiei de plata dintre diversi debitori, persoane fizice, si

creditorii acestora: banci, societati de valori mobiliare, companii de leasing

si de asigurari, furnizori de servicii etc. Existenta biroului de credit va

permite bancilor sa verifice cat de bun platnic este persoana careia

intentioneaza sa-i acorde un card de credit, ceea ce va imbunatati sensibil

procesul de evaluare.

Pagina 39


In afara acestor doua tendinte, piata cardului in 2002, dar si in anii urmatori,

va mai fi influentata si de modul in care bancile vor intelege sa reactioneze

la trei provocari: eliminarea vizelor, reducerea costurilor de exploatare prin

extinderea serviciilor la ATM si acceptarea smart cardului.

Din perspectiva eliminarii vizelor, in 2002 vom asista la cresterea numarului

detinatorilor de carduri in valuta. Acest lucru nu va influenta insa sensibil

piata cardului. Sunt banci mari care, in prezent, la 500 de carduri emise au

doar unul singur in valuta. Chiar si intr-un scenariu optimist, cand rata ar

deveni 5 din 500, cresterea cardurilor emise va fi foarte mica. Decisiva ar fi

luarea deciziei, de catre autoritati, ca romanul sa poata face dovada detinerii

sumei minime prin carduri de debit cu utilizare internationala, precum Visa

Electron sau Maestro, produse care sunt foarte larg raspandite si au caracter

de masa. In acest sens, inclusiv pentru rezolvarea problemei tehnice de

verificare in vama a soldului din contul de card, Ministerul de Interne va

trebui sa provoace cat mai curand un dialog cu bancile emitente. Altfel, daca

se va mentine situatia actuala, romanul va prefera sa iasa din tara tot cu

numerar in buzunar, sau cecuri de calatorie in cel mai fericit caz.

Legat de reducerea costurilor de exploatare, este foarte important ca - pentru

a nu inhiba piata - bancile emitente sa accepte ca eficientizarea activitatii de

exploatare a retelei de ATM/POS se poate face prin cresterea taxelor si

comisioanelor numai in conditiile in care sunt oferite detinatorului de card

facilitati suplimentare. Pentru 2002 este de asteptat sa asistam la schimbarea

rolului ATM-ului de la simplu furnizor de numerar la furnizor de servicii. O

serie de banci vor introduce in acest an posibilitatea ca detinatorul de card sa

efectueze plati, in contul furnizorilor de servicii, direct de la ATM.

Cat priveste acceptarea smart cardului, VISA a recomandat bancilor membre

Pagina 40


ca dupa octombrie a.c. toate echipamentele ce vor fi achizitionate sa permita

acest lucru. Intr-o foarte mare masura bancile au tinut cont de aceasta si pana

acum astfel incat ele vor putea sa accepte, efectiv, smart cardul in reteaua de

bancomate si POS-uri inca din trimestrul 4 al 2002. Principalul efect l-ar

putea constitui cresterea exportului de bunuri si servicii pe card.

Poate ca cel mai important eveniment al anului 2002 va fi inceperea

activitatii de emitere a cardurilor de catre CEC, conducerea institutiei

anuntand aceasta intentie inca din ultima luna a anului trecut. Institutia are

cea mai mare retea bancara de unitati in teritoriu, o cota de 35% (noiembrie

2001) in piata resurselor in lei atrase de la populatie si peste 14,4 milioane

de conturi active, din care 57.000 sunt detinute de persoane juridice. In

aceste conditii, chiar daca principalul client al CEC este, in general,

pensionarul, se va inregistra o crestere treptata atat a gradului de bancarizare

- prin sporirea locatiilor unde poate fi folosit cardul bancar - cat si a

numarului de utilizatori. O asemenea evolutie este cu atat mai probabila cu

cat CEC ar putea lansa pe piata un card care sa fie un real instrument de

economisire, prin practicarea unei rate a dobanzii la disponibilitatile din

contul de card comparabila cu cea bonificata pentru depozitele la termen.

Asadar, din perspectiva cardurilor, avem suficiente motive sa fim optimisti

pentru 2002. Un ultim argument in acest sens il reprezinta raspunsurile

oferite on-line de vizitatorii site-ului www.no-cash.ro. Astfel, marea

majoritate a acestora, desi poseda cel putin doua carti de plata, isi va

deschide un nou cont de card in 2002. Detinatorii de card isi doresc

efectuarea de plati catre diverse companii de la ATM, servicii adiacente de

asigurare, internet si electronic banking. Cu cat bancile vor acoperi mai rapid

Pagina 41


aceste nevoi, cu atat cardul va face intr-adevar viata mai usoara si va intra in

cotidian, la modul real.

Emitentii de carduri listati la Bursa de Valori Bucuresti

In a doua jumatate anului trecut a crescut interesul pentru o parte dintre societatile listate la Bursa de Valori

Bucuresti (BVB), fapt ce s-a reflectat in cresterea lichiditatii si a preturilor de tranzactionare. Emitentii cei

mai interesanti pentru investitori s-au dovedit cei ce opereaza in sectorul financiar (Banca Transilvania,

Banca Romana pentru Dezvoltare, cele cinci societati de investitii financiare). De asemenea, brokerii au

remarcat faptul ca evolutia preturilor de tranzactionare este tot mai influentata de rezultatele financiare ale

societatilor, corelatia fiind evident mai puternica in cazul titlurilor importante ce sunt monitorizate de

majoritatea investitorilor si analistilor.

Banca Transilvania (simbol TLV) a fost anul trecut unul dintre cele mai atractive titluri listate la BVB si nu

sunt motive ca in 2002 lucrurile sa stea altfel. Atractivitatea Bancii Transilvania este justificata de

lichiditatea tranzactiilor, transparenta activitatii, ritmul de dezvoltare si rezultatele financiare. In plus, 85%

din actiuni sunt in posesia actionarilor care detin mai putin de 5% din actiuni. Investitorii mai au insa un

argument foarte important pentru a urmari titlurile TLV: castigurile obtinute de cei care in trecut au investit

in aceste titluri. Managementul bancii a optat pentru o strategie foarte stimulativa de remunerare a

actionarilor prin distribuirea de actiuni gratuite in urma majorarilor de capital social anuale ca efect a

deciziilor de reinvestire a profiturilor. Astfel, Banca Transilvania a realizat in mai 2001 o majorare a

capitalului social de la 173,7 miliarde lei, la 336,7 miliarde lei, dupa care la sfarsitul anului a urmat o

majorare de capital social prin plasament privat la 396,2 miliarde lei, in urma careia BERD a preluat 15%

din capitalul social. Intrarea BERD in structura actionariatului este de natura sa sporeasca pe termen lung

interesul investitorilor de portofoliu pentru titlurile TLV. Evolutia indicatorului "Price to Earnings Ratio"

(vezi tabel 2) demonstreaza ca in ultimii ani investitorii au fost motivati sa plateasca tot mai mult pentru

titlurile TLV. In prezent brokerii apreciaza ca pana la data de referinta pentru organizarea AGA, cotatiile

TLV se vor mentine in jurul a 3.000 lei/actiune, ulterior estimandu-se o scadere pana la 1.500 lei/actiune.

Dupa data de referinta atat investitorii pe termen mediu si lung, cat si speculatorii vor cauta din nou sa

aleaga cel mai bun moment de cumparare de titluri.

Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) este o societate ce nu are un istoric relevant la BVB (un an de zile

de la listare) si, fie numai din acest punct de vedere, titlurile BRD sunt mult mai imprevizibile pentru

investitori decat titlurile TLV. Desi in cazul BRD free-float-ul este de circa 17%, de titlurile BRD sunt

interesati investitori cu resurse financiare mai importante decat in cazul Bancii Transilvania. Brokerii

Pagina 42

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALEAutor : Baciu Elena OanaBucuresti, Decembrie 2001_______________________afirma, de exemplu, ca un investitor care ar avea la dispozitie un milion de dolari pentru a-i plasa pe piata

romaneasca, ar prefera BRD. Observatorii Bursei de Valori se intreaba daca banca va decide includerea

diferentelor din reevaluare in capitalul social. Investitorii sunt foarte sensibili la un astfel de eveniment, si

tranzactiile ar fi serios influentate. De asemenea brokerii asteapta comunicarea rezultatelor BRD la 12 luni

(dupa unele calcule se asteapta un profit net in jur de 64 milioane dolari) si incearca sa estimeze nivelul

dividendelor pentru exercitiul financiar 2001. Potrivit unor operatori, dividendele se vor situa intre 2.000-

3.000 lei/actiune. Unii brokeri apreciaza ca in jurul datei de referinta pentru organizarea Adunarii Generale

a Actionarilor (AGA), cotatiile ar putea ajunge pana la 25.000 lei/actiune, insa atrag atentia ca in cazul

BRD este riscanta lansarea unor previziuni asupra viitoarelor evolutii ale preturilor de tranzactionare.

Tabel 1 - Evolutia in 2001 a celor doua banci la BVB

TitluVolum actiuni tranzactionate

Valoare tranzactii(mld. lei)

Numar tranzactii

Pret inchidere prima sedinta 2001

Pret inchidere ultima sedinta 2001

TLV 130.822.250 297,4 17.701 2.800 3.100

BRD 11.140.489 216,1 11.612 31.500 22.800

Total BVB*

- 3,812,8 - - -

*) Nota: Din valoarea totala a tranzactiilor la BVB, ofertele publice reprezinta 440,4 miliarde lei iar valoarea tranzactiilor pe piata valorilor mobiliare necotate este de 30,8 miliarde lei.Sursa : SVM Intercapital Invest

Tabel 2 - Gradul de atractivitate al actiunilor

PER* Profit net /actiune*

1999 2000 Sep.01 1999 2000 Sep.01

TLV 2.15 2.62 2.96 1.278 1.029 878

BRD N/A N/A 5,54 2.200 3.888 3.883

*) indicatori valabili la sfarsitul exercitiului financiar 1999 si 2000Sursa : SVM Intercapital Invest

PER ("Price -to- Earnings Ratio" sau P/E) arata cat de mult sunt dispusi investitorii sa plateasca pentru o unitate de profit raportata. Acest indicator se calculeaza impartind cursul bursier al actiunii la profitul pe actiune. Teoretic, ratele P/E sunt cu atat mai mari cu cat investitorii apreciaza ca

Pagina 43


societatile respective au perspective mai bune de dezvoltare, afaceri cu grad de risc mai scazut, profituri viitoare mai mari, etc.

CERCETARE DE PIATA

METODOLOGIE:

No-Cash si Institutul de Marketing MIA au efectuat în perioada 6 - 9 iulie 2001 un sondaj în rândul comerciantilor din municipiul Bucuresti pentru a cunoaste unele opinii privitoare la diferitele modalitati si instrumente de plata.

Esantionul: a cuprins 80 de unitati comerciale cu diferite profile de activitate.

Culegerea informatiilor: s-a facut pe baza de chestionar, prin metoda face-to-face, la sediul comerciantilor, persoanele intervievate fiind responsabile de efectuarea tranzactiilor prin card bancar si a celorlalte modalitati de plata.

Rezultatele obtinute vor fi prezentate pe total esantion si la nivelul fiecarui tip de magazin.

LISTA COMERCIANTI

SUPERMARKETURI = 16 Bila - 2, La Fourmi - 3, Nic - 2, Gima - 2, Megaimage - 3, Metro - 3, Carrefour =1

Pagina 44


RESTAURANTE / PIZZERII = 9 Mc Donalds - 4, Pizza Hut - 3, KFC - 1, Caru cu Bere - 1,

AGENTII DE TURISM = 2 BTT, Paralela 45,

BENZINARII = 6 Shell - 3, OMW - 3,

ÎMBRACAMINTE / ÎNCALTAMINTE = 18 Eva, Adam, Steilman - 3, Privilege, Modexim, Cavaliere, Conly, Sax International, Fashion, Celini, Yves Roucher, La Madonette, Princes, L.C. Wakiki, Tina R - 2,

ELECTRICE / ELECTRONICE / ELECTROCASNICE = 14 Panasonic, Muzica, Flamingo Computers, Best Computers, Conex electronic, Dialog, Romsta,l Idea Studio, Turbo / Photo, Zepter, Cosmorom, Altex, Sonz, Mondial,

BARURI = 4 Club A, Salsa, Laptaria lui Enache, Back Stage,

DIVERSE = 11 Nufarul - 2, Sensiblu - 2, Casa de schimb valutar - 2, Galerii de arta - 2, Decora , Tomy (jucarii), RTC- 1

REZULTATE CENTRALIZATE PE TOTAL ESANTION

Insemnele cardurilor bancare afisate la comercianti.

Pagina 45


Tipuri de carduri Nr. magazine (80) %

VISA 31 38,8

AMEX 17 21,2

MAESTRO 6 7,5

EC/MC 33 41,3

DINNERS CLUB - -

JCB - -

Altele* 5 6,3

*Cardul OMW, Cardul Euroshell, PRIMA, CYRUS, PLUS.

Care din modalitatile de plata pe care am sa vi le citesc se practica în unitatea dvs.?

Modalitati de plata Nr. magazine (80) %

Card bancar 43 53,8

Cec de calatorie - -

Cec bancar - -

Bonuri de masa 17 21,3

Numerar 80 100,0

Altele* 6 7,5

*Cardul Euroshell.

Care sunt avantajele modalitatilor de plata pe care le practicati? Numar

Total magazine

SigurantaDurata încasarii

Simplitate

Card bancar 43 33 2 13

Cec de calatorie

- - - -

Cec bancar - - - -

Bonuri de masa

17 8 9 12

Numerar 80 69 10 34

Alta forma 6 5 - 2

Pagina 46


În acest an, cât de mult au contribuit modalitatile de plata pe care le practicati la realizarea volumului vânzarilor din unitatea dvs.? Numar

Total Foarte mult Mult Putin Foarte putin Deloc

bancar 43 - - 22 19 2

Cec de calatorie

- - - - - -

Cec bancar - - - - - -

Bonuri de masa

17 4 11 2 - -

Numerar 80 79 1 - - -

Alta forma 6 2 4 - - -

De cât timp acceptati la plata cardul bancar?

Total magazine 43 %

Sub 1 an 16 37,2

De 1-2 ani 19 44,2

De 2-3 ani 8 18,6

De 3-4 ani - -

De 4-5 ani -

De peste 5 ani - -

Ce ar trebui sa faca bancile pentru a va ajuta la cresterea vânzarilor prin card bancar?

Total magazine 80 %

Sa reduca comisioanele 18 22,5

Sa ofere noi echipamente 40 50,0

Sa promoveze cardul în mass-media

60 75,0

Sa accepte decontarea în valuta

3 3,8

Altceva - -

Pagina 47


Rezultate centralizate pe tipuri de magazine

Insemnele cardurilor bancare afisate la comercianti.-numar-

Tipuri de carduri / Comercianti

SupermarketRestaurant / Pizzerie

Agentii de turism

BenzinariiImbracaminte / incaltaminte

Electrice / electronice / electrocasnice

Baruri Diverse

Total 16 9 2 6 18 14 4 11

VISA 8 4 1 3 1 8 - 6

AMEX 4 5 1 - 5 1 - 1

MAESTRO - - 1 3 - 1 - 1

EC /MC 6 4 - - 10 7 - 6

DINERS CLUB

- - - - - - - -

JCB - - - - - - - -

Altele - - - 6* 3** 2*** - -

*Cardul OMV, cardul Euroshell **Cardul PRIMA ***CYRUS, PLUS.

Care din modalitatile de plata pe care am sa vi le citesc se practica in unitatea dumneavoastra?

-numar-

Modalitati de plata


Agentii de turism



Baruri Diverse

Total 16 9 2 6 18 14 4 11

Card bancar

8 5 1 3 11 8 - 7

Cec de calatorie

- - - - - - - -

Cec bancar

- - - - - - - -

Tichete de masa

9 8 - - - - - -

Numerar 16 9 2 6 18 14 4 11

Altele - - - 6* - - - -

*Cardul OMV, cardul EUROSHELL.

De cat timp acceptati la plata cardul bancar?-numar-

Durata / comerciant


Agentii de turism



Baruri Diverse

Pagina 48

http://www.no-cash.ro/cerce/diverse.html

http://www.no-cash.ro/cerce/baruri.html

http://www.no-cash.ro/cerce/electr.html



http://www.no-cash.ro/cerce/imbrainca.html


http://www.no-cash.ro/cerce/benzina.html

http://www.no-cash.ro/cerce/agenturis.html



http://www.no-cash.ro/cerce/restpiz.html


http://www.no-cash.ro/cerce/superm.html






























Total (43) 8 5 1 3 11 8 - 7

Sub un an (16)

1 3 - 3 3 3 - 3

De 1-2 ani (19)

1 2 1 - 8 5 - 2

De 2-3 ani (8)

6 - - - - - - 2

De 3-4 ani - - - - - - - -

De 4-5 ani - - - - - - - -

De peste 5 ani (3)

- - - 3 - - - -

In acest an, care afost volumul mediu lunar al vanzarilor? -numar-

Suma / comerciant


Agentii de turism



Baruri Diverse

Total (80) 16 9 2 6 18 14 4 11

Sub 50 mil. - - - - - - - -

Intre 50-100 mil.

- - - - - - - 1

Intre 100-500 mil.

- - - - - - - -

Peste 500 mil.

- - - - - - - -

Nu stiu / refuza

16 9 2 6 18 14 4 10

Ce ar trebui sa faca bancile pentru a va ajuta la cresterea vanzarilor prin card bancar?

-numar-

Sugestie / comerciant


Agentii de turism



Baruri Diverse

Sa reduca comisioanele

2 3 1 - 3 5 1 2

Sa ofere noi echipamente

7 5 2 - 6 9 3 7

Sa promoveze cardul in mass-media

12 6 1 3 17 8 2 9

Pagina 49






























Sa accepte decontarea in valuta*

- - - - 1 - - 1

Altceva....... - - - - - - - -

*Pentru cardurile emise in strainatate.

La finele primului semestru din acest an, dintr-un total de peste 7.000

de comercianti care accepta la plata cardul, mai mult de 1.000 erau numai in

Bucuresti. Practic, capitala este de departe orasul cu cea mai mare penetrare

a cardului la comerciant. Tocmai de aceea, un studiu care sa surprinda

perceptia comerciantilor bucuresteni privind diversele modalitati de plata

poate constitui cea mai buna verificare a mentalitatii in piata.

Specialistii directiilor de carduri dar si reprezentantii organizatiilor

internationale de profil apreciaza ca potentialul retelei de comercianti este de

cel putin 40.000. Dat fiind numarul actual de unitati unde se poate plati prin

card, se poate spune ca gradul de acoperire al pietei nationale este de numai

15-20%. In aceste conditii, procentul acceptarii cardului in Bucuresti -de

53,7% - apare ca fiind foarte ridicat. Nu trebuie uitat insa ca sondajul s-a

Pagina 50

De cat timp accepta cardul Nr. %

Total 43 100

Sub 1 an 16 37,2

De 1-2 ani 19 44,2

De 2-3 ani 8 18,6

De 3-4 ani - -

De 4-5 ani - -

De peste 5 ani - -


efectuat, in principal, in zonele centrale ale Bucurestiului, foarte

solicitate/active din perspectiva cumparaturilor. Deplasarea catre periferie ar

fi dus acest procent al comerciantilor acceptatori de card undeva intre 0 si

cel mult 5%. Principala arie de acoperire a sondajului a coincis cu cea mai

importanta zona din punct de vedere al dotarii cu automate bancare. Bancile

au amplasat aceste ATM-uri tocmai pentru ca au considerat ca astfel de

locuri sunt frecventate de catre detinatorii de carduri. Cu toate acestea,

comerciantii spun ca vanzarile nu au fost influentate decat intr-o foarte mica

masura de acceptarea la plata a cardului. O prima concluzie este ca posesorul

unui card, dintr-un motiv sau altul, a preferat sa scoata bani de la un automat

dupa care sa intre in magazin pentru a face cumparaturi. O astfel de

concluzie poate fi verificata usor de catre Directiile de carduri ale bancilor

prin urmarirea numarului si valorii tranzactiilor generate la fiecare ATM, in

special cele din vecinatatea imediata a unor supermarket-uri sau centre

comerciale.

Din comerciantii acceptatori chestionati, peste 37% accepta la plata

cardul de cel mult un an in vreme ce restul esantionului se incadreaza in

intervalul 1-3 ani.

Chiar daca piata comerciantilor este inca intr-un plin proces de

formare, surprinde totusi inexistenta comerciantilor acceptatori in randul

barurilor si discotecilor, cel putin in randul celor chestionati

Noul regulament privind platile cu carduri - publicat in MO 503/12 iulie

2002:

Ceea ce se merita supuse atentiei sunt 2 articole si anume:

Pagina 51


Art.25

"Detinatorul unui instrument de plata electronica are urmatoarele obligatii:

... C) sa instiinteze emitentul sau persoana indicata de acesta imediat ce

constata:

. pierderea, furtul, distrugerea sau blocarea instrumentului de plata

electronica;

. inregistrarea in contul personal a unor tranzactii neautorizate de detinator;

. orice eroare sau neregula aparuta in urma gestionarii contului de catre

emitent;

. elementele ce creeaza suspiciuni cu privire la posibilitatea copierii

cardului/instrumentului de plata de tip moneda electronica sau cunoasterea

PIN-ului/codului de identificare/parolei de catre persoane neautorizate;

. disfunctionalitati ale instrumentului de plata electronica sau codurile de

acces primite sunt incorecte.

Art. 26

„Pana la momentul comunicarii evenimentului prevazut la art.25 pct.c)

emitentului sau persoanei indicata de acesta, detinatorul este raspunzator

pentru toate operatiunile executate, urmand sa suporte toate pierderile

aferente acestor operatiuni pana la limita echivalentului in lei al sumei de

150 Euro, la cursul anuntat de Banca Nationala a Romaniei pentru ziua

efectuarii operatiunilor considerate frauduloase.

Raspunderea detinatorului privind acoperirea pierderilor este integrala in

cazul in care se dovedeste ca acesta a actionat cu neglijenta, in contradictie

cu prevederile art.25, sau in mod fraudulos.

Pagina 52


De indata ce a instiintat emitentul detinatorul nu este raspunzator pentru

pierderile aparute ca urmare a evenimentului descris la art.25, cu exceptia

cazului in care detinatorul insusi actioneaza fraudulos".

"Prevederile art. 26 intra in vigoare in termen de un an de la data intrarii in

vigoare a prezentului regulament".

Marketing educational

De la emiterea primului card in Romania, in mass-media au fost desfasurate

trei campanii de promovare a cardului. BCR in '95 cu VISA Clasic si de

doua ori VISA International: prima oara in vara lui 2000 cu ocazia jocurilor

olimpice de la Sydney si cea de-a doua incheiata recent cu produsul Visa

Electron. Desi campania s-a realizat prin patru banci, inclusiv BCR, banca a

desfasurat in aceeasi perioada propria campanie de promovare a acestui

produs.

De retinut insa ca toate aceste campanii au fost concentrate pe activitatea de

emitere, ignorandu-se complet activitatea de acceptare. Rezultatele se vad: in

vreme ce bancile emitente au reusit sa ajunga la un ritm de 100.000 de noi

carduri pe luna, reteaua de comercianti a scazut cu 1.500 in primul semestru

din acest an. Mai mult, inexistenta unui contact permanent intre banca si

acceptator a facut sa se piarda o buna parte din "know-how"-ul pe care

comerciantul l-a obtinut odata cu semnarea contractului. Numai astfel se

poate explica perceptia falsa a cardului comparativ cu tichetul de masa si

maniera deficitara in care a fost asimilata procedura de lucru cu cardul.

Pagina 53


Exista inca prea multe magazine unde daca vrei sa platesti prin card primesti

niste raspunsuri care tradeaza un neprofesionalism dezarmant. "Nu nu este

patronul aici", "nu stiu sa lucrez cu aparatul", "noi acceptam numai carduri

internationale" etc. sunt doar cateva dintre raspunsurile prin care unii

comercianti isi justifica neacceptarea cardului.

Devine evident ca trebuie luat totul de la capat in privinta abordarii

comerciantului: de la explicarea modului de lucru si pana la convingerea lui

de avantajele pe care le obtine prin acceptarea la plata a cardului bancar.

Primul pas este afisajul din vitrine. Operatorii de teren au constatat ca la

unele magazine era present "sticker"-ul VISA dar lipsea cel al

Eurocard/Mastercard sau invers. Un astfel de afisaj exprima faptul ca

respectivul comerciant accepta numai un anumit tip de marca. Ceea ce este

fals pentru ca principalele banci emitente, care au contribuit la formarea

retelei de comercianti, emit carduri sub ambele marci internationale (sus

numite). Lipsa "sticker"-ului din vitrina are doua explicatii:

. deteriorare, fara a mai fi inlocuit ulterior;

. neprimire - dupa ce si-au extins oferta de carduri bancile nu au mai trecut

sa ofere si insemnele pentru noile carduri. Oricare ar fi raspunsul, cert este

ca ambele explicatii posibile denota o pasivitate din partea unor banci care

este de neinteles. Acelasi lucru este valabil si pentru comercianti, unde am

intalnit insemnele Prima, card retras din piata inca de acum doi ani.

Urmeaza apoi dotarea comerciantului cu un EPOS si instructajul necesar

pentru folosirea echipamentului. Bancile trebuie sa se asigure ca toti

angajatii respectivului comerciant - care se ocupa de vanzari - stiu cum sa

foloseasca echipamentul din dotare astfel incat sa nu mai apara probleme de

necunoastere la acceptare.

Pagina 54


In fine, dar nu in cele din urma, banca trebuie sa se puna in pielea clientului

si sa gandeasca argumente viabile care sa il faca pe comerciant sa accepte

cardul, sa-l convinga ca astfel isi va spori vanzarile. Mentalitatea oricarui

comerciant este aceeasi, indiferent de tipul sau marimea lui: el pune in

rafturi un produs cunoscut care stie ca se vinde. Cardul este si el tot un

produs - prin care se pot cumpara alte produse - insa romanul nu il vede la

televizor asa cum se intalneste cu reclamele la detergenti, de exemplu.

Faptul ca 75% dintre comercianti au declarat ca ceea ce trebuie sa faca

bancile este promovarea cardului in mass-media nu este intamplator.

INTRODUCERE

Odata cu aparitia banilor, evolutia fiintei umane a luat o alta intorsura.

A inceput sa descopere tainele comertului, iar dezvoltarea acestuia

presupunea mijlocirea lui cu ajutorul instrumentelor de plata. Pornind de la

diferite obiecte ( pene rare, pietre pretioase, animale) care aveau o valoare

intrinseca, oamenii au inceput sa foloseasca aurul, apoi bancnotele, pentru ca

intr-un final sa ajunga la ceea ce se numesc banii electronici. Folosirea lor

este inca in faza incipienta, timida, dar extinderea pe scara larga este o

certitudine. Desi nu exista decat scriptic, fiind niste cifre, dupa caz o

Pagina 55


insiruire de coduri binare, banii electronici sunt mult mai usor de folosit, nu

presupun o baza materiala ( se elimina costurile datorate imprimarii lor).

Circulatia acestor bani presupune un sistem deosebit, si anume

existenta unui suport virtual, in care ei sa existe. Fie ca sunt bani de cont, fie

ca sunt „unitati” electronice, Internetul si retelele informatice sunt mediul

ideal de circulatie a acestora.

In lucrarea de fata m-am oprit asupra a 2 modalitati de plata

„electronice”, si anume produsul „MultiCash” si plata in sistem e-comerce.

Daca la noi folosirea MultiCash-ului a devenit ceva obisnuit, e-

comerce-ul inca intampina anumite bariere, datorate neincrederii si

suspiciunii folosirii unui sistem deosebit radical fata de ceea ce s-a folosit

pana in prezent. Dar aceste bariere pot fi inlaturate printr-o campanie de

informare in masa si prin securizarea cailor de transmiterea banilor

electronici.

1.MultiCash. Studiu de caz _ BCR

1.1 Introducere:

MultiCash este un produs software din categoria “Electronic Banking”

care ofera solutii pentru cele doua parti implicate in transmiterea electronica

de informatii: Banca si Clientul. Realizatorul gamei de produse MultiCash

este firma OMIKRON din Germania. Toate modulele contractate de catre

Banca Comerciala Romana sunt in exploatare curenta la o serie de banci din

Europa, inclusiv Romania si sunt utilizate de catre clientii acestora pentru

realizarea pe cale electronica a platilor si “cash management”.

Pagina 56


Produsul MultiCash este realizat utilizand tehnologii moderne in ceea

ce priveste sistemele de operare, telecomunicatiile, retelele de calculatoare.

Produsul nu este dependent de o anumita tehnologie, de tip “proprietar” si

nici de componente furnizate de terti. Caracteristica principala a produsului

este aceea ca integreaza standardele internationale si nationale in ceea ce

priveste formatul mesajelor si protocoalele de schimb de informatii.Aceasta

permite clientilor mari, de tip corporatie sa lucreze cu mai multe banci atat

din tara cat si din strainatate. Componenta principala pentru client este

distribuita de catre banca acestora ceea ce permite integrarea produsului in

strategia de marketing si servicii financiare.

1.2 MULTICASH-BCR,concepte generale si arhitectura

Produsul MultiCash-BCR rezolva intregul lant de comunicatie dintre

client si banca cerut de un produs de “electronic banking” fiind format din

trei componente distincte: componenta pentru banca (MCB), componenta

pentru client (MCC) si interfata cu sistemul informatic al bancii (MIB)

realizata in cadrul Directiei de Informatica.

Componenta pentru banca-MCB: Aceasta componenta este structurata pe trei nivele:

-nivelul de comunicatie, gestioneaza comunicatiile cu clientii,

controleaza procesele de comunicatii si valideaza utilizatorii in raport cu

drepturile de acces si semnaturile electronice;

Pagina 57


-nivelul de administrare, gestioneaza conectarea cu sistemul

informatic al bancii, definirea conturilor clientilor si a parametrilor specifici

fiecarui client;

-nivelul server gestioneaza schimbul de informatii dintre client si

banca.

Aceasta structura este flexibila in ceea ce priveste configuratia de

echipamente necesara in raport cu numarul de clienti conectati la o unitate

bancara, fiind posibila utilizarea unui singur calculator pentru toate nivelele

mentionate anterior in cazul in care numarul de clienti este mai mic de 100

pe unitate, sau cate un calculator pentru fiecare nivel in cazul unui numar

mare de clienti/unitate.

MultiCash accepta 4 tipuri de comunicatii intre client si banca: X25,

ISDN, modem, TCP/IP. Avand in vedere reteaua de comunicatii utilizata de

BCR pentru conectarea clientilor se va utiliza comunicarea prin modem sau

X25 in functie de numarul de clienti/unitate.

Ca protocoale de schimb de informatii sunt utilizate protocolul FTAM

si OSI (Organizatia Inernationala de Standardizare) si EPFT (Transfer de

Fisiere de Plati Electronice), standard national aceptat si in Germania si

extins la o serie de banci din Europa, inclusiv Romania. Pentru formatul

mesajelor dintre client si banca este utilizat standardul SWIFT (MT100,

MT940, MT942).

Modul de utilizare a acestei componente este prezentat in manualele

care insotesc produsul, realizate de catre furnizorul solutiei.

Pagina 58


Componenta pentru client (MCC)

Componenta pentru client este structurata pe doua nivele:

-nivelul de comunicatie, gestioneaza diferitele aplicatii instalate la

client si toate bancile clientului

-nivelul de aplicatii, gestioneaza diferitele aplicatii instalate la client

cum sunt: Cash Management, Plati domestice si Informatii privind conturile

si tranzactiile.

Componenta pentru client (MCC) permite colectarea ordinelor de

plata generate in mod automat in cadrul aplicatiilor informatice ale clientilor

cu conditia ca acestea sa respecte formatul SWIFT MT100 care va fi validat

in momentul colectari.

Componenta client poate fi instalata pe un calculator de sine statator

sau in cadrul unei retele.

Componenta pentru client este disponibila in diferite limbi printre care

si romana. Pentru BCR vor fi livrate versiunile in limba engleza si limba

romana.

Modul de utilizare a acestei componente este prezentat in manualele

ce insotesc produsul. Pentru a avea o imagine a activitatilor pe care le

realizeaza clientul pentru conectarea la banca utilizand produsul MultiCash

prezint in continuare secventa acestor activitati:

1.Conectarea utilizatorului se realizeaza prin introducerea numelui si a

parolei. Alegerea parolei este la latitudinea utilizatorului si poate fi

Pagina 59


modificata in orice moment. In functie de drepturile de acces ale

utilizatorului sunt puse la dispozitie numai functiunile atribuite de

responsabilul aplicatiei.

2.Utilizatorul poate sa schimbe parola, iar responsabilul aplicatiei sa

defineasca parametrii si drepturi de acces la functiile aplicatiei pentru

utilizatori.

3.Fiecare utilizator, in functie de drepturile de acces stabilite de

responsabilul aplicatiei poate avea acces la informatii privind conturile,

soldurile, tranzactiile precum si reconcilierea dintre operatiile transmise la

banca si cele contabilizate.

Modulul plati romanesti

4.In cadrul modulului de plati romanesti, la instalarea aplicatiei la

client se incarca bazele de date privind codurile bancilor utilizate in cadrul

sistemului BCR (banci), conturile clientului deschise la fiecare banca

precum si beneficiarii sumelor transferate. In ecranelor urmatoare se vor

prezenta in detaliu informatiile necesare pentru aceste baze de date.

Avantajul acestui mod de lucru este acela ca o informatie introdusa intr-o

baza de date este preluata in mod automat pentru fiecare ordin de plata,

nemaifiind necesara introducerea ei de la tastatura calculatorului. Deoarece

ordinele de plata transmise la banca sunt prelucrate in mod automat de

sistemul bancii se diminueaza considerabil riscul preluarii unor date eronate

in cadrul ordinelor de plata.

Pagina 60


5.Fiecare utilizator, in functie de drepturile de acces stabilite de

responsabilul aplicatiei poate sa introduca ordine de plata, sa valideze

ordinele introduse (de regula persoana care valideaza este diferita de cea

care introduce), sa vizualizeze ordinele de plata scadente definite anterior

zilei curente, sa creeze fisierul de plati ce va fi transmis bancii, sa colecteze

ordine de plata generate in mod automat in sistemul informatic al clientului.

Bazele de date ale aplicatiei:

6.Baza de date “beneficiari” contine toate informatiile necesare bancii

pentru transmiterea pe cale electronica a ordinelor de plata ordonate de client

cum sunt:denumirea beneficiarului, adresa, codul si denumirea unitatii

bancare unde are contul, contul in care sunt virate sumele ordonate. Aceste

informatii sunt preluate in mod automat in cadrul ordinelor de plata odata cu

selectarea beneficiarului.

7.Baza de date “conturi” contine toate informatiile necesare

referitoare la conturile clientului si anume: numarul contului, descrierea

contului codul si denumirea unitatii bancare.Aceste informatii sunt preluate

in mod automat in cadrul ordinului de plata odata cu selectarea contului din

care se face plata.

8.clientul poate sa defineasca pe langa ordinele de plata simple pe care

le transmite zilnic la banca si ordine de plata periodice (cu valoare fixa sau

cu valoare variabila) care in functie de perioada de aparitie (saptamanal,

lunar, trimestrial, etc.) vor fi generate in mod automat si vor fi incluse, dupa

validare, in fisierul de plati al zilei.

Pagina 61


9.Pentru fiecare ordin de plata clientul selecteaza din bazele de date

create anterior contul platitorului, beneficiarul sumei, valoarea OP si

descrirea operatiei sau scopul platii. Restul informatiilor (codul fiscal al

platitorului, banca platitorului, codul si banca beneficarului, descrierea

beneficiarului) sunt preluate in mod automat din bazele de date create

anterior.

10.Ordinele de plata introduse nu pot fi transmise la banca decat daca

sunt aprobate. La instalarea aplicatiei se stabileste numarul de aprobari

necesar pentru o plata, iar pentru a doua aprobare se poate stabili valoarea de

la care este necesara. Aprobarea se poate face ordin cu ordin, sau pentru

toate ordinele de plata introduse pe baza listei care este afisata pe ecran.

Dreptul de aprobare a ordinelor de plata este stabilit de catre administratorul

aplicatiei pentru persoanele care au specimene de semnatura de la banca. De

regula persoana care aproba trebuie sa fie diferita de cea care introduce

ordinul de plata.

11.Ordinele de plata aprobate sunt grupate in fisiere ce se transmit

bancii pentru prelucrare. La crearea acestor fisiere se specifica platitorul si

banca platitorului.

12.Pentru realizarea legaturii cu banca se apeleaza functia ROI-

transmitere plati interne, din cadrul modulului de comunicatii rapide.

13.Apelarea acestei functii inseamna introducerea parolei de

comunicatie (diferita de parola utilizator) si a dischetei furnizata de banca la

instalare care contine cheile de acces la serverul bancii.

14.Dupa acceptarea procedurilor de acces se realizeaza conectarea

telefonica la serverul bancii.Starea conectarii este afisata in mod sugestiv pe

Pagina 62


ecran. In acelasi timp sunt afisate mesaje care comunica utilizatorului modul

in care s-a realizat conectarea si rezultatul transmiterii fisierului care contine

ordine de plata.

1.3 Obtinerea informatiilor de la banca (extrase, solduri, tranzactii,

informatii diverse

In cadrul modulului de comunicare rapida eexista functia STA care

permite transferarea informatiilor pe care banca le pune la dispozitia

clientului. Aceste informatii sunt creeate in cadrul componentei MIB care

extrage informatiile realizate in cadrul sistemului SIBCOR si le transforma

in mesaje SWIFT recunoscute de MultiCash. Dupa transferarea acestor

informatii, clientul are posibilitatea sa le selecteze dupa diferite criterii, sa le

vizualizeze pe ecran sau sa le imprime (la imprimanta calculatorului

propriu).

Exista o varietate mare a ecranelor si listelor ce pot fi obtinute clientul

avand diferite optiuni:

15.Clientul poate vizualiza simbolul, deviza si soldurile conturilor

deschise la o unitate bancara. Pentru fiecare cont poate vizualiza extrasul de

cont zilnic al contului respectiv.

16.Pentru fiecare pozitie din extras pot fi obtinute detalii

suplimentare.

Pagina 63


17.Clientul poate vizualiza toate tranzactiile realizate intr-o zi, pentru

toate conturile sale. Are la dispozitie functii de selectare dupa diferite criterii

a tranzactiilor dorite.

Interfata cu sistemul informatic al bancii

Produsul MultiCash, in varianta standard livrata de firma OMIKRON

faciliteaza transferul de informatii pe cale electronica dintre client si banca

utilizand formate standard SWIFT pentru schimbul de informatii. Pentru

prelucrarea ordinelor de plata transmise de clienti in format SWIFT MT100

si pentru transpunerea informatiilor pe care banca le pune la dispozitia

clientului in format SWIFT MT940 a fost necesara realizarea unei interfete

specifice sistemului informatic al BCR, SIBCOR precum si definirea unui

cadru metodologic care sa descrie fluxul si controlul platilor electronice in

interiorul bancii.

A.Interfata MIB

Interfata este constituita dintr-un set de programe care realizeaza doua

functionalitati distincte si anume:

A1.Transformarea platilor electronice din formatul SWIFT MT100 in

formatul standard al Ordinului de Plata pe suport hartie si crearea fisierelor

Pagina 64


cu tranzactii in formatul recunoscut de sistemul SIBCOR. Aceasta activitate

se realizeaza prin urmatoarele programe:

Programul MEGHI prin care se realizeaza urmatoarele functiuni:

-cautarea pe serverul MultiCash a platilor in format SWIFT;

-transformarea formatului SWIFT in formatul intern al

sistemului SIBCOR;

-crearea formatului de imprimare a ordinelor de plata;

-crearea jurnalelor pe zile ale operatiunilor efectuate;

-crearea fisierului cu platile zilnice transmise de clienti pentru a

fi prelucrate in sistemul SIBCOR.

Programul este integrat in cadrul sistemului MultiCash SIBCOR se

lanseaza in mod automat dupa ce se realizeaza functia de colectare a

ordinelor de plata executata de calculator la un interval de timp prestabilit

(de regula intre 5 si 15 minute).

Programul IMPOP prin care se realizeaza imprimarea la imprimanta

serverului MultiCash a ordinelor de plata, in formatul standard cerut de

Banca Nationala a Romaniei. Pentru diminuarea timpului de imprimare si

reducerea costurilor pentru materiale consumabile (cap de imprimare, ribon)

SWIFT-a ales solutia utilizarii hartiei de imprimanta pretiparita. In felul

acesta sunt tiparite pe hartie numai informatiile specifice fiecarui ordin de

plata (platitor, suma in cifre si litere, beneficiar, conturi, banca destinatara,

etc...) fara a fi tiparit formatul ordinului de plata care este preimprimat.

Programul este integrat in cadrul sistemului MultiCash si se lanseaza

in mod automat dupa ce se realizeaza programul MEGHI. In felul acesta, pe

Pagina 65


parcursul programului de lucru sunt transpuse pe hartie ordinele de plata

dispuse de clienti pe cale electronica si sunt transmise administratorilor de

cont pentru analizarea si acceptarea lor la plata. Se elimina astfel

aglomerarea care ar aparea daca imprimarea ordinelor de plata SWIFT-ar

realiza o singura data pe zi, la sfarsitul programului cu clientii.

Programul HomeBanking, realizeaza verificarea si completarea

fisierului de plati creat de programul MEGHI pentru a fi preluat de SIBCOR

prin urmatoarele functii:

a)Constituire fisier de operatiuni transmise electronic prin MultiCash

prin intermediul careia se realizeaza:

-verificarea concordantei dintre inregistrarea total si

inregistrarile grupate intr-un fisier de plati;

-analizarea conturilor platitorului si beneficiarului in vederea

determinarii tipului de tranzactie (locala, intrabancara, interbancara, cu

trezoreria statului, etc...);

-crearea fisierului MEGHI pentru platile electronice, in format

identic cu fisierele similare realizate prin introducerea datelor de catre

administratorii de cont la fiecare post de lucru.

In felul acesta platile realizate in mod electronic sunt pregatite pentru

a fi contabilizate dupa ce sunt realizate toate procedurile de control pe care

le are la indemana administratorul de cont in momentul introducerii unui

ordinelor de plata prezentat la ghiseu, fara a mai fi necesara reintroducerea

informatiilor.

Validarea operatiunilor transmise electronic prin MultiCash permite:

Pagina 66


-vizualizarea operatiunilor transmise electronic pentru

confruntarea cu documente tiparite pe hartie;

-operarea refuzurilor stabilite de administratorii de cont;

-editarea jurnalului cu operatiuni grupate pe clienti.

Programul este integrat in SIBCOR si se executa pe statia de lucru a

sefului de serviciu conturi si viramente.

Programul PregMT 940, pregateste datele in format SWIFT pentru

extrasele de cont prin:

-extragerea informatiilor privind soldurile si tranzactiile

conturilor gestionate de MultiCash;

-interpretarea acestor informatii si transpunerea lor in formatul

mesajului MT940;

-crearea fisierului de extrase.

Programul este integrat in SIBCOR si se executa pe serverul SIBCOR

in cadrul compartimentului de informatica.

B.Circuitul informatiilor si responsabilitati:

Pentru ca operatiunile transmise de clientul platitor beneficiar al

produsului MultiCash sa fie operate inaceeasi zi, transmiterea informatiilor

se va efctua, de catre acesta, pana la ora 14:30. Operatiunile transmise dupa

aceasta ora vor fi prelucrate a doua zi. In prima faza de exploatare a

produsului, nu se vor executa, de catre banca, operatiuni de remitere a

informatiilor transmise de clientul platitor prin telex.Informatiile primite se

prelucreaza in conformitate cu normele de lucru in vigoare si se remit la

Pagina 67


destinatie in functie de programul Bancii Comerciale Romane si de

reglementarile Bancii Nationale a Romaniei.

Raspunderea informatiilor transmise de banca revine clientului ce

executa prelucrarea datelor pe baza documentelor interne.

Persoana din cadrul compartimentului de informatica care are ca

sarcina receptionarea informatiilor clientului va preda ordinele de plata

realizate de componenta MIB a produsului MultiCash administratorilor care

au in gestune conturile clientilor respectivi. Administratorii de cont vor

efectua aceleasi operatiuni de verificare ca pentru orice document depus la

ghiseul bancii:

-disponibilul contului;

-incadrarea in reglementarile legale.

Dupa efectuarea controlului de forma si fond, referentul semneaza si

stampileaza cele 3 exemplare ale ordinelor de plata. Exemplarele roz vor fi

remise grupei de decontari intra si interbancare pentru a fi sortate in functie

de destinatie, exemplarele negre vor fi transmise sefului de serviciu conturi

si viramente pentru verificare, iar exemplarele verzi vor fi atasate extrasului

de cont emis de banca. Ordinele de plata refuzate vor fi anulate si transmise

sefului de serviciu conturi si viramente, in 3 exemplare.

Seful de serviciu conturi si viramente verifica ordinele de plata

refuzate la plata de catre administratorii de cont si valideaza operatiunile

transmise pana la ora 14:30 pe baza exemplarelor negre si a “Borderoului

ordinelor de plata transmise electronic in ziua de ...”.

Pagina 68


Dupa validare Seful de serviciu conturi si viramente semneaza

“Borderoul ordinelor de plata transmise electronic in ziua de ...” si il preda

impreuna cu exemplarele negre ale ordinelor de plata pentru arhivare.

1.4 Facilitati oferite de produsul MultiCash

In functie de obiectul de activitate si dimensiunile companiei client,

MultiCash poate fi configurat sa lucreze cu urmatoarele module:

1. Modulul principal cu facilitati de:

obtinere a informatiilor, la zi, despre conturile deschise la diferite

banci si transmiterea pe cale electronica a ordinelor de plata in lei si valuta:

reconciliere automata a platilor ordonate cu extrasele de cont;

planificare a lichiditatilor;

optimizari cash

obtinerea de informatii generale privind:

-cursuri practicate la Casele de Schimb ale bancii

-paritati USD/alte valute, diferentiate in doua categorii: pentru

valute de cont si pentru bancnote;

-dobanzi diferentiate in functie de natura conturilor;

-cont curent;

-depozite la termen;

-plafoane minime pentru deschiderea de conturi curente si

constituirea de depozite;

-oferta de produse/servicii a bancii;

Pagina 69


-noile tipuri de produse si servicii ce urmeaza a fi oferite

clientelei.

2. Modulul de plati interne adaptat pentru Romania :

respecta reglementarile in vigoare ale sistemului de plati (transferuri

bancare si plati catre buget) avand la baza formulare tipizate agreate de

Banca Nationala a Romaniei ;

asigura controlul asupra platilor efectuate prin necesitatea aprobarii

individuale sau in bloc a acestora de catre persoane autorizate din cadrul

companiei;

creeaza fisiere de export in format text pentru interfatarea cu o

varietate de sisteme externe, permitand generarea de rapoarte si analize

diverse.

3. Modulul de plati internationale:

respecta standardul SWIFT pentru plati internationale;

asigura securitatea transferurilor externe prin autentificarea

utilizatorului prin nume si parola si acordarea de drepturi specifice fiecarui

utilizator;

permite utilizarea sabloanelor create anterior de utilizator pentru

introducerea ordinelor de plata noi.

4. MultiCash si Internetul

Pentru a oferi posibilitati de acces mai mari, MultiCash va putea fi

folosit (firma Omikron lucreaza la adaptarea acestei facilitati pentru

Pagina 70


Romania) si prin intermediul unei conexiuni de tip Internet. Gradul de

securitate scazut oferit de Internet face improprie realizarea de plati

electronice. A fost necesara introducerea unor niveluri suplimentare de

securitate care se bazeaza pe incriptarea tuturor informatiilor, schimbarea

dinamica a cheilor (fiecare cheie este utilizata o singura data), amprente

digitale atasate intregului fisier, imposibilitatea alterarii informatiilor

transmise. Securitatea sporita este insotita de compactarea informatiei,

autentificarea de a opera pe anumite conturi, semnaturi digitale. Serverul

prin intermediul caruia se realizeaza operatiunea poate fi localizat fizic,

poate fi accesat de oriunde, costurile conexiunii nedepinzand de distanta.

Aceste caracteristici permit o conexiune rapida, economica (comparabila cu

o convorbire telefonica locala), comparabila cu standardele Internet.

Aceste facilitati au impus produsul pe piata bancara romaneasca,

fiind, in prezent, oferit clientilor de catre ING, ABN AMRO, Societe

Generale, Banca Comerciala Romana, BANCOREX, BRD.

1.5 MultiCash –BCR ; efectuarea de plati electronice

Ca urmare a lansarii, in luna ianuarie 1990, a proiectului pentru

implementarea serviciului de “electronic banking”, in urma unei licitatii a

fost ales produsul MultiCash al firmei germane OMIKRON si s-a realizat

prin efortul comun al directiilor de Informatica, Contabilitate Generala si

Politici si Risc de Credit prototipul produsului MultiCash prin integrarea

Pagina 71


facilitatilor produsului standard cu sistemul informatic SIBCOR al Bancii

Comerciale Romane.

Dupa obtinerea avizarii de catre Banca Nationala a Romaniei a

structurii de prelucrare a instrumentelor de plata fara numerar prin sistem

electronic propriu, Directia de Informatica a inceput implementarea in

vederea testarii produsului la sucursala Sector 1 si a definit solutiile pentru

generalizarea la sucursalele judetene si unitatile din Bucuresti. Un rol

important la definitivarea produsului l-a avut societatea AMWAI-Romania,

primul client al Banca Comerciala Romana care a utilizat toate facilitatile

oferite de produs. Dupa instruirea personalului de specialitate din cadrul

sucursalelor judetene, s-a inceput implementarea la clienti incepand cu luna

septembrie 1998.

Stadiul implementarii produsului MultiCash –BCR la clienti

Noutatea serviciului “electronic banking” pentru clienti impune o

abordare in doua etape a procesului de implementare prin instalarea

produsului la clienti si acordarea unei perioade de acomodare si testare de

1-2 saptamani. In aceasta perioada, clientul primeste informatiile furnizate

de banca (extrase de cont, buletin informativ, cursuri valutare etc.0 si

initializeaza ordine de plata in regim de testare. La sfarsitul acestei perioade,

clientul semneaza un act aditional la conventia cu banca.

Incepand cu luna septembrie 1998 si pana in prezent produsul a fost

instalat la peste 650 de clienti dintre care peste 400 utilizeza produsul atat

pentru obtinerea extraselor de cont, cat si pentru transmitera de plati. In luna

Pagina 72


februarie 2001 s-a inregistrat o medie zilnica de 800 de ordine de plata

transmise electronic, insumand o valoare medie zilnica de peste 25 miliarde

lei.

O solicitare din ce in ce mai mare este din partea societatilor de tip

holding, care pot prin intermediul produsului sa dispuna de situatia

financiara a unitatilor subordonate care au conturi deschise la diferite unitati

ale Bancii Comerciale Romane. Un exemplu elocvent in acest sens sunt

companiile PETROM R.A. si SHELL Romania.

O alta facilitate importanta este aceea a interfatarii produsului cu

sistemul informatic al clientului in vederea automatizarii fluxurilor de

informatii banca-client, cum este cazul societatii DAEWOO Automobile din

Craiova.

Un avantaj perceput din ce in ce mai mult de catre clienti este acela al

comunicarii cu banca pe cale electronica din orice loc prin utilizarea unui

calculator portabil si a unui telefon mobil, facilitate ce ofera libertate de

miscare si implicit de eficienta in afaceri.

Extinderea facilitatilor oferite de MultiCash-BCR

Din experienta de pana acum a utilizarii produsului au rezultat o serie

de cerinte ale clientilor cum sunt:

avizarea de catre banca a beneficiarului platii; exista situatii in care,

dupa transmiterea platii pe cale electronica, clientul se deplaseaza la banca

Pagina 73


pentru obtinerea ordinului de plata pe hartie in vederea transmiterii unei

copii la beneficiarul sumei. Pentru evitarea acestui incovenient se are in

vedere utilizarea retelei Internet pentru avizarea de catre banca a

beneficiarilor de plati efectuate pe cale electronica ;

efectuarea de plati externe prin MultiCash –BCR; produsul dispune

de posibilitatea efectuarii platilor externe prin transmiterea la banca a unui

mesaj SWIFT MT100. In prezent se analizeaza, impreuna cu directiile de

specialitate posibilitatea acceptarii unor astfel de plati prin respectarea

prevederilor regulamentului valutar;

efectuarea prin telex, de catre banca, a platilor urgente; in prezent

platile ordonate de catre clienti sunt transmise catre beneficiari prin sistemul

de decontare electronica pentru platile intrabancare si prin casa de

compensatie pentru platile interbancare. Exista situatii in care ordonatorul

solicita bancii transmiterea prin telex, in aceeasi zi, a platii. Noua versiune a

produsului, disponibila incepand cu luna februarie 1999 permite aceasta

facilitate;

extinderea serviciului “electronic banking” la persoane fizice; firma

OMIKRON a realizat o componenta destinata persoanelor fizice prin care,

utilizand calculatorul personal, o persoana fizica poate inregistra datoriile

catre furnizorii de servicii (telefon, energie electrica etc.) pe baza facturilor

emise de acestia, urmand ca la un anumit interval de timp sa ordone bancii

trasferul din contul personal a sumelor datorate catre acesti furnizori. Firma

OMIKRON va pune la dispozitia bancii aceasta componenta in vederea

evaluarii, testarii si integrarii in gama de servicii electronice.

Pagina 74


In concluzie, se poate afirma ca, prin lansarea acestui produs, Banca

Comerciala Romana si-a extins gama de servicii electronice oferite clientilor

sai, aplicand consecvent politicile prevazute in cadrul strategiei generale a

bancii in acest domeniu sau, in spiritul motto-ului se poate spune ca Banca

Comerciala Romana a transformat inca o data (dupa sistemul de carduri) un

deziderat, care in urma cu cativa ani era considerat ca facand parte din

randul tehnologiilor avansate, in simpla tehnologie.

2. COMERTUL ELECTRONIC- izvor al platilor virtuale

O posibilă definiţie a comerţului electronic ar putea fi: "ansamblul

tranzacţiilor comerciale în cadrul cărora părţile contractante

interacţionează prin intermediul calculatoarelor şi nu prin schimburi fizice

sau contacte directe"'.

Deşi este foarte corectă, o astfel de definiţie poate cu greu să capteze

spiritul comerţului electronic, care în practică este mult mai bine sugerat ca

fiind una din acele situaţii în care nevoile tot mai complexe şi noile

tehnologii se contopesc pentru a revoluţiona modul în care se derulează

afacerile.

Mediul comercial contemporan se caracterizează prin creşterea

continuă a producţiei, accentuarea concurenţei globale şi creşterea gradului

de diversificare a cerinţelor consumatorilor. Ca răspuns la aceste tendinţe,

firmele îşi modifică atât modul de organizare, cât şi modul de acţiune.

Astfel, ele încep să comprime vechile structuri ierarhice şi să elimine

barierele existente între diviziile operaţionale.

Pagina 75


De asemenea, se tinde spre renunţarea la barierele dintre firmă şi

clienţii şi furnizorii acesteia. Procesele comerciale sunt reproiectate astfel

încât ele să depăşească aceste limite artificiale. În prezent, există afaceri în

care sunt implicate toate compartimentele unei firme şi chiar situaţii in care

o afacere este proprietatea comună a unei firme şi a clienţilor sau

furnizorilor acestora.

Comerţul electronic reprezintă un mijloc de a susţine şi realiza aceste

schimbări pe scală largă şi chiar la scală globală. EI oferă firmelor

posibilitatea de a fi mai eficiente şi mai flexibile în operaţiunile interne, de a

menţine legături mai strânse cu furnizorii şi de a răspunde prompt cerinţelor

si doleanţelor consumatorilor. Firmele îşi pot selecta cei mai adecvaţi

parteneri de afaceri (furnizori, clienţi) fără a mai ţine cont de distanţele

geografice şi îşi pot comercializa produsele pe o piaţă globală.

Un caz particular de comerţ electronic îl reprezintă vânzările

electronice de mărfuri, in care un furnizor asigură bunuri sau servicii pentru

un client contra unei sume de bani. Un caz special de vânzări electronice de

mărfuri este vânzarea electronică en detail, unde clientul este o persoană

fizică şi nu o altă firmă. Totuşi, deşi aceste situaţii speciale prezintă o

importanţă economică considerabilă, ele sunt doar particularizări ale cazului

general care cuprinde toate tipurile de operaţii si de tranzacţii realizate prin

intermediul computerelor. Astfel, sfera comerţului electronic cuprinde şi

fluxul intern de informaţii din cadrul unei firme, precum şi furnizarea de

informaţii gratuite unor organizaţii sau unor persoane particulare.

Comerţul electronic este o tehnologie care trebuie utilizată în scopul

schimbării globale. Firmele care îl privesc doar ca pe o modalitate

suplimentară de derulare a afacerilor vor avea beneficii limitate. Cele mai

Pagina 76


importante avantaje le vor obţine acele companii care sunt dispuse să-şi

modifice organizarea şi modul de funcţionare pentru a se adapta cerinţelor

operaţionale ale comerţului electronic.

2.1.Sisteme de plăţi electronice

În prezent există patru abordări distincte în legătură cu obţinerea unei

soluţii sigure pentru realizarea plăţilor electronice. Fiecare utilizează o

anumită formă de criptare pentru asigurarea confidenţialităţii elementelor

esenţiale ale mesajelor. În primul rând se fac eforturi pentru obţinerea unor

noi tipuri digitizate de "bani electronici" (ecash). Cea de-a doua abordare

presupune ca furnizorul de servicii să acţioneze ca intermediar pentru mesaje

ataşându-le acestora coduri de securitate. În al treilea rând se doreşte

stabilirea unor noi forme de criptare care să permită transmiterea de

informaţii referitoare la cărţile de credit către furnizorii de bunuri şi servicii

de pe internet, aceştia urmând apoi să verifice autenticitatea informaţiilor

folosind reţelele bancare, inclusiv cel stabilite de Visa şi MasterCard. Cea

de-a patra abordare presupune utilizarea "smart card-urilor".

Comerţul electronic tradiţional se refera la utilizarea în reţele cu

valoare adăugată a unor aplicaţii de tipul transferului electronic de

documente(EDI), comunicaţii fax, coduri de bare, transferul de fişiere şi

poştă electronică. Extraordinara dezvoltare a interconectivităţii

calculatoarelor în Internet în toate segmentele societăţii, a condus la o

tendinţă tot mai evidentă a companiilor de a folosi aceste reţele in aria unui

nou tip de comerţ, comerţul electronic în internet, care să apeleze, pe lângă

vechile servicii amintite şi la altele noi, cum ar fi cele create în jurul World

Pagina 77


Wide Web-ului, companii şi holdinguri virtuale sau o piaţă a învăţământului

pe internet. Însă acest nou tip de comerţ a stimulat cererea pentru noi metode

adecvate de plată. În cadrul noului concept denumit sugestiv "satul global"

(Global Village), dezvoltarea unor activităţi comerciale între participanţi

situaţii la mari distanţe geografice unii de alţii nu poate fi concepută fără

folosirea unor sisteme electronice de plăţi (EPS-Electronic Payment

Systems). Aceste noi mijloace de plată permit transferarea comodă, sigură şi

foarte rapidă a banilor între partenerii de afaceri. De asemenea înlocuirea

monedelor şi bancnotelor, actualele forme tradiţionale de numerar, prin ceea

ce denumim bani electronici, conduce, pe lângă reducerea costurilor de

emitere şi menţinere in circulaţie a numerarului şi la o sporire a flexibilităţii

şi securităţii sistemelor de plăţi.

2.2. Banii în comerţul electronic

Sistemele electronice de plăţi trebuie să atingă nivele foarte ridicate

de securitate, viteză, caracter privat şi confidenţial, descentralizare şi

internaţionalizare şi să fie unanim acceptate atât de consumatori cât şi de

comercianţi sau afacerişti. Vom analiza 3 astfel de metode de plată

electronică: transferul electronic de fonduri (EFT - Electronic Fund

Transfer), banii electronici (digi cash) şi tehnologia numită Ecash.

Transferul electronic de fonduri

Sistemele de cecuri electronice au fost folosite încă din anii '80; ele

utilizează structura de bănci existente şi elimină cecurile de hârtie.

Transferul electronic de fonduri foloseşte sisteme de cecuri electronice,

prezentând o serie de avantaje în raport cu cecurile de hârtie:

Pagina 78


- timpul foarte rapid de efectuare a plăţilor

- reducerea costurilor privind hârtia folosită

- confirmarea instantanee a solvabilităţii plătitorului

- flexibilitatea şi marea varietate de implementare, de la tranzacţii mici

folosind reţelele de automate de bani(ATM- Automatic Teller Machine)

la marile reţele internaţionale de clearing, cum ar fi CHIPS(Clearing

House Interbank Payments System), format din peste 120 de bănci din

întreaga lume. De exemplu, CHIPS efectuează zilnic in jur de 200.000 de

tranzacţii cu o valoare de 1,2 miliarde dolari SUA.

O slăbiciune evidentă a acestui sistem de cecuri electronice o

constituie caracterul privat şi confidenţialitatea plăţilor. În plus, băncile sunt

obligate, prin reglementările în vigoare, să poată documenta în detaliu

fiecare transfer.

Banii electronici

Banii electronici (numiţi şi digi cash) reprezintă echivalentul

electronic al banilor reali. Ei prezintă câteva caracteristici esenţiale:

- anonimitatea plăţilor, ceea ce conduce la imposibilitatea identificării

cumpărătorului;

- lichiditatea, ceea ce presupune că aceşti bani electronici sunt unanim

acceptaţi de

- către toate firmele comerciale care sunt conectate la Internet;

- superioritatea în raport cu banii reali, care sunt costisitor de fabricat şi de

întreţinut; de asemenea securitatea şi imposibilitatea falsificării sau

pierderii sunt alte atuuri ale banilor electronici.

Banii electronici pot lua diferite forme cum ar fi:

Pagina 79


1. Cartelele, care permit de la plăţile cele mai simple ale convorbirilor

telefonice, până la plăţile oricăror cumpărături intr-un magazin. Aceste

cartele au evoluat către ceea ce numim acum smartcard-uri, cu facilităţi

multiple de plată (cum ar fi cunoscutul MasterCard) realizate după

standardul convenit de consorţiul EMV (Europay, MasterCard şl Visa) şi

bazate pe protocoale criptografice puternice cu chei publice.

2. Sisteme electronice pure, utilizabile în tranzacţiile internet, unde

cumpărătorul şi vânzătorul sunt 2 calculatoare fizice interconectate prin

reţea. Transmiterea banilor electronici de la cumpărător la vânzător este

protejată prin cifrare atât cu criptosisteme convenţionale cât şi cu chei

publice.

Ecash

Tehnologia Ecash reprezintă un exemplu de sistem electronic de

plăţi, care foloseşte poşta electronică. Ea a fost dezvoltată in Olanda, de

către Digicash Co. din Amsterdam, fiind implementată de către bănci din

SUA (Mark Twain Bank of Missouri) şi din Finlanda. Este prima soluţie

totalmente software pentru plăţile electronice. Tranzacţiile se desfăşoară

între cumpărător şi vânzător care trebuie să aibă conturi la aceeaşi bancă.

Cumpărătorii trebuie să înştiinţeze banca că doresc să transfere bani din

conturile lor obişnuite in aşa numitul cont Ecash Mint. În orice moment,

cumpărătorul poate interacţiona de la distanţă, prin calculatorul său şi

folosind un client software, cu contul Mint poate retrage fonduri de aici pe

hard-discul calculatorului său. Formatul acestor fonduri este electronic, suite

de zero şi unu, protejate criptografic. Ca urmare hard-discul cumpărătorului

Pagina 80


devine un veritabil "portofel electronic". Apoi se pot executa plăţi între

persoane individuale sau către firme, prin intermediul acestor Ecash.

Ecash are un caracter privat: deşi banca ţine o evidenţă a fiecărei

retrageri Ecash şi a fiecărui depozit Mint, este imposibil ca banca să

stabilesc utilizarea ulterioară a Ecash. Această proprietate se datorează

folosirii unor criptosisteme cu chei publice RSA, cu o lungime a cheii de

768 biţi. Pe lângă anonimitatea plăţilor, Ecash asigură şi nerepudierea, adică

acea proprietate care permite rezolvarea neambiguă a oricăror dispute între

cumpărător şi vânzător privind recunoaşterea plăţilor. De asemenea, prin

verificare în baza de date a băncii, este împiedicată orice dublă cheltuire a

Ecash.

În sinteză, un sistem electronic de plăţi poate fi definit ca ansamblul

de tranzacţii cerute de:

1. conversia banilor numerar (cash sau din cont) în bani electronici şi invers

2. transferul banilor electronici între utilizatorii care folosesc sistemul.

2.3. Dispozitive utilizate in sistemele electronice de plăţi

Interacţiunea reală (fizică) într-un sistem electronic de plăţi constă în

tranzacţiile care se desfăşoară între anumite dispozitive care implementează

entităţile implicate în sistem.

Portofelul electronic (Electronic Wallet) este cel care implementează

purtătorul de bani electronici. EI este folosit de către cumpărător pentru

stocarea de bani electronici. Structura sa hardware este dependentă de

protocoalele criptografice care implementează tranzacţiile EPS, fiind mai

frecvente următoarele configuraţii fundamentale:

Pagina 81


Structură de tip Personal Computer, in care utilizatorul are acces

complet la resursele hard şi soft ale dispozitivului. Arhitectura, tipică

pentru un PC cu resurse limitate de tip calculator de buzunar (hand-held

computer), cuprinde: unitate centrală în jurul unui microprocesor pe 8

biţi, memorie RAM între 256 bytes şi 2 kbytes, 8-10 kbytes EPROM, 2-

10 kbytes EEPROM, dintre care zona care conţine cheile secrete ale

dispozitivului trebuie să aibă restricţii de acces. Interfaţa cu utilizatorul

este formată dintr-o tastatură şi un display. Conectarea la punctele de

acces ale EPS se face de obicei printr-o legătură serială în infraroşu.

Acest tip de structură dezavantajează băncile, neliniştite de controlul total

al utilizatorului asupra resurselor dispozitivului de plată.

Structură sensibilă la deschidere (temper-proof resistant), numită

cartelă inteligentă (smartcard). Aceasta se prezintă sub forma unui chip

incorporat intr-o cartelă de plastic şi cuprinde: un microprocesor de 8 biţi,

memorie RAM de 256 bytes, 8 kbytes EPROM, 8 kbytes EEPROM.

Comunicaţia cu punctul de acces se face prin contact direct cu cititorul de

cartelă. Utilizatorul nu are acces la resursele hard şi soft, fapt ce

avantajează băncile. Securitatea unor astfel de dispozitive se bazează pe

presupunerile criptografice făcute asupra protocoalelor precum şi pe

imposibilitatea deschiderii smartcard-ului şi a efectuării unui "reverse-

engineering" asupra software-ului său.

Structură de tip portofel electronic cu observator (electronic wallet

with guardian) care cumulează avantajele structurilor anterioare,

ajungând la un compromis intre interesele băncii şi ale posesorului.

Arhitectura dispozitivului cuprinde 2 microcalculatoare care comunică pe

timpul desfăşurării tranzacţiilor. Primul microcalculator, al utilizatorului,

Pagina 82


numit şi portmoneu, are sarcina să comunice cu punctul de acces al EPS.

EI este de fapt de forma unui calculator de buzunar cu tastatură şi

display. Cel de-al doilea microcalculator, numit şi observator sau prin

abuz de limbaj smartcard serveşte interesele băncii. EI este introdus în

interiorul primului calculator. În timp ce calculatorul utilizatorului

permite să se controleze corectitudinea tranzacţiilor, calculatorul

observator previne dubla cheltuire a banilor electronici, avizând fiecare

tranzacţie făcută de primul calculator.

Punctul de vânzare (POS- Point of Sale) implementează registrul de casă,

care reprezintă acea entitate care stochează temporar la vânzător bani

electronici. Dispozitivul este realizat din punct de vedere tehnic ca o

structură de tip PC. având ca interfeţe atât o legătură serială în infraroşu, cât

şi un cititor de smartcard.

Distribuitorul de bani electronici (Electronic Money Dispenser) este

dispozitivul prin care se încarcă bani electronici in portofelul electronic al

cumpărătorilor. Dintre soluţiile tehnice folosite pentru implementarea sa

amintim:

Distribuitor cont-bani electronici, soluţie care permite incrementarea

valorii din portofel pe baza retragerii unei sume de bani reali din contul

deschis de cumpărător. Distribuitorul este prevăzut cu o legătură serială

în infraroşu sau pentru cititor de smartcard. Distribuitorul este conectat în

reţea cu calculatoare care deservesc diferite bănci emitente de bani

electronici.

Distribuitor carte de credit-bani electronici, soluţie care permite

incrementarea valorii din portofel pe baza creditării cumpărătorului de

către o casă de credit. Distribuitorul este prevăzut cu un dispozitiv de

Pagina 83


citire in care se introduc cartelele de credit (magnetice) ale

cumpărătorilor. De asemenea mai există un canal infraroşu şi de

smartcard pentru conectarea portofelului. În acest caz distribuitorul nu

trebuie să fie conectat in reţea cu calculatoarele băncilor.

Distribuitor numerar-bani electronici, soluţie care permite incrementa. a

valorii portofelului pe baza colectării de la cumpărător a unei sume cash.

2.3. Mecanisme de securitate

Au fost introduse mai multe mecanisme de securitate, folosite

individual sau combinat pentru a construi servicii de securitate. De exemplu,

serviciul de ne-repudiere cu probarea livrării poate fi dezvoltat utilizând o

combinaţie a mecanismelor de integritate a datelor, semnătură digitală şi

notariat. În plus, un mecanism se poate baza pe un alt mecanism. De

exemplu, mecanismul de autentificare a schimbului poate folosi mecanismul

de criptare şi uneori mecanismul de notariat, care presupune o a treia

"persoană", de încredere.

1. Mecanismul de criptare are ca scop transformarea datelor astfel încât ele

să devină de neînţeles (neinteligibile) pentru orice observator. Numai

entitatea autorizată poate să le citească, deţinând o cheie secretă pentru a le

putea descifra. Acest mecanism este folosit pentru a construi servicii cum ar

fi confidenţialitatea datelor. Se acceptă în criptare algoritmi simetrici sau

nesimetrici (cu chei publice).

2. Mecanismul de semnătură digitală asigură că datele pot fi produse numai

de către semnatar, reprezentând un mijloc de autentificare atât a emiţătorului

cât şi a mesajului propriu-zis. Printre numeroasele ei aplicaţii, semnătura

Pagina 84


digitală stă şi la baza securităţii cartelelor inteligente. Spre deosebire de

semnătura olografă, care identifică doar emiţătorul, semnătura digitală

furnizează şi mijloace de asigurare asupra integrităţii conţinutului mesajului

electronic recepţionat. Semnătura digitală reprezintă o mică cantitate de date

memorate pe mediul electronic şi care se transmite odată cu mesajul. Ea este

produsă prin anumite calcule făcute de către emiţător, pe baza unei chei şi a

conţinutului mesajului. Acest proces se numeşte funcţia de semnare. La

recepţie, printr-o funcţie de verificare, se face un alt set de calcule asupra

semnăturii şi mesajului, constatându-se sau nu valabilitatea semnăturii.

Există în aceste calcule nişte parametrii numiţi chei, care diferă de la o

semnătură la alta şi care sunt specifici celui care produce semnătura.

Producerea semnăturilor digitale se poate baza atât pe criptosisteme

simetrice

cât şi pe cele cu chei publice.

Metodele de semnătură digitală cu sisteme cu chei secrete (simetrice)

Folosesc aceiaşi cheie atât la semnare cât şi la verificare. În cadrul

funcţiei de semnare, mesajul este cifrat folosind cheia secretă drept

parametru. La verificare, folosind aceiaşi cheie secretă şi mesajul in clar, se

dă verdictul de valid sau invalid asupra semnăturii digitale recepţionate.

Dezavantajul acestei metode constă în necesitatea stabilirii şi distribuţiei

prealabile a cheii secrete între emiţător şi receptor.

Metodele de semnătură digitală cu chei publice (asimetrice), (ilustrate în

figura 3)

Folosesc la semnare cheia secretă a emiţătorului iar la verificare

cheia publică a acestuia. Ca urmare, o semnătură poate fi produsă doar de

către emiţătorul autentic, singurul care cunoaşte cheia secretă, dar poate fi

Pagina 85


verificată de orice persoană care cunoaşte cheia publică a emiţătorului. O

semnătură digitală se realizează folosind un sistem criptografic cu chei

publice şi o funcţie de dispersie (hash). Funcţia de dispersie este folosită

pentru a calcula o valoare rezumat (digest) care depinde de toţi biţii

mesajului ce va fi semnat. Pentru o astfel de funcţie, cum este de exemplu

cea cunoscută sub numele de MDS, proiectată de Rivest, trebuie să fie

imposibil din punct de vedere al calculelor să se construiască 2 mesaje

distincte care să aibă aceeaşi valoare rezumat; acest lucru face din rezumat o

"amprentă" a mesajului. Utilizatorul emiţător semnează mesajul prin cifrarea

rezumatului cu cheia sa privată. Folosind un algoritm cu chei publice

cunoscut, cum este RSA (Rivest-Shamir-Adleman), semnătura poate fi

validată apoi la receptor folosind doar cheia publică a emiţătorului. La

recepţie, se calculează din nou rezumatul mesajului primit, se descifrează

semnătura primită cu cheia publică a emiţătorului şi apoi se compară cele 2

rezumate. Dacă ele sunt identice, semnătura este validă.

Producerea semnăturilor digitale la cartelele inteligente

În cazul sistemelor de plăţi electronice, semnăturile digitale sunt

realizate după o procedură puţin diferită. În primul rând, dacă s-ar folosi

sistem criptografic simetric, ar exista un risc al desconspirării cheii secrete

de verificare care este memorată în echipamentul vânzătorului. De aceea,

acest echipament trebuie protejat cu un modul de protecţie a cheii, care să

poată fi controlat doar de către furnizorul echipamentului. Se preferă

sistemele cu chei publice, care trebuie să memoreze la terminal doar cheia

publică. Însă aceste sisteme creează probleme in EPS (Electronic Payment

Systems), deoarece cer un volum de calcule destul de mare, care se fac lent

pe un dispozitiv cu putere de calcul redusă, cum este cartela inteligentă. În

Pagina 86


plus, cartela inteligentă expune riscului desconspirării cheii secrete pe care o

are memorată. De aceea, funcţia de semnare (numită aici transportul

semnăturii) este împărţită în 2 subfaze :

1) prima - presemnătura, partea intensivă a creării semnăturii, are loc

o singură dată, în afara cartelei inteligente; rezultatul acestei faze, specific

pentru cartelă şi proprietarul ei, este transportat apoi şi memorat în cartela

inteligentă

2) a doua - completarea semnăturii, care cere resurse modeste, se face

în cartela inteligentă şi este dependentă de mesajul semnat.

Verificarea semnăturii se face în mod obişnuit, intr-o singură fază.

Utilizarea semnăturilor digitale la cartelele inteligente

Furnizorul cartelei inteligente, de obicei banca, creează presemnătura

specifică unei persoane, printr-un proces off-line. Este ca şi când banca ar da

persoanei nişte cecuri electronice în alb. Pentru crearea lor, banca foloseşte

cheia sa secetă şi apoi le memorează pe cartelă. În timpul unei tranzacţii de

plată, cartela transformă cecul într-unul completat cu valoarea plăţii. Apoi

vânzătorul, la terminalul său, verifică semnătura cecului cu cheia publică a

băncii, cheie care este memorată în terminalul său. Firma DigiCash a

dezvoltat o tehnică de compactare prin care se pot memora in memoria

nevolatilă a cartelei (1k EEPROM) sute sau chiar mii de cecuri.

O altă variantă de folosire a sistemelor cu chei publice în cartelele

inteligente, preconizată pentru viitorul imediat, este bazată pe conceptul de

transport de monedă. În cadrul cartelei există un contor balanţă, care poate fi

incrementat de către bancă. Atunci când cumpărătorul face o plată pe baza

cartelei, va semna suma (monedele) cu cheia secretă existentă pe cartelă.

Deoarece cartela deţine 2 informaţii senzitive, valoarea balanţei şi cheia

Pagina 87


secretă, ea trebuie să fie rezistentă la deschidere. Vânzătorul, prin terminalul

existent in magazin, va verifica autenticitatea monedelor, folosind cheia

publică. Mai sigure, sistemele de plăţi bazate pe transportul de monedă

electronică au un mare viitor.

3. Mecanismul de control al accesului controlează accesul entităţilor la

resurse şi se poate baza pe una sau mai multe din următoarele soluţii:

Listă/matrice a drepturilor de acces(entitate, resursă, drept)

Parole

Capabilităţi

Etichete de securitate

Durata accesului

Timpul de încercare a accesului

Ruta (calea) de încercare a accesului.

4. Mecanismul de integritate a datelor împiedică modificarea, ştergerea sau

amestecarea mesajelor pe durata transmisiei. Acest mecanism implică două

proceduri: una la recepţie şi o alta la expediţie. Expeditorul adaugă la

unitatea de date o informaţie care depinde numai de datele transmise (o

sumă de control, cifrată sau nu). La recepţie, se generează aceeaşi sumă de

control care se compară cu cea primită.

5. Mecanismul de autentificare mutuală este folosit pentru a se dovedi,

reciproc, identitatea entităţilor. Pot fi folosite parole şi tehnici criptografice

(parole cifrate, cartele magnetice sau inteligente, caracteristici biometrice,

biochimice). Când sunt folosite tehnicile criptografice, acestea sunt deseori

combinate cu protocoale cu interblocare, "hand-shaking", pentru protejare

Pagina 88


împotriva înlocuirii (reluării). Principiul este următorul: entitatea A trimite

identitatea sa (cifrată sau nu) entităţii B, care generează o valoare aleatoare

şi o trimite (cifrat sau nu) lui A. A trebuie să cifreze data aleatoare cu cheia

privată şi să o trimită lui B, care apoi verifică corectitudinea acesteia.

6. Mecanismul de notariat stabileşte o a treia parte (notar), in care au

încredere entităţile, care asigură garanţii în privinţa integrităţii, originii,

timpului sau destinaţiei datelor. Atunci când este folosit acest mecanism,

datele sunt comunicate prin notar.

2.4.Plãţi online în România

Deşi încã timid şi folosindu-se de tot felul de artificii pentru a suplini

carenţele de legislaţie circumspecte multor români în faţa tehnologiilor de

ultimã orã (altele decât GSM-ul), comerţul electronic a stabilit un cap de pod

şi în România, în ţara noastrã funcţionând deja câteva zeci de magazine

virtuale.

În curând, orice român va putea cumpãra de pe Internet mãrfuri dintre

cele mai diverse, chiar dacã nu dispune de un cont la vreo bancã sau de unul

din cardurile lansate pânã acum pe piaţã, fãrã a fi nevoit nici mãcar sã

meargã la poştã pentru a plãti acolo tot ce a cumpãrat on-line Toate acestea,

graţie unei idei care rezolvã problemele pe care le ridicã legislaţia

incompletã din domeniul bancar, care pentru moment nu permite decontarea

on-line a plãţilor, deci nici forma deja clasicã de comerţ electronic, care

funcţioneazã în Occident.

Pagina 89


Cardul Kappa

Kappa, unul dintre cunoscuţii furnizori de servicii de Internet din

Bucureşti, are deja un proiect care, pânã în vara anului 2000, ar putea

permite plata cãtre orice magazin virtual, prin intermediul aşa-numitelor

“Karduri Kappa”.

Din perspectiva utilizatorului, deschiderea unui “Kont în Kdolari” este

o operaţiune simplã, care nu necesitã decât minimul de cunoştinţe necesar

“navigãrii” pe Internet. El va intra pe adresa “kard.avs.ro”, şi va trebui sã

completeze o serie de formulare. Pentru alimentarea Kontului, este suficientã

tastarea unui cod de 16 cifre şi litere pe care îl gãseşte dupã rãzuirea de pe

Kard.

Cel mai simplu exemplu de serviciu care se poate plãti deja cu un

Kard este serviciul de conectare la Internet. Pânã acum, pentru o astfel de

conectare trebuia fãcut un contract, deci un drum obligatoriu pânã la firmã,

plus facturi lunare care trebuiau plãtite, de asemenea la firmã. Asta însemna

o problemã destul de serioasã, motiv pentru care mulţi clienţi au renunţat la

acest tip de serviciu, fie pentru cã le consuma prea mult timp, fie pentru cã

nu aveau efectiv cum sã facã aceste drumuri pânã la sediul unei anumite

companii. Acum, cu un card cumpãrat de la un magazin, oricine îsi poate

deschide direct contul Internet, fãrã limitãri de timp şi fãrã formalitãţi.

Kappa oferã deja, prin site-ul sãu, oserie de servicii de consultanţã.

Pentru aceste servicii, plãţile pot fi fãcute din Kont, fãrã a mai fi necesar un

drum pânã la cabinetul de consultanţã – fie ea financiar-contabilã, juridicã

sau chiar psihologicã.

Ce altceva va mai putea plãti însã un utilizator de card?

Pagina 90


Pentru început, Kappa negociazã cu serviciile de distribuţie online ale

editurilor Teora şi Nemira, precum şi cu toate companiile de computere care

vând online (Flamingo, Tape, Best etc.), pentru ca toţi titularii unui Kont sã

poatã plãti direct prin Internet produsele comandate. În plus, va fi posibil sã

comanzi pizza, sau sã-ţi cumperi casete sau CD-uri muzicale, ba chiar sã faci

rezervãri de zboruri la agenţiile de voiaj, totul prin Internet. Cei de la Kappa

intenţioneazã, de asemenea, sã faciliteze românilor şi achiziţionarea de cãrţi

sau alte produse disponibile pe celebrul site Amazon.com, însã distanţa mare

şi taxele poştale aferente ubei astgel de expediţii sunt încã o problemã.

Conform proiectului, plãţile ce pot fi efectuate online în Kdolari nu vor

putea depãşi suma aflatã în Kont. Întrucât nu este vorba de un cont de credit

ci de unul de debit, în cazul în care cineva doreşte sã cumpere mai multe

produse sau unul singur mai scump, fie îşi alimenteazã Kontul în mod

corespunzãtor, fie apeleazã la metodele tradiţionale de platã.

Kappa are în acest moment aproximativ 2.000 de clienţi pentru

serviciile de dial-up şi alţi 500 pe linii dedicate în Bucureşti, însã îşi extinde

aria de acoperire şi în restul ţãrii (Braşov, Oradea). În plus, Kappa va

negocia înţelegeri cu alţi furnizori de Internet din Bucureşti şi din provincie,

în urma cãrora plãţile prin Kdolari vor deveni posibile aproape de oriunde în

ţarã. Firma conteazã, de asemenea, pe cei 20.000 de utilizatori ai serviciului

de e-mail gratuit, care sunt potenţiali cumpãrãtori de karduri.

Pagina 91


BIBLIOGRAFIE

♦Paul Bran-“Relatii valutar-financiare internationale”, - Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1990♦Paul Bran-“Relatii financiar-monetare internationale” -Editura economica, Bucuresti, 1995,♦Constantin Floricel –“Relatii si tehnici financiar monetare internationale” -Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994♦Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel –“Moneda credit banci” - Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1997♦Cezar Basno, Nicolae Dardac –“Operatiuni bancare” -Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994♦Vasile Dedu –“Gestiunea Bancara” -Centrul editorial-poligrafic ASE, Bucuresti, 1994♦Ioan Popa-“Tranzactii comerciale internationale” -Editura economica, Bucuresti, 1997♦Edward G. Hinkelman – “Plati internationale “- Editura Teora , Bucuresti, 2001♦ Analele BCR♦ Revista Bancii- colectia 2000-2002♦ www.kappa.ro

BILBIOGRAFIE

Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel –“Moneda credit banci” , Editura didactica si pedagogica, Bucuresti,1997

Ioan Popa - Tranzacţii Comerciale Internaţionale , Editura Economicã , Bucureşti , 1997

Pagina 92


Colectia „ Revista Bancii” editata de BCR – anii 1999-2001 www.no-cash.ro www.bcr.ro www.ziarulfinanciar.ro

Pagina 93

lucrare licenta

Documents