1.INTRODUCERE

Scopil proiectului de față îl reprezintă analiza producerii energiei electrice prin

metode neconvenționale punând accent pe utilizarea centralelor electrice solare.

În present, omenirea, confruntată cu o criză energetic, își îndreaptă atenția către

sursele primare de energie și reconsider utilizările posibile și rentabile ale energiei solare.

Ultimele realizări și cercetări transform energia solară, eoliană și o gamă largă de

resurse reutilizabile în opțiuni energetic viabile din punct de vedere economic. Energia solară

este mai abundentă decât oricare din resursele energetic folosite astăzi, iar prețutile lor in

scădere le vor face competitive în viitorul apropiat.

Prin monitorizarea centralei solare a Facultății de Inginerie Electrică București se vor

tine cont de efectele favorabile:

Scade consumul de combustibil și de energie electrică;

Scad pierderile de căldură;

Crește confortul termic al consumatorilor;

Se reduc emisiile de gaze.

1.1 GENERALITĂȚI

La nivel mondial, în acest moment, principal resursă energetică (aproximativ 70%) o

constituie combustibilii fosili: cărbune, gaz, petrol, reziduuri combustibile. O altă parte este

reprezentată de energia produsă în hidrocentrale și în central nucleare. Din totalul energiei

consumate, aproximativ o treime este utilizată sub diverse forme pentru încălzirea locuințelor

și pentru producerea de apă caldă menajeră.

La ritmul actual de creștere a populației și al dezvoltării tehnologice, este clar că

cererea de resurse ieftine și utilizabile la scară largă crește foarte mult. De asemenea, s-a

dovedit utilizarea resurselor clasice prezintă anumite efecte negative (emisiile de noxe, riscuri

de accidente efectul de seră, dependența de resurse și rețele commune, costuri tot mai mari).

Utilizarea Energiei solare

IndustrieAgricultură

-Uscătorii-Cuptoare-Încălzitoare-Distilerii-Transformarea în energie mecanică și electrică

Utilizări casnice

-Climatizare pe timp de vară sau iarnă-Frigidere solare-Apă menajeră caldă-Sobe de gătit-Pile solare

Utilizări cosmice

-Flolosirea unor nave cosmice cu pânze

solare

Prin urmare este nu numai interesant, ci chiar obligatoriu, să găsim și să promovăm

noi tehnologii privind utilizarea resurselor energetic neconvenționale (solară, eoliană,

geotermală).

Energia obținută prezintă o întreagă serie de avantaje în raport cu cea obținută din

surse clasice:

Este în totalitate ecologică, nu emite noxe, nu produce reziduri;

Este practice inepuizabilă;

Nu implică instalații de prelucrare sau transport a resurselor, înainte de

utilizare;

Energia solară cu ajutorul diverselor instalații se utilizează in toate domeniile de

activitate și pentru diferite procese cum ar fi: cel mai răspândit pentru încălzirea apei

menajere, pentru producerea de current electric, pentru escarea lemnului, pentru

desalinizarea apei, etc.

Fig. 1.1 Domenii de utilizare a energiei solare

IMAGINI INSTALAȚII TEMPERATURI DOMENIU

Colector plan 100oC

-încãlzire

-preparat apã caldã

-uscare

-desalinizare

Colector cu concentrator cilindrico-parabolic

300-500oC -de producere a apei

fierbinţi şi a aburului

Colector cu concentrator de rotație

600-900oC

-procese tehnologice

de descompunere a

unor substanţe pentru

producere de lucru

mecanic şi energie

electricã

Sisteme de concentrare a radiației cu heliostate și receptor turn

3000-5000oC

-pentru determinarea

performanţelor

diferitelor materiale la

temperaturi înalte

Fig. 1.2 Domenii de utilizare a principalelor tipuri de instalații solare

2. ENERGIA SOLARĂ

2.1. Definiția și utilizarea energiei solare

Energia solară se referă la o sursă de energie reânnoibilă care este direct produsă prin

lumina și rotația solară.

Aceasta poate fi folosită să:

Genereze electricitate prin cellule solare;

Genereze electricitate prin central electrice termale;

Genereze electricitate prin turnuri solare;

Încălzească blocuri, direct;

Încălzească blocuri, prin pompe de căldură;

Încălzească blocuri, prin cuptoare solare.

Instalațiile solare sunt de 2 tipuri: termice și fotoelectrice.

Instalațiile termice ajută la economisirea gazului metan, în proporție de 75% pe an.

Instalațiile fotoelectrice produc energie electric gratis (cu lumina soarelui).

Panourile solare fotoelectrice produc energie electric 4h/zi (calculul se face pe minimum

orele de lumină iarna). Ziua, timp de 4 ore, (iarna 1,5 ore) aceste panouri solare produc

energie electric și în același timp înmagazinează energie în baterii, pentru a fo folosită

dealungul nopții, la casele isolate, fără legătură la rețeaua electric națională.

Spre deosebire de panourile solare fotovolatice panourile solare termice sunt instalații ce

captează energia conținută în razele solare și o transform în energie termică. Deoarece

aproape întreg spectrul radiației solare este utilizat pentru producerea de energie termică,

randamentul acestor panouri este ridicat, fiind în jur de 60%-75% raportat la energia razelor

solare incidente (200-1000W/m2 în Europa, în funcție de latitudine, anotimp și vreme).

Un panou solar fotoelectric spre deosebire de un panou solar termic, transformă energia

liminoasă din razele soarelui direct în energie electric. Componentele principale ale panoului

solar rprezintă celulele solare.

Panourile solare se utilizează separate sau legate în baterii pentru alimentarea

consumatorilor independenți sau pentru generarea de current electric ce se livrează în rețeaua

publică.

Un panou solar este caracterizat prin parametrii săi electrici cum ar fi tensiunea de mers

în gol sau curentul de scurtcircuit.

Pentru a îndeplinii condițiile impuse de producerea de energie electrică, celulele solare se

vor amplasa în panouri solare utilizând diverse materiale, ceea ce va asigura:

Protecție transparent împotriva radiațiilor și intemperiilor

Legături electrice robust

Protecția celulelor solare rigide de acțiuni mecanice

Protecția celulelor solare și a legăturilor electrice de umiditate

Asigurarea unei răciri corespunzătoare a celulelor solare

Protecția împotriva atingerii a elementelor component conducătoare de

electricitate

Posibilitatea manipulării și montării ușoare

Se cunosc diferite variante de construcție a modelelor existente de panouri solare. În

continuare descriem construcția modelului cel mai răspândit în momentul de față.

Energia solară are o serie de calități remarcabile ( este gratuită ca fosrmă de energie

primară, se găsește în cantități nelimitate), dar are și unele dezavantaje fiind influențată de

condiții geografice si meteorologice care nu pot fi schimbate).

2.2 Reciclare

Cu toate că durata de viață a panourilor solare este de 20-40 ani, în present se

acumulează déjà deșeuri de ordinal sutelor de tone annual (2004). Pe plan mondial, singura

instalație pilot de reciclare a celulelor solare de siliciu cristalin se află în Freiberg-Germania.

Aici la o temperatură de 600oC se ard materialele sintetice incluse în panouri, rezultând sticlă,

metal, material de umplere și cellule solare. Aceste celule pot fi reutilizate după prelucrare cu

pierderi minime de material.

2.3 Caracteristici ale energiei solare

Soarele este la originea tuturor formelor de energie pe care le-au descoperit și de care

s-au servit oamenii. Energia solară se poate transforma în alte forme de energie precum :

energie mecanică, termică sau electrică.

Particlularitățile și dificultățile de folosire a acestei energii dotorate caracteristicilor cu

totul diferite de alte energii ar fi: resursa inepuizabilă, nepoluantă și disponibilă practice pe

întreaga suprafață a globului, dar difuză, cu o densitate mică pe suprafață, variabilă după

anotimp și nebulozitate și intermitentă cu alternanțe noapte/zi.

În cazul sistemului pasiv, însăși structura locuinței servește drept collector și rezervor

de căldură solară.

Sistemul active îndeplinește aceleași funcții cu ajutorul unei pompe și altor dispositive

special. Căldura solară este absorbită de colectoarele montate pe acoperișul casei. O rețea de

țevi metalice străbate interiorul colectoarelor și comunică cu un rezervor de apă. Apa ajunsă

în porțiunile de țeavă din interiorul colectoarelor se încălzește și ajunge apoi din nou în

rezervor. De aici ea este recirculată prin conducte în întreaga casă.

În România, preocupările în domeniul energiei solare au acumulat în anul 1979, prin

implementarea pe scară largă a diferitelor aplicații de utilizare a energiei solare, ca de

exemplu: sisteme de preparare a apei calde de consum pentru clădiri de locuit-Timișoara fiind

primul oraș în care, un întreg cartier ”Zona Soarelui” a fost prevăzut cu acste gen de instalații

–hoteluri pe litoralul Marii Negre; sisteme de apă caldă pentru agricultură sau industrie, etc.

După un declin datorat tehnologiilor greoaie, a costurilor ridicate pentru material, exploatare

și întreținere, în present, activitatea în domeniul energiei solare cunoaste un reviriment

datorită noilor descoperiri tehnice și tehnologice.

Câteva exemple de sisteme pentru valorificarea energiei solare, sunt reprezentate de:

Sisteme pentru prepararea apei calde de consum la clădiri de locuit și hoteluri (Beta si

Gama din Costinești, pe litoralul românesc);

În localitatea Pleși județul Alba, funcționează o central cu energie solară și eoliană,

constând în 8 module fotovoltaice de 53 W fiecare și o turbină eoliană de 1000W,

pentru utilități casnice;

În localitatea Surducel județul Bihor, functioneaza o centrală cu energie solară și

eoliană, cu 8 module de fotovoltaice de 53 W fiecare și o turbină de 3000W, pentru

utilități gospodărești.

România dispune de un potențial de energie solară datorită amplasamentului geografic

și condițiilor climatice favorabile. Zonele cu flux energetic solar important (1450-1600

kWh/m2 pe an), sunt: Dobrogea, Delta Dunării și Litoralul Mării Negre. Zonele ce dispun

de fluxuri energetice solare medii anuale cuprinse între 1350-1450 kWh/m2pe an sunt:

Câmpia Română, Câmpia de Vest, Banat și o parte din Podișurile Transilvaniei și

Moldovei.

Soarele este o sferă de 695.000km, având o densitate medie de 1400kg/m3, iar masa

lui reprezintă 99,85% din masa totală a sistemului solar. Elementele care predomină în

masa Soarelui sunt hidrogenul și heliul. În interiorul Soarelui au loc reacții nucleare:

hidrogenul se transformă în heliu eliberând 4 milioane de tone de energie-masă pe

secundă. Ca urmare a acestor reacții temperatura lui din interior atinge valori de 20 x

106K, iar la suprafață, temperatura este de circa 5.762K.

Din punct de vedere energetic, partea cea mai importantă a energiei solare din afara

atmosferei se găsește în intervalul spectral 0,20-3,0µm. În acest interval, este emisă

aproximativ 97% din energia totală, iar diferența de 3% este emisă în banda de emisie

cuprinsă între 1010 și 103m.

Pe plan mondial, preocupările pentru valorificarea energiei solare sunt prezentate de

obiective ca: stațiile de pompare din Senegal, Mali, Volta Superioară sau Niger; farul din

Shanghai; desalinizarea apei în Sudan și Orientul Mijlociu; avioane solare, automobile

automate care utilizează panouri solare și chiar centrale solare spațiale.

2.4 Descrierea sistemelor solare de încălzire a aerului

Sistemul solar de încălzire a aerului constă din două elemente componente: colectorul

solar montat pe unul din pereții clădirii orientat spre ecuador, un ventilator și un sistem de

distribuție a aerului instalat în interiorul clădirii.

Aerul pătrunde prin orificiile mici ale colectorului solar vopsit negru și se încălzește

pe măsură ce avansează între suprafețele panoului. Aerul pătruns în cavitatea dintre

colectorul 46 solar și peretele clădirii este introdus în clădire. Se obține o eficiență mare

deparece suprafața colectorului solar are temperatura cu doar câteva grade mai mare decât a

aerului exterior. Deci are loc o pierdere mică de căldură și cea mai mare parte a radiației

solare este folosită pentru încălzirea aerului.

În cazul utilizării pentru ventilație, un termostat care sesizează temperatura exterioară

controlează cele două poziții ale clapei. Termostatul este programat să deschidă clapeta (când

temperatura exterioară este suficientă pentru a opri încălzirea clădirii, în mod normal mai

mare de 15-20oC).

Sistemele solare de încălzire a aerului pot reduce consumul de energie convențională

în trei moduri, în funcție de aplicație:

- colectarea energiei solare pentru încălzirea solară a aerului introdus în clădiri;

- pentru recuperarea pierderilor de căldură a pereților dinspre ecuator (căldura

pierdută prin pereții clădirii este recuperată de aer și reintrodusă în clădire)

- destratificarea aerului în clădirile înalte.

2.5 Concluzii

Utilizarea energiei solare oferă o serie de avantaje, ca resursă inepuizabilă, nepoluantă

și disponibilă practic pe suprafețe foarte întinse ale globului terestru. Cu toate acestea,

extinderea valorificării energiei solare întâmpină unele dificultăți, datorită nebulozității

intermitente (schimbarea anotimpului și alternanța zi/noapte), oscolații în intensitatea acestei

surse, dificultăți în captarea și stocarea energiei solare.

3. PRODUCEREA DISTRIBUITĂ DE ENERGIE ELECTRICĂ

3.1 Definiția producerii distribuite de energie electrică

Producerea distribuită de energie electrică (DG) este un concept care se dezvoltă din

ce în ce mai mult în următorii ani în contextul dezvoltării infrastructurii pieței europene de

energie. Ea se caracterizează prin posibilitatea de a fi dispersata geografic, având capacitate

de mică putere instalate și utilizând în principal sursele regenerabile de energie și

congenerare.

3.2 Avantajele producerii distribuite de energie electric

Tehnologii aferente producerii distribuite au potențial de a contribui la reducerea

emisiilor de CO2 și la economii de energie, în scopul îndeplinirii tintelor fixate de Uniunea

Europeană în cadrul protocolului de la Kyoto pentru reducerea emisiilor cu 8% până în 2008-

2010 (față de 1990) și creșterea contribuției surselor regenerabile de la 14% la 22% din

consumul de energie electric, până in 2010.

În general, DG conduce la reducerea pierderilor de energie aferente rețelelor de

transport și contribuie la evitarea ”congestiei” în tețelele existente, și există premise pentru

îmbogățirea calității și fiabilității energetice. Din punct de vedere al investitorului, în general,

este mai ușor de găsit locații pentru amplasarea surselor regenerabile cecât pentru o centrală

clasică, iar investiția și riscul sunt mai reduse.

În plus, producerea distribuită de energie face posibilă utilizarea surselor regenerabile

de energie, oferind alternative la extinderile rețelelor existente în zonele rurale sau mai puțin

populate sau pot contribui la satisfacerea rapidă a cererii de energie elctrică în continuă

creștere în zonele urbane. Alte beneficii suplimentare se referă la dezvoltare, sistemele

energetic performante pentru comunitățile locale și crearea a locuri de muncă.

În România potențialul annual al SER, potrivit datelor communicate de Ministerul

Industriei și Resurselor era estimate în anul 2002 la circa 9 milioane tep energie termică și 65

TWh energie electric tabelul 1, distribuit pe suprafața țării.

Tabelul.3.1 Energie electric și energie termică distribuite pe suprafața țării

Sursa Energie electric (tWh) Energie termică (tep)

Energie solară 1,2 1,4·106

Energie Eoliană 23 -

Energie hidro, din care

Micro-hidro

40

6

-

-

Biomasa - 7,6·106

Energie geotermală - 0,17·106

TOTAL 64,2 9,17·106

Din păcate acest potențial este utilizat în extrem de mică măsură, cu excepția energiei

hidraulice și a biomasei (lemn de foc), aceasta din urmă fiind arsă în majoritatea cazurilor în

instalații neperformante energetic.

În ziua de 8 mai 2008, în Palatul Parlamentului, Sala Drepturilor Omului, s-a

desfășurat masa rotundă ”Proiect pilot-Palatul Parlamentului, clădire 0 energie”, o temă care

a suscitat un deosebit interes din partea membrilor CNR-CME, a oficialităților, a presei, a

specialiștilor în domeniu.

Lucrările mesei rotunde au fost deschise de domnul Iulian Iancu, președinte al CNR-

CME care a subliniat importanța deosebită a problemei consumurilor de energie în clădirile

representative, din punctual de vedere al facturii de energie, al reducerii poluării mediului

ambient, dar și pentru a sublinia preocuparea și posibilitatea practică de a asigura

funcționalitatea clădirii, cu un consum practice nul de energie din exterior.

Energia și schimbările climatic prezintă, în present, un interes deosebit prin efectele

asupra mediului și în cele din urmă, asupra evolutiei civilizației umane.Dezvoltarea, în

continuare, a sociatății moderne va necesita practice o dublare a energiei consummate până în

anul 2030, ajungând la 34.000 TWh. Circa o treime din energie se consumă în clădiri, care

au, însă, și cel mai important potențial de economisire. Se apreciază că domeniul

construcțiilor și clădirile pot să-și reducă consumul de energie cu circa 50%, fără a afecta

funcționalitatea acestora. În acest sens, se acordă o atenție deosebită promovării eficienței

energetic la nivelul clădirilor. Certificarea energetic a clădirilor este un pas important în

cunoașterea consumurilor reale și a potențialului de economisire, dar și a încadrării lor în

mediul citadin (apropiere de trasee de transport, alimentare cu unități, asigurare parcare, etc.)

Clădirea Parlamentului , ca o clădire reprezentativă a țării, are un consum de energie

de 6 milioane kWh/an și o factură de 3,2 milioane € pentru utilități, valori egale cu ale unui

oraș mediu din România.

Clădirile reprezintă și o important sursă poluantă, consumand o mare parte dintre

materialele produse și determinând o mare cantitate de deșeuri și ape uzate.

Problemele dezbătute în cadrul mesei rotunde urmează a ghida atât executivul cât si

publicul larg în rezolvarea problemelor legate de eficiență energetic în clădiri. În acest sens,

apare necesară elaborarea unui cadru legal adecvat, astfel încât să asigure atât economisirea

de energie, dar și accesul populației la energia necesară.

O atenție deosebită trebuie acordată materialelor de construcție și a echipamentelor

consumatoare de energie din clădiri. Înlocuirea lămpilor cu incandescență și scoaterea

acestora din circuitul comencial este numai un exemplu de soluții eficiente în clădiri.

Utilizarea lămpilor electrice, eficiente energetic, incluse într-un sistem de management al

iluminatului, care să includă senzori pentru controlul iluminatului poate asigura o important

reducere a consumului de energie pentru iluminatul artificial.

De asemenea, limitarea consumului în pozitia ”de veghe-stand-by” a echipamentelor

electrice din clădiri este una din soluțiile care pot asigura reducerea cu până la 5% a

consumului de energie (la nivelul SUA acest consum corespunde producției a 19

termocentrale cu putere 1000MW).

Standardizarea și etichetarea energetic a echipamentelor din clădiri este o pârghie

important pentru reducerea consumurilor energetic. Soluția ca ultoma tehnologie în domeniu

să devină standard pentru consumul de energie asigură implicarea producătprilor pentru

realizarea echipamentelor cu randament ridicat.

Problemele ridicate de economia de energie în clădiri sunt analizate în toate țările

lumii. O atenție special acordată Chinei și Indiei, țări cu o urbanizare în continuă creștere și

care au reserve mari pentru producerea consumurilor de energie în clădiri.

Proiectarea și realizarea noilor clădiri trebuie să implice prezența inginerilor

proiectanți, a arhitecților, a inginerilor constructori pentru a rezolva li a răspunde, în comun,

de aspectele energetic ale clădirii.

Utilizarea energiilor regenerabile poate asigura o reducere substanțială a energiei

absorbită din rețelele publice. În acest sens, Europa este lider mondial, având déjà o bogată

experiență în domeniu, care poate fi transmisă și celorlalte țări. Încurajarea proiectelor pilot

pentru reducerea consumurilor în clădiri și utilizarea energiilor regenerabile trebuie să intre în

atenția guvernului. S-a dovedit că piața nu poate, ea singură, să ofere soluții pentru rezolvarea

problemelor energetic. Este necesar să fie încurajate investițiile în domeniu, dar și să se

asigure garanții adecvate pentru riscurile acestora.

Acțiunea privind realizarea Parlamentului ca o clădire cu 0 energie, proiect pilot în

România, trebuie să se constituie ca exemplu, care va trebui extins la toate clădirile, pentru a

asigura obiectivul de limitare a poluării mediului ambient și a schimbărilor climatic.

Domnul director general al Global Photovolatic Specialists (GPS) s-a referit la

soluțiile actuale privind utilizarea direct a energiei solare pentru generarea de energie electric.

Soluțiile actuale utilizând siliciu policristalin, siliciu amorf sau film silicon au caracteristici

diferite, din punctual de vedere al randamentuluide vonversie și din punctual de vedere al

costurilor. Soluția cu film dilicon are cele mai mari perspective, utilizând puțin siliciu și

oferind cele mai bune condiții de conversie a energiei solare. Studiile actuale urmăresc

depășirea unor dificultăți tehnologice, creșterea randamentului de conversie (până la 15% în

sisteme industriale), reducerea costurilor (până la sub 1 €/W). Reducerea costurilor va asigura

competitivitatea energiei generată în celulele fotoelectrice și realizarea centralelor

fotoelectrice mari, pe terenuri neutilizate în agricultură.

O atenție deosebită se acordă cercetării științifice și elaborării tehnologiei de obținere

a siliciului. A fost dezvoltată o metodă eficientă prin utilizarea rezidurilor vegetale din care se

poate extrage siliciu cu puritate de 99,9999%. Dintr-o tonă de rezinuuri vegetale se obțin

circa 100Kg siliciu. Studiile, aflate în derulare, urmăresc dezvoltarea unor metode innovative

de producer a siliciului și reducerea prețului acestuia pe piață.

Noile soluții pentru producerea siliciului și realizarea panourilor fotoelectrice oferă

noi perspective privind elaborarea de proiecte de utilizare direct a energiei solare pentru

producerea de energie electric în clădiri.

Domnul professor Aureliu Leca, șeful catedrei UNESCO din Universitatea

Politehnică București, a abordat problema deosebit de important a încălzirii clădirilor în

sistemul centralizat, din surse cu cogenerare. Analiza principalilor factori care au determinat

eficiența redusă a sistemelor de încălzire din clădiri, precum și aspect legate de

suportabilitatea costurilor au condus la debranșarea consumatorilor și o utilizare ineficientă a

surselor de căldură.

O legislație adecvată care să prevadă reabilitarea termică a clădirilor și utilizarea

surselor eficiente de căldură ar putea conduce la importante economii de energie, cu

asigurarea confortului termic în clădiri.

Pașii făcuți până în present, prin reabilitarea termică a circa 20 clocuri din cele peste

85.000 în țară, sunt insuficienți pentru a reduce pierderile energetic, deosebit de mari din

clădiri. Programul termoficare 2008, prelungit până în 2015, prin care se propunea reducerea

consumului de energie din clădiri până la 104…112kWh/m2 și an, nu a produs încă rezultate

practice, pierderile foarte mari din sistemele de încălzire (35…77%) fiind, în continuare,

suportate de beneficiarii serviciului.

Reabilitarea termică a clădirilor poate asigura o reducere cu 40…45% a necesarului

de căldură, astefel că potențialul de reducere a consumului de energie în clădiri este deosebit

de important.

Suportabilitatea prețurilor la energie trebuie analizată cu atenție, având în vedere

faptul că, în present, consumatorii din România, pot suporta cel mult 40% din costurile

determinate de încălzirea locuințelor. O utilizare rațională a energiei pentru încălzirea în

clădiri poate fi obținută și prin introducerea tarifului binom care să includă separate costurile

privind serviciul realizat și costurile cu energie livrată.

În intervenția sa , domnul Iulian Iancu a subliniat faptul că actualele sisteme de

încălzire sunt ineficiente și că RADET este o companie nerestructurată. Eficientizarea cladirii

Parlamentului necesită o atenție deosebită acordată încălzirii clădirii si adoptării de soluții

pentru reducerea consumurilor energetic necesare.

Domnul director department Photovolatica, DYNAMICA, s-a referit la soluții

practice pentru implementarea unui sistem de producer a energiei electrice din sisteme

fotoelectrice în clădirea Parlamentului. Studiile effectuate au permis dezvoltarea unor soluții

pentru acoperiș și pentru zona însorită a pereților laterali. Proiectul se referă, inițial, la o

instalație cu puterea de 1MWp, plasată pe acoperișul clădirii și care urmează a produce circa

1000MWh/an cu un randament de circa 18%. În măsura în care vor fi disponibile terenuri

alăturate, proiectul se poate extinde cu circa 30%. Soluțiile moderne incluse în proiect pot

asigura o parte important sin consumul de energie electric al clădirii Parlamentului.

Domnul Olteanu Gheorghe, director general ICEMENERG, a subliniat faptul că

participarea la realizarea proiectului de prefezabilitate pentru Parlament, ca o clădire cu 0

energie, subliniază implicarea ICEMENERG în rezolvarea celor mai importante problem din

domeniul energiei. Soluțiile luate în studiu, având în vedere experiența în acest domeniu,

permit reducerea consumurilor energetic de la 430kWh/m2 și an la circa 84430kWh/m2 și an.

ICMENERG a aplicat la sediul propriu soluții care au condus la o reducere cu peste 50% a

necesarului de căldură, prin măsuri adoptate la nivelul construcției și prin instalarea uneice și

pompe de căldură, și o important reducere a necesarului de energie electric din rețeaua public

prin montarea de instalații fotoelectrice și eoliene.

Cunoașterea celor mai bune soluții tehnologice pe plan mondial asigură elaborarea de

proiecte eficiente și cu costuri reduse.

Domnul Aldo Iacometti, director department Eficiența Energetică din grupul SDI, ca

participant la proiectul clădirii Parlamentului, a subliniat faptul că sistemele fotoelectrice vor

avea o importanță deosebită în viitor, atunci când soluțiile de producere distribuită vor fi

predominante față de soluțiile actuale cu central electrice de putere foarte mare. Apreciază în

mod deosebit inițiativa privind clădirea Parlamentului și consider că o reducere a necesarului

de energie cu 40…60% este posibilă.

Proiectul propus se încadrează în politica Uniunii Europene de realizare a clădirilor

eficiente, ajungandu-se ca în casele ”passive” să se consume 30-40kWh/m2 și an, cu

menținerea gradului normal de confort.

Realizarea clădirilor eficiente energetic este, în present, posibilă. Materialele izolante

există, sistemele controlate de iluminat și ventilație sunt disponibile, iar încălzirea prin podea,

cel mai efficient sistem de încălzire, poate fi realizat practice. Desigur că un rol important îl

au arhitecții, pentru a asigura utilizarea eficientă a iluminatului natural, integrarea panourilor

fotoelectrice în acoperiș și expunerea spre soare a clădirii.

În intervenția sa, domnu director Gheorghe Olteanu a subliniat buna colaborare cu

grupul SDI în domeniul realizării grupurilor eoliene cu ax vertical, care asigură o mai bună

valorificare a vânturilor de viteză redusă. De asemenea, este posibil să fie dezvoltată o linie

de fabricație pentru siliciu cu un consum de circa 30 kWh/kg Si.

Doamna Doina Cucuteanu, director calitate la GEOEXCHANGE s-a referit la

importanța pompelor de căldură pentru reducerea consumurilor energetic din clădiri. Energia

geotermală este abundentă și disponibilă pe parcursul întregului an. Utilizarea acesteia poate

conduce la o economie de energie în clădiri până la 70% dar este, în present, limitată în

special de aspect legislative care nu include în rândul energiilor regenerabile și energia

geotermală.

În funcție de dimensiunea clădirii și a terenului disponibil pentru dezvoltarea

instalației cu pompe de căldură, aplicațiile pot fi mari (peste 1000m2), medii (între 500 si

1000m2) si mici (sub 500m2).

Utilizarea surselor regenerabilede energie nu necesită subvenții. Acestea devin

competitive dacă poluatorii vor fi penalizați în mod corespunzător.

Domnul professor Nicolae Golovanov, de la Universitatea Politehnică din București,

s-a referit la economia de energie în clădiri, prin creșterea eficienței echipamentelor electrice.

Creșterea eficienței acestor echipamente nu trebuie să determine reducerea nivelului de

confort pentru locatari. De asemenea, trebuie luat în considerare și faptul că, prin pierderile

termice, echipamentele electrice contribuie la încălzirea clădirii. Creșterea randamentului

instalațiilor electrice va necesita încărcarea suplimentară a instalației de încălzire, pe durata

timpului răcoros, și reducerea încălzirii instalațiilor de aer condiționat, pe durata timpului

călduros.

Realizări deosebite au fost obținute în domeniul iluminatului electric, consumul de

energie pentru iluminat, în aceleași condiții de confort luminous, fiind posibil a fi redus de

peste 5 ori prin utilizarea lămpilor electrice moderne în locul lămpilor cu incandescență.

Dezvoltarea lămpilor du diode luminoase (LED) va permite reducerea, în continuare a

neceserului de energie pentru iluminatul electric. De asemenea, dotarea echipamentelor

electrice cu sisteme electronice de control a permis reducerea substanțială a energiei

consummate de acestea.

În present există soluții de randament ridicat pentru toate tipurile de echipamente

electrice din clădiri. Este necesar a fi cunoscute și incluse în proiecte.

În încheierea lucrărilor mesei rotunde, domnul Iulian Iancu, președintele CNR-CME a

arătat că în present,există tehnologii, există soluții, dar nu există, incă, o colaborare eficientă

între inginerii constructori, arhitecți și ingineri energeticieni pentru realizarea clădirilor cu

consum redus de energie. Clădirile au un potențial important de reducere a energiei necesare

și acest potențial poate și trebuie să fie valorificat.

Este necesară motivarea arhitecților pentru utilizarea soluțiilor eficiente energetic în

clădiri și este necesară o legătură direct între investitori (interesați, în special de profit) și de

beneficii (interesați , in special de costurile pe termen lung).

Un rol important în valorificarea potențialului de economisire din clădiri o are

legislația, care trebuie să prevadă, în mod clar, etichetarea energetic a clădirilor și niveluri de

performanță adecvate la noile construcții.

Lucrările mesei rotunde au subliniat importanța deosebită a aspectelor energetic în

clădiri , necesitatea de a pune în practică soluțiile existente de economisire a energiei în

clădiri și importanța colaboraării dintre arhitecți, inginerii constructori și inginerii

energeticieni, la realizarea noilor clădiri.

4. CENTRALE SOLARE

Acest tip de centraă, asa cum îi arată și numele, folosește energia solară, ca sursă de

energie.

În present, în lume sunt instalate mai mult de 100 milioane de m2 de colectoare

termice solare; apa caldă produsă în aceste colectoare și furnizată consumatorilor, reduce

emisiile de CO2, față de situația în care s-ar arde combustibil solid (cărbune, lemn) cu 18

megatone pe an și face o economie de combustibil lichid de un milliard de litri. Acestea sunt

concluziile raportului Agenției Internaționale a Energiei pe anul 2001, intitulat Pete și

Contribuții la livrarea de energie pe anul 2001, produs de Programul de încălzire și răcire cu

energie solară. Programul a ținut cont de datele obținute în 26 de țări, care dețin peste 90%

din instalații solare de încălzire din întreaga lume.

Tabelul 2 prezintă suprafața de colectoare solare instalate, în câteva țări din lume. Apa

caldă, încălzită la soare este folosită la:

Încălzirea apei din bazine de înnot

Încălzirea locuințelor

Apa caldă menajeră la gospodărie și baie.

Tabelul 4.1 Suprafața de colectoare solare instalate

Țara

Suprafața de

colectoare

solare instalate

Unitatea de

măsură Cantitatea Tipul instalațiilor

China

32

mil.m2

20.8 Țevi colectoare

11.2 Colectoare sub sticlă

SUA

25

mil.m2

22.9 Colectoare de apă sub sticlă

227 Colectoare ce încălzesc aer

Japonia 12 Total sub sticlă

Turcia 8.1 Total sub sticlă

Israel 3.9 Total sub sticlă

Astfel de centrale au randamente de conversie a energiei termice în energie electrică

cuprinse între 25 și 50% și o eficiență totală de 13-25%. Energia calorică înmagazinată în

timpul zilei în apa încălzită poate fi utilizată în timpul nopții, în diverse scopuri utilitare.

O astfel de centrală a fost construită în California, între anii 1985 și 1991, compusă

din 9 instalații cu o putere totală de 354MW. Datorită rezultatelor și cercetărilor făcute pe

instalații, sistemul s-a dezvoltat prin construcția de noi instalații, cu îmbunătățiri

semnificative, astfel că,eficiența de captare a razelor solare și de transformare a acestora

în energie termică a crescut continuu de la o instalație la alta.

Cercetări în domeniul acestor instalații se fac în Germania, Spania și Statele Unite.

Față de cele 9 instalații industriale, construite în California, altele nu s-au mai construit,

din cauza eficienței scăzute (55%), a prețului ridicat al componentelor instalației și a

prețului inițial, relativ ridicat al energiei produse (140USM/MWh). În anul 1986 a avut

loc o creștere dramatică a prețului uleiului folosit în circuitul primar de încălzire; prețul

acestuia a ajuns la 20-25 USD/baril.

Calculele au arătat că, situația în care costurile de investiție pentru montarea unei

instalații pentru un KW sunt de 2200 USD și se cheltuie 35USD pentru un baril de ulei,

instalația nu este economică din punct de vedere comercial. În prezent este mai

economica utilizarea centralelor care consumă gaz al cărui preț este de sub 5 cenți/m3,

preț echivalent dacă uleiul s-ar vinde cu 8 USD/baril.

Comparând și cu prețul energiei electrice produse cu ajutorul energiei vântului, acste

tip de energie încă este economic. Totuși, datorită faptului că energia produsă cu ajutorul

radiaței solare este total nepoluantă, se caută modalități de finanțare pentru construcția de

capacitate de producție. Banca Mondială, care sprijină execuția de instalații de producție

nepoluante și acordă o atenție deosebită pastrării mediului ambiant curat, acordă

împrumuturi nerambursabile (granduri) țărilor care doresc construirea de capacitate de

producție. Astfel de țări ca Egipt, Maroc, Mexic, India au condiții favorabile, soarele

furnizând o mare cantitate de energie. În india deja (iunie 2002) se finalizează execuția

companii de producție cu consultanță (firma Lahmeuer International-Germania) și livrare

de componente (firma Siemens) din partea Germaniei. Puterea totală va fi de 140MW, cu

contribuție a energiei solare de 30MW.

Având în vedere că în timpul zilei o mare cantitate de energie termică va fi stocată

pentru necesități de consum în timpul nopții și că se va folosi experiența instalației din

India, va fi net superioară celei din California.

O descoperire recentă indică utilizarea foliei de aluminiu ca suprafață cu mare

capacitate de absorbție a razelor solare și a emisiei termice solare. Astfel, conform

standardului ISO/CD 12952 (sarcina X):

Coeficientul de absorbție αsol= 0,94 ±0,02 este îndeplinit, iar

Emisia termică ε100oC=0,05 ±0,02

Se folosesc folii cu grosimea cuprinsă între 0,3 și 0,8 mm. Pentru sudarea foliei de

aluminiu pe tubulatura de cupru se aplică o tehnologie care folosește o sursă de laser

pulsatoriu. Rezultatul îmbinării folosind acest procedeu este deosebit de eficient,

suprafața de îmbinare nepierzând din energia radiată de soare și absotbția pe suprafața

colectoare. Produsul este cunoscut sub denumirea de alanod.

4.1 Centrala fotoelectrică de 30 kWp

Centrala fotoelectrică este cea mai mare din estul Europei, până în acest moment.

Instația a fost finanțată de Uniunea Europeană (proiect PV Enlargement) și RELANSIN

(proiect PvGrid). Acest proiect european a fost un proiect demonstrativ pentru tehnologia

fotovolatică în întreaga Europă. Sunt implicați 28 de parteneri europeni. Tehnologia folosită

este identică pentru toate sistemele, a căror putere totală depășește 1,2MWp.

Când soarele e bun, produce un megawatt pe oră. Este total nepoluantă, are garanție

25 de ani, a costat circa 270.000 de euro, iar investiția se amortizează în 15-20 ani.

Centrala a fost montată la Universitatea POLITEHNICĂ din București, facultatea de

Inginerie Electrică pe terasa corpului EA pe direcția nord-est de către colectivul ICPE-

Centrul SICE, care are experiența adecvată în tehnologia fotovoltatică.

Folosește două tehnologii comerciale cel mai des folosite pe plan mondial: Si

monocristalin și Si amorf.

Puterea substanțelor fotovoltatice este: 26,46 kWp în tehnologie Si monocristalin și

3,72 kWp în tehnologie Si amorf. Puterea nominală a sistemului fotovoltatic este de 30,18

kWp.

Pentru transformarea energiei din cc furnizată de convertoarele fotovoltatice, centrala

dispune de 9 invertoare DC/AC, cu sincronizare automată și algoritm de urmărire a

transferului maxim de putere (MPPT). Invertoarele de tip SunProfi sunt printre cele mai

avansate și eficiente comercializate pe piața mondială. Sistemul de invertoare se conectează

la un logger de tip DL 100, care are rolul de monitorizare a sistemului de invertoare, dar

asigură și legătura cu un PC.

Proiectul a trebuit să demonstreze că instalarea unei centrale fotovoltaice nu necesită

construcții complicate și intervenții la clădire. Pe parcursul proiectării s-au examinat mai

multe soluții de structuri de susținere, au fost experimentate pe modele de laborator ,

alegându-se, în final, soluția cea mai ieftină, cea mai ușoară, care să nu afecteze suprafața pe

care se montează și care se adaptează ușor specificului instalației. Structura metalică, deși

este ușoară, are centrul de greutate foarte jos și rigiditate mecanică foarte bună. Fiind un

proiect demonstrativ, soluția tehnică se poate generaliza ușor.

Fig. 4.1 Centrală fotovoltaică aspect final

Fig. 4.2 Panoul Solar

Fig. 4.3 Camera de supraveghere și comandă ca laborator pentru instruirea studenților

Fig. 4.4 Panouri solare amplasate pe Facultatea de Energetică București

4.2 Determinări tehnice la centrala de 30kWh

Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

Energii produse (kWh)

Energia teoretică produsă zilnic 30 kW·24h=720kWh

Tabelul 4.2 Factorul de utilizare în funcție de energia produsă teoretic și cea măsurată

Ziua Energia (kWh) Factor de utilizare(%) Factor de utilizare efectiv (%)

1 17,13 2,38 0.034

2 52,115 7,23 0.106

3 87,23 12,12 0.174

4 64,89 9,01 0.118

5 50,39 6,70 0.098

6 31,27 4,34 0.061

7 76,43 10,61 0.152

8 71,42 9,92 0.142

9 26,17 3,63 0.06

10 113,76 15,8 0.227

11 111,571 15,49 0.206

12 100,31 13,93 0.182

13 97,61 13,56 0.177

14 110,17 15,30 0.196

15 34,01 4,72 0.064

16 89,78 12,50 0.160

17 32,51 4,51 0.061

Total 1166,76 9,53 2.225

4.3 Avantaje și dezavantaje ale panourilor fotoelectrice

Avantaje:

România are un potențial anual de utilizare a energiei solară în sisteme fotovoltaice de

1200 GWh. Prin utilizarea acestuia ar fi eliminate consumul a 103,2 mii de tone echivalent

petrol. Un avantaj major al panourilor solare este faptul că au teoretic o durata de viață

nelimitată.

Dezavantaje:

Preț mare de achiziție la producători/distribuitori și implicit cost ridicat de producție.

Un alt dezavantaj este că sunt funcționale numai în timpul zilei.

4.4 Energia electrică produsă de o sursă fotoelectrică

Spectrul puterii specifice Pλ al luminii solare prezintă o variație largă (curba 1, fig.

4.4.1) [1], cu un maxim în zona lungimilor de undă λ=500···550mm. Atât ochiul iman (curba

2, fig 4.4.1) cât și siliciul, cel mai utilizat material pentru realizarea celulelor fotoelectrice,

prezintă sensibilitate numai pentru o parte din spectrul energetic emis de soare, cu un maxim

în zona 550···600mm[2].

Fig. 4.4.1-Spectrul optic al lumiinii solare (curba 1) și sensibilitatea

Spectrală a ochiului uman (curba 2)

Curba de emisivitate indicată în figura 1 (curba 1) se referă la un cer senin și la ora

prânzului. Pe parcursul zilei spectrul luminii solare se modifică, astfel încât și randamentul

celulei solare este diferit pe parcursul zilei.

Prezența norilor, a nebulozităților, a poluării atmosferice precum și unele ecranări

întâmplătoare determină ca energia produsă în urma conversiei energiei solare să aibă un

puternic caracter de variabilitate.

Ca un exemplu, în figura 4.4.2 este indicată curba înregistrată a puterii active generată

de o instalație fotoelectrică, cu o putere nominală de 30 kWp, pe durata a 35000 minute (circa

25 zile). Curba din figura 4.4.2 pune în evidență, în mod clar, variabilitatea sursei, în funcție

de condițiile atmosferice din fiecare zi.

Fig. 4.4.2-Variația puterii generată de o instalație fotoelectrică cu puterea

Nominală de 30 kWp, pe durata a 25 zile

În figura 4.4.3 sunt prezentate curbele puterii generate pentru două zile semnificative,

una pentru o zi senină (fig. 3a)) și a doua pentru o zi înorată.

Fig. 4.4.3- Puterea generată de o instalație fotoelectrică cu putere nominală de

30kWp pe durata unei zile.

Cele două curbe din figura 4.4.3 au fost determinate pe parcursul a două zile consecutive

între orele 7 și 8.

Variabilitatea puterilor generate pe parcursul unei zile, chiar pe durata unei zile

însorite, pune în evidență necesitatea utilizării unui sistem de stocare. Soluția actuală de

conectare la rețeaua electrică și folosirea acesteia ca sursă de acoperire a necesarului de

energie pe durata lipsei sursei solare, nu este posibilă decât în cazul unor puteri reduse a

instalației fotoelectrice și existența unui număr redus a acestor instalații. Studii efectuate pe

instalația fotoelectrică analizată permit elaborarea de criterii pentru conectarea la rețeaua

electrică publică a instalațiilor solare.

Instalația este conectată la rețeaua publică prin intermediul unui invertor trifazat,

prevăzut cu filtre la ieșire. În acest fel, factorul de distorsiune de curent electric este redus,

variațiile sale fiind determinate atît de variația tensiunii la bare cât și a puterii debitate (fig.5).

De asemenea, nesimetria curentului enectric pe cele trei faze este nesemnificativă, fiind

determinată în special de nesimetria redusă a tensiunii în rețeaua publică la care este

conectată instalația

Pe durata de monitorizare (609 ore), instalația fotoelectrică a produs 3654kWh, ceea

ce corespunde unei puteri medii de 6 kW. Rezultă un factor de utilizare a instalației de 0,2.

Este total nepoluantă, are garanție 25 de ani, a costat circa 270.000 de euro, iar

investiția se amortizează în 15-20 de ani. Este centrala solară de curent electric fixată pe

acoperișul Facultății de Inginerie Electrică București. Fiindcă produce energie curată,

operatorul ar trebui să primească în curând și certificat verde.

Costul unui Kw/h este de 0,3, eurocenți, în condițiile în care investiția va fi amortizată

în următorii 10 ani.

4.5 Conscluzii

Proiectul de la Universitatea Politehnică din București demonstrează că tehnologia

panourilor solare fotovoltaice este încă prea scumpă de aplicat în România la scară largă.

Aplicațiile de acest timp potr fi însă eficiente din punct de vedere al costurilor în regiunile

fără acces la rețeaua națională de transmisie a energiei electrice. De asemenea, o dată cu

internalizarea externalităților in cadrul tuturor tipurilor de producție energetică, sistemele

fotovoltaice se pot dovedi competitive.

5. INFLUENȚA CONDIȚIILOR DE ÎNSORIRE ASUPRA

PRODUCȚIEI DE ENERGIE ELECTRICĂ A UNEI INSTALAȚII

FOTOVOLTAICE

Utilizarea eficientă a surselor de energie regenerabilă reprezintă una dintre

preocupările importante atât ale specialistilor în domeniul energetic cât și a celor cu

preocupări privind mediul ambiant. Realizarea celulelor fotoelectrice, cu randament din ce în

ce mai ridicat al conversiei energiei solare în energie electrică, asigură premizele pentru

includerea acestor surse în balanța energetică a țării.

Din dorința firească de a asigura promovarea surselor de energie regenerabilă, sunt

scoase în evidență, în general, numai avanjajele importante, din punct de vedere al emisiilor

poluante,în raport cu centralele electrice clasice, bazate pe arderea combustibilului fosil.

Cunoașterea în profunzime a aspectelor încă nerezolvate, care determină unele

bariere în utilizarea acestor surse, precum și a soluțiilor care pot fi adoptate sau care urmează

a fi elaborate pentru eliminarea acestor bariere, are o importanță deosebită pentru acceptarea

soluțiilor bazate pe energia solară și utilizarea lor eficientă.

Desigur că problemele sunt diferite în cazul unor instalații fotoelectrice izolate, cu

caracteristici care pot fi acceptate de către utilizator, și în cazul unor instalații fotoelectrice

conectate la rețeaua electrică publică, in care trebuie să fie îndeplinite unele condiții

specifice.

6. SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI DISPONIBILITATEA

RESURSELOR

Omenirea se confruntă în acest secol cu câteva probleme majore cum sunt cele ale

energiei , apei și alimentației , rezolvarea corectă a lor fiind esența preocupărilor pentru o

dezvoltare durabilă.

O dezbatere despre energiile regenerabile trebuie să pornească de la problemele

schimbărilor climatice și disponibilității resurselor, în condițiile unei importante creșteri

demografice și a necesității de a permite accesul la energie a miliarde de persoane care în

prezent sunt privați de aceasta.

Studiile oamenilor de știință au dovedit în ultimii ani din ce în ce mai unanime în a

aprecia că o creștere puternică a emisiilor mondiale de gaze cu efect de seră va conduce la o

încălzire globală a atmosferei terestre cu 2-6oC, până la sfârșitul acestui secol, cu efecte

dezastruoase.

Prin schimbul natural dintre atmosferă, biosferă și oceane pot fi absorbite circa 11

miliarde de tone de CO2 (sau 3 miliarde de tone echivalent carbon), ceea ce reprezinta circa

jumătate din emisiile actuale ale omenirii. Aceasta a condus la o creștere permanentă a

concentrației de CO2 din atmosferă de la 280 de ppm înainte de desvoltarea industriala, la

360 ppm în prezent.

În cel de al treilea raport al Grupului Interguvernamental de Evoluție a Climatului

GIEC, prezentat în 2001, emisiile din 1990 au fost evaluate la 6,29 miliarde de tone

echivalent carbon.

Un raport al Pentagonului din 2004 și oamenii de știință din lume atrag tot mai des

atenția asupra schimbărilor climatice produse în ultimii ani. Conform lor , daca situația se

agravează, planeta albastră poate fi dusă în pragul anarhiei și al unui razboi nuclear pentru

accesul la apă și hrană.

La nivel planetar, cel mai periculos proces este cel al creșterii temperaturii. Se mai

poate face ceva sau este prea târziu și aceste schimbări pun în pericol viața pe Pământ?

”2050” abordează problema schimbărilor climatice din perspectiva consecințelor

dezastruoase la care vom fi supusi cu toții și a puținului timp pe care îl mai avem la dispoziție

să reacționăm.

Tot panouri solare dar din plastic

În prezent, la nivel mondial, costurile pe care le presupune o instalație de panouri

solare pentru casă sau pentru birou se ricică la câteva mii de euro. În multe țări, guvernele

oferă subvenții substanțiale celor care își echipează locuința cu asemenea dispozitive, dar

prețul lor tot rămâne ridicat. El scade însă în mod constant, din 1996 reducându-se în fiecare

an , în medie cu 33%.

Pe teritoriul României, există în jur de 600 de instalații solare-cu putere de 1.666 de

kilowați, pentru suprafețe care, însumate, se ridică la 1.816 m2, și 900 de sisteme fotowoltaice

pentru iluminat, cu o putere instalată de 9 kilowați. La noi, prețul unui ansamblu de

panourisolare se situează între 550-2.500 euro, în funcție de numărul de m2 acoperiți.

Recent, oamenii de știință au pus la punct un material plastic, în măsură să

convertească forța Soarelui în energie electrică și în zilele înnorate. Materialul a fost realizat

cu ajutorul nanotehnologiilor și este alcătuit din celule solare capabile să administreze

radiația infraroșie invizibilă a Soarelui.

Cu el s-ar putea confecționa panouri solare de cinci ori mai puternice decât cele

realizate pe baza tehnologiei actuale. Precum o vopsea, produsul poate fi suflat pe diferite

materiale și folosit ca generator portabil. De exemplu, un automobil cu hidrogen, vopsit cu

acest strat de plastic, ar putea converti suficientă energie pentru a-ți încărca bateria în mod

continuu.

Energia solară, cea eoliană, cea hidroelectrică și energia biomasei nu mai sunt astăzi

doar ”mofturi” ale ambientaliștilor, ci s-au impus drept resurse strategice în toată puterea

cuvântului.

7.CRITERII ECONOMICE PENTRU EVALUAREA

PROIECTULUI TEHNIC

7.1 Estimarea investiției

Estimarea investiției se va face pe baza calculelor efectuate în proiect în capitolul VII.

Valorile obținute sunt următoarele:

Amenajarea terenului: 54.000 €

Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică: 27.000 €

Panourile și montajul panourilor: 700 €

Mentenanța: 2.700 €

Montaj utilaje tehnologice, inclusiv rețele aferente: 7.800 €

Cheltuieli diverse (taxe, impozite, alte cheltuieli) : 28.000 €

Total investiție estimată: 270. 000 €

7.2 Scopul analizei economice

Identificarea și evaluarea costurilor și veniturilor corespunzătoare proiectului propus

spre realizare și anume montarea unei instalații solare pentru producerea de energie electrică.

Compararea costurilor aferente proiectului propus cu cele calculate pentru o situație

de referință.

Analiza de sensibilitate a principalilor indicatori de performanță la variații ale datelor

economice de intrare.

Evaluarea unui proiect energetic se efectuează în conformitate cu standardele

acceptate pe plan internațional, indicatorii activității financiare estimându-se pornind de la

fluxul financiar prognozat. Pentru o investiție nouă, fluxurile financiare trebuie să se refere

atât la perioada de realizare a acesteia, cât și la o parte semnificativă din durata de viață a

instalației.

Pentru prognoza fluxurilor financiare s-a pornit, de la costurile cu combustibil (ce pot

fi asociate cu producția de energie termică). În capitolele anterioare s-a demonstrat faptul că,

în proiectul propus, cantitatea anuală de energie electrică necesară consumatorilor arondați,

este sensibil mai mare în prezent. Ca urmare, pentru ca cele două situații să poată fi

comparate din punct de vedere tehnico-economic, trebuie să se stabilească o situație de

referință.

Această situație a fost propusă în cadrul proiectului. S-a pus problema care este

soluția alternativă de alimentare cu energie electrică a consumatorilor, realizabilă în cazul în

care soluția propusă nu se dovedește fezabilă.

Investiția include costuri de inginerie, costuri pentru echipamente, costuri pentru

construcție și montaj și costurile pentru proiectare și studii. Atât necesarul de investiții, cât și

costurile panourilor, s-a evaluat pe baza prognozei privind consumul anual de energie

electricăpentru consumatorii arondați centralei solare.

Tabelul 7.1. Defalcarea Cheltuielilor

Elemente U.M. Valori totale

Cantitatea anuală de energie electrică livrată MWh/an 26,3

Consum de energie electrică pentru servicii

proprii

MWh/an 26,3

Investiții necesare euro 270.000

Cheltuieli variabile anuale Euro/an 1.535

Cheltuieli fixe anuale Euro/an 12.000

Cheltuieli totale Euro/an 13.535

Maximum de energie ce poate fi produs în condiții ideale ( condiții ideale: centrala să

funcționeze 24h/zi la capacitate maximă 30 kW, 30 zile pe lună, 12 luni pe an). Deci energia

produsă într-un an în condiții ideale este:

30kW·24h=720kWh

Într-o lună 720·30=21.6000 kW=21.6 MW

Într-un an 720·365=26.2800 kW=262.8 MW

În condiții reale se produce aproximativ 10% din energia estimatăa fi producă în

condiții ideale, adică 26,28MW.

7.3 Aspecte economice

Costurile ridicate ale panourilor fotovoltaice și ale echipamentelor necesare pentru

consectarea la rețeaua electrică publică, precum și factorul de utilizare redus al instalației

fotoelectrice face ca energia electrică generată de aceste instalații să nu fie competitică, ca

preț, cu energia produsă în centralele clasice.

Ca exemplu se consideră CIS Solar Tower din Manchester, Marea Britanie, o clădire

de birouri, sediul Cooperative Financial Services, placată în întregime cu panourifotoelectrice

(fig. 6.)[4]. Clădirea are o înălțime de 118m, iar aria totală a panourilor este de 3972m2.

Puterea instalată este de 391 kWp, iar investiția pentru instalația fotoelectrică și punerea în

funcțiune a acesteia a fost de 5,65 milioane lire sterline. S-a luat în considerație obțiunea de

practic 100 W pentru 1m2 de panou fotoelectric. Instalația a fost conectată la rețeaua publică

în anul 2005.

Calculele estimate arată că, în ipoteza menținerii prețurilor actuale ale energiei

electrice, investiția va fi recuperată în 76 de ani (durata de viață prognozată a instalației

fotoelectrice fiind de circa 40 ani). Energia produsă de instalația fotoelectrică este, în prezent,

obținută la un preț de circa 8 ori mai mare decât prețul energiei electrice de pe piață.

Calculele efectuate pentru instalația analizată (fig. 4) arată că dacă se ia în

considerație o amortizare în 20 ani rezultă un preț al energiei electrice livrate de 273 €/MWh,

iar pentru amortizare în 10 ani este necesar un preț al energiei livrate de 546€/MWh.

Valoarea netă actualizată sau venitul net actualizat (VNA)

Această metodă compară fluxurile viitoare de bani (venituri și cheltuieli), actualizate

în prezent, cu valoarea investiției inițiale.

Sub forma generală se poate scrie

VNA= ∑t

V t

¿¿ ¿ – It [€]

Unde:

Vt-veniturile din anul t, [€]

It-investițiile din anul t, [€]

a-rata de actualizare, [%/an]

t-perioada de studiu [ani].

Prin convenție se consideră veniturile pozitive și costurile negative.

Fig. 7.1- Caracteristici electrice ale instalației fotoelectrice pe durata generării de putere activă:

a) Variația factorului de distorsiune pentru curent electric (THDI) și pentru tensiune (THDU)

b) Vatiația tensiunii în rețeaua electrică

c) Variația puterii debitate

Deși sunt posibile diferite interpretări asupra criteriului VNA, cea mai importantă este

aceea că, pentru un proiect, VNA reprezintă creșterea de bunăstare (de valoare) a

investitorului, creștere ce se așteaptă, să se producă prin acceptare și realizarea proiectului.

Regula de decizie a criteriului VNA este:

Un proiect este economic acceptabil dacă VNA≥0

Dacă se compară mai multe proiecte, atunci soluția optimă este cea pentru care VNA

este maxim posibil.

Datele generale necesare pentru utilizarea criteriului VNA sunt:

Costul inițial al investiției

Costurile și veniturile viitoare asociate cu procesul de investiție

Durata așteptată de viață pentru un proiect

Rata de actualizare.

Avantajele metodei VNA:

Ia în considerare toate informațiile relevante, măsurabile, pentru o oportunitate de

investire (acestea includ timpul, fluxurile de bani estimate și costul finanțării

investiției)

Furnizează rezultate clare, care sunt simplu și logic de interpretat.

Derivă direct din obiectivul financiar al firmei, de maximizare a profitului și

bunăstării acționarilor.

Observații:

Criteriul VNA capătă forma particulară a criteriului cheltuielilor totale actualizate

(CTA) pentru situațiile în care decizia de realizare a proiectului a fost deja luată și se

caută varianta care ar necesita un volum de cheltuieli minime:

CTA = ∑t

Ct

¿¿ ¿ (7.2)

Criteriul VNA poarte fi exprimat și într-o formă derivată: rata valorii nete actualizate

(RVNA)

RVNA =

VNA

∑t=1

n I t

¿¿ ¿¿ (7.3)

Această formă este utilă pentru estimarea profitabilității unor proiecte cu investiții

foarte diferite, RVNA exprimând venitul specific corespunzător unității de fonduri investite.

Rata internă de recuperare (RIR)

RIR pentru un proiect se definește ca fiind rata de actualizare pentru care venitul net

actualizat devine egal cu zero:

VNA= ∑t

V t−C t

¿¿ ¿ = ∑t

A t

¿¿ ¿ = 0 (7.4)

Regula generală aproximativă de decizie pe baza criteriului RIR este:

Un proiect este economic acceptabil dacă RIR rezultă mai mare decât rata minimă

administrabilă de recuperare, care în sectorul energiei poate fi egală cu rata de

actualizare nomală an;

Dacă se compară mai multe proiecte, atunci soluția optimă corespunde variantei cu

RIR maxim și mai mare decât rata minimă de recuperare admisibilă;

Avantajul metodei RIR:

Ia în considerare toate informațiile relevante, inclusiv timpul;

Dezavantaje:

În anumite condiții și în contextul maximizării valorii, se pot obține rezultate greșite;

Poate crea probleme de interpretare.

Metoda duratei de recuperare (tr).

Este orientată pe termen scurt și încearcă sp determine cât de repede se poate recupera

investiția făcută într-un proiect, prin intermediul fluxurilor de venituri nete viitoare.

tr = CI

Pmed[ani] (7.5)

în care:

CI- cheltuiala de investiție [EUR];

Pmed- profitul mediu anual [EUR/an].

Metoda se concentrează mai mult asupra fluxurilor de bani dintr-un proiect și asupra

vitezei cu care acestea sunt primite, decât asupra profitabilităiții sau a eficienței pe termen

lung a obiectivului.

Metoda duratei de recuperare poate fi utilizată pentru a orienta decizia de a investii în

două moduri:

Se consideră un orizont de timp limită: soluția se acceptă dacă durata de recuperare a

investiției este mai mică decât orizontul limită.

Dintre soluțiile propuse, se alege aceea cu durata de recuperare minimă (cu viteza cea

mai mare de recuperare a capitalului investit).

Durata limită se poate stabili ținând seama de experiența trecută a companiei sau de

uzanțele sectorului din care aceasta face parte.

Ea mai poate rezulta și din posibilitățile limitate de a face estimări realiste asupra

fluxurilor de venituri și cheltuieli peste o perioadă anume, care poate impune termenul limită

de recuperare.

Avantaje ale metodei duratei de recuperare:

Este simplă și ușor de înțeles de către manageri.

Favorizează alternativele de investire cele mai puțin riscante

Nu obligă factorii de decizie la estimarea fluxurilor de venituri și cheltuieli pe

întreaga durată de viață a investiției.

Este utilă în care compania nu dispune de resurse nelimitate de capital; prin reducerea

duratei de recuperare limitată se elimină o serie de oportunități, reținându-se doar cele

care se încadrează în capitalul disponibil.

Dezavantaje ale metodei duratei de recuperare:

Nu tine seama de factoru timp (valoarea în timp a banilor)

Nu are legătură cu obiectivul general de maximizare a valorii

Promovează proiecte pe termen scurt, cu investiții mici,cu tendința de maximizare a

lichidității și nu a valorii

Informația de după data de recuperare este ignorată, fiind defavorizate astfel proiecte

cu durate mari, care ar putea mări valoarea companiei.

În ciuda tuturor criticilor aduse de economiști, această metodă este extreme de

popular printer managerii din țările dezvoltate, mai ales printer cei ai unor companii mici

și mijlocii, elementele de atracție fiind simplitatea metodei și tendința sa de a promova

proiecte mai puțin riscante.

Metoda ar trebui folosită doar în cazul unor investiții minore, în nici un caz pentru

investiții capital, sau cel mult ca informație asupra vitezei de recuperare a investiției.

Metoda cheltuielilor totale actualizate (CTA)

Spre deosebire de metodele analizate înainte (VNA, RIR), metoda cheltuielilor totale

actualizate necesită numai estimarea cheltuielilor legate de construcția și exploatarea unui

obiectiv de investiții.

Conform metodei CTA, se scrie:

CTA= = ∑t

Ct

¿¿ ¿ (7.6)

Unde:

Ct este fluxul de cheltuieli din anul t [EUR].

Regula de decizie bazată pe criteriul CTA este: Dintre variantele analizate se accept

aceea cu CTA minime.

Avantaje ale metodei CTA:

Nu necesită estimarea veniturilor anuale;

Nu furnizează rezultate clare asupra soluției c ear trebui promovată;

Dezavantaje ale metodei CTA:

Permite ierarhizarea numai a oportunităților de investire care produc același effect

util.

Nu permite estimarea profitabilității soluției propuse, promovarea acesteea, putând

conduce la pierderi financiare pentru investitor, chiar în condițiile unor cheltuieli

minime.

Metoda duratei actualizate de recuperare (tact,r).

Deficiența reprezentată de neluarea în considerare a timpului de către metoda duratei

de recuperare poate fi eliminată prin utilizarea valorilor actualizate pentru fluxurile de venitri

și cheltuieli [8]. Durata de recuperare actualizată tact,r se obține prin ecuația:

∑j=1

t act ,r V j−¿C j

¿¿ ¿¿=0 (7.7)

Această metodă nu face decât să stabilească durata de recuperare a investiției, dar în

valori prezente. Celelalte critici ale metodei de recuperare de mențin.

Este posibil ca această metodă să nu conducă la soluția optimă de investire pentru

firmă. Aceasta deoarece unele proiecte cu VNA>0 ar putea fi eliminate deoarece nu

garantează venituri positive sufficient de repede.

Alegerea criteriilor de analiză economic care vor fi folosite la determinarea soluției

optime din punct de vedere economic.

În continuare, variantele au fost analizate din punct de vedere al eficienței economice

și ierarhizate pe baza criteriilor:

Minimului costului total actualizat: min.CTA

Duratei de recuperare:tr<tr limită.

Criteriile economice VNA și RIR necesită considerarea fluxurilor anuale de bani rezultate

din proiect.

Deoarece proiectele propuse nu aduc câștiguri suplimentare, cid oar o creștere a

comfortului consumatorilor,criteriul minimului costului total actualizat este echivalent cu

criteriul maximului venitului net actualizat ce se poate obține.

Având în vedere că datele privind veniturile anuale ale firmei sunt confidențiale și că

decizia managementului este de a promova proiecte de creștere a eficienței energetic, s-a

renunșat la ierarhizarea soluțiilor de bază VNA sau RIR.

În aceste condiții, am ales, pentru analiza economic, criteriul costului total actualizat.

Pentru o bună fundamentare a deciziilor am utilizat și criteriul duratei de recuperare, mai

simplu și ușor de înțeles de către manageri.

Concluzii:

Pentru analiza economic a unui proiect, principalele criteria economice cele mai familiar

și elocvente sunt VNA,RIR,CTA, tr, tact,r.

Pentru calcului economic al proiectelor propuse, se va folosi doar metodele costul total

actualizat și timpul de recuperare, din motivele enunțate în paragraful anterior.

Prevederi legislative pentru stimularea dezvoltării proiectelor de creștere a eficienței

energetic în România.

În România, conform legii, politica energetic se elaborează pe termen mediu de către

Ministerul Industriei și Resurselor, cu consultarea organismelor guvernamentale cu atribuții

în domeniu și constă în stabilirea obiectivelor sectorului energetic, a modalităților de

realizare a acestora în condițiile asigurării unei dezvoltări durabile a întregii economii

naționale. Una din componentele majore ale politicii energetic, nu numai din România, este

utilizarea eficientă a resurselor, altfel spus asigurarea unei eficiențe energetic superioare.

În ultimul timp se afirmă că, luând în considerare costurile externe legate în special de

epuizarea resurselor natural și de degradarea mediului, utilizarea eficientă a resurselor este o

sursă de energie ieftină și curată.

Eficiența energetică a devenit un factor vital pentru societatea modern din mai multe

puncte de vedere:

Din punct de vedere economic prin reducerea cheltuielilor guvernamentale;

Din punct de vedere commercial prin mărirea competitivității produselor proprii

datorită reducerii costurilor cu energia și datorită impulsionării producției de

echipamente pentru realizarea de investiții în eficiența economic;

Din punct de vedere al mediului datorită reducerii emisiilor poluante provenite din

arderea combustibililor și datorită efectului de conservare a resurselor natural;

Din punct de vedere social datorită producției consumatorilor față de creșterea

prețului la energie și datorită apariției de noi locuri de muncă.

Din punct de vedere politic datorită reducerii dependenței față de importurile de

energie.

Obiectivul principal al politicii naționale de utilizare eficientă a energiei este obținerea

beneficiului maxim în întreg lanțul energetic care cuprinde producerea, conversia, stocarea,

transportul, distribuția și consumul diferitelor forme de energie.

Politica națională de utilizare eficientă a energiei definește atât obiectivele privind

utilizarea eficientă a energiei dar și căile pentru atingerea acestor obiective, cu referiri special

privind:

Reducerea consumului de energie al României pe unitatea de produs intern brut

Creșterea eficienței energetic în toate sectoarele de activitate ale economiei naționale

Introducerea tehnologiilor noi cu eficiență energetic ridicată

Promovarea surselor noi de energie

Reducerea impactului negative asupra mediului, al activităților de producer, transport,

distribuție și consum al tuturor formelor de energie.

România se află la sfârșitul unei experiențe de 10-12 ani de când a fost definită oficial

obținerea pentru o politică de eficiență energetic și conservarea energiei.

Acțiunile inițiate în această perioadă sunt caracterizate de:

Tendința de aplicare a unei politici de tip European bazată pe elemente promoționale,

indicative, de compensare a efectului de piață distorsionat de procesul de tranziție la

economia de piață.

Finanțare mixtă: din surse interne, bugetare, a cheltuielilor instituționale și

preponderant din surse externe (rambursabile sau nerambursabile) a cheltuielilor

legate de aplicare a unor programe sau proiecte și investiții.

Un proces lung și dificil de stabilire a cadrului legislative minim necesar pentru

susținerea acțiunilor de conservare a energiei

Principalele efecte înregistrate în această perioadă au fost:

Reducerea consumului primar de energie între 1996-1999 cu peste 20% și a

consumului final cu peste 30% , ceea ce demonstrează o creștere a pierderilor în lanțul

de producție-transport-distribuție de energie

Reducerea intensității energetic cu 30% în perioada 1990-1999 cu un ritm mediu

annual, pe termen lung, de 3-3,3% (față de 0,6 % pe an în UE), dar cu variații mari (-

24% la + 11%) între diferiți ani ai perioadei analizate Cifrele au character preliminary

datorită lipsei unui sistem unic de monitorizare și a unei metodologii unitare de calcul

a intensității energetic și coerenței acestui indicator cu factorul puterii de cumpărare,

factorul climatic și factorul de structură al economiei naționale.

Ajustare important a prețutilor la energie, ceea ce a determinat creșterea eficienței

investițiilor în conservarea energiei făcând posibilă creditarea externă (BERD, BEI) a

unor proiecte mari de reabilitare a sistemelor de termoficare și realizarea Fondului

Român pentru Eficiență Energetică (B.M.).

Realizarea unei reduceri de intensitate de 3% este în principal, efectul crizei economice.

Menținerea acetui trend în condiții de relansare economic va fi foarte dificil dar absolut

necesar.

Semnalul cel mai clar a fost criza energetic din 1996 care a demonstrate ca o relansare

economic cu o creștere de PIB de 4÷6% nu este suportabilă din punct de vedere energetic

fără o reducere corespunzătoare a intensității energetic.

Totodată fenomenul masiv de racordare a populației la sistemul de termoficare

demonstrează o limită de suportabilitate a populației față de fenomenul includerii costurilor în

tarifele energetic, fără o acțiune simultană de reducere a acestor costuri sau de contorizare

corectă, astfel încât pierderile furnizorilor să nu fie transferate consumatorilor.

În România a intrat în vigoare ”Legea privind utilizarea eficientă a energiei. Nr

199/2000” [22].

Conform acestei legi utilizarea eficientă a energiei este definită prin acționarea în vederea

realizării unei unități de produs, bun sau serviciu, cu o cantitate de energie mai mică, fără a

influența negative calitatea acestuia.

Scopul prezentei legi este crearea cadrului legal necesar pentru elaborarea și aplicarea

unei politici raționale de utilizare eficientă a energiei, în conformitate cu prevederile

Tratatului Cartei Energiei, ale Protocolului Cartei Energiei privind eficiența energetică și

aspecte legate de mediu și cu principiile care stau la baza dezvoltării durabile.

Prin această lege se instituie obligații și se stabilesc stimulente pentru producătorii și

consumatorii de energie, în vederea utiliăzării eficiente a acesteia.

Politica națională de utilizare eficientă a energiei este parte intergranta a politicii

energetice a statului și se bazează pe următoarele principii:

A. Promovarea unor stimulente fiscal și ninanciare pentru activități care conduc la

creșterea eficienței energetic.

Stimulentele fiscal și financiare sunt utile pentru câștigarea ”bătăliei” între producători și

de aceea le supun atenției.

Se poate beneficia de:

Sprijin din partea Fondului special de dezvoltare a sistemului energetic în limita a

50% din valoarea investiției realizate pentru obținerea eficientizării.

Finanțarea proiectelor de eficiență energetic din Fondul special de dezvoltare a

sistemului energetic.

Scutiri acordate la plata impozitului pe profit.

Credite cu dobânda de maxim 75%, restul dobânzii fiind suportată de la bugetul de

stat.

Importurile de aparate, utilaje si echipamente destinate realizării proiectelor de

creștere a eficienței energetic beneficiază de scutiri de taxe vamale.

B. Existența unor reglementări tehnice privind eficiența energetic.

Reglementările tehnice privind eficiența energetic și reabilitarea termică a construcțiilor

este realizată de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței (MLPTL).

Producătorii și importatorii de aparate , utilaje și echipamente pentru care au fost

elaborate reglementări tehnice privind eficiența energetic nu le pot introduce pe piață decât cu

conditia respectării acestor reglementări tehnice.

Producătorii de aparate , utilaje și echipamente pentru care au fost elaborate reglementări

tehnice privind eficiența energetică au obligația să efectueze sau să solicite efectuarea

încercărilor și măsurilor stabilite prin aceste normative în vigoare pentru certificarea

conformității.

Reglementările tehnice privind eficiența energetică sunt stabilite de către Agenția

Română pentru Conservarea Energiei (ARCE) și aprobate de Guvern.

Hotărârile [10] privind stabilirea cerințelor referitoare la eficiența și etichetarea energetică

pentru introducerea pe piață a aparatelor de uz casnic, a aparatelor frigorifice, a mașinilor de

spălat vase și a mașinilor combinate de spălat și uscat rufe sunt:

Hotărârea nr. 1056 din 18 octombrtie 2001 pentru lămpile electrice de uz casnic.

Hotărârea nr. 573 din 14 iunie 2000 pentru aparatele frigorifice de uz casnic.

Hotărârea nr. 27 din 17 ianuarie 2002 pentru mașinile de spălat vase.

Hotărârea nr. 617 din 19 iulie 2001 pentru mașinile combinate de spălat și uscat rufe

de uz casnic.

Prevederi legislative pentru simularea dezvoltării proiectelor de crestere a eficienței

energetice pe plan internațional.

Pr plan internațional, există o serie de reglementări cu privire la creșterea eficienșei

energetice. Se constată un efort unitar și susținut pe plan mondial în acest sens.

Carta Europeană a Energiei din 1994 este un acord benevol, un tratat de drept

internațional semnat atât de țări europene cât și de alte țări.

Carta are ca anexă Tratatul Cartei Energiei, un document juridic supus ratificării.

Acesta are prevederi în domeniul:

Comerțului cu materiale și produse energetice

Tranzitul de materiale și produse energetice

Promovarea și protejarea investițiilor private, în regim egal

Reglementarea diferendelor.

Prevederile permit accesul țărilor din vestul Europei la resursele energetice din est, în

schimbul fondurilor și a tehnologiilor moderne. Companiile străine su același statut ca

cele naționale.

Elemente cheie ale politicii în energie sunt:

Asigurarea resurselor sigure și diversificate;

Asigurarea alimentării cu energie la prețuri corespunzătoare;

Reducereea impactului asupra mediului;

Utilizarea eficientă a energiei;

Racordarea la politica de dezvoltare industrială;

Dimensiunea socială și de sănătate;

Alte reglementări la nivelul Comunității Europene:

Rezoluția Consiliului European din 3 Martie 1975 asupra energiei mediului;

Rezoluția Consiliului European din 18 iulie 1977 asupra comitetelor de avizare a

managementului programelor de cercetare;

Regulamentul Consiliului (EEC) 625/83 din 15 Martie 1983 ce stabilește măsuri

specifice în interesul Comunității în strategia energiei;

Regulamentul Consiliului (EEC) 1890/84 din 26 Iunie 1984 ce introduce măsuri

specifice în interesul Comunității în strategia energiei;

Decizia 1999/22/EC a Consiliului din 14 Decembrie 1998 privind adoptarea unui

program mutianual de studii, analize, previziuni și alte asemenea lucrări în domeniul

energiei;

Decizia 1999/23/EC a Consiliului din 14 Decembrie 1998 privind adoptarea unui

program multianual de promovare a cooperării internaționale în domeniul energiei;

Decizia 2001/353/EC a Consiliului din 9 Aprilie 2001 ce tratează noi reguli aplicabile

acțiunilor și măsurilor luate în programul multianual de promovare a cooperării

internaționale în domeniul energiei din programul cadru multianual pentru acțiuni în

domeniul energiei și măsuri conexe;

Decizia 2001/546/EC a Comisiei din 11 iulie 2001 ce stabilește un comitet consultativ

numit ”Forumul European de Energie și Transport”;

Decizia 2001/595/EC a Consiliului din 13 Iulie 2001 asupra concluziei Comunității

Europene privind Amendamentul la prevederile Tratatului Carta al

Energiei.Comunitatea are exclusiv competență penru politici comerciale comune.

Directiva 88/609/EEC a Consiliului din 24 Noiembrie 1988 asupra limitării emisiilor

în aer a unor poluanți de la centralele mari;

Rezoluția Consiliului din 20 Noiembrie 1978 referitor la schimbul mutual de

informații la nivelul Comunității asupra poziției centralelor electro-energetice;

Recomandarea 81/294/EEC a Consiliului din 27 Octombrie 1981 asupra structurii

tarifelor la electricitate în Comunitate;

Recomandarea 88/611/EEC a Consiliului din 8 Noiembrie 1988 de promovare a

cooperării dintre utilizatorii publici și producătorii de electricitate;

Directiva 90/547/EEC a Consiliului din 29 Octombrie 1990 privind tranzitul de

electricitate prin rețele de transport;

Transportul este realizat de către entități responsabile în fiecare Stat Membru cu

reșeaua de electricitate de putere ridicată, cu excepția rețelelor de distribuție, pe teritoriul

Statului Membru care contribuie la operarea eficientă a interconexiunilor rețelelor de

putere ridicată; Punctul de început sau de final al rețelei trebuie să fie în Comunitate;

Transportul implică traversarea a cel puțin unei frontiere intra-Comunitară.

Decizia 92/167/EEC a Comisiei din Martie 1992 de stabilire a unui Comerț de Experți

în Tranzitul de Electricitate dintre rețele;

Directiva 96/92/EC a Parlamentului și Consiliului din 19 decembrie 1996 privind

reguli comune pentru o piașă unică de electricitate;

Obiectivele ei sunt: siguranța alimentării, competiția și protecția mediului. Mijlocul

prin care se realizează aceste obiective este promovarea pieței unice europene a energiei.

În prezent, nivelul deschiderii pieței europene a ajuns la 33%.

Principalele prevederi privesc:

1. Producerea energiei electrice. Din februarie 1997 orice nouă capacitate de producere

intră în competiție deschisă,în urma unei produceri autorizate sau de licitație.

2. Sistemul de transport. Operatorul de sitem trebuie să fie independent și să asigure

servicii nediscriminatorii. Totuși se pot impune unele priorități în procedura de

dispecerizare pentru energia produsă prin tehnologii nepoluante.

3. Sistemul de distrubuție neutru față de consumatorii alimentați.

4. Seararea și transparența evidenței contabile pe fiecare activitate, fără subvenții

încrucișate.

Obligatii de serviciu public pot fi impuse. De exemplu prioritate capacităților de

producere din surse regenerabile sau cu cogenerare.

Directiva 2000/55/EC a Parlamentului și Consiliului din 18 Septembrie 2000

asupra cerințelor de eficiență energetică pentru balasturile din tuburile

fluorescente de iluminat.

Directiva 90/377/EEC a Consiliului din 29 iunie 1990 privind procedura

Comunității de a îmbunătății transparența prețurilor la gaz și electricitate pentru

utilizatorii industriali.

Concluzii:

Una din componentele majore ale politicii energetice, nu numai din România, este

utilizarea eficientă a resurselor, astfel spus asigurarea unei eficiențe energetice

superioare.

În România a intrat în vigoare ”Legea privind utilizarea eficientă a energiei Nr.

199/2000”.Conform acestei legi, utilizarea eficientă a energiei este definită prin

acționarea în vederea realizării unei unități de produs, bun sau serviciu, cu o cantitate

de energie mai mică, fără a influența negativ calitatea acestuia.

Obiectivul principal al politicii naționale de utilizare eficientă a energiei este

obținerea beneficiului maxim în întregul lanț energetic care cuprinde producerea,

transportul, distribuția, conversia, stocarea și utilizarea diferitelor forme de energie.

Crearea strategiei de eficiență energetică ca parte integrantă a strategiei energetice a

României are următoarele orientări generale:

Creștere economică accelerată,

Dezvoltare durabilă a sectorului energetic:

o Reducerea intensității energetice,

o Creșterea eficienței energetice pe tot lanțul: producere-transport-distribuție-consum.

Restructurarea industriei energetice ca factor decisiv în reforma economiei naționale;

Accelerarea privatizării sectorului energetic;

Intensificarea efortului investițional pentru industria românească;

Realizarea de programe pentru atingerea reperelor comunitare necesare integrarii

României în Uniunea Europeană;

Hotărârea de Guvern 68/1998 [23] și Legea 199/2000 prevăd posibilitatea investirii în

instalațiile energetice aferente consumatorilor.

7.4 Scheme de finanțare moderne

Acest tip de schemă de finanțare este promovată de companiile de servicii energetice

(ESCO-Energy Service Company). ESCO se pot implica în:

Contractele de performanță numai pentru servicii energetice,

Contracte de performanță pentru servicii energetice de finanțare.

Principalul avantaj al acestor scheme de finanțare este acela că beneficiarul proiectului nu

trebuie să suporte cheltuielile de investiție. Compania se obligă să realizeze aceste cheltuieli

și le va recupera din economiile de energie pe care proiectul le va genera.

În figura 7.4.1. este prezentată o schemă de finanțare cu ”garantarea economiiloe de

energie”. Această tranzacție presupune două contracte bilaterale, între beneficiar și ESCO,

pentru garantarea economiilor de energie și între beneficiar și o instituție de finanțare pentru

fondurile necesare proiectului. ESCO asigură numai servicii energetice.

În figura 7.4.2. este prezentată o schemă de finanțare cu ”împărțirea economiilor de

energie”. Această tranzacție presupune două contracte bilaterale încheiate de ESCO, cu

beneficiarul proiectului, pentru servicii și cu instituția finanțatoare, pentru fonduri.

Economiile de energie se împart între ESCO și beneficiar. ESCO pretind, uzual, între 80 și

100% din economiile proiectului. Duratele tipice ale acestor contracte sunt 5÷10 ani,

necesare pentru recuperarea de către ESCO a investiției făcute.

Contract pentru servicii energetice Contract pentru finanțare

Figura 7.4.1 Schema de implementare cu ”garantarea economiilor de energie”

4.Alte tipuri de scheme de finanțare se bazează pe contracte pentru ”vânzarea de

energie” și cuprind următoarele aspecte:

ESCO se obligă să instaleze echipamente de generare (pentru energie electrică,

energie termică, frig est.);

Consumatorul se obligă să asigure un nivel minim de consum;

Duratele tipice ale acestor contracte sunt de 7-15 ani și pot include și măsuri de

creștere a eficienței energetice.

Figura 7.4.2. Schemă de implementare cu ”împărțirea economiilor de energie”.

5. Finanțarea proiectelor de eficiență energetică de către furnizori (programe DSM).

Se prevăd:

1. Gruparea consumatorilor în funcșie de modul de utilizare a energiei și chiar după

structura instituțională (rezolvându-se astfel problema credibilității consumatorilor, a

dimensiunii investiției, a garanțiilor financiare);

2. Promovarea și stimularea implicării financiare a furnizorilor de energie în diversele

programe de creștere a eficienței energetice.

Observație:

Dacă consumatorii înșiși investesc pentru îmbunătățirea modului de utilizare a

energiei, este vorba de proiecte de eficiență energetică. Dacă o altă organizație și

consumatorii înșiși investesc pentru îmbunătățirea modului acestora de utilizare a

energiei, este vorba de proiecte de management al utilizarii energiei (DSM).

Concluzii:

Pentru oportunitățile de investiție care oferă o rată de recuperare ridicată, vor exista

întotdeauna investitori.

Sursele de finanțare a proiectelor de îmbunătățire a modului de utilizare a energiei

există, dar posibilitățile de atragere a acestora trebuie dezvoltate prin scheme

adecvate.

Abordarea și justificarea energiei economice a proiectelor trebuie finalizată în

contextul analizării soluțiilor de finanțare pentru acestea.

Principalele soluții de finanțare sunt:

o Fondurile speciale (Fondul Român de Eficiență Energetică FREE, Fondul de

dezvoltare a sistemului energetic, ect)

o Companiile de servicii energetice (ESCO);

o Programele DSM.

8. CONCLUZII

Nu se dispune astăzi de un raspuns sigur și fiabil privind schimbările climatice și

disponibilitatea resurselor la orizontul anului 2050, scenariile existente având în special rolul

de a mobiliza omenirea spre schimbări importante în domeniul energetic.

Restricțiile de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră vor conduce la utilizarea

unui ”buchet” de resurse energetice, energia nucleară și sursele regenerabile nefiind în

măsură să poată acoperii singure balanța energetică a omenirii.

Este necesară o profundă evoluție în modul de viață, care presupune o adeziune a

cetățenilor, care se poate realiza doar prin informarea și sensibilizarea marelui public.

În România nu există încă o strategie coerentă privind extinderea utilizării SER,

însoțită de mobilizarea unor resurse financiare publice corespunzătoare. În condițiile aderării

țării noastre la Uniunea Europeană, la începutul anului 2007, trebuie să ne asumăm și

obiective strategice ale acesteia în domeniul resurselor regenerabile, obiectiv pentru care în

prezent nu suntem pregătiți.

Oportunitatea înlocuirii parțiale sau totale a instalațiilor convenționale de încălzire cu

instalații solare este dependentă în principal de sarcina de încălzire, de condițiile climatice, de

dificultățile tehnologice și de prețul combustibililor, considerentele economice fiind în ultima

instanță decisive.

Utilizarea sestemelor de încălzire solară pentru clădirile industriale este puțin mai

dificilă față de utilizarea sistemelor de încălzire pentru locuințe. În procesele de încălzire a

clădirilor rezidențiale/comerciale debitul de aer în colector este constant.

Trebuie stabilit un tarif astfel încât tehnologiile fotovoltaice să devină o afacere

profitabilă, într-un cadru larg pentru promovarea tehnologiilor electrice. Având un potențial

solar bun, România poate deveni un bun producător de electricitate folosind tehnologia

fotoelectrică.

În concluzie, tariful minim ca tehnologia fotovoltaică să fie eficientă din punct de

vedere economic trebuie să fie de 273 €/MWh pentru amortizare în 20 ani, sau 546€/MWh

pentru amortizare în 10 ani.

Atingerea unui preț țintă de 79,2€/MWh, așa cum se intenționează pentru 2010,

înseamnă că investiția în sistemele fotovoltaice ar trebui să fie 2000€/kWp, ceea ce e mult

prea departe de costurile actuale ale componentelor.

Soluția actuală de conectare la rețeaua electrică publică și folosirea acesteia ca sursă

de acoperire a necesarului de energie pe durata lipsei sursei solare , nu este posibilă decât în

cazul unor puteri reduse a instalației fotoelectrice și existența unui număr redus a acestor

instalații.

Energia solară, cea eoliană,cea hidroelectrică și energia biomasei nu mai sunt astăzi

doar ”mofturi” ale ambientaliștilor, ci s-au impus drept resurse strategice în toată puterea

cuvântului.

Utilizarea energiei solare oferă o serie de avantaje, ca resursă inepuizabilă, nepoluantă

și disponibilă practic pe suprafețe foarte întinse ale globului terestru. Cu toate acestea,

extinderea valorificării energiei solare întâmpină unele dificultăți, datorită nebulozității

intermitente (schimbarea anotimpului și alternanța zi / noapte), oscilații în intensitatea acestei

surse, dificultăți în captate si stocare a energiei solare.

Pentru oportunitățile de investiție care oferă o rată de recuperare ridicată, vor exista

întotdeauna investitori.

Sursele de finanțare a proiectelor de îmbunătățire a modului de utilizare a energiei

există, dar posibilitățile de atragere a acestora trebuie dezvoltate prin scheme adecvate.

Abordarea și justificarea eficienței economice a proiectelor trebuie finalizată în

contextul analizării soluțiilor de finanțare pentru acestea.

Principalele soluții de finanțare sunt:

o Fondurile speciale (Fondul Român de Eficiență Energetică FREE, Fondul de

dezvoltare a sistemului energetic, ect)

o Companiile de servicii energetice (ESCO);

o Programele DSM.

Instalațiile fotoelectrice, pe durata de funcționare, nu determină apariția emisiilor

poluante și pot reprezenta o soluție pentru reducerea dependenței de energie electrică

obișnuită din combustibili fosili. Studiile efectuate pe instalații experimentale urmează să

stabilească condițiile necesare unei exploatări eficiente în rețeaua publică de energie

electrică.

Variabilitatea producției de energie electrică a surselor bazate pe energia solară poate

fi limitată prin utilizarea de sisteme de stocare a energiei electrice. Realizările actuale în

domeniul stocării de energie electrică și creșterea performanțelor acestor sisteme va

permite o integrare mai simplă a instalațiilor fotoelectrice.

Randamentul redus de conversie al panourilor fotoelectrice actuale(10···12%)face ca

pentru obținerea puterii necesare în aplicațiile practice să fie necesară o suprafață mare,

greu deobținut în cazurile practice.

Centrala de 30kW nu poate fi considerată producătoare de energie electrică deoarece

este monofazată, produce multe armonice și introduce nesimetrii în sistem.

Centrala solară termică este mai profitabilă din punct de vedere economic decât o

centrală solară fotoelectrică.

Panourile solare sunt:

- Siguranță înaltă-inițial elementele fotovoltaice au fost elaborate ca tehnologii

cosmice, rezistente pentru condiții extreme și de durată lungă de viață; astăzi

aceste elemente sunt folosite la obținerea energiei electrice zi de zi pe pământ,

păstrând calitățile de siguranță inițiale.

- Cheltuieli curente mici-elementele folosesc lumina solară, combustibil gratis.

Datorită lipsei componentelor mobile, nu secesită îngrijire deosebită. Sunt

rentabile mai ales în locuri izolate, spre exemplu, stații de comunicare, cabane,

etc.

- Ecologie curate-nu consumă combustibili fosili, deci nu poluează, iar în lipsa

componentelor mobile nu se formează zgomote (nu produc poluare sonoră), deci

poate fi utilizat nemijlocit la consumator.

- Comoditate și cheltuieli mici la instalare-sistemele fotovoltaice pot fi de diferite

mărimi, fiind acomodate la preferințele consumatorului, mărind sau micșorând

ulterior capacitatea. Pot fi mobile, deci, pot fi utilizate în diverse locuri.

- Cheltuieli mici la transportarea energiei produse-fiind instalate în apropierea

nemijlocită a consumatorului, nu necesită rețele sau lungimi mari de fire de

transport a energiei electrice. Este o prioritate esențială, deoarece se cunoaște că,

costul transportării constituie circa 50% din costul final al elergiei electrice.

9. BIBLIOGRAFIE

[1] ION V. ION, SIMONA LIZICA CRĂCIUN, SPIRU PARASCHIV-”Utilizarea

sistemelor solare pentru încălzirea clădirilor”, Univ. ”Dunărea de Jos”, Galați

[2] VASILE NITU, LUCIA PANTELIMON, CEZAR IONESCU- ”Energetică generală și

conversia energiei”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980

[3] D. D. MĂRGINEAN-”Energetica lumii vii”, Editura EDIMPEX-Speranța, București,

1992

[4] ADRIAN BADEA-”Surse regenerabile de energie componentă importantă a dezvoltării

Energetice durabile”, ”Sursele regenerabile de energie între Directiva Europeană 77/2001 și

realitate” 29 mai 2003, Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului

București

[5] OCTAVIAN MITROI – ”Centrala fotovoltaică de 30 kWp”

[6] GOLOVANOV N., LĂZĂROIU G. C., ROSCIA M.,ZANINELLI D., -”Sready State

Disturbance Analysis in PVSystems”, PESGM 2004-000799

[7] VICTOR LUCIAN –”Resurse de instalații de producere a energiei electrice”, Editura

AGIR, București, 2006

[8] MIRCEA MALITA, ADRIAN GHEORGHE-”Prewzentul și viitorul energiei solare”,

Editura Academiei Republice Socialiste România, București, 1982

[9] HEINZ LADENER- ”Solaranlagen”, Editura Ökobuch, 1993

[10] http://www.enereco.go.ro/

Data si ora masuratorii UA UB Uc IA IB IC Ptot Qtot f

V V V A A A kW Kvar tot

Hz

02/12/2007@05:40 AM 232.592 234.157 232.64 0.175 0.169 0.165 0.006 -0.116 50.01402/12/2007@05:50 AM 232.136 233.792 232.421 0.177 0.172 0.165 0.006 -0.116 50.01202/12/2007@06:00 AM 231.042 232.719 231.384 0.175 0.167 0.164 0.006 -0.115 50.01402/12/2007@06:10 AM 230.692 232.287 230.964 0.176 0.17 0.167 0.006 -0.115 50.00402/12/2007@06:20 AM 229.269 231.37 229.977 0.174 0.168 0.166 0.006 -0.114 50.00202/12/2007@06:30 AM 229.611 231.441 229.932 0.174 0.169 0.164 0.006 -0.114 49.99102/12/2007@06:40 AM 228.088 229.812 228.524 0.173 0.168 0.163 0.006 -0.112 49.99502/12/2007@06:50 AM 227.235 229.67 228.041 0.173 0.168 0.162 0.006 -0.112 50.01802/12/2007@07:00 AM 226.926 229.64 227.898 0.173 0.169 0.164 0.006 -0.113 49.97502/12/2007@07:10 AM 226.97 228.683 227.502 0.172 0.165 0.161 0.006 -0.11 49.92502/12/2007@07:20 AM 226.796 228.228 226.784 0.172 0.166 0.161 0.006 -0.11 49.97502/12/2007@07:30 AM 226.536 228.52 227.224 0.173 0.167 0.166 0.006 -0.112 49.98102/12/2007@07:40 AM 223.54 224.706 223.354 0.174 0.168 0.161 0.005 -0.108 49.99902/12/2007@07:50 AM 225.536 226.722 225.21 0.172 0.168 0.161 0.006 -0.11 49.46802/12/2007@08:00 AM 224.749 226.445 224.576 0.172 0.167 0.162 0.006 -0.11 50.01902/12/2007@08:10 AM 222.894 224.73 223.081 0.172 0.168 0.16 0.005 -0.108 50.01302/12/2007@08:20 AM 223.907 224.956 223.964 0.421 0.383 0.436 -0.086 -0.195 49.98702/12/2007@08:30 AM 223.853 225.543 223.465 1.288 1.263 1.29 -0.773 -0.24 49.9602/12/2007@08:40 AM 224.093 226.165 223.607 2.405 2.36 1.634 -1.374 -0.274 49.98502/12/2007@08:50 AM 224.685 226.411 223.459 2.975 2.916 2.01 -1.727 -0.269 49.98202/12/2007@09:00 AM 224.035 225.419 222.407 4.753 4.753 3.226 -2.821 -0.254 50.02102/12/2007@09:10 AM 225.119 226.34 223.377 6.094 6.118 4.139 -3.657 -0.223 50.02902/12/2007@09:20 AM 226.762 229.066 226.268 4.396 4.29 2.932 -2.608 -0.25 49.99402/12/2007@09:30 AM 225.912 227.626 225.934 4.207 4.1 2.783 -2.475 -0.239 49.98802/12/2007@09:40 AM 223.942 226.534 224.385 3.616 3.463 2.385 -2.08 -0.278 49.99202/12/2007@09:50 AM 223.472 226.337 224.115 2.366 2.218 1.552 -1.313 -0.293 49.99802/12/2007@10:00 AM 226.485 228.506 226.368 3.347 3.244 2.204 -1.952 -0.268 50.03202/12/2007@10:10 AM 226.519 228.613 226.261 5.454 5.363 3.597 -3.247 -0.247 50.01102/12/2007@10:20 AM 227.324 229.575 226.889 7.472 7.411 4.984 -4.508 -0.179 49.96902/12/2007@10:30 AM 225.895 228.042 225.841 8.122 8.026 5.406 -4.863 -0.2 50.00302/12/2007@10:40 AM 227.486 229.816 227.294 8.374 8.326 5.593 -5.072 -0.171 50.00802/12/2007@10:50 AM 226.577 229.102 226.457 6.885 6.814 4.565 -4.131 -0.202 50.00102/12/2007@11:00 AM 227.859 230.506 227.665 7.589 7.567 5.104 -4.614 -0.175 50.01502/12/2007@11:10 AM 227.157 230.103 227.609 6.286 6.189 4.172 -3.777 -0.224 49.98602/12/2007@11:20 AM 226.62 229.208 226.567 5.15 5.023 3.358 -3.051 -0.241 49.95202/12/2007@11:30 AM 225.216 227.635 225.011 4.574 4.456 2.963 -2.678 -0.255 49.99102/12/2007@11:40 AM 227.861 230.303 227.861 5.229 5.157 3.489 -3.145 -0.247 49.98702/12/2007@11:50 AM 225.357 227.321 225.227 5.936 5.862 3.91 -3.515 -0.288 49.984Data si ora masuratorii UA UB Uc IA IB IC Ptot Qtot f

V V V A A A kW Kvar tot

Hz

02/12/2007@12:00 PM 227.092 228.96 226.869 7.546 7.503 5.022 -4.547 -0.214 50.0202/12/2007@12:10 PM 227.224 229.478 227.097 5.781 5.615 3.751 -3.427 -0.24 49.98602/12/2007@12:20 PM 227.103 229.178 226.926 6.065 6.03 3.986 -3.641 -0.203 50.00302/12/2007@12:30 PM 225.963 227.896 225.393 6.834 6.639 4.464 -4.035 -0.255 50.02202/12/2007@12:40 PM 227.437 229.004 227.068 6.916 6.706 4.547 -4.118 -0.213 49.98502/12/2007@12:50 PM 228.178 229.569 227.496 8.664 8.623 5.75 -5.245 -0.191 49.98402/12/2007@01:00 PM 227.046 228.648 226.557 7.841 7.84 5.221 -4.735 -0.185 50.02702/12/2007@01:10 PM 228.393 229.18 227.454 8.266 8.324 5.559 -5.042 -0.155 50.00502/12/2007@01:20 PM 227.306 228.957 227.042 7.702 7.601 5.106 -4.628 -0.174 49.98802/12/2007@01:30 PM 228.804 230.248 227.589 11.074 11.133 7.375 -6.76 -0.072 50.00902/12/2007@01:40 PM 232.035 233.755 229.298 20.942 21.853 14.386 -13.24 0.108 50.00502/12/2007@01:50 PM 231.229 232.55 228.725 14.689 15.165 9.868 -9.163 -0.001 50.01402/12/2007@02:00 PM 230.18 231.344 228.474 11.831 11.899 7.913 -7.267 -0.089 50.02602/12/2007@02:10 PM 229.053 227.86 227.168 13.692 9.369 9.295 -7.372 -0.133 49.96902/12/2007@02:20 PM 228.943 230.927 228.208 9.76 10.141 6.357 -6.01 -0.106 49.98602/12/2007@02:30 PM 227.239 228.362 227.01 4.718 4.706 3.391 -2.841 -0.237 50.01502/12/2007@02:40 PM 230.246 231.426 229.168 10.404 10.681 6.975 -6.449 -0.081 50.00202/12/2007@02:50 PM 233.298 234.666 230.996 19.036 20.107 13.631 -12.26 0.125 50.01402/12/2007@03:00 PM 227.423 228.299 226.852 7.303 7.293 4.762 -4.375 -0.225 5002/12/2007@03:10 PM 228.557 229.148 228.887 3.13 2.96 2.02 -1.81 0.246 49.99702/12/2007@03:20 PM 229.111 229.057 229.091 2.789 2.693 1.849 -1.63 -0.243 50.00502/12/2007@03:30 PM 228.388 228.848 228.843 0.927 0.84 0.646 -0.381 -0.264 50.02102/12/2007@03:40 PM 288.147 227.822 228.319 0.397 0.169 0.166 -0.047 -0.141 50.00802/12/2007@03:50 PM 230.141 230.69 229.661 5.736 5.798 3.944 -3.537 -0.215 50.00902/12/2007@04:00 PM 230.442 230.373 229.94 4.528 4.632 3.01 -2.773 -0.216 50.0102/12/2007@04:10 PM 229.471 230.569 229.826 3.569 3.532 2.381 -2.138 -0.266 50.00702/12/2007@04:20 PM 226.655 228.568 227.599 1.552 2.244 1.548 -1.129 -0.292 49.99802/12/2007@04:30 PM 229.372 230.231 229.628 1.655 1.638 1.144 -0.923 -0.3 50.00202/12/2007@04:40 PM 230.352 211.443 230.325 2.8 2.851 1.958 -1.701 -0.287 50.01502/12/2007@04:50 PM 228.35 229.3 228.298 1.551 1.689 1.173 -0.904 -0.29 50.00702/12/2007@05:00 PM 229.701 230.588 230.422 0.177 0.168 0.161 0.006 -0.113 49.99302/12/2007@05:10 PM 229.385 230.819 229.813 0.174 0.168 0.162 0.006 -0.113 50.00402/12/2007@05:20 PM 229.38 231.082 230.009 0.176 0.171 0.167 0.006 -0.115 50.00902/12/2007@05:30 PM 229.367 231.097 229.548 0.175 0.171 0.168 0.005 -0.115 49.99502/12/2007@05:40 PM 228.447 230.387 228.852 0.174 0.169 0.163 0.006 -0.113 50.00102/12/2007@05:50 PM 227.771 229.963 228.043 0.172 0.168 0.161 0.007 -0.111 49.99902/12/2007@06:00 PM 227.378 229.241 227.411 0.173 0.168 0.162 0.006 -0.112 50.02302/12/2007@06:10 PM 227.791 229.722 228.035 0.175 0.168 0.165 0.006 -0.113 50.04902/12/2007@06:20 PM 227.535 229.586 227.454 0.174 0.168 0.162 0.006 -0.112 50.02202/12/2007@06:30 PM 225.33 226.674 224.754 0.173 0.166 0.159 0.005 -0.109 50.018Data si ora masuratorii UA UB Uc IA IB IC Ptot Qtot f

V V V A A A kW Kvar Hz

tot02/12/2007@06:40 PM 226.853 228.286 226.352 0.173 0.169 0.164 0.006 -0.112 50.0302/12/2007@06:50 PM 227.833 229.384 227.663 0.175 0.168 0.161 0.006 -0.112 49.97102/12/2007@07:00 PM 226.768 228.279 226.868 0.173 0.166 0.16 0.006 -0.111 50.04302/12/2007@07:10 PM 227.881 229.22 227.888 0.175 0.168 0.161 0.006 -0.112 50.05102/12/2007@07:20 PM 227.486 229.322 227.868 0.174 0.167 0.159 0.006 -0.112 50.00802/12/2007@07:30 PM 227.97 229.416 228.102 0.177 0.168 0.162 0.006 -0.113 5002/12/2007@07:40 PM 228.018 229.263 228.157 0.175 0.168 0.162 0.006 -0.113 50.02302/12/2007@07:50 PM 226.986 228.459 227.339 0.174 0.168 0.161 0.006 -0.112 50.00902/12/2007@08:00 PM 228.384 229.75 228.57 0.174 0.167 0.169 0.006 -0.114 49.98402/12/2007@08:10 PM 228.099 229.546 228.477 0.173 0.167 0.16 0.005 -0.111 49.96402/12/2007@08:20 PM 228.742 230.283 229.164 0.173 0.168 0.161 0.005 -0.112 50.02302/12/2007@08:30 PM 228.893 230.243 229.139 0.175 0.165 0.166 0.006 -0.113 50.02802/12/2007@08:40 PM 227.304 228.724 227.493 0.173 0.168 0.161 0.006 -0.111 50.03802/12/2007@08:50 PM 229.375 230.543 229.447 0.175 0.167 0.164 0.006 -0.114 50.03502/12/2007@09:00 PM 229.611 230.86 229.849 0.177 0.169 0.158 0.005 -0.113 50.00902/12/2007@09:10 PM 229.397 231.031 229.821 0.176 0.17 0.163 0.006 -0.114 50.01302/12/2007@09:20 PM 229.421 231.317 229.947 0.175 0.168 0.167 0.006 -0.114 49.98702/12/2007@09:30 PM 230.227 231.402 230.4 0.175 0.17 0.161 0.006 -0.114 50.03802/12/2007@09:40 PM 230.234 231.894 230.908 0.176 0.171 0.163 0.006 -0.115 50.01702/12/2007@09:50 PM 230.558 232.209 230.935 0.176 0.17 0.164 0.006 -0.115 49.99902/12/2007@10:00 PM 226.78 228.307 227.118 0.174 0.168 0.16 0.006 -0.111 50.01902/12/2007@10:10 PM 227.279 228.523 227.245 0.173 0.167 0.164 0.006 -0.112 50.00902/12/2007@10:20 PM 228.47 229.631 228.357 0.175 0.168 0.164 0.006 -0.113 50.02702/12/2007@10:30 PM 228.875 229.9 228.628 0.175 0.168 0.162 0.006 -0.113 50.04202/12/2007@10:40 PM 229.309 230.228 229.294 0.175 0.169 0.164 0.006 -0.114 50.01602/12/2007@10:50 PM 229.093 230.15 229.107 0.175 0.17 0.164 0.006 -0.114 50.02402/12/2007@11:00 PM 229.643 230.693 229.421 0.174 0.168 0.159 0.006 -0.112 50.06302/12/2007@11:10 PM 228.807 230.051 228.769 0.173 0.171 0.161 0.007 -0.113 50.01402/12/2007@11:20 PM 229.167 230.597 229.383 0.175 0.17 0.163 0.006 -0.114 50.06502/12/2007@11:30 PM 230.092 230.963 229.997 0.176 0.169 0.167 0.006 -0.115 50.04802/12/2007@11:40 PM 230.259 231.195 229.992 0.175 0.169 0.162 0.006 -0.114 50.01902/12/2007@11:50 PM 230.259 231.532 230.462 0.176 0.168 0.169 0.006 -0.115 50.05802/13/2007@12:00 AM 230.858 231.862 230.999 0.175 0.169 0.161 0.006 -0.114 50.03202/13/2007@12:10 AM 230.61 231.546 230.4 0.174 0.168 0.158 0.006 -0.113 49.99702/13/2007@12:20 AM 230.325 231.384 230.228 0.174 0.169 0.161 0.006 -0.114 50.01502/13/2007@12:30 AM 230.84 231.961 230.829 0.174 0.168 0.159 0.006 -0.113 50.03202/13/2007@12:40 AM 230.685 231.622 230.581 0.173 0.169 0.164 0.006 -0.115 50.02302/13/2007@12:50 AM 230.687 231.806 230.7 0.174 0.168 0.163 0.006 -0.114 50.01702/13/2007@01:00 AM 231.01 232.045 230.971 0.174 0.169 0.165 0.006 -0.115 50.02702/13/2007@01:10 AM 231.205 232.164 231.026 0.174 0.167 0.16 0.006 -0.114 49.975Data si ora masuratorii UA UB Uc IA IB IC Ptot Qtot f

V V V A A A kW Kvar tot

Hz

02/13/2007@01:20 AM 231.46 232.5 231.362 0.175 0.17 0.165 0.006 -0.116 50.02902/13/2007@01:30 AM 231.467 232.483 231.378 0.175 0.168 0.162 0.006 -0.114 50.03402/13/2007@01:40 AM 231.142 232.279 230.931 0.175 0.169 0.164 0.006 -0.115 50.01802/13/2007@01:50 AM 231.728 232.645 231.577 0.175 0.168 0.162 0.006 -0.115 50.01102/13/2007@02:00 AM 231.615 232.729 231.589 0.174 0.167 0.163 0.006 -0.115 50.03602/13/2007@02:10 AM 231.323 232.488 231.408 0.174 0.169 0.163 0.006 -0.115 50.03102/13/2007@02:20 AM 231.673 232.539 231.439 0.175 0.168 0.163 0.006 -0.115 50.01802/13/2007@02:30 AM 232.428 233.265 232.1 0.175 0.169 0.162 0.006 -0.116 50.02302/13/2007@02:40 AM 232.422 233.165 231.874 0.174 0.17 0.165 0.006 -0.116 50.00802/13/2007@02:50 AM 232.184 233.141 231.863 0.176 0.167 0.163 0.006 -0.115 50.01802/13/2007@03:00 AM 232.512 233.372 232.201 0.175 0.169 0.163 0.006 -0.116 50.05802/13/2007@03:10 AM 232.543 233.414 232.334 0.174 0.167 0.161 0.006 -0.114 50.01902/13/2007@03:20 AM 232.327 233.361 232.434 0.175 0.17 0.166 0.006 -0.117 50.02502/13/2007@03:30 AM 232.629 233.707 232.531 0.174 0.169 0.161 0.006 -0.116 50.06402/13/2007@03:40 AM 232.607 233.62 232.41 0.176 0.17 0.166 0.006 -0.117 50.05402/13/2007@03:50 AM 232.68 233.476 232.177 0.175 0.169 0.163 0.006 -0.116 50.05302/13/2007@04:00 AM 232.398 233.45 232.333 0.175 0.17 0.159 0.006 -0.115 50.05202/13/2007@04:10 AM 232.209 233.281 232.145 0.175 0.168 0.162 0.006 -0.115 49.99902/13/2007@04:20 AM 232.217 233.445 232.237 0.176 0.168 0.164 0.006 -0.116 50.02702/13/2007@04:30 AM 231.957 233.266 232.319 0.176 0.169 0.166 0.006 -0.117 50.03102/13/2007@04:40 AM 231.712 233.023 231.881 0.175 0.17 0.16 0.007 -0.115 50.01402/13/2007@04:50 AM 232.111 233.293 231.949 0.175 0.169 0.165 0.006 -0.116 50.00102/13/2007@05:00 AM 231.886 232.798 231.539 0.173 0.169 0.162 0.006 -0.115 50.00902/13/2007@05:10 AM 230.592 231.903 230.657 0.174 0.169 0.161 0.006 -0.114 49.99102/13/2007@05:20 AM 230.792 232.592 231.075 0.175 0.168 0.163 0.006 -0.115 50.02402/13/2007@05:30 AM 228.936 230.561 229.332 0.175 0.169 0.164 0.006 -0.113 49.99202/13/2007@05:40 AM 230.591 232.072 230.819 0.175 0.169 0.162 0.006 -0.114 49.99202/13/2007@05:50 AM 228.852 230.47 229.069 0.174 0.168 0.163 0.006 -0.113 49.99802/13/2007@06:00 AM 230.544 231.576 230.326 0.174 0.168 0.163 0.006 -0.114 50.00302/13/2007@06:10 AM 229.275 230.687 229.528 0.175 0.168 0.162 0.006 -0.113 50.00502/13/2007@06:20 AM 225.614 227.394 226.149 0.173 0.171 0.162 0.006 -0.11 50.01102/13/2007@06:30 AM 227.909 229.194 228.059 0.173 0.168 0.162 0.006 -0.112 50.02102/13/2007@06:40 AM 228.031 229.35 228.369 0.173 0.168 0.159 0.006 -0.112 49.98802/13/2007@06:50 AM 226.193 227.975 226.932 0.173 0.166 0.16 0.005 -0.111 50.01202/13/2007@07:00 AM 227.665 228.954 227.972 0.174 0.168 0.158 0.006 -0.111 50.0402/13/2007@07:10 AM 225.951 227.483 226.387 0.172 0.167 0.158 0.006 -0.11 49.97702/13/2007@07:20 AM 226.793 228.774 227.353 0.172 0.168 0.158 0.006 -0.111 50.01102/13/2007@07:30 AM 226.161 228.003 226.677 0.172 0.167 0.16 0.006 -0.11 49.99402/13/2007@07:40 AM 225.728 226.951 225.692 0.172 0.167 0.16 0.006 -0.11 49.96702/13/2007@07:50 AM 223.437 224.531 223.245 0.439 0.169 0.164 -0.46 -0.128 49.983Data si ora masuratorii UA UB Uc IA IB IC Ptot Qtot f

V V V A A A kW Kvar tot

Hz

02/13/2007@08:00 AM 228.55 229.288 228.05 1.475 1.507 1.133 -0.83 -0.296 50.004

02/13/2007@08:10 AM 228.872 229.512 228.049 2.593 2.745 1.839 -1.585 -0.268 50.00302/13/2007@08:20 AM 228.965 229.597 227.895 2.816 2.791 1.983 -1.681 -0.285 49.99302/13/2007@08:30 AM 228.756 229.949 228.149 4.081 4.095 2.934 -2.507 -0.253 49.97502/13/2007@08:40 AM 228.946 229.934 228.113 7.66 7.764 6.331 -4.965 -0.186 49.9902/13/2007@08:50 AM 227.85 228.198 226.362 7.138 7.007 5.661 -4.482 -0.233 50.00102/13/2007@09:00 AM 228.442 228.897 226.527 6.884 6.656 5.06 -4.22 -0.222 50.03402/13/2007@09:10 AM 226.162 226.958 224.72 6.703 6.503 5.042 -4.094 -0.281 50.01702/13/2007@09:20 AM 226.381 227.2 225.131 4.401 4.35 2.946 -2.608 -0.264 49.98502/13/2007@09:30 AM 230.18 230.967 228.656 12.975 12.685 9.524 -8.08 -0.035 49.98802/13/2007@09:40 AM 230.998 231.818 229.02 13.767 12.855 9.64 -8.348 -0.149 49.98402/13/2007@09:50 AM 231.448 233.216 230.258 11.568 10.913 7.991 -7.049 -0.094 49.98602/13/2007@10:00 AM 234.544 236.053 231.636 16.378 16.645 11.255 -10.36 0.102 50.01302/13/2007@10:10 AM 234.692 236.319 231.792 18.443 18.89 12.715 -11.71 0.181 49.98102/13/2007@10:20 AM 236.293 236.696 232.222 19.903 20.504 13.81 -12.74 0.248 49.97702/13/2007@10:30 AM 235.169 235.741 231.347 19.751 20.172 13.594 -12.52 0.154 50.01502/13/2007@10:40 AM 236.359 236.463 232.177 19.417 19.874 13.392 -12.37 0.23 49.99202/13/2007@10:50 AM 236.082 237.414 233.165 19.792 20.164 13.572 -12.60 0.265 5002/13/2007@11:00 AM 233.632 235.32 233.361 19.293 19.614 18.828 -13.48 0.043 50.02502/13/2007@11:10 AM 234.92 236.819 235.085 18.099 18.353 17.642 -12.72 0.234 50.00302/13/2007@11:20 AM 233.736 235.33 233.605 12.703 12.738 12.207 -8.802 0.054 49.98302/13/2007@11:30 AM 235.213 237.154 235.506 18.516 18.77 17.972 -13.01 0.235 50.00502/13/2007@11:40 AM 235.34 237.87 235.913 19.455 19.707 18.965 -13.71 0.239 50.01802/13/2007@11:50 AM 235.075 234.031 235.179 18.5 18.733 18.031 -13 0.256 50.00302/13/2007@12:00 PM 237.133 239.426 237.692 23.107 23.398 22.828 -16.47 0.364 50.01602/13/2007@12:10 PM 234.529 236.266 234.68 13.715 13.813 13.162 -9.551 0.093 49.98602/13/2007@12:20 PM 0 0 0 0 0 0 0 002/13/2007@12:30 PM 0 0 0 0 0 0 0 002/13/2007@12:40 PM 0 0 0 0 0 0 0 002/13/2007@12:50 PM 0 0 0 0 0 0 0 002/13/2007@01:00 PM 0 0 0 0 0 0 0 002/13/2007@01:10 PM 0 0 0 0 0 0 0 002/13/2007@01:20 PM 0 0 0 0 0 0 0 002/13/2007@01:30 PM 229.721 230.786 229.743 0 0 0 0 0 50.02802/13/2007@01:40 PM 228.151 229.253 227.936 0 0 0 0 0 49.99302/13/2007@01:50 PM 230.331 231.327 231.084 0 0 0 0 0 50.03302/13/2007@02:00 PM 230.513 231.518 230.809 0 0 0 0 0 50.02702/13/2007@02:10 PM 235.813 236.299 231.939 18.833 19.054 12.837 -11.9 -0.013 50.02702/13/2007@02:20 PM 233.287 233.361 233.527 9.168 6.181 6.083 -4.985 -0.162 50.02602/13/2007@02:30 PM 233.621 234.395 232.408 8.425 8.315 5.606 -5.202 -0.152 50.001Data si ora masuratorii UA UB Uc IA IB IC Ptot Qtot f

V V V A A A kW Kvar tot

Hz

02/13/2007@02:40 PM 233.454 234.499 232.394 6.889 6.868 4.626 -4.27 -0.185 50.00702/13/2007@02:50 PM 234.49 234.788 232.946 8.207 8.301 5.498 -5.136 -0.138 50.01

02/13/2007@03:00 PM 235.22 234.156 233.972 8.618 5.839 5.769 -4.729 -0.134 49.99702/13/2007@03:10 PM 230.547 230.956 229.039 6.986 6.931 4.676 -4.262 -0.141 49.97302/13/2007@03:20 PM 230.994 231.863 230.015 4.977 4.878 3.338 -3.022 -0.204 5002/13/2007@03:30 PM 230.499 231.287 230.019 4.228 4.263 2.834 -2.58 -0.232 50.00502/13/2007@03:40 PM 230.034 231.419 229.8 4.283 4.242 2.864 -2.594 -0.245 50.0102/13/2007@03:50 PM 229.732 231.118 229.142 2.975 2.887 1.968 -1.757 -0.251 50.02602/13/2007@04:00 PM 229.124 231.184 229.275 2.509 2.388 1.688 -1.454 -0.281 50.00602/13/2007@04:10 PM 229.507 231.497 229.815 2.243 2.249 1.558 -1.328 -0.285 50.00702/13/2007@04:20 PM 228.699 230.944 229.091 1.789 1.756 1.189 -1.004 -0.292 50.00802/13/2007@04:30 PM 229.565 231.449 229.851 1.224 1.199 0.914 -0.648 -0.289 50.00602/13/2007@04:40 PM 226.293 228.446 227.086 0.386 0.171 0.163 -0.33 -0.132 50.01202/13/2007@04:50 PM 228.046 230.416 228.776 0.175 0.169 0.162 0.006 -0.113 50.00902/13/2007@05:00 PM 228.394 230.712 229.203 0.175 0.169 0.164 0.006 -0.113 50.03102/13/2007@05:10 PM 226.242 228.175 227.238 0.176 0.171 0.159 0.006 -0.111 49.99602/13/2007@05:20 PM 227.718 229.21 227.927 0.175 0.167 0.162 0.006 -0.112 50.01702/13/2007@05:30 PM 227.505 228.974 227.922 0.175 0.169 0.164 0.006 -0.113 49.99802/13/2007@05:40 PM 226.835 228.968 227.612 0.175 0.168 0.162 0.006 -0.112 50.02702/13/2007@05:50 PM 225.773 227.992 226.656 0.175 0.166 0.162 0.006 -0.111 50.00202/13/2007@06:00 PM 225.554 226.587 226.318 0.173 0.166 0.163 0.006 -0.111 50.03102/13/2007@06:10 PM 225.431 226.565 226.238 0.171 0.164 0.159 0.006 -0.11 50.00702/13/2007@06:20 PM 225.385 226.773 226.064 0.171 0.166 0.16 0.006 -0.11 49.96702/13/2007@06:30 PM 225.27 226.628 225.954 0.172 0.166 0.157 0.006 -0.11 49.99102/13/2007@06:40 PM 224.798 225.689 224.968 0.172 0.164 0.162 0.006 -0.11 49.99902/13/2007@06:50 PM 225.53 226.46 225.931 0.171 0.166 0.16 0.006 -0.11 49.99602/13/2007@07:00 PM 224.971 226.125 225.588 0.172 0.165 0.157 0.005 -0.109 49.99802/13/2007@07:10 PM 224.206 225.271 224.676 0.171 0.165 0.16 0.006 -0.109 49.99402/13/2007@07:20 PM 225.159 226.325 225.73 0.172 0.166 0.16 0.006 -0.11 49.9802/13/2007@07:30 PM 226.117 227.266 226.658 0.172 0.166 0.159 0.006 -0.11 49.99902/13/2007@07:40 PM 226.45 227.708 226.822 0.174 0.168 0.163 0.006 -0.112 49.99802/13/2007@07:50 PM 224.258 225.875 224.677 0.171 0.163 0.162 0.006 -0.109 49.99602/13/2007@08:00 PM 226.027 227.248 226.331 0.173 0.166 0.161 0.006 -0.11 49.98902/13/2007@08:10 PM 226.679 227.969 227.006 0.173 0.167 0.163 0.006 -0.111 49.99502/13/2007@08:20 PM 227.283 228.242 227.459 0.174 0.169 0.16 0.006 -0.111 50.02302/13/2007@08:30 PM 227.746 228.723 227.873 0.174 0.168 0.164 0.006 -0.113 50.01602/13/2007@08:40 PM 227.926 229.348 228.436 0.174 0.167 0.163 0.006 -0.112 50.00602/13/2007@08:50 PM 228.194 229.349 228.656 0.175 0.168 0.163 0.006 -0.113 50.01102/13/2007@09:00 PM 228.535 229.558 228.871 0.175 0.168 0.163 0.006 -0.113 50.01302/13/2007@09:10 PM 228.812 230.014 229.152 0.175 0.168 0.163 0.006 -0.113 49.969Data si ora masuratorii UA UB Uc IA IB IC Ptot Qtot f

V V V A A A kW Kvar tot

Hz

02/13/2007@09:20 PM 229.284 230.267 229.435 0.174 0.168 0.162 0.006 -0.113 50.0102/13/2007@09:30 PM 229.74 230.896 229.902 0.176 0.169 0.166 0.006 -0.114 50.0302/13/2007@09:40 PM 230.24 231.723 230.695 0.177 0.168 0.165 0.006 -0.115 50.003

02/13/2007@09:50 PM 229.977 231.087 230.25 0.174 0.167 0.165 0.006 -0.114 50.00402/13/2007@10:00 PM 231.134 232.389 231.47 0.176 0.169 0.166 0.006 -0.115 50.05502/13/2007@10:10 PM 230.529 232.171 231.011 0.176 0.169 0.163 0.006 -0.114 50.00502/13/2007@10:20 PM 231.102 232.238 231.109 0.176 0.171 0.165 0.006 -0.115 50.02602/13/2007@10:30 PM 232.192 233.303 231.951 0.178 0.171 0.165 0.006 -0.116 50.04902/13/2007@10:40 PM 232.081 232.993 232.033 0.177 0.169 0.163 0.006 -0.115 49.99802/13/2007@10:50 PM 231.263 232.416 231.418 0.177 0.17 0.164 0.006 -0.115 50.03602/13/2007@11:00 PM 231.552 232.536 231.48 0.176 0.169 0.161 0.006 -0.114 50.02802/13/2007@11:10 PM 228.994 230.243 229.116 0.177 0.167 0.165 0.006 -0.114 50.00102/13/2007@11:20 PM 228.945 230.228 228.993 0.175 0.169 0.163 0.006 -0.113 50.03102/13/2007@11:30 PM 228.957 230.207 228.859 0.174 0.169 0.163 0.006 -0.113 50.01902/13/2007@11:40 PM 227.417 228.661 227.283 0.175 0.165 0.167 0.006 -0.112 49.99802/13/2007@11:50 PM 229.175 230.506 229.284 0.175 0.169 0.164 0.006 -0.114 50.033

Data si ora masuratorii Flicker 1 Flicker 2 Flicker 3 I1 Total HD

I2 Total HD

I3 Total HD

V1 Total HD

V2 total HD

V3 Total HD

02/12/2007@05:40 AM 0.26 0.332 0.317 20.999 23.787 26.013 3.165 3.067 2.865

02/12/2007@05:50 AM 0.279 0.351 0.446 20.986 25.587 24.546 3.056 3.14 2.72802/12/2007@06:00 AM 0.28 0.301 0.293 21.356 23.067 25.306 3.034 2.965 2.68602/12/2007@06:10 AM 0.266 0.22 0.221 19.893 21.474 28.071 3.05 2.939 2.77302/12/2007@06:20 AM 0.243 0.247 0.275 19.743 23.611 22.529 2.934 2.975 2.63802/12/2007@06:30 AM 0.256 0.356 0.294 21.176 23.56 22.979 2.947 2.97 2.62602/12/2007@06:40 AM 0.28 0.318 0.252 20.708 22.517 22.764 2.914 2.826 2.57202/12/2007@06:50 AM 0.175 0.16 0.157 19.587 21.586 26.276 2.813 2.833 2.44202/12/2007@07:00 AM 0.25 0.205 0.222 18.517 22.042 23.995 2.889 2.846 2.53502/12/2007@07:10 AM 0.233 0.308 0.269 20.01 23.122 25.118 2.821 2.872 2.54702/12/2007@07:20 AM 0.331 0.35 0.287 19.031 22.147 26.118 2.933 2.838 2.56902/12/2007@07:30 AM 0.264 0.319 0.312 18.122 24.44 24.906 2.77 2.782 2.45702/12/2007@07:40 AM 0.248 0.254 0.28 19.809 21.026 23.571 2.834 2.686 2.42802/12/2007@07:50 AM 0.279 0.258 0.32 18.565 22.262 23.844 2.695 2.571 2.32702/12/2007@08:00 AM 0.253 0.295 0.214 19.549 21.18 21.269 2.663 2.66 2.29102/12/2007@08:10 AM 0.255 0.225 0.205 19.768 24.148 22.814 2.691 2.67 2.2602/12/2007@08:20 AM 0.285 0.223 0.378 18.232 20.717 22.858 2.576 2.479 2.19902/12/2007@08:30 AM 0.325 0.566 0.319 17.453 21.992 23.538 2.696 2.622 2.3202/12/2007@08:40 AM 0.803 0.622 1.811 18.624 21.194 21.45 2.617 2.446 2.24702/12/2007@08:50 AM 0.307 0.226 0.798 19.879 21.416 21.873 2.576 2.422 2.23502/12/2007@09:00 AM 0.292 0.292 0.321 18.578 22.038 23.919 2.655 2.507 2.2602/12/2007@09:10 AM 0.242 0.215 0.174 18.954 20.952 21.94 2.488 2.441 2.14502/12/2007@09:20 AM 0.318 0.354 0.332 18.655 22.611 24.37 2.494 2.395 2.12402/12/2007@09:30 AM 0.871 0.313 2.501 18.908 22.501 21.874 2.549 2.515 2.14802/12/2007@09:40 AM 0.612 0.435 1.863 19.477 21.387 23.608 2.533 2.473 2.13602/12/2007@09:50 AM 0.624 0.456 1.752 18.343 20.053 23.518 2.45 2.361 2.05302/12/2007@10:00 AM 0.307 0.264 0.651 16.995 21.51 23.159 2.533 2.421 2.23602/12/2007@10:10 AM 0.352 0.412 0.83 17.829 21.64 23.48 2.522 2.336 2.1202/12/2007@10:20 AM 0.246 0.263 0.274 18.001 22.083 21.646 2.784 2.627 2.41802/12/2007@10:30 AM 0.27 0.289 0.3 19.156 23.181 22.568 2.839 2.644 2.41902/12/2007@10:40 AM 0.28 0.338 0.525 21.737 22.283 26.099 2.878 2.732 2.39502/12/2007@10:50 AM 0.447 0.333 1.261 20.421 21.125 23.191 2.932 2.812 2.51702/12/2007@11:00 AM 0.261 0.44 0.331 18.515 22.988 25.137 2.978 2.821 2.63102/12/2007@11:10 AM 0.231 0.205 0.299 20.685 19.837 22.8 2.749 2.574 2.35702/12/2007@11:20 AM 0.296 0.33 0.351 19.007 23.464 24.674 2.181 1.971 1.8702/12/2007@11:30 AM 0.257 0.232 0.234 19.682 22.572 23.892 2.988 2.88 2.59502/12/2007@11:40 AM 0.232 0.234 0.204 18.528 21.177 21.611 2.132 1.979 1.78902/12/2007@11:50 AM 0.168 0.248 0.21 18.777 22.912 27.364 2.955 2.688 2.47202/12/2007@12:00 PM 0.202 0.242 0.228 19.441 24.516 28.774 3.204 2.969 2.896Data si ora masuratorii Flicker 1 Flicker 2 Flicker 3 I1

Total HD

I2 Total HD

I3 Total HD

V1 Total HD

V2 total HD

V3 Total HD

02/12/2007@12:10 PM 0.224 0.237 0.255 21.197 21.888 26.056 2.484 2.428 2.23202/12/2007@12:20 PM 0.218 0.205 0.194 19.342 23.363 22.924 2.852 2.782 2.62202/12/2007@12:30 PM 0.191 0.2 0.209 22.477 24.155 28.005 2.852 2.725 2.59802/12/2007@12:40 PM 0.228 0.234 0.218 21.052 21.21 28.891 2.749 2.453 2.351

02/12/2007@12:50 PM 0.195 0.2 0.208 20.386 22.036 30.323 2.782 2.708 2.45702/12/2007@01:00 PM 0.24 0.252 0.25 19.77 21.745 25.4 2.076 2.043 2.08302/12/2007@01:10 PM 0.217 0.23 0.252 20.327 23.29 25.575 3.132 3.051 2.97302/12/2007@01:20 PM 0.217 0.236 0.265 20.318 26.148 27.563 2.614 2.597 2.57302/12/2007@01:30 PM 0.18 0.17 0.189 22.413 22.784 24.305 2.93 2.781 2.67702/12/2007@01:40 PM 0.189 0.189 0.195 18.269 20.66 21.485 2.557 2.327 2.26802/12/2007@01:50 PM 0.189 0.184 0.173 19.709 25.414 24.878 3.308 3.071 3.06402/12/2007@02:00 PM 0.144 0.133 0.145 24.14 37.636 78.282 3.265 3.103 0.01202/12/2007@02:10 PM 0.151 0.13 0.139 63.67 39.894 35.438 3.548 3.39 3.34202/12/2007@02:20 PM 0.149 0.14 0.15 30.527 21.796 27.759 3.213 3.022 0.94602/12/2007@02:30 PM 0.199 0.183 0.2 18.054 16.944 21.477 3.353 2.98 2.99702/12/2007@02:40 PM 0.195 0.181 0.184 14.256 11.147 13.821 3.149 2.824 2.85402/12/2007@02:50 PM 0.143 0.135 0.14 10.578 8.776 11.147 3.492 3.239 3.2102/12/2007@03:00 PM 0.187 0.188 0.184 8.262 12.215 15.45 3.43 3.151 3.14102/12/2007@03:10 PM 0.141 0.127 0.132 10.063 13.283 16.684 3.319 3.217 3.05702/12/2007@03:20 PM 0.244 0.261 0.226 11.799 14.887 17.853 3.537 3.417 3.44102/12/2007@03:30 PM 0.204 0.209 0.219 11.4 22.152 22.868 3.169 2.992 2.84702/12/2007@03:40 PM 0.241 0.234 0.244 19.695 15.982 21.249 3.706 3.593 3.33902/12/2007@03:50 PM 0.224 0.249 0.257 13.709 9.622 12.214 3.135 2.92 2.73502/12/2007@04:00 PM 0.214 0.222 0.254 8.254 7.182 8.85 3.521 3.307 3.19502/12/2007@04:10 PM 0.161 0.142 0.149 6.322 7.956 8.214 3.35 3.339 3.1802/12/2007@04:20 PM 0.16 0.147 0.152 6.144 6.481 8.622 3.472 3.351 3.11802/12/2007@04:30 PM 0.2 0.186 0.206 5.95 7.255 9.789 3.088 2.978 2.80102/12/2007@04:40 PM 0.235 0.209 0.217 7.017 7.077 9.761 3.727 3.589 3.3602/12/2007@04:50 PM 0.187 0.172 0.177 6.311 8.255 10.572 3.562 3.446 3.27102/12/2007@05:00 PM 0.2 0.232 0.219 7.803 9.521 12.52 3.664 3.418 3.29202/12/2007@05:10 PM 0.234 0.257 0.245 9.156 10.488 13.91 3.091 2.899 2.70202/12/2007@05:20 PM 0.23 0.249 0.264 10.348 9.804 12.289 3.829 3.658 3.5102/12/2007@05:30 PM 0.196 0.179 0.191 9.373 8.549 15.852 3.896 3.695 3.54502/12/2007@05:40 PM 0.165 0.169 0.171 8.66 6.85 9.275 3.306 3.191 2.98702/12/2007@05:50 PM 0.156 0.152 0.172 7.424 8.983 11.052 3.904 3.726 3.50102/12/2007@06:00 PM 0.152 0.136 0.162 8.437 8.48 11.292 3.409 3.274 2.93902/12/2007@06:10 PM 0.306 0.321 0.342 7.849 7.458 10.015 3.307 3.067 2.84402/12/2007@06:20 PM 0.179 0.204 0.16 6.95 8.161 10.547 3.599 3.286 3.14102/12/2007@06:30 PM 0.197 0.214 0.203 7.186 6.238 8.265 3.53 3.432 3.21102/12/2007@06:40 PM 0.226 0.252 0.265 5.724 6.834 9.702 3.205 3.011 2.87Data si ora masuratorii Flicker 1 Flicker 2 Flicker 3 I1

Total HD

I2 Total HD

I3 Total HD

V1 Total HD

V2 total HD

V3 Total HD

02/12/2007@06:50 PM 0.261 0.277 0.279 5.807 6.303 8.337 3.169 3 2.85102/12/2007@07:00 PM 0.215 0.238 0.241 6.065 6.57 10.097 3.152 2.98 2.7502/12/2007@07:10 PM 0.184 0.183 0.182 6.412 5.018 6.517 3.079 2.941 2.6702/12/2007@07:20 PM 0.16 0.17 0.185 4.892 2.978 3.559 3.217 3.119 2.93302/12/2007@07:30 PM 0.149 0.144 0.136 2.887 4.239 5.345 3.476 3.385 3.072

02/12/2007@07:40 PM 0.28 0.322 0.352 4.26 4.982 6.107 3.583 3.501 3.27402/12/2007@07:50 PM 0.207 0.269 0.227 4.903 4.242 5.132 3.344 3.386 3.22102/12/2007@08:00 PM 0.241 0.276 0.267 4.234 5.372 6.974 3.643 3.463 3.47702/12/2007@08:10 PM 0.2 0.212 0.223 5.301 10.048 13.048 3.078 3.003 2.72902/12/2007@08:20 PM 0.241 0.228 0.241 9.039 5.41 6.867 3.11 3.066 2.79702/12/2007@08:30 PM 0.166 0.175 0.16 5.071 3.373 4.048 3.616 3.388 3.35602/12/2007@08:40 PM 0.164 0.147 0.148 3.396 7.377 10.534 3.991 3.983 3.72202/12/2007@08:50 PM 0.136 0.118 0.126 7.101 16.636 24.16 3.841 3.647 3.42502/12/2007@09:00 PM 0.324 0.369 0.324 30.333 17.196 23.532 3.638 3.543 3.36802/12/2007@09:10 PM 0.251 0.258 0.256 16.13 60.177 86.745 3.668 3.528 3.3102/12/2007@09:20 PM 0.244 0.256 0.26 48.501 27.449 29.282 3.428 3.377 3.17102/12/2007@09:30 PM 0.231 0.235 0.211 38.644 7.934 11.727 3.51 3.322 3.21702/12/2007@09:40 PM 0.198 0.224 0.223 7.834 10.859 14.779 3.485 3.436 3.18102/12/2007@09:50 PM 0.209 0.185 0.22 11.169 13.306 18.698 3.542 3.375 3.28602/12/2007@10:00 PM 0.182 0.235 0.187 12.234 22.434 30.273 3.467 3.41 3.29402/12/2007@10:10 PM 0.14 0.132 0.142 20.308 30.237 39.802 3.03 2.954 2.73302/12/2007@10:20 PM 0.235 0.234 0.261 24.751 17.321 22.617 3.53 3.364 3.22502/12/2007@10:30 PM 0.184 0.157 0.176 16.042 31.514 40.865 3.435 3.49 3.32702/12/2007@10:40 PM 0.208 0.209 0.232 27.022 26.137 32.28 3.501 3.373 3.25102/12/2007@10:50 PM 0.22 0.234 0.246 23.711 25.311 26.101 2.588 2.433 2.38502/12/2007@11:00 PM 0.199 0.205 0.213 21.86 27.481 29.079 3.389 3.308 2.98502/12/2007@11:10 PM 0.188 0.18 0.187 24.256 25.542 25.876 3.182 3.029 2.80902/12/2007@11:20 PM 0.147 0.134 0.143 22.024 22.553 25.379 2.915 2.948 2.55802/12/2007@11:30 PM 0.252 0.255 0.271 21.245 22.309 24.602 3.098 2.989 2.65902/12/2007@11:40 PM 0.223 0.228 0.23 22.412 20.988 22.309 2.922 2.833 2.52302/12/2007@11:50 PM 0.243 0.239 0.272 21.588 22.279 26.554 3.036 2.915 2.78402/13/2007@12:00 AM 0.117 0.111 0.121 18.348 20.489 23.264 2.855 2.85 2.50602/13/2007@12:10 AM 0.16 0.157 0.179 19.824 22.845 26.963 2.82 2.674 2.46202/13/2007@12:20 AM 0.232 0.223 0.252 20.187 21.569 21.762 3.768 2.683 2.4102/13/2007@12:30 AM 0.193 0.204 0.202 20.549 20.049 24.38 2.67 2.566 2.35502/13/2007@12:40 AM 0.179 0.184 0.198 17.643 22.294 21.041 2.596 2.521 2.31202/13/2007@12:50 AM 0.205 0.179 0.205 18.095 20.895 20.896 2.588 2.435 2.24202/13/2007@01:00 AM 0.166 0.17 0.153 17.91 20.869 20.434 2.54 2.392 2.14402/13/2007@01:10 AM 0.133 0.121 0.132 20.1 22.917 20.886 2.575 2.367 2.13102/13/2007@01:20 AM 0.147 0.156 0.16 16.789 20.682 18.715 2.448 2.235 2.045Data si ora masuratorii Flicker 1 Flicker 2 Flicker 3 I1

Total HD

I2 Total HD

I3 Total HD

V1 Total HD

V2 total HD

V3 Total HD

02/13/2007@01:30 AM 0.139 0.146 0.161 15.85 21.511 19.758 2.54 2.301 2.12402/13/2007@01:40 AM 0.239 0.262 0.262 19.461 21.521 20.371 2.562 2.355 2.08302/13/2007@01:50 AM 0.154 0.147 0.169 19.921 22.806 18.507 2.387 2.242 1.98502/13/2007@02:00 AM 0.218 0.218 0.243 17.311 19.155 21.764 2.401 2.289 2.06102/13/2007@02:10 AM 0.216 0.197 0.212 18.488 19.498 20.204 2.408 2.161 2.06902/13/2007@02:20 AM 0.101 0.1 0.111 18.896 22.606 18.784 2.307 2.165 2.005

02/13/2007@02:30 AM 0.118 0.1 0.113 17.499 20.838 21.152 2.283 2.203 1.9102/13/2007@02:40 AM 0.128 0.138 0.133 16.707 22.031 17.896 2.31 2.214 1.8802/13/2007@02:50 AM 0.215 0.222 0.24 18.15 19.814 22.067 2.309 2.178 1.87802/13/2007@03:00 AM 0.116 0.129 0.117 17.749 19.463 21.468 2.279 2.172 1.82102/13/2007@03:10 AM 0.155 0.173 0.159 16.277 19.898 20.997 2.189 2.041 1.80902/13/2007@03:20 AM 0.179 0.168 0.19 15.858 20.873 17.73 2.164 2.059 1.75902/13/2007@03:30 AM 0.104 0.1 0.108 16.174 20.175 18.187 2.212 2.076 1.78602/13/2007@03:40 AM 0.092 0.089 0.093 15.354 20.091 20.341 2.203 1.968 1.80402/13/2007@03:50 AM 0.216 0.221 0.254 16.38 19.439 20.143 2.19 2.062 1.89702/13/2007@04:00 AM 0.208 0.202 0.221 16.172 17.017 24.684 2.129 2.045 1.79202/13/2007@04:10 AM 0.193 0.189 0.199 16.812 19.8 18.26 2.162 2.121 1.84702/13/2007@04:20 AM 0.117 0.128 0.14 18.508 19.635 22.351 2.298 2.189 1.99702/13/2007@04:30 AM 0.19 0.176 0.202 17.068 18.616 19.99 2.222 2.009 1.91202/13/2007@04:40 AM 0.131 0.132 0.14 18.713 21.648 22.295 2.267 2.081 2.00902/13/2007@04:50 AM 0.106 0.102 0.111 19.219 18.556 22.721 2.037 1.792 1.73702/13/2007@05:00 AM 0.206 0.507 0.241 18.22 20.441 20.25 2.449 2.184 2.10102/13/2007@05:10 AM 0.146 0.139 0.156 19.071 22.35 20.679 1.914 1.74 1.81402/13/2007@05:20 AM 0.231 0.237 0.25 24.257 21.437 21.2 2.631 2.399 2.30402/13/2007@05:30 AM 0.164 0.163 0.173 22.703 27.1 24.537 2.432 2.331 2.38402/13/2007@05:40 AM 0.2 0.201 0.208 21.157 23.97 20.137 2.519 2.329 2.28502/13/2007@05:50 AM 0.157 0.162 0.166 18.367 23.081 20.075 2.17 1.821 1.89202/13/2007@06:00 AM 0.136 0.138 0.144 20.744 20.894 22.808 2.865 2.784 2.62102/13/2007@06:10 AM 0.318 0.29 0.196 18.954 21.277 23.728 2.526 2.242 2.22802/13/2007@06:20 AM 0.147 0.159 0.166 29.058 28.469 31.093 3.988 3.855 4.06302/13/2007@06:30 AM 0.193 0.183 0.183 18.401 18.251 23.029 2.336 2.111 2.06802/13/2007@06:40 AM 0.168 0.162 0.169 16.604 18.088 29.002 2.749 2.576 2.5902/13/2007@06:50 AM 0.15 0.144 0.15 16.492 20.531 19.812 2.035 1.836 1.82102/13/2007@07:00 AM 0.143 0.14 0.144 21.86 21.781 26.497 2.751 2.658 2.50602/13/2007@07:10 AM 0.203 0.199 0.195 19.584 20.335 22.767 2.901 2.591 2.63902/13/2007@07:20 AM 0.189 0.182 0.191 19.308 19.712 22.474 2.415 2.1 2.23402/13/2007@07:30 AM 0.195 0.196 0.206 23.183 24.56 22.719 3.18 3.093 3.03502/13/2007@07:40 AM 0.223 0.228 0.245 22.191 24.993 25.075 3.137 2.921 2.83402/13/2007@07:50 AM 0.412 0.308 0.428 84.389 33.395 26.196 3.213 3.137 3.05102/13/2007@08:00 AM 0.346 0.417 0.358 32.402 38.151 42.174 3.356 3.222 3.091Data si ora masuratorii Flicker 1 Flicker 2 Flicker 3 I1

Total HD

I2 Total HD

I3 Total HD

V1 Total HD

V2 total HD

V3 Total HD

02/13/2007@08:10 AM 0.187 0.178 0.172 18.831 19.592 24.336 2.699 2.492 2.48102/13/2007@08:20 AM 0.22 0.205 0.201 17.716 19.623 23.2 3.249 3.241 3.16402/13/2007@08:30 AM 0.289 0.24 0.245 12.422 13.543 15.548 3.16 3.185 2.97802/13/2007@08:40 AM 0.36 0.336 0.299 6.44 7.101 7.312 2.45 2.313 2.26802/13/2007@08:50 AM 0.193 0.24 0.21 6.791 8.109 8.332 2.823 2.73 2.63702/13/2007@09:00 AM 0.207 0.209 0.217 7.387 7.9 9.441 3.248 3.073 3.09602/13/2007@09:10 AM 0.351 0.349 0.34 7.519 80497 9.942 2.796 2.63 2.562

02/13/2007@09:20 AM 0.207 0.253 0.19 10.011 11.909 15.654 2.659 2.554 2.39402/13/2007@09:30 AM 0.221 0.202 0.198 4.58 4.683 5.296 3.251 3.148 3.03902/13/2007@09:40 AM 0.381 0.457 0.412 4.347 4.587 5.346 3.165 3.258 3.18902/13/2007@09:50 AM 0.363 0.288 0.225 4.69 5.052 6.168 2.98 2.729 2.75402/13/2007@10:00 AM 0.217 0.205 0383 3.814 4.023 4.789 3.489 3.359 3.21902/13/2007@10:10 AM 0.244 0.234 0.424 3.483 3.527 4.286 3.617 3.437 3.3802/13/2007@10:20 AM 0.501 0.48 0.631 3.317 3.285 4.089 3.16 2.974 2.88402/13/2007@10:30 AM 0.267 0.419 0.524 3.378 3.348 4.043 2.885 2.634 2.62502/13/2007@10:40 AM 0.244 0.215 0.448 3.505 3.382 4.166 3.233 3.087 2.95802/13/2007@10:50 AM 0.488 0.486 0.696 3.345 3.269 3.964 2.846 2.635 2.57702/13/2007@11:00 AM 0.485 0.366 1.269 3.47 3.422 6.464 3.226 3.187 3.09602/13/2007@11:10 AM 0.44 0.217 1.349 3.638 3.589 4.276 3.17 2.926 2.82902/13/2007@11:20 AM 0.203 0.303 0.27 4.713 6.056 5.349 3.774 3.613 3.41102/13/2007@11:30 AM 0.419 0.366 0.596 3.458 3.608 3.954 3.288 3.07 2.93402/13/2007@11:40 AM 0.51 0.385 1.577 3.321 3.426 6.184 3.407 3.31 3.02902/13/2007@11:50 AM 0.43 0.22 1.291 3.58 3.666 5.188 3.348 3.068 2.88302/13/2007@12:00 PM 0.715 0.473 1.832 2.717 2.785 2.432 3.439 3.23 3.01302/13/2007@12:10 PM 0.579 0.407 1.796 4.601 4.615 5.061 3.671 3.438 3.2702/13/2007@12:20 PM 24.119 24.248 23.242 0 0 0 0 0 002/13/2007@12:30 PM 0.021 0.021 0.021 0 0 0 0 0 002/13/2007@12:40 PM 0.021 0.021 0.021 0 0 0 0 0 002/13/2007@12:50 PM 0.021 0.021 0.021 0 0 0 0 0 002/13/2007@01:00 PM 0.021 0.021 0.021 0 0 0 0 0 002/13/2007@01:10 PM 0.021 0.021 0.021 0 0 0 0 0 002/13/2007@01:20 PM 0.021 0.021 0.021 0 0 0 0 0 002/13/2007@01:30 PM 53.356 52.413 52.312 0 0 0 3.712 3.513 3.37602/13/2007@01:40 PM 0.152 0.149 0.17 0 0 0 3.753 3.73 3.61802/13/2007@01:50 PM 64.651 64.252 64.295 0 0 0 3.946 3.759 3.65102/13/2007@02:00 PM 0.173 0.172 0.189 0 0 0 3.7 3.493 3.32702/13/2007@02:10 PM 0.593 0.596 0.494 3.428 3.492 3.941 3.481 3.457 3.30402/13/2007@02:20 PM 0.202 0.206 0.236 5.844 6.008 7.832 4.497 4.342 4.31902/13/2007@02:30 PM 0.215 0.253 0.319 5.825 6.474 8.044 3.84 3.653 3.52102/13/2007@02:40 PM 0.325 0.297 0.354 7.013 7.635 10.439 3.683 3.518 3.365Data si ora masuratorii Flicker 1 Flicker 2 Flicker 3 I1

Total HD

I2 Total HD

I3 Total HD

V1 Total HD

V2 total HD

V3 Total HD

02/13/2007@02:50 PM 0.188 0.187 0.326 6.613 6.406 8.744 3.899 3.781 3.55302/13/2007@03:00 PM 0.171 0.244 0.223 5.952 6.061 7.952 3.806 3.679 3.51102/13/2007@03:10 PM 0.303 0.376 0.426 6.823 6.891 9.578 3.572 3.43 3.21302/13/2007@03:20 PM 0.35 0.342 0.392 9.512 9.846 12.951 3.843 3.71 3.41902/13/2007@03:30 PM 0.235 0.248 0.264 11.688 11.22 15.17 3.677 3.505 3.33702/13/2007@03:40 PM 0.22 0.23 0.301 9.633 11.236 14.748 3.189 3.039 2.82202/13/2007@03:50 PM 0.315 0.285 0.291 13.901 16.56 21.348 3.022 2.724 2.57202/13/2007@04:00 PM 0.182 0.212 0.232 17.458 20.65 23.969 3.915 3.654 3.557

02/13/2007@04:10 PM 0.193 0.183 0.196 18.992 22.017 27.453 3.814 3.649 3.51102/13/2007@04:20 PM 0.257 0.263 0.277 23.622 27.519 36.139 3.85 3.542 3.45902/13/2007@04:30 PM 0.195 0.208 0.22 35.354 40.429 47.599 3.647 3.423 3.28202/13/2007@04:40 PM 0.213 0.227 0.226 88.499 29.581 27.165 2.974 2.757 2.61902/13/2007@04:50 PM 0.261 0.276 0.253 22.967 22.177 24.951 3.065 2.887 2.64702/13/2007@05:00 PM 0.204 0.177 0.195 24.294 24.165 22.794 3.516 3.408 3.23802/13/2007@05:10 PM 0.182 0.188 0.193 21.937 22.174 25.773 3.105 2.979 2.91902/13/2007@05:20 PM 0.162 0.169 0.174 23.586 22.405 29.424 2.609 2.352 2.27202/13/2007@05:30 PM 0.218 0.189 0.219 23.587 23.035 25.432 3.298 3.234 3.05502/13/2007@05:40 PM 0.179 0.177 0.18 21.801 19.265 25.898 3.224 3.091 2.98402/13/2007@05:50 PM 0.195 0.207 0.219 20.339 20.83 24.806 3.221 2.93 2.91102/13/2007@06:00 PM 0.205 0.23 0.221 20.334 19.368 23.02 2.787 2.661 2.51502/13/2007@06:10 PM 0.163 0.177 0.182 19.452 19.962 21.345 2.229 1.931 1.87702/13/2007@06:20 PM 0.165 0.175 0.186 20.77 19.158 25.347 2.779 2.575 2.49302/13/2007@06:30 PM 0.156 0.158 0.173 19.269 16.548 22.781 2.299 2.189 2.05602/13/2007@06:40 PM 0.196 0.211 0.223 17.821 19.95 20.959 2.166 2.033 1.91602/13/2007@06:50 PM 0.173 0.177 0.1870 20.391 23.102 21.994 2.694 2.586 2.46302/13/2007@07:00 PM 0191 0.197 0.206 20.267 21.01 22.525 2.548 2.447 2.38702/13/2007@07:10 PM 0.188 0.19 0.195 18.297 18.364 22.888 2.001 1.808 1.72402/13/2007@07:20 PM 0.14 0.143 0.151 18.322 19.038 22.972 2.464 2.378 2.41102/13/2007@07:30 PM 0.169 0.176 0.183 19.624 19.399 23.729 2.626 2.543 2.58702/13/2007@07:40 PM 0.183 0.173 0.187 18.995 20.407 25.793 3.242 3.162 3.13202/13/2007@07:50 PM 0.185 0.183 0.188 23.713 24.541 21.97 2.333 2.273 2.12402/13/2007@08:00 PM 0.175 0.179 0.179 22.582 22.544 23.264 2.493 2.363 2.26202/13/2007@08:10 PM 0.164 0.167 0.175 19.967 21.682 24.39 2.986 2.931 2.82102/13/2007@08:20 PM 0.176 0.192 0.195 22.286 20.329 30.521 3.435 3.315 3.36602/13/2007@08:30 PM 0.144 0.147 0.152 21.946 24.945 24.311 3.219 3.026 3.03302/13/2007@08:40 PM 0.156 0.155 0.158 22.124 23.902 28.2 3.111 3.069 3.00502/13/2007@08:50 PM 0.163 0.163 0.172 21.764 23.806 19.667 3.198 3.096 3.02302/13/2007@09:00 PM 0.27 0.222 0.25 24.631 22.664 29.772 2.97 2.886 2.81502/13/2007@09:10 PM 0.184 0.163 0.164 20.848 23.711 25.18 3.231 3.065 2.94302/13/2007@09:20 PM 0.169 0.199 0.191 22.683 22.009 25.354 3.06 3.002 2.876Data si ora masuratorii Flicker 1 Flicker 2 Flicker 3 I1

Total HD

I2 Total HD

I3 Total HD

V1 Total HD

V2 total HD

V3 Total HD

02/13/2007@09:30 PM 0.132 0.135 0.142 24.636 23.743 23.673 3.376 3.336 3.27402/13/2007@09:40 PM 0.127 0.129 0.134 23.01 22.922 29.176 3.06 2.93 2.81902/13/2007@09:50 PM 0.195 0.189 0.192 20.002 21.118 26.654 3.068 2.952 2.87902/13/2007@10:00 PM 0.132 0.131 0.138 22.821 24.409 24.584 3.102 3.143 2.93502/13/2007@10:10 PM 0.182 0.192 0.189 23.812 25.205 29.848 3.247 3.113 3.00402/13/2007@10:20 PM 0.167 0.167 0.179 19.596 22.395 22.305 3.518 3.523 3.39402/13/2007@10:30 PM 0.164 0.167 0.181 24.297 24.176 28.329 3.502 3.46 3.32802/13/2007@10:40 PM 0.167 0.18 0.183 21.786 22.347 26.095 3.388 3.36 3.17902/13/2007@10:50 PM 0.2 0.194 0.196 23.576 23.464 29.4 3.491 3.532 3.284

02/13/2007@11:00 PM 0.206 0.193 0.212 21.407 24.069 26.189 2.977 2.917 2.73602/13/2007@11:10 PM 0.245 0.245 0.239 23.445 24.376 24.351 3.254 3.161 2.96802/13/2007@11:20 PM 0.218 0.192 0.207 21.149 23.532 26.38 3.21 3.09 2.92802/13/2007@11:30 PM 0.178 0.184 0.194 21.487 24.402 25.562 3.046 2.994 2.80702/13/2007@11:40 PM 0.145 0.134 0.153 25.196 26.396 26.359 3.199 3.001 2.94702/13/2007@11:50 PM 0.167 0.185 0.179 23.019 24.136 25.526 3.12 3.042 2.857