INTRODUCEREDiagnosticul financiar constă într-un ansamblu de instrumente şi

metode care permit aprecierea situaţiei financiare şi a performanţelor unei întreprinderi.

Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situaţia financiară a întreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de menţinere şi dezvoltare în mediul specific economiei locale. În sens general, finalitatea diagnosticului financiar constă în oferirea de informaţii financiare atât celor din interiorul întreprinderii, cât şi celor interesaţi din afara acesteia.

Când problema diagnosticului este pusă din interiorul întreprinderii (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conducătorii, acţionarii actuali sau salariaţii. Obiectivul urmărit în acest caz este de a detecta eventuale situaţii de dezechilibru financiar şi de a adopta noi decizii de gestionare a întreprinderii. Aceste decizii se bazează pe identificarea originii şi cauzelor dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de altă parte, pe stabilirea măsurilor de remediere a dezechilibrelor.

Când problema este pusă din exteriorul întreprinderii (diagnostic financiar extern) utilizatorii pot fi analiştii financiari, acţionarii potenţiali, organisme bancare şi financiare sau chiar statul. Obiectivul urmărit este capacitatea financiară a întreprinderii de a genera profit, capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt sau lung (lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii), precum şi valoarea întreprinderii.

De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite întreprinderilor (în special băncile), fie pentru luarea deciziilor de pătrundere în capitalul unei întreprinderi (acţionari potenţiali sau alte întreprinderi).

Atât analiza pe plan intern cât şi cel extern are ca obiectiv aprecierea performanţelor întreprinderii şi a riscurilor la care aceasta este pusă şi urmaresc: analiza rentabilităţii; analiza riscului şi analiza valorii întreprinderii.

De obicei, diagnosticul este efectuat numai în caz de grave dificultăţi sau când cineva cere o astfel de lucrare. Independent de rezultatele înregistrate de întreprindere sau de desfăşurarea evenimentelor, elaborarea unui diagnostic financiar trebuie sa aibă loc periodic. Diagnosticul financiar identifică factorii favorabili şi nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a întreprinderii.

De cele mai multe ori informaţiile diagnosticului financiar trebuie completate cu informaţii referitoare la mediul extern al întreprinderii (starea economiei, a sectorului de activitate), informaţii referitoare la potenţialul tehnic şi uman, potenţial comercial şi juridic,

4

managementul întreprinderii (informaţii dependente de întreprinderi). Toate aceste elemente influenţeaza performanţele financiare ale întreprinderii determinând, în final, competitivitatea acesteia.

Folosind metode şi tehnici specifice, diagnosticul financiar permite aprecierea situaţiei financiare trecută şi actuală, pe baza informaţiilor furnizate pentru luarea deciziilor de către conducere acesta vizează viitorul.

Informaţiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situaţiile financiare simplificate care cuprind: bilanţul, contul de profit şi pierdere, anexa la bilanţ.

Diagnosticul financiar - este un instrument al analizei financiare. Analiza financiară, ca un studiu metodic al situaţiei financiare, foloseşte instrumente şi mijloace specifice adaptate scopului urmărit şi conduce la un diagnostic financiar al întreprinderii; care este o componentă a diagnosticului general (economico-financiar).

Termenul “diagnostic”, preluat din grecescul “diagnostikos” (apt de a cunoaste), împrumutat din practica medicinei, este un demers care vizează recunoasterea anumitor “boli” dupa “simptomele” lor, în vederea descoperirii cauzelor si instituirii “terapiei". Diagnosticul financiar, elaborat pe baza analizei financiare, procedează în acelaşi mod, având câteva obiective generale:

- analiza creşterii şi rentabilităţii prin fluxuri;- evidenţierea disfuncţionalităţilor sau elementelor nefavorabile

în situaţia financiară şi a performanţelor întreprinderii;- identificarea cauzelor dificultăţilor prezente sau viitoare ale

întreprinderii;- prezentarea perspectivelor probabile de evoluţie a întreprinderii

şi propunerea unor acţiuni pentru ameliorarea sau redresarea situaţiei şi a performanţelor întreprinderii.

Diagnosticul financiar presupune, aşadar, unele judecăţi asupra sănatăţii financiare a întreprinderii, “punctele forte” si “punctele slabe” ale gestiunii financiare, prin care se pot aprecia performanţele şi riscurile trecute, prezente şi viitoare şi măsurile ce se impun.

Obiectivele diagnosticului financiar, subordonate scopului diversilor utilizatori interni sau externi, poate fi efectuat atât din interiorul cât şi din exteriorul întreprinderii. Studiul contului de rezultat dă o viziune dinamică a activităţii, deoarece variabilele sale sunt în principiu fluxuri, care decurg din ciclul de exploatare, permiţând întelegerea modului în care este format rezultatul: fluxurile de intrări (veniturile) si fluxurile de ieşiri (cheltuielile).

Obiectivele diagnosticului financiar interior vizează punctul de vedere al acţionarilor şi al participanţilor la viaţa întreprinderii (angajaţi si manageri). Se urmareşte:

5

- Dacă structurile financiare ale întreprinderii sunt echilibrate, în sensul aptitudinii întreprinderii de a face faţă angajamentelor pe termen scurt, mediu şi lung, ceea ce impune examinarea situaţiei trezoreriei şi a lichidităţii întreprinderii. În echilibrul financiar al întreprinderii se reflectă performanţele întreprinderii, fiind necesară cunoasterea mărimii principalelor rezultate şi a modului în care s-au format şi repartizat ele între partenerii interni si externi ai întreprinderii.

- Modul în care este finanţată întreprinderea, ceea ce impune cunoasterea structurii capitalului, respectiv, ponderea capitalului propriu şi a datoriilor. Rezultatele obţinute trebuie comparate cu capitalurile utilizate, aparând noţiunea de rentabilitate (economică şi financiară) de care se leaga riscurile aferente.

- Trebuie sa se vadă daca în cursul evoluţiei sale întreprinderea a stiut să-şi menţină echilibrul financiar, ceea ce impune studierea fluxurilor financiare ale întreprinderii în timpul unuia sau mai multor exerciţii. Aici interesează care au fost în aceasta perioada utilizările noi ale întreprinderii (în investitii corporale, necorporale).

- Se urmareşte creşterea, se verifică dacă întreprinderea are suficiente resurse pentru investiţii şi un necesar de fond de rulment pentru activitatea curentă fără riscul de a dezechilibra structurile financiare. De asemenea, se verifică dacă întreprinderea are o rentabilitate suficientă pentru a face faţă creşterii. Deci, diagnosticul financiar reprezintă un element foarte important în cadrul raportului de evaluare şi aduce confirmarea performanţelor financiare ale celorlalte categorii de diagnostic.

În elaborarea acestuia se analizeaza bilanţul unei firme (pentru a se observa felul în care se realizează echilibrul pe termen scurt şi lung) împreună cu contul de profit şi pierdere (pentru a se analiza rentabilitatea activelor firmei). Este cunoscut faptul că bilanţul reflectă pozitia financiară a firmei la un moment dat, iar contul de profit şi pierdere reflectă performanţele ca rezultat al fluxurilor economice şi financiare. Deoarece în cadrul bilanţului elementelor de activ şi pasiv sunt prezente pe o perioadă de doi ani (exercitiul curent şi cel anterior) se facilitează o primă analiză a evoluţiei tuturor elementelor bilanţiere.

6

CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND DIAGNOSTICUL FINANCIAR

1.1 Obiectivele diagnosticului financiar

Obiectivele şi scopurile financiare ale întreprinderii pot fi abordate de pe poziţii diferite. O primă abordare vizează maximizarea profitului, sporirea diferenţei între venituri totale şi cheltuieli totale. Asemenea optică impune raţionalizarea deciziilor financiare, care să permită realmente atingerea acestui scop. Maximizarea profiturilor înseamnă creşterea bogăţiei întreprinderii cu consecinţe favorabile asupra valorii bursiere a acţiunilor şi a bogăţiei acţionarilor.

O altă abordare a obiectiveleor şi scopurilor financiare ale întreprinderii este cea managerială, carea vizează cu precădere obţinerea creşterii economice, a echililibrului financiar şi a lichidităţii financiare .

Creşterea economică exprimată prin volumul cifrei de afaceri sau prin volumul total al activelor poate să apară ca o manifestare a calităţii şi competenţei conducerii şi a întregului personal, care justifică creşterea salariilor şi ocuparea forţei de muncă.

În ultimă instanţă, teoria financiară recunoaşte trei obiective ale întreprinderii: echilibrul financiar, rentabilitatea şi creşterea economică. Semnificaţia acestor obiective poate varia de la o întreprindere la alta, se poate pune accentul, în timp, pe unul sau altul din aceste obiective.

Întreprinderile mici, individuale, sau familiale, se caracterizează prin urmărirea, în primul rând, a autonomiei, pentru astfel de unităţi autonomia este condiţionată nemijlocit de o bună gestiune financiară şi de echilibrul financiar. Lipsa de lichiditate antrenează, aproape imediat, încetarea plăţilor, situaţie fatală acestor întreprinderi; în dorinţa menţinerii autonomiei ele se bazează în cea mai mare parte pe autofinanţare; creditele bancare se obţin adesea foarte greu. De aceea, astfel de întreprinderi urmăresc obţinerea rentabilităţii ca mijloc de autofinanţare în direcţia unei creşteri economice satisfăcătoare. Dacă autofinanţarea este scăzută, întreprinderile respective trebuie să-şi limiteze creşterea economică.

La întreprinderile societare profitul reprezintă obiectivul principal. Dar nu se poate omite faptul că societăţile pe acţiuni sunt supuse diverselor presiuni din partea politicii fiscale a statului, din partea sindicatelor, care, în final, le determină să-şi asume sarcini în concurenţă cu obiectivele lor strict economice, cum ar fi sarcini sociale, etice, ecologice şi de apărare a intereselor acţionarilor.

7

În perioada de început a activităţii unei întreprinderi apar, de regulă, probleme de trezorerie, atât pentru a face faţă cheltuielilor de eploatare, cât şi pentru realizarea investiţiilor strict necesare creşterii. În perioada următoare, întreprinderea este în căutarea unor surse de finanţare pe termen lung şi mijlociu căci apariţia beneficiului le permite deja acoperirea cheltuielelor de trezorerie. În perioada dezvoltării depline întreprinderea urmăreşte maximum de profit justificat prin potenţialul productiv şi comercial dobândit. În această perioadă capacitatea de autofinanţare este maximă. În sfârşit, în perioada de „îmbătrînire” a întreprinderii apar probleme determinate de necesitatea retehnologizării, determinată de uzura morală, ceea ce impune noi reinvestiri de fonduri.1

Diagnosticul fianciar exprimă starea de sănătate economico-financiară a întreprinderii şi este rezultatul unui process de evaluare a potenţialului financiar al acesteia. El este practicat de agenţi foarte diverşi cum sunt: conducătorii întreprinderii, acţionarii, deţinătorii de portofolii, creanţieri, firmele concurente.

Diagnosticul financiar constituie o parte a diagnosticului global al întreprinderii, a aprecierii exhaustive a situaţiei şi performanţelor firmei. Prin urmare, diagnosticul financiar nu poate oferi decât o privire parţială şi specializată asupra situaţiei financiare şi performanţelor firmei, demersul său orientându-se pe studierea :

- aptitudinii întreprinderii în asigurarea solvabilităţii imediate şi la termen, mai precis în evitarea riscului de faliment;

- aptitudinii de a fi suficient de performantă, ţinând cont de resursele angajate în desfăşurarea activităţii;

- aptitudinii de a refinanţa activitatea, de a dispune de resurse suficiente pentru a întâmpina riscul financiar. Analiza economico-financiară poate constitui un element al diagnosticului global al întreprinderii, de exemplu în cazul evaluărilor de întreprinderi, planurilor de afaceri etc. Dar se poate înscrie şi exclusiv în cadrul unui diagnostic financiar extins, care presupune examenul aspectelor financiare ale activităţii firmei, cum ar fi raportările pentru solicitarea unui credit, către piaţa de capital sau către acţionari. De asemenea, analiza poate fi particularizată pe o anumită problemă privind situaţia firmei din punct de vedere financiar, neîscriindu-se obligatoriu în circumstanţele unui diagnostic financiar (aprecierea performanţelor pentru

8

un investitor, studierea solvabilităţii pentru un creditor, etc.).

Finalitatea analizei este dată de motivele care au cerut diagnosticul financiar. Astfel, dacă este un diagnostic de criză sau se urmăreşte îmbunătăţirea situaţiei financiare a firmei, analiza se finalizează prin luarea unor decizii de gestionare a fondurilor (studierea capacităţii de autofinanţare, a necesarului de fond de rulment de exploatare, planul de investiţii sau de finanţare, etc.). Controlul prin intermediul analizei financiare furnizează indicatori şi documente de sinteză ce permit urmărirea şi controlul aplicării unor decizii de gestiune. Cu ajutorul acestora se poate compara nivelul realizat al indicatorilor cu obiectivele sau cu valorile prevăzute, constituind o condiţie prealabilă, utilizată pentru a corecta trendul activităţii firmei sau a modifica deciziile anterioare nefundamentate. Diagnosticul financiar poate interveni, după cum s-a menţionat, în diverse situaţii, căpătând în funcţie de acestea nuanţări diferite:

- devine un diagnostic strategic atunci când urmăreşte punctele tari şi punctele slabe ale activităţii întreprinderii, atât în utilizarea potenţialului sau economic cât şi în relaţiile cu mediul extern de afaceri;

- se constituie sub forma unui diagnostic bursier când are în vedere relaţiile şi încadrarea întreprinderii pe piaţa bursieră, dacă aceasta este cotată. Indicatorii furnizaţi de acest diagnostic financiar reprezintă un element important în ghidarea deciziilor de investire sau de dezinvestire în titluri de valoare, atât pentru firma în cauză cât şi pentru ceilalţi investitori de pe piaţa de capital;

- este un diagnostic de evaluare atunci când contribuie la clarificarea unor elemente necesare stabilirii valorii întreprinderii, în cazul unor operaţiuni de investire, de fuziune sau absorbţie, etc. Diagnosticul financiar poate determina în mod direct valoarea patrimonială a firmei sau poate furniza indicatorii necesari stabilirii valorii de randament a acesteia, deoarece permite aprecierea capacităţii beneficiare durabile a firmei;

9

- atunci când intervine pentru a determina dificultăţile cu care se confruntă o firmă şi urmăreşte redresarea ei este un „diagnostic de criză”. În această situaţie, scopul prioritar al diagnosticului este de a determina dacă firma este aptă să-şi menţină sau să-şi refacă solvabilitatea pe termen scurt.

Obiectivele diagnosticului financiar sunt diferite, în funcţie de subiectul care îl evaluează, acordîndu-se atenţie unui aspect sau altuia, care să surprindăsituaţia financiară a întreprinderii după scopurile urmărite. Obiectivele diagnosticului financiar sunt prezentate în Figura 1.1.1

Pornind de la obiectivele diagnosticului financiar, se pot distinge trei tipuri de diagnostic financiar şi anume:

Diagnosticul financiar al acţionarilor; Diagnosticul financiar al conducptorilor intreprinderii; Diagnosticul financiar al creanţierilor.

Diagnosticul financiar al acţionarilor. În calitate de coproprietari, acţionarii urmăresc ca evaluarea diagnosticului să le permită adoptarea unor decizii pertinente privind vânzarea sau păstratea acţiunilor de care dispun. Astfel, un acţionar va considera că echilibrul financiar este respectat, dacă dividendele obţinute compensează riscul economic şi riscul financiar pe care şi le asumă.

În general, micii acţionari dispun de puţine informaţii asupra activităţii întreprinderii. Din acest motiv, diagnosticul lor va fi sumar şi se va întemeia, în principal, pe rentabilitatea pe care o obţin şi riscul financiar la care sunt expuşi. Marii acţionari, care deţin pachete de acţiuni, au posibilităţi mai mari de informare, evaluare şi de decizie, ei participând efectiv la adunările generale ale acţionarilor. Pentru aceştia, diagnosticul financiar se întemeiază, în primul rând, pe indicatori care exprimă creşterea economică, autonomia şi flexibilitatea întreprinderii şi, în al doilea rand, pe indicatori de rentabilitate. Ei se găsesc în situaţia de a alege între interesele lor pe termen lung sau termen scurt şi optează, de regulă, pentru prima variantă, singura în măsură să conducă la maximizarea valorii întreprinderii şi să asigure supravieţuirea acesteia în lupta de concurenţă.

Diagnosticul financiar al conducătorilor întreprinderii. Spre deosebire de acţionari, managerii întreprinderii dispun de informaţii multiple economico-financiare, iar diagnosticul lor urmăreşte descoperirea unor eventuale dezechilibre financiare, în scopul depistării cauzelor şi luării măsurilor necesare.

10

Manifestarea dezechilibrelor are loc diferit pentru societăţile comerciale cotate la bursă, faţă de cele necotate.

Astfel, în cazul societăţilor cotate, dacă acţionarii nu obţin dividende la nivelul riscurilor asumate, vor avea tendinţa de a vinde acţiunile, ceea ce conduce la scăderea cursului acţiunilor până la nivelul la care rentabilitatea capitalului propriu permite satisfacerea aşteptărilor acţionarilor. Scăderea cursului acţiunilor este un semnal incontestabil al degradării stării de sănătate economico-financiară a întreprinderii, o manifestare a dezechilibrului financiar al întreprinderii.

La societăţile comerciale necotate nu există indicatoril de “curs bursier”, deaceea simptomele dezechilibrelor financiare sunt greu de sesizat pe termen scurt. Astfel, este necesară recurgerea la alţi indicatori de analiză care să conducă la concluzii realiste privitoare la starea sănătăţii financiare a firmei. Asemenea indicatori sunt cei de flexibilitate financiară şi creştere economică, autonomie şi păstrare (conservare) a puterii economice, pentru a constata în ce măsură sunt compatibili pe termen lung cu rentabilitatea.

Dacă o bună capacitate da adaptare financiară a întreprinderii conduce la maximizarea valorii, avuţiei acesteia, în schimb creşterea economică nu contribuie întotdeauna la realizarea aceluiaşi obiectiv. Astefel, conducătorii întreprinderii care sacrifică rentabilitatea (interesele pe termen scurt), în favoarea creşterii economice (interese pe termen lung) se pot confrunta cu dificultăţi în găsirea de resurse de finanţare; motivul este acela că uneori deţinătorii de capitaluri preferă rentabilitatea în locul creşterii economice.

De asemenea, urmărirea exclusivă a indicatorilor de conservare a puterii sau de autonomie poate fi contrară maximizării valorii întreprinderii; ea generează performanţe inferioare, iar întrprinderea poate fi dominată în lupta de concurenţă.

Conducătorii întreprinderi, ca şi acţionarii, trebuie să aleagă între interesele lor pe termen lung (maximizarea valorii, creşterea economică) şi cele pe termen scurt (rentabilitatea şi lichiditatea).

Diagnosticul financiar al creanţierilor se bazează pe indicatorii care permit evaluarea capacităţii de plată a debitorilor, capacitatea lor de a rambursa datoriile şi de a plăti dobânzile. În mod deosebit, ei urăresc stabilirea diagnosticului financiar pe baza indicatorilor care marchează riscul de faliment şi insolvabilitate. Simptomele riscului de faliment încep cu incapacitatea temporară de plată prelungită până la incetarea plăţilor.

Solvabilitatea sau echilibrul financiar exprimă aptitudinea întreprinderii de a face faţă angajamentelor sale, adică de a-şi achita datoriile pe masură ce ajung la scadenţă.

11

Acest subiect îmbracă o importanţă majoră în evoluţia analizei financiare. Pe de o parte, istoric, el constituie primul său domeniu de preocupare. Instrumentele analizei financiare au fost create de bancheri şi alţi creditori, preocupaţi să aprecieze în mod riguros riscurile legate de un debitor actual sau potenţial. Pe de altă parte, subiectul solvabilităţii are o importanţă deosebită pentru că întreprinderea insolvabilă prezintă risc de faliment şi se găseşte deci expusă dispariţiei. În acest caz, aprecierea solvabilităţii sau riscul de faliment constituie un subiect fundamental pentru orice diagnostic financiar.

În principiu, diagnosticul referitor la solvabilitate se loveşte de o dificultate majoră. Aprecierea solvabilităţii implică un proces de previziune referitor la condiţiile în care întreprinderea studiată este în situaţia de a face faţă scadenţelor sale viitoare. Diagnosticul financiar trebuie deci să procedeze la anticiparea sau enunţarea uni pronostic asupra evoluţiei previzibile a întreprinderii, asupra situaţiei sale financiare şi asupra echilibrelor sale financiare.

Cum toate procesele de previziune au un caracter de fragilitate, există tendinţa de a se emite îndoieli asupra posibilităţii unui diagnostic financiar pertinent şi eficace.

În pofida acestor posibilităţi, procesele de analiză financiară au făcut proba eficacităţii lor datorită solidităţii a două orientări metodologice majore.

Pe de o parte, studiul bilanţului permite să se compare starea acutală a angajamentelor (din pasiv) cu lichidităţile previzibile (din activ) şi deci să justifice o apreciere relativă la acoperirea viitoare a plăţilor obligatorii, cu încasările prevăzute.

Pe de altă parte, studierea evoluţiei anterioare a rezultatelor şi a situaţiei financiare permite să se desprindă greutăţile susceptibile a se prelungi în viitor.

In sens general, conceptul de diagnostic, la nivelul unei firme, presupune reperarea disfuncţionalităţilor activităţii ei, cercetarea şi analiza faptelor şi responsabilităţilor, identificarea cauzelor şi a măsurilor care să conducă la îmbunatăţirea situaţiei economico-financiare. În mod particular, prin diagnosticarea unei firme, în vederea evaluării, se urmăreşte cunoasterea tuturor laturilor activităţii acesteia, respectiv juridica, tehnica, resurse umane, economico-financiară etc., precum şi a punctelor forte şi punctelor slabe corespunzatoare fiecareia. Aceasta are ca scop exclusiv evidentierea parametrilor de operare ai firmei, estimarea performanţelor şi riscurilor activităţii viitoare, orice informaţii care pot orienta judecata evaluatorului în fiecare dintre cele trei abordări prezentate.

12

În cadrul diagnosticului trebuie să-şi gasească raspuns probleme cum sunt: •Piata pe care operează firma şi pozişia trecută şi probabilă pe această piaţă; •Situaţia juridică a firmei şi a proprietăţii evaluate;•Potenţialul uman şi de management al firmei;•Infrastructura tehnică pentru susţinerea activităţii de producţie sau servicii; •Rezultatele obţinute şi probabile ale întreprinderii.În cadrul activităţii practice de evaluare a unei firme diagnosticul trebuie să furnizeze informaţiile necesare aprecierii situaţiei trecute şi prezente, care constituie o bază pentru estimarea elementelor şi variabilelor ”cheie” ce trebuie avute în vedere în cazul aplicării diferitelor metode de evaluare. Întrucât evaluarea întreprinderii nu înseamna o aplicare mecanica a unor tehnici, ci presupune o apreciere profundă a performanţelor firmei, echipa de evaluare trebuie sa opereze cu parametri consideraţi normali pentru mediul de activitate al firmei evaluate şi la momentul efectuării evaluarii. Pe baza diagnosticului întreprinderii evaluate se fundamentează scenariile ce stau la baza evaluării în abordarea pe bază de venit. O problemă importantă în realizarea diagnosticului o reprezintă asigurarea informaţiilor ce vor fi analizate. În acest sens, asa cum s-a precizat, Standardul de evaluare a afacerii (SEV 5) insistă pe necesitatea ca evaluatorul să verifice acurateţea si credibilitatea surselor de informaţii, iar judecata finală a valorii (reconcilierea valorilor obţinute) să includă acest aspect important prin intermediul unei analize a gradului de credibilitate şi relevantă al tuturor informaţiilor care au stat la baza aplicării fiecarei metode.

1.2 Necesitatea şi rolul diagnosticului financiar

Scopul principal al unei afaceri îl constituie profitul. În vederea dezvoltării controlabile a afacerii şi maximizării profitului, antreprenorii si managerii acordă o atenţie deosebită managementului financiar al afacerii. Cu ajutorul analizelor economice şi a diagnosticului financiar se identifică "zonele" în care firma câştigă sau pierde bani. În vederea optimizării performanţelor viitoare, se stabilesc obiective financiare şi se elaboreaza bugete.

Orice firmă are o "imagine financiară" care, în final, se regăseste sub forma de indicatori financiari, cum ar fi: cifra de afaceri, profitabilitate, lichiditate, grad de îndatorare. "Imaginea financiară" a firmei este reflectată diferit ca formă, structură şi conţinut, în funcţie de mediul de referinţă ales pentru raportare şi analiză.

13

Pentru raportări financiare solicitate de utilizatori externi ai firmei (instituţiile statului, acţionari, instituţii bancare) se utilizează diverse forme standardizate ale situaţiilor financiare, reglementate la nivel naţional sau internaţional.

Acest lucru este necesar pentru a se crea un cadru comun de analiză şi evaluare a rezultatelor financiare ale firmelor care îşi desfaşoară activitatea în diverse domenii de activitate şi în diverse zone de pe glob.

Informaţiile prezentate în situaţiile financiare standardizate (situatia patrimoniului, situaţia veniturilor şi cheltuielilor) sunt publice şi reflectă performanţele înregistrate de firme pe o perioadă de timp reglementată.

În ceea ce priveşte raportările financiare solicitate de utilizatorii interni ai firmei (manageri şi specialişti), acestea sunt adaptate şi personalizate la nevoile curente de management al afacerii. Situaţiile financiare trebuie "traduse" într-un format şi limbaj accesibil tuturor utilizatorilor, finanţisti şi non-finanţisti, şi trebuie să scoată în evidenţă informaţii relevante pentru analiza, planificarea şi controlul afacerii (spre exemplu: situaţia vânzărilor pe puncte de desfacere, pe categorii de produse şi servicii, pe tipuri de clienţi).

Raportările manageriale au caracter confidenţial, iar termenele de raportare sunt stabilite de echipa managerială (zilnic, saptămânal, lunar, trimestrial, anual).

Rolul specialiştilor în diagnosticul financiar este de a dezvolta acest sistem de raportări financiare necesare managementului general al afacerii.

Cu ajutorul rapoartelor de analize economice se examinează procesele din punct de vedere economic, prin prisma relaţiei dintre rezultatele obţinute şi resursele consumate într-o perioadă anterioară predeterminată.

Pe baza acestor analize permanente pot fi identificate "punctele tari şi punctele slabe" din activitatea firmei.

De exemplu, pentru analiza vânzărilor firmei se pot elabora rapoarte periodice privind evoluţia şi structura vânzărilor pe categorii de produse şi servicii, pe canale de distribuţie, pe puncte de desfacere, pe categorii de clienţi etc.

Suplimentar, pentru analiza eficienţei vânzărilor vor fi evaluate politicile manageriale care au determinat aceste performanţe şi anume: preţurile şi tarifele practicate, discount-urile acordate, termenele de incasare stabilite.

Pentru analiza costurilor se vor elabora rapoarte periodice care au ca obiective analiza evoluţiei şi structuriii costurilor după diverse cerinţe manageriale: în funcţie de interdependenţa fată de volumul

14

vânzărilor (costuri fixe şi variabile), în funcţie de natura cheltuielilor (costuri materiale, financiare, cu personalul), în funcţie de modalitatea de generare şi alocare a costurilor (costuri directe şi indirecte).

Dar nu trebuie să uităm că o analiză economică este completă şi corectă dacă prezintă şi contextul general al mediului de afaceri în care firma îşi desfaşoară activitatea: reglementările fiscale, evoluţia cererii pe diverse domenii de activitate, rata inflaţiei, ratele de schimb valutar.

Pe baza rapoartelor de analize economice se calculează indicatorii economico-financiari, care reprezintă o expresie sintetică a performanţelor firmei: indicatori de profitabilitate, de lichiditate, de solvabilitate, de gestiune etc.

Cu ajutorul indicatorilor economico-financiari se poate elabora diagnosticul financiar al firmei care reprezintă "starea de sănatate financiara" a afacerii şi pe baza căreia se pot elabora strategii de dezvoltare pentru viitor.

Pentru optimizarea performanţelor economice ale afacerii este necesar să se implementeze un sistem de diagnostic financiar al afacerii, reprezentat printr-un ansamblu de raportări interne adaptate la cerinţele echipei manageriale.

Premisele de baza pentru dezvoltarea cu succes a acestui sistem sunt de natura managerială (precizarea tipurilor de rapoarte), de natură tehnică (programe informatice) şi de natură relaţională (comunicare interdepartamentală).

Pregatirea profesională a analiştilor financiari implicaţi în dezvoltarea acestui sistem de raportări manageriale trebuie să fie susţinută în mod constant de către conducerea firmei, pentru ca aceşti specialisti trebuie să inţeleagă, să interpreteze şi să anticipeze corect şi complet toate implicaţiile financiare ale acţiunilor întreprinse în firmă.5

Analiza rentabilităţii. Abordări coneptuale privind rentabilitatea întreprinderii.

Rentabilitatea poate fi definită ca fiind capacitatea unei întreprinderi de a obţine profit prin utilizarea factorilor de producţie şi a capitalurilor, indiferent de provenienţa acestora.

Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficienţei întregii activităţi economico-financiare a întreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de producţie utilizate şi a forţei de muncă, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producţie şi vânzare.

Eficienţa economică este o categorie economocă mai cuprinzătoare decât rentabilitatea. În acest sens menţionăm şi următoatea afirmaţie "eficienţa economică reprezintă cea mai generală

15

categorie care caracterizează rezultale ce ce decurg din diferite variante preconizate pentru utilizarea (consum productiv, consum individual, vânzare) sau economisirea unor resurse (umane, materiale sau financiare) intrate sau neintrate în circuitul economic".

Pentru exprimarea rentabilităţii se utilizează două categorii de indicatori: profitul si ratele de rentabilitate. Mărimea absolută a rentablităţii este reflectată de profit, iar gradul în care capitalul sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilităţii (indicator al mărimii relative a rentabilităţii).

Analiza strucurală a profitului:Analiza structurală a profitului urmăreşte stabilirea contribuţiei

diferitor tipuri de rezultate la modificarea totală, precum şi punerea în evidenţă a schimbărilor intervenite pe elemente componente.

Analiza structurală a rezultalului brut al exerciţiului (profit blut sau pierdere), se poate efectua pe baza grupării veniturilor şi a cheltuielelor după natură sau a grupării cheltuielelor după funcţia (destinaţia) lor în cadrul înmtreprinderii.

Analiza structurală a rezultaltului brut al exerciţiului în funcţie de gruparea veniturilor şi cheltuielelor după natura lor se poate efectua după următoarea schemă:

Pentru a stabili contribuţia elementelor componente la modificarea rezultalului brut se aplică metoda balanţieră.

Acest model de analiză structurală a rezultatului brut pune în evidenţă şi următorul aspect esenţial şi anume dacă marja brută faţă de cheltuielile variabile permite acoperirea cheltuielelor fixe (în caz contrar volumul de activitate este inferior pragului de rentabilitate) şi a unor rezultate negative (pierderi) din activităţile financiare şi extraordibare, astfel încât pe total firmă activitatea să fie rentabilă.

Cea de-a doua metodă de analiză strucurală a rezultatului brut al exerciţiului este cunoscutp ca metoda clasificării după funcţia cheltuieleler sau a "costului vânzărilor". informaţiile necesare analizei se impun a fi grupate astfel:

1. Cifra de afaceri2. Costul vânzărilor3. Rezultatul operaţional (marja brută) (1-2)4. Alte venituri din exploatare5. Costuri de distribuţie6. Cheltuieli administrative7. Alte cheltuieli de exploatare8. Rezultalul exploatării (3+4+5+6+7)9. Venituri financiare

16

10.Cheltuieli financiare11.Rezultatul financiar (9-10)12.Venituri extraordinare13.Chltuieli extraordinare14.Rezultatul extraordinar (12-13)15.Rezultatul brut al exerciţiului (8+11+14)Această prezentare oferă uneori informaţii mai relevante pentru

utilizatori dacât clasificarea după natură.

1.3 Modalităţi ale diagnosticului financiar

Elaborarea diagnosticului financiar presupune utilizarea şi prelucrarea unui ansamblu de indicatori (de lichiditate, rentabilitate şi îndatorare) care reprezintă, totodată, instrumente ale diagnosticului financiar. În vederea prelucrării indicatorilor, elaborării concluziilor şi luării deciziilor, se pot utiliza următoarele metode: metoda comparaţiei şi metoda analogiilor cu situaţii strategice-tip.

Metoda comparaţiei se poate realiza sub următoarele forme:a) comparatia realizări/previziuni este mai frecventă şi cea mai

utilă pentru controlul activităţii economico-financiare. În masura în care comparaţiile se efectuează sistematic şi sunt satisfăcătoare sub aspectul rezultatelor, celelalte comparaţii joacă numai un rol complementar. Rezultatul comparatiei poate duce la măsuri pentru corectarea pe viitor a realizărilor sau pentru corectarea previziunilor, dacă acestea sunt nerealiste (subdimensionate sau supradimensionate).

a) comparaţia în timp (dinamica) permite formularea de concluzii privind evoluţia situatiei financiare. Pentru aceasta se utilizează atât sume absolute, cât şi mărimi relative şi se pot exprima grafic. În vederea obţinerii unor rezultate viabile, trebuie folosite cifre comparabile, iar metodele de calculare a indicatorilor utilizaţi trebuie sî ramână aceleaşi pe toată perioada analizată.

c) comparaţia în spaţiu (între întreprinderi) se poate efectua direct sau idirect. Comparaţia directă dintre două întreprinderi concurente este mai greu de realizat din cauza secretului profesional şi, deci, a lipsei de informaţii gestionare asupra partenerilor. Nedispunând de informaţii suficiente, nu se pot face comparaţii utile.

Comparaţia indirectă se poate realiza în baza datelor statistice ce vizează grupe de întreprinderi, pe ramuri sau sectoare de activitate. De regulă, aceste informaţii vizează indicatori medii.

17

d) comparaţia normativă presupune folosirea unor indicatori (coeficienşi) tip adoptaţi adesea din afara întreprinderii (banca, bursa etc.); este cazul, de exemplu, al coeficienţilor de îndatorare adoptati de bănci, care reprezinta о normă pentru obţinerea de credit (un prag. о limita), iar întreprinderea trebuie să se integreze în aceste niveluri.

Metoda analogiilor cu situaţii strategice tip se bazează pe о cunoaştere foarte bună a situaţiilor critice prin care poate trece о întreprindere din punct de vedere financiar, ca urmare a experienţei dobândite şi a înregistrării unui număr mare de cazuri tip. Pe această bază se formează о cultură financiară care permite economistului să interpreteze cazurile particulare. Astfel de situaţii tip pot fi determinate de: suprastocare, supradotare, supraexpansiune, vânzare sub posibilitati şi de о proastă clientelă.

Suprastocarea determină imobilizari de fonduri proprii sau credite bancare. în funcţie de metoda de finanţare, ea generează efecte negative sub aspectul creşterii cheltuielilor cu dobânzile, cu păstrarea, depozitarea şi manipularea stocurilor, blocarea spaţiilor de depozitare, perisabilităţi etc. Consecinţa suprastocării este încetinirea vitezei de rotaţie şi micşorarea ratei rentabilităţii. Dacă situaţia durează mai mult timp, se prejudiciază creşterea economică, cu perturbări grave asupra întregii situaţii financiare.

Supradotarea în echipament de producţie şi comercial apare pentru perioade medii de timp, când întreprinderea nu utilizează întreaga capacitate de producţie. Supradotarea poate apărea ca urmare a realizării unor proiecte de investiţii care nu corespund posibilităţilor de exploatare şi necesarului real al creşterii economice. Deşi se lucrează sub capacitate, întreprinderea suportă costuri (amortizări) importante, în timp ce veniturile sale sunt adesea nesatisfacatoare. În consecinţă, apar pierderi din exploatare, care pot conduce la încetarea plăţilor.

Supraexpansiunea sau expansiunea necontrolată face ca întreprinderile să nu-şi mai poată controla problemele de trezorerie pe care le ridică о crestere economică necontrolată. În perioada supraexpansiunii cresc stocurile şi soldul contului clienţi într-un ritm egal sau superior cifrei de afaceri. Astfel, apar nevoi suplimentare de finanţare pe termen scurt, de unde rezultă necesitatea apelării la credite bancare.

În asemenea condiţii, situaţia devine precară şi sensibilă la cel mai mic risc, depinzînd de atitudinea băncii. În consecinţă, deşi întreprinderea este viabilă din punct de vedere economic, ea poate da faliment prin încetarea plăţilor.

Vânzarea sub posibilităţi sau nerealizarea cifrei de afaceri poate fi determinată de: о proastă adaptare a mărfurilor la

18

exigenţele pieţei, de existenţa unor mărfuri de proastă calitate, о conjuncture economică defavorabilă pe ramură, pe economia naţională sau pe plan mondial. Indiferent de cauză, fenomenul se reflectă în creşterea stocurilor, generând lipsa de l ichidităţi. Dacă pentru redresarea situaţiei se acceptă vânzarea cu plata amânata, sporesc creanţele şi scade lichiditatea. Lipsa incasărilor împinge îtreprinderea către credite bancare pe termen scurt sau către credite – furnizor, cu efect de creştere a costurilor.

Clientela proastă înseamna derularea afacerilor, fie cu clienţi dubioşi, fie cu clienţi scumpi. Clienţii dubioşi sunt cei care plătesc greu sau deloc. Ei creează greutăţi de trezorerie şi constrâng întreprinderea să apeleze la credite banсаrе, ceea ce determină costuri suplimentare; greutăţile întreprinderilor – client se transmit furnizorilor, creând posibilitatea falimentelor înlanţ.

Clienţii scumpi/costisitori sunt, de regulă, buni platnici, dar creează cheltuieli mai mari prin exigenţele lor privind modul de ambalare, lotizare, expediere a mărfurilor. Astfel de clienţi contribuie la realizarea cifrei de afaceri, dar nu şi a beneficiilor.

Explicarea fenomenelor economico-financiare ce au loc la nivel de întreprindere se realizează cu un ansamblu complex şi variat de metode, tehnici şi instrumente de analiză financiară.

Metodele de analiză financiară reprezintă un instrument real al conducerii întreprinderii, care permit managerilor să pătrundă în esenţa fenomenelor cercetate, să formuleze cele mai juste concluzii care rezultă din această cercetare şi care să fie valorificate pentru elaborarea alternativelor strategice de dezvoltare.

Ştiinţa economică pune la îndemâna întreprinderilor diverse metode şi tehnici de realizare a muncii de analiză. Selectarea acestora se face în strânsă dependenţă de scopul analizei şi urmează să facă faţă scopurilor şi obiectivelor pe care le urmăreşte întreprinderea. În funcţie de scopurile urmărite, în cadrul analizei financiare, poate fi făcută o grupare a metodelor folosite, în funcţie de laturile fundamentale ale cunoaşterii - latura calitativă şi latura cantitativă. Din acest punct de vedere, deosebim:

Metode ale analizei calitative, a căror utilizare asigură cunoaşterea esenţei fenomenelor şi rezultatelor studiate, stabilirea elementelor şi relaţiilor structurale, a factorilor şi cauzelor care le-au generat, a relaţiilor de condiţionare dintre fiecare factor şi fenomenul studiat, precum şi dintre factorii de influenţare.

Metode ale analizei cantitative, care permit cuantificarea influenţelor pe care le exercită asupra fenomenului economic diferitele elemente componente sau diverşi factori.

19

Relevarea specificului cercetării fenomenelor economico-financiare, în etapa actuală, permite să subliniem primatul analizei calitative în raport cu analiza cantitativă. Aceasta vizează, în principal:

relevarea şi precizarea elementelor şi factorilor care explică fenomenul sau procesul economic studiat;

evidenţierea clară a relaţiilor de condiţionare dintre fiecare factor şi fenomenul sau procesul cercetat;

precizarea relaţiilor de condiţionare dintre factorii interni ai fenomenului studiat şi cei din mediul extern al acestuia, cu alte fenomene economice;

constituirea unor modele economice care să explice cât mai corect fenomenul economic studiat.

Metodele analizei calitative stau la baza aplicării unor metode ale analizei cantitative, care permit comensurarea acţiunii fiecărui factor asupra fenomenului analizat, de a scoate în evidenţă factorii cu acţiune mai importantă asupra rezultatelor şi de a aprecia măsura în care au fost folosite rezervele interne.

CAP.2. PREZENTAREA SOCIETĂŢII LIFT-ARG SRL

2.1. Elemente de identificare

Denumirea: - SC. LIFT-ARG SRLAdresa: - str .Ana Ipătescu nr.6, ap.2, Timişoara;Nr. înregistrare ORC: - J 35/1183/1992;Cod unic de înregistrare: - R 1802088 atribuit în data de 15,12,1992Activitatea preponderenta (cod şi denumire clasa CAEN) 7487

- Alte activităţi şi servicii prestate în principal întreprinderilor

Tipul situaţiei financiare: - microintreprindereForma juridica: - societate comerciala cu răspundere limitată

- capital integral privatDurata de funcţionare: - nelimitată

2.2. Scurt istoric

20

S.C LIFT-ARG SRL a fost înfiinţată în anul 1992, ca societate cu răspundere limitată şi capital integral privat. Activitatea principală fiind întreţinerea ascensoarelor, iar ca domenii secundare, repararea ascensoarelor şi scărilor rulante, montarea ascensoarelor hidraulice , precum şi a scărilor rulante, modernizarea ascensoarelor.

Capitalul social subscris şi vărsat este de 2000 mii lei este structurat : aport în natura de 2000000 lei si părţi sociale 20 cu valoarea unei părţi sociale de 100000lei.

Conducerea societăţii este asigurata de unicul asociat A.N. în cota de 100% .Din data de 09.12.2007 A.N : este numit în calitate de administrator cu durata mandatului de 4 ani.

Conducerea societăţii se realizează de adunarea generală a asociaţilor.Aceasta îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia româna,

contractul de societate şi statutul acesteia. Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată, cu începere de la data

înregistrării la Camera de Comerţ şi Industrie. Pe lângă obiectul principal de activitate, societatea mai are ca obiecte secundare de activitate producţia , comerţ intern, import-export, construcţii şi intermedieri în comerţul cu produse diverse.

Din profitul obţinut în anul precedent societatea a făcut o serie de investiţii în materiale necesare lucrărilor pe care aceasta le prestează , dar şi din modernizarea firmei.

Societatea dispune în prezent de un număr de 8 salariaţi care au o vechime de cel puţin 1 an în aceasta societate.

Principalii indicatori obţinuţi de S.C. LIFT-ARG SRL în anul 2005 au avut valori bune, iar din anii următori societatea a înregistrat numai profit.

Contabilitatea este organizata în cadrul biroului financiar contabil, condus de directorul economic al societăţii.

Obiectul de activitate este:● întreţinerea ascensoarelor;● repararea ascensoarelor şi scărilor rulante,● montarea ascensoarelor hidraulice;precum şi a scărilor rulante;● modernizarea ascensoarelor.

Structura organizatorică a societăţii este de top ierarhic funcţional, fiind proiectată pe baza individualizării conducerii operative pe funcţiile de bază existente în specificul său, urmărindu-se gruparea şi subordonarea activităţilor astfel ca să rezulte legături ierarhice şi funcţionale cât mai scurte, economie de personal şi grad de ocupare a acestuia.

Structura organizatorică este alcătuită din cinci nivele ierarhice de competenţă decizională:a) nivelul organelor de conducere : A.G.A., Consiliu de Administraţie, Comisia de Cenzori, Directorul General;b)nivelul conducerii subdirectorial: director adjunct, director economic, administrator întreţinere, administrator calitate şi cel economic;c) nivelul de conducere al departamentelor funcţionale;d)nivelul de conducere al departamentelor de întreţinere;e) nivelul de conducere al formaţiilor de lucru.

21

Adunarea generală a acţionarilor este organul de conducere al societăţii care decide asupra activităţii şi asupra politicii ei economice şi sociale, având următoarele atribuţii principale :a) aprobă structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi;b) desemnează administratorii şi cenzorii, le stabileşte remunerarea şi ii revocă;c) stabileşte competenţele şi răspunderile administratorilor şi cenzorilor;d) aprobă şi modifică programul de activitate şi bugetul societăţii;e) decide cu privire la contractarea de împrumuturi bancare şi la acordarea de garanţif) examinează, aprobă sau modifică bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi;g) decide cu privire la reducerea sau mărirea capitalului social, modifică numărul de acţiuni;h) decide cu privire la prelungirea datei de funcţionare a societăţii stabilită prin contract;i) decide în orice alte probleme privind societatea, inclusiv asupra angajării patrimoniale a societăţii peste valoarea stabilită prin contract.

Atribuţiile şi răspunderile Departamentului Contabilitate

Acest departament se subordonează Directorului Economic. Are următoarele atribuţii:- răspunde de organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţiivalorilor patrimoniale;- asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile privind:- fondurile fixe, calculul amortizării acestora, mijloacele circulante, cheltuielile de producţie şi calculul costurilor;- organizează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale, urmărirea definitivării potrivit legii a rezultatelor Inventarierii;- întocmeşte lunar balanţa de verificare pentru conturile sintetice şi analitice şi urmăreşte concordanţa dintre acestea;- exercită potrivit legii controlul financiar preventiv privind legalitatea, necesitatea, oportunitatea şi economicitatea operaţiunilor;- răspunde de organizarea sistemului de evidenţă şi operare;- îndeplineşte orice altă atribuţie data prin delegare de autoritate de către Directorul general al societăţii comerciale, în legătură cu domeniul de activitate al Departamentului Contabilitate;- raportează Directorului Economic al S.C. LIFT-ARG S.R.L.

Politica de resurse umane a S.C. LIFT-ARG S.R.L.

S.C. LIFT-ARG S.R.L. consideră resursa umană drept cea mai importantă resursă a organizaţiei şi urmăreşte păstrarea, dezvoltarea, motivarea şi înnoirea continuă a acestei valori.

♦ Politica de recrutare şi selecţie a firmei urmăreşte înnoirea continuă a colectivului, atât cu membrii tineri şi competenţi profesional, cât şi cu specialişti reputaţi şi experimentaţi în domeniul nostru de activitate.

În acest scop, S.C. LIFT-ARG S.R.L.. practică un sistem de recrutare care se bazează pe intervievarea candidaţilor, culegerea de referinţe despre activitatea anterioară, precum şi supunerea la o perioadă de probă.

22

De asemenea, fiecare candidat, la intrarea în echipă, va susţine o atestare psihologică, prin care se verifică gradul de corespondenţă dintre structura psihică a candidatului şi cea pe care postul o implică (ilustrată în profilul psihosocioprofesional al postului). Se urmăreşte astfel realizarea structurii "omul potrivit la locul potrivit", cu rezultate benefice asupra funcţionării organizaţiei.

♦ Sistemul de recompense al firmei cuprinde două tipuri de stimulente:- recompensele directe: salariul şi adaosurile la acesta;- recompensele indirecte: - plata timpului nelucrat (evenimente deosebite în familie, zile de sărbători legale şi religioase, concediu de odihnă, concediul pentru naştere şi lăuzie, concediul pentru îngrijirea copilului); - tichete de masă; - recompensa de sfârşit de carieră.

Firma înţelege că remuneraţia este nu numai o consecinţă, ci şi o premisă a unei activităţi eficiente a membrilor săi. în acest sens, noii angajaţi vor negocia salariul de pornire cu conducătorul compartimentului din care fac parte şi care îi va informa cu privire la politica de salarizare a firmei.

Stabilirea salariilor în S.C. LIFT-ARG S.R.L.. se bazează, pe două criterii:- cel al importanţei postului pentru realizarea obiectivelor firmei;- cel al performanţei profesionale.

În acest scop, posturile firmei se clasifică în funcţie de două criterii esenţiale: 1) ce pregătire profesională sau specializare presupune postul; 2) importanţa activităţii postului pentru firmă.

Ierarhia posturilor astfel obţinută stă la baza sistemului de salarizare, stabilind preţul fiecărui post pentru această organizaţie.

Evaluarea performanţelor profesionale va avea loc periodic, stabilind gradul de realizare de către ocupantul postului a obiectivelor acestuia şi nivelul său ca specialist al acestei organizaţii. Rezultatele acestor evaluări au o dublă menire: 1) de a aduce corective corespunzătoare nivelului salarial;2) de a informa organizaţia cu privire la evoluţia profesională a salariaţilor, informaţii necesare pentru stabilirea planului de carieră şi a nevoilor de motivare.

Firma motivează şi promovează salariaţii care dovedesc competenţă profesională, dinamism şi iniţiativă în realizarea obiectivelor organizaţiei.

♦ Sistemul de promovare în carieră în S.C. LIFT-ARG S.R.L.. vizează angajaţii acestei firme, care se disting prin implicare efectivă şi eficientă în rezolvarea problemelor compartimentului din care fac parte şi ale firmei în ansamblul ei.

Conducătorii de compartimente - echipa managerială - vor îndeplini următoarele calităţi, care sunt considerate absolut necesare pentru susţinerea standardelor de calitate şi prestanţă ale firmei:=> competenţă profesională şi experienţă în activitatea compartimentului;=> capacitate de organizare, coordonare şi control;=> abilităţi de gestionare a resurselor umane şi materiale; => capacitate decizională şi previzională; => abilităţi de comunicare interpersonală; => diplomaţie, tact, comportament manierat.

S.C. LIFT-ARG S.R.L. apreciază şi motivează autoperfecţionarea profesională a salariaţilor şi recompensează performanţa în muncă. Firma concepe

23

şi susţine programe de perfecţionare profesională pentru îmbunătăţirea performanţelor salariaţilor acestei firme şi ridicarea nivelului valoric al echipei.

Firma acordă importanţă deosebită îmbunătăţirii comunicării interpersonale în sens ierarhic şi pe orizontală, promovând transparenţa în conducere şi fluidificând căile de comunicare prin limitarea numărului de intermediari.

Se încurajează iniţiativa individuală şi dialogul direct cu angajaţii, care au acces deschis la membrii echipei manageriale pentru schimburi de idei şi propuneri.

2.3. Principalii indicatori (31.12.2007)

Cifra de afaceri: 5203022 mii leiCapital social: 2000 mii leiProfit net: 221684 mii leiNumăr de personal: 8

Cifra de afaceri (mii lei)

Graficul 1.1

Profit net (mii lei)

24

CAP.3. DIAGNOSTICUL FINANCIAR

3.1. Situaţia patrimoniului şi rezultatele financiareÎn continuare sunt prezentate situaţiile financiare ale S.C LIFT-ARG SRL

pe perioada 2005-2007:

BILANT CONTABIL 2005-2007

Tabel nr.1

 

nr. rând 2005 2006 2007

A.ACTIVE IMOBILIZATE        

I. IMOBILIZARI NECORPORALE   0 0 0

1. Cheltuieli de constituire (ct. 201-2801) 1 0 0 0

2.Cheltuieli de dezvooltare (ct. 203-2803-2903) 2 0 0 0

3.Concesiuni, brevete, licente, marci dr si val similsre si alte imob necorp (ct.2051+2052+208-2805-2808-2905-2908) 3 0 0 0

4.Fondul comercial(ct.2071-2807-2907-2075) 4 0 0 05. Avansuri si imobilizari necorporale in curs (ct. 233+234-2933) 5 0 0 0

TOTAL ( rd. 01la 05 ) 6 0 0 0

II. IMOBILIZARI CORPORALE

7

153657 79985 528471.Terenuri si constructii (ct. 211+212-2811-2812-2911-2912) 153657 0 0

25

2. Instalatii tehnice si masini (ct. 213-2813-2913) 8 0 75098 42847

3.Alte instalatii,utilaje si mobilier (ct. 214-2814-2914) 9 0 4887 100004. Avansuri si imobilizari corporale in curs (ct. 231+232-2931) 10 0 0 0

TOTAL (rd. 07 la 10) 11 153657 79985 52847

III. IMOBILIZARI FINANCIARE

12

0 0 01.Titluri de particip detinute la societati din cadrul grupului (ct.261-2961) 0 0 02. Creante asupra societatilor din cadrul grupului (ct. 2671+2672-2965) 13 0 0 0

3. Titluri sub forma de interese de participare (ct. 263-2963) 14 0 0 0

4. Creante din interese de participare (ct.2675+2676-2967) 15 0 0 05. Titluri detinute ca imobilizari (ct.262+264+265-2962-2964) 16 0 0 0

6. Alte crente (ct.2673+2674+2678+2679-2966-2969) 17 0 0 0

7. Actiuni proprii (ct. 2677-2968) 18 0 0 0

TOTAL (rd.12 la 18 ) 19 0 0 0

ACTIVE IMOBILIZATE -TOTAL (rd.06+11+19) 20 153657 79985 52847

B. ACTIVE CIRCULANTE

21

     

I.STOCURI 37470 139531 4219051.Materii prime si materiale consumabile (ct 301+3021+3022+3023…) 37470 139531 4099902.Productia in curs de executie (ct.331+332+341+/-3481+3541-393-3941-3952 ) 22 0 0 03.Produse finite si marfuri ( ct. 345+346+/-3485+/-3486+3545+3546+356+357+361…) 23 0 0 0

4.Avansuri pentru cumparari de stocuri (ct. 4091 ) 24 0 0 11915

TOTAL (rd. 21 la 24 ) 25 34470 139531 421905

II. CREANTE

26

723578 645759 1069212

1.Creante comerciale ( ct.4092+4111+4118+413+418-491 ) 148504 365333 9864852.Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului (ct. 4511+4518-4951 ) 27 0 0 03.Sume de incasat din interese de participare (ct. 4521+4528-4952 ) 28 0 0 0

4. Alte creante (ct.425+4282+431+437+4382+441+4424+ 4428+444+445+446+447+4482+4582+461+473-496+5187) 29 575074 280426 827275.Creante privind capitalul subscris si nevarsat (ct.456-4953) 30 0 0 0

TOTAL (rd. 26 la 30 ) 31 723578 645759 1069212

III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

32

0 0 0

1.Titluri de participare la societati diin grup (ct. 501-591 ) 0 0 0

2. Actiuni proprii (ct. 502-592 ) 33 0 0 0

3.Alte investitii financiare pe termen scurt (ct. 5031+5032+505+5061+5062+ 5081+5088-593-595-596-598+5113+5114 ) 34 0 0 0

TOTAL (rd. 32 la 34 ) 35 0 0 0

IV. CASA SI CONTURI LA BANCI (ct. 5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+5322+5323+5328+5411+5412+542 ) 36 1547554 2056860 3111508

ACTIVE CIRCULANTE -TOTAL (rd. 25+31+35+36) 37 2308602 2842150 4602625

C. CHELTUIELI IN AVANS (ct. 471 ) 38 0 825 0D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE 1 AN

39

2407009  2867710  356633 1.Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni (ct. 1614+1615+1617+…) 0 0 0

26

2.Sume datorate institutiilor de credit ( ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+ 5191+5192+5198 ) 40 0 0 0

3.Avansuri incasate in contul comenzilor ( ct. 419 ) 41 0 0 0

4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408 ) 42 15971 0 0

5.Efecte de comert de platit ( ct. 403+405 ) 43 0 0 06. Sume datorate sociietatilor din cadrul grupului ( ct. 1661+1685+2691+4511+4518 ) 44 0 0 07. Sume datorate privind interesele de participare ( ct. 1662+1686+2692+4521+4528 ) 45 0 0 08. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii [entru asigurari sociale (ct. 1623+ 1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+…) 46 2391038 2867710 356633

TOTAL (rd.39 la 46 ) 47 2407009 2867710 356633E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE ( RD.37+38-47-64 ) 48 98407 24735 4245992F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE ( rd. 20+48-63 ) 49 55250 55250 4298839

G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA > 1 AN

50

0  0  21905 1.Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni (ct. 1614+1615+1627+…) 0 0 0

2.Sume datorate institutiilor de credit ( ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+ 5191+5192+5198 ) 51 0 0 0

3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct. 419 ) 52 0 0 0

4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408 ) 53 0 0 0

5. Efecte de comert de platit ( ct. 403+405 ) 54 0 0 06. Sume datorate sociietatilor din cadrul grupului ( ct. 1661+1685+2691+4511+4518 ) 55 0 0 07. Sume datorate privind interesele de participare ( ct. 1662+1686+2692+4521+4528 ) 56 0 0 0

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurari sociale (ct. 1623+ 1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+…) 57 0 0 21905

TOTAL (rd.50 la 57 ) 58 0 0 21905H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

59

     

1. Provizioane pentru pensii si alte obligatii similare 0 0 0

2. Alte provizioane(ct.151 ) 60 0 0 0

TOTAL PROVIZIOANE (rd. 59+60 ) 61 0 0 0

I. VENITURI IN AVANS (rd.63+64 ) 62 0 0 0

Subventii pentru investitii (ct.131 ) 63 0 0 0

Venituri inregistrate ina avans ( ct. 472 ) 64 0 0 0

J. CAPITAL SI REZERVE

65

     

I. CAPITAL (rd.66 la 68 ),din care : 2000 2000 2000

-capital subscis nevarsat (ct. 1011 ) 66 0 0 0

-capital subscis varsat (ct. 1012 ) 67 2000 2000 2000

-patrimoniul regiei ( ct. 1015 ) 68 0 0 0

II. PRIME DE CAPITAL ( CT. 1041+1042+1043+1044 ) 69 0 0 0

III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105 ) Sold C 70 0 0 0

Sold D 71 0 0 0

27

IV. REZERVE ( CT. 106 ) (rd. 73 la 76 ) 72 53250 53250 53650

1. Rezerve legale ( ct.1061 ) 73 20 20 420

2. Rezerve pentru actiuni proprii (ct. 1062 ) 74 0 0 0

3. Rezerve statutare sau contractuale ( ct.1063 ) 75 0 0 0

4. Alte rezerve ( ct. 1068+/-107 ) 76 53230 53230 53230

V. REZULTATUL REPORTAT (CT 117 ) Sold C 77 0 0 4221284

Sold D 78 0 0 0VI. REZULTATUL EXERCITIULUI (CT.121 ) Sold C 79 2278106 2683341 4221684

Sold D 80 0 0 0

Repartizarea profitului (ct. 129 ) 81 2278106 2683341 4221684TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd.65+69+70-71+72+77-78+79-80-81 ) 82 55250 55250 4276934

Patrimoniul public (ct. 1016 ) 83 0 0 0

Total capitaluri ( rd 82+83) 84 55250 55205 4276934

Contul de Profit si Pierdere

Mii lei Tabel nr.2

Denumirea indicatorului Nr. rd. 2005 2006 20071. Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 04) 1 2998597 3208396 5203022Producţia vândută 2 2998597 3208396 5203022 (ct. 701+702+703+704+705+706+708)        Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 3 0 0 0Venituri din subvenţii de exploatare 4 0 0 3.736 aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411)        2. Variaţia stocurilor (ct. 711) Sold C 5 0 0 0 Sold D 6 0 0 03. Producţia imobilizată (ct.721+722) 7 0 0 04. Alte venituri din exploatare (ct.758+7417) 8 649 173 10000VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 9 2999246 3208569 5213022 (rd. 01+05-06+07+08)        5.a.Cheltuieli cu materiile prime şi materialele 10 332693 145498 585169 consumabile (ct. 601+602-7412)        Alte cheltuieli materiale (ct. 603+604+606+608) 11 29120 29120 187945.b. Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apă) 12 0 0 0 (ct.605-7413)        Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 13 0 0 06. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) 14 266607 297549 365529a. Salarii (ct. 641-7414) 15 202029 221447 277058b. Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 16 64578 76102 88471 (ct. 645-7415)        7.a. Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi 17 11509 50087 27139 necorporale (rd. 18-19)        a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) 18 11509 50087 27139a.2) Venituri 8ct. 7813+7815) 19 0 0 07.b. Ajustarea valorii activelor circulante (rd. 21-22) 20 0 0 0b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814) 21 0 0 0b.2) Venituri (ct. 754+7814) 22 0 0 08. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23 63157 73375 1788608.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 24 52644 64849 107919 (ct.611+612+613+614+621+622+623+624+         +625+626+627+628-7416)        8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi 25 8407 4011 36602 vărsăminte asimilate (ct. 635)        8.3 Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi 26 2106 4515 34339 activele cedate (ct. 658)        

28

Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi 27 0 0 0 cheltuieli (rd. 28-29)        Cheltuieli (ct. 6812) 28 0 0 0Venituri (ct. 7812) 29 0 0 0CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 30 703086 588469 1175491554 (rd. 10 la 14+17+20+23+27)        REZULTATUL DIN EXPLOATARE:         Profit (rd. 09-30) 31 2296160 2620100 4037531 Pierdere (rd. 30-09) 32      9. Venituri din interese de participare 33 0 0 0 (ct.7613+7614+7615+7616)         din care, în cadrul grupului 34 0 0 010. Venituri din alte investiţii financiare şi 35 0 0 0 creanţe ce fac parte din activele imobilizate         (ct. 7611+7612)         din care, în cadrul grupului 36 0 0 011. Venituri din dobânzi (ct. 766) 37 41052 113065 266319 din care, în cadrul grupului 38 0 0 0Alte venituri financiare 39 0 0 0 (ct. 7617+762+763+764+765+767+768+788)        VENITURI FINANCIARE - TOTAL 40 41052 113065 266319 (rd. 33+35+37+39)        12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi 41 0 0  0 a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante         (rd. 42-43)         Cheltuieli (ct. 686) 42 0 0 0 Venituri (ct. 786) 43 0 0 013. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666-7418) 44 0 0 0 din care, în cadrul grupului 45 0 0 0Alte cheltuieli financiare 46 0 0 0 (ct. 663+664+665+667+668+688)        CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 47 0 0 0 (rd. 41+44+46)        REZULTATUL FINANCIAR:         Profit (rd. 40-47) 48 41052 113065 266319 Pierdere (rd. 47-40) 49      14. REZULTATUL CURENT:         Profit (rd. 31+48) 50 2337212 2733165 4303850 Pierdere (rd. 32+49) 51      15. Venituri extraordinare (ct. 771) 52 600  0  0 16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 53 14093  0  0 17. REZULTATUL EXTRAORDINAR:         Profit (rd. 52-53) 54 0  0  0  Pierdere (rd. 53-52) 55 13493  0  0 VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52) 56 3040898 2.363.675.881 2.409.296.658CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) 57 1.578.488.159 2.198.594.551 2.380.753.585REZULTATUL BRUT:         Profit (rd. 56-57) 58 83.444.394 165.081.330 28.543.073 Pierdere (rd. 57-56) 59      18. IMPOZITUL PE PROFIT (rd. 61+62-63) 60 0  0  0 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus (ct. 691 impozitul pe venit) 61  45613  49824  82166 20. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR: Profit 62 2278106 2683341 4221684 Pierdere 63      

BILANŢ PATRIMONIAL SIMPLIFICAT

Mii lei Tabel nr.3ACTIV   PERIOADA DE ANALIZA

29

  2005 2006 2007

TOTAL IMOBILIZARI NECORPORALE 0 0 0

TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE 153657 79985 52847

Terenuri si constructii 153657 0 0

Mijloace fixe 0 79985 52847

TOTAL IMOBILIZARI FINANCIARE 0 0 0

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 153657 79985 52847

TOTAL STOCURI 37470 139531 421905

Materii prime si materiale consumabile 37470 139531 409990

Alte stocuri 0 0 11915

TOTAL CREANTE 723578 645759 1069212

Creante comerciale 148504 365333 986485

Creante din afara exploatari 575074 280426 82727

TOTAL DISPONIBILITATI 1547554 2056860 3111508

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 2308602 2842150 4602625

CHELTUIELI INREGISTRATE IN AVANS 0 825 0

TOTAL ACTIV 2462259 2922960 4655472

PASIV   PERIOADA DE ANALIZA

  2005 2006 200

TOTAL CAPITALURI PROPRII 55250 55250 4276934

Capital social 2000 2000 2000

Rezerve 53250 53250 53650

Rezultatul reportat 0 0 4221284

Rezultatul exercitiului 2278106 2683341 4221684

Repartizarea profitului -2278106 -2683341 -4221684

Datorii pe termen mediu si lung 0 0 21905

Alte datorii 0 0 21905

Total datorii pe termen scurt 2407009 2867710 356633

Furnizori 15971 0 0

Datorii financiare 2391038 2867710 356633

DATORII TOTALE 2407009 2867710 378538

TOTAL PASIV 2462259 2922960 4655472

3.2.Analiza soldurilor intermediare de gestiune

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE LA SOCIETATEA LIFTARG SRL

Mii lei Tabel nr. 4ELEMENTE   VALOARE  

  2005 2006 2007

Venituri din vânzarea mărfurilor 0 0 0

Cheltuieli privind mărfurile 0 0 0

Marja comercială 0 0 0

Producţia vândută 2998597 3208396 5203022,

Producţia stocată-sold creditor 0 0 0

Producţia stocată-sold debitor 0 0 0

Producţia imobilizată 0 0 0

Producţia exerciţiului 2998597 3208396 5203022

Consumuri intermediare: 414457 232307 711882

30

Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile 332693 145498 585169

Alte cheltuieli din afara (cu energie şi apă) 0 0 0

Alte cheltuieli materiale 29120 21960 18794

Cheltuieli privind prestaţiile externe 52644 64849 107919

Valoarea adăugată 2584140 2976089 4491140

Venituri din subvenţii de exploatare 0 0 0

Cheltuieli cu personalul-totale 266607 297549 365529

Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 8407 4011 36602

Excedentul brut din exploatare (Acumularea brută din exploatare) 2309126 2674529 4089009

Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare 0 0 0

Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi 0 0 0

Alte venituri din exploatare 649 173 10000

Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele 11509 50087 27139

Pierderi din creanţe şi debitori diverşi 0 0 0

Alte cheltuieli din exploatare 2106 4515 34339

Rezultatul exploatării 2296160 2620100 4037531

Venituri financiare 41052 113065 266319

Cheltuieli financiare 0 0 0

Rezultatul curent 2337212 2733165 4303850

Venituri extraordinare 600 0 0

Cheltuieli extraordinare 14093 0 0

Rezultatul brut al exerciţiului 2323719 2733165 4303850

Impozitul pe venit 45613 49824 82166

Rezultatul net al exerciţiului 2278106 2683341 4221684

Marja comercială (Mc) reprezintă câştigul realizat sub formă de adaos rezultat din activitatea de comercializare a mărfurilor.

Nivelul indicatorului reprezintă practic valoarea adaosului comercial rezultat în urma deducerii cheltuielilor privind mărfurile achiziţionate din veniturile rezultate de pe urma vânzării mărfurilor.

În ceea ce priveşte S.C LIFT ARG SRL , marja comercială are valoarea 0 ceea ce nu ne permite o analiza pe baza evoluţiei marjei comerciale.

Cifra de afaceri (CA) reprezintă principalul indicator care măsoară nivelul veniturilor întreprinderii, constituind, în acelaşi timp, unul dintre cele mai importante obiective ale oricărei întreprinderi.

Nivelul cifrei de afaceri trebuie să acopere cheltuielile de exploatare şi să asigure realizarea de profit, precum şi să prezinte o tendinţă de creştere reală, pentru a asigura creşterea reală a volumului de afaceri al întreprinderii.

Cifra de afaceri trebuie să deţină o pondere de minim 85% din total venituri de exploatare şi 75% din total venituri ale întreprinderii pentru ca să reflecte o situaţie normală de realizare a activităţii.

În perioada 2005 – 2006, cifra de afaceri a înregistrat o evoluţie crescătoare, fapt datorat creşterii serviciilor efectuate, cifra de afaceri sporind cu 7% fapt datorat creşterii serviciilor executate.

În perioada 2006– 2007, cifra de afaceri creste cu 62,16% În toţi cei trei ani de analiză, ponderea cea mai mare în cifra de afaceri o

deţine producţia vândută, ceea ce reflectă contribuţia majoră la formarea cifrei de afaceri Acest fapt semnifică o situaţie pozitivă şi reflectă importanţa activităţii de bază a întreprinderii faţă de activitatea strict comercială.

Producţia exerciţiului (Pe) reprezintă totalitatea bunurilor şi serviciilor produse de firmă pe o perioadă de un an. Principalele elemente componente sunt: producţia vândută (care însumează bunurile şi serviciile facturate la preţ de

31

vânzare), producţia stocată (a cărei valoare pozitivă indică creşterea stocului final), producţia imobilizată (destinată nevoilor proprii ale firmei).

Producţia exerciţiului a avut o evoluţie crescătoare pe întreaga perioadă de analiză, astfel: în 2006a crescut cu 7%pentru ca în 2007să crească cu 62,16%

Evoluţia cifrei de afaceri şi a valorii adăugate

Valoarea adăugată (VA) exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie într-o perioadă de gestiune, îndeosebi a factorilor muncă şi capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor şi serviciilor cumpărate de întreprindere de la terţi. Altfel spus, valoarea adăugată reprezintă bogăţia creată prin valorificarea resurselor firmei peste valoarea consumurilor intermediare provenite de la terţi.

În 2006 valoarea adăugată a crescut cu 15,17% , iar in 2007 aceasta a crescut la 50,91% ceea ce înseamnă ca societatea şi-a valorificat bine resursele . Excedentul brut din exploatare (EBE) reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi finanţa investiţiile pentru exploatare. Indicatorul măsoară performanţele de producţie şi comerciale şi nu este influenţat de nici una dintre politicile de amortizare, financiare şi fiscale.

Pe perioada de analiză excedentul brut de exploatare are o evoluţie crescătoare: în 2006 indicatorul a crescut cu 15,82%fapt datorat creşterii valorii adăugate într-un ritm superior creşterii cheltuielilor cu personalul şi a impozitelor, taxelor şi vărsămintelor asimilate, pentru ca în 2007 EBE să crească cu 52,89%

32

Rezultatul exploatării (RE) exprimă mărimea absolută a profitabilităţii activităţii de exploatare (producţie şi comercializare). La fel ca şi excedentul brut din exploatare, rezultatul exploatării este independent de politica financiară, fiscală şi de dividend a întreprinderii, dar ţine seama de politica de amortizare şi de politica de provizioane. O altă deosebire dintre rezultatul brut al exploatării şi rezultatul exploatării îl reprezintă faptul că pentru determinarea rezultatului exploatării se iau în considerare cheltuielile de exploatare în totalitatea lor.

În 2006 rezultatul exploatării a crescut cu 14,11% pentru ca în 2007 acesta sa crească cu 54,1% datorită reducerii cheltuielilor cu amortizarea şi creşterea cheltuielilor din exploatare .

Rezultatul curent (Rc)este determinat de rezultatul exploatării şi cel al activităţii financiare. Poate fi determinat ca diferenţa intre veniturile şi cheltuielile curente.

De asemenea şi acesta are o evoluţie crescătoare datorită creşterii semnificative a veniturilor financiare

Rezultatul brut al exerciţiului (Rb) este determinat de rezultatele tuturor activităţilor, obţinându-se prin diferenţa între veniturile şi cheltuielile totale.

In perioada analizata societatea înregistrează creşteri a rezultatului brut datorita profitabilităţii activităţii din exploatare.

Rezultatul net al exerciţiului(Rn) reprezintă în măsuri absolute, măsura rentabilităţii financiare a capitalului propriu subscris de asociaţi.

In perioada 2005-2007 rezultatul net sporeşte semnificativ, ajungând ca in 2007 acesta sa crească cu 57,33% cu toate ca impozitul pe venit creste cu 64,91%.

Evoluţia rezultatului exploatării şi a rezultatului net al exerciţiului

3.3. Analiza ratelor de structură ale bilanţului

Ratele de structură ale bilanţului se calculează ca raport între un post sau grupă de posturi din activ sau pasiv şi totalul bilanţului, precum şi ca raport între diferitele componente de activ, respectiv de pasiv.

33

3.3.1 Analiza structurii activului

Ratele de structură ale activului oferă informaţii privind destinaţia economică a capitalurilor, gradul de lichiditate a elementelor de activ, precum şi despre capacitatea întreprinderii de a-şi modifica structura activului ca urmare a unor împrejurări conjuncturale.

Principalele rate de structură ale activului sunt: rata activelor imobilizate; rata activelor circulante.

Mii lei. Tabel nr.5

Nr.crt.

Specificaţie Simbol UM

Perioada de analiză

2005 2006 20071. Rata activelor

imobilizateRai=Ai/At*100 % 6,24 2,74 1,14

2. Rata imobilizărilor necorporale

Rin=ImAi*100 % 0 0 0

3. Rata imobilizărilor corporale

Ric=Ic/Ai*100 % 100

100

100

4. Rata imobilizărilor financiare

Rif=If/Ai*100 % 0 0

0

5. Rata activelor circulante Rac=Ac/At*100 % 93,76 97,24 98,86

6. Rata stocurilor Rst=St/Ac*100 % 1,62 4,91 9,177. Rata creanţelor Rcr=Cr/Ac*100 % 31,34 22,72 23,238. Rata disponibilităţilor Rdb=Db/Ac*100 % 67,03 72,37 67,60

Rata activelor imobilizate este raportul intre activele imobilizate si activele totale ale firmei, exprimând gradul de imobilizare a capitalului . Rata activelor imobilizate reprezintă ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent reflectând şi gradul de investire a capitalului în firma. Rata activelor imobilizate se apreciază in funcţie de specificul activităţii.

Pentru perioada analizata 2005-2007 societatea prezintă o scădere a ratei activelor imobilizate datorita scăderii gradului de imobilizare a activului.

Din compararea indicelui ratei activelor imobilizate (43,91% in 2006 respectiv 41,61% in 2007) cu indicele cifrei de afaceri (106,99% in 2006 respectiv 162,17% in 2007) reiese o diminuare a eficienţei utilizării activelor imobilizate.

Pentru completarea analizei ratei activelor imobilizate se folosesc următoarele rate:

- rata imobilizărilor necorporale;- rata imobilizărilor corporale;- rata imobilizărilor financiare.

34

Rata imobilizărilor necorporale (Rin) exprimă ponderea pe care o deţin imobilizările necorporale în totalul mijloacelor economice.

Creşterea nivelului acestei este determinată si de creşterea societăţii (mărirea capitalului social, fuziuni, achiziţii, emisiuni de obligaţiuni), fie de dezvoltarea activităţii de cercetare sau perfecţionarea sistemului informaţional economic.

Pe întreaga perioadă de analiză nivelul indicatorului este 0 ceea ce înseamnă ca întreprinderea nu are o activitate importanta in cercetare sau dezvoltare.

Rata imobilizărilor corporale (Ric) arată ponderea valorii activelor corporale în total imobilizări, respectiv a investiţiilor strategice în total investiţii.Indicatorul reflecta si ponderea investiţilor materiale in total investiţii.

Pe intervalul analizat nivelul indicatorului este foarte ridicat , adică de 100% pe toata perioada analizata ceea ce înseamnă ca societatea a făcut investiţii strategice.

Rata imobilizărilor financiare (Rif) măsoară ponderea valorii activelor financiare în total imobilizări reflectând politica financiară a firmei.

Nivelul acestui indicator este strâns legat de mărimea firmei şi de politica sa financiară.

Pe întreaga perioadă analizată nivelul indicatorului este sub 0 ceea ce înseamnă ca întreprinderea nu realizează plasamente financiare şi nu tranzacţionează titluri altor întreprinderi.

Analiza ratei activelor circulante (Rac) măsoară ponderea activelor cu caracter temporar în total activ. Măsoară şi gardul de lichiditate al patrimoniului.

Pe întreaga perioadă analizată nivelul ratei activelor circulante este superior nivelului minim.

Pentru perioada analizata 2005-2007 se observa o creştere semnificativa a ratei activelor circulante. In anul 2006 activele circulante au crescut cu 161,92% iar activul a crescut 118,71%;in anul 2007 activele circulante au crescut cu 123,11% pe când totalul activelor a crescut cu 159,27%

Daca se compara ritmul cifrei de afaceri cu ritmul activelor circulante se constata ca in 2006 a crescut viteza de rotaţie a activelor circulante ( 161,94% fata de 106,99%) iar in 2007 se constata o reducere a acestora ( 123,11% fata de 162,17%).

Rata stocurilor (Rst) reflectă ponderea stocurilor în total active circulante.În practică se consideră că un nivel echilibrat al ratei stocurilor ar fi de

aproximativ 30% în ramurile industriale şi de 40-45% în construcţii şi comerţ.În general, încetinirea vitezei de rotaţie a stocurilor, formarea stocurilor fără

mişcare sau cu mişcare lentă se apreciază negativ datorită dificultăţilor de transformare în lichidităţi şi consecinţelor negative asupra solvabilităţii întreprinderii.

Se admite însă ca justificată creşterea stocurilor doar dacă are loc o creştere a volumului de activitate, când se respectă corelaţia:

I ≥ I , unde:I = indicele cifrei de afaceriI = indicele stocurilorPe perioada analizată rata stocurilor a înregistrat un trend crescător: 1,62%

in 2005;4,91% in 2006 si 9,17% in 2007 Aceasta creştere s-a datorat creşterii stocurilor intr-un ritm mai rapid decât

creşterea activelor circulante ( 372,38% fata de 161,94% in 2006 iar in 2007 302,38% fata de 123,11%).La nivelul întreprinderii a crescut eficienta utilizării stocurilor .

35

În ceea ce priveşte structura stocurilor, întreprinderea dispune numai de stocuri de materii prime şi materiale pe primi 2 ani , iar in 2007 societatea plăteşte in avans stocuri in valoare de 11915 mii lei.

Rata creanţelor (Rcr) reflectă ponderea creanţelor pe care le are întreprinderea în totalul activelor circulante.

Acest indicator reflectă politica de credit comercial a întreprinderii şi este influenţată, pe lângă domeniul de activitate, în special de termenele de plată practicate.

Pe intervalul analizat, indicatorul a înregistrat valori oscilante în funcţie de ponderea creanţelor în total active circulante.

Rata disponibilităţilor (Rdb) arata ponderea activelor celor mai lichide in total active circulante, adică gradul de lichiditate imediata a activelor curente. Nivelul minim acceptat este de 5% in total active circulante. Nivelul optim este de 10% din total activ . Este puternic influenţata de raportul dintre durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie de achitare a obligaţiilor.

Pe perioada analizata se observă că valorile ratei disponibilităţilor băneşti oscilează ( 67,03% in 2005; 72,37% in 2006 si 67,60% in 2007) insa depăşeşte pragul de 5% din active circulante.

3.3.2 Analiza structurii pasivuluiRatele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a

întreprinderii, evidenţiind modul de structurare a surselor de finanţare în funcţie de provenienţă şi de gradul de exigibilitate ale acestora.

Principalele rate de structură ale pasivului sunt: rata stabilităţii financiare; rata autonomiei financiare; rata îndatorării.

Mii leiTabel nr.6

Nr.crt.

Specificaţie Simbol UM

Perioada de analiză

2005 2006 2007RATELE PASIVELOR PE TERMENE1. Rata stabilităţii financiare Rsf =

Cpm/Pt*100% 2,24 1,89 92,34

2. Rata datoriilor curente Rdc = Dts/Pt*100 % 97,76 98,11 7,66

RATELE PASIVELOR PE SURSE3. Rata autonomiei financiare

globaleRafg = Cpr/Pt*100

% 2,24 1,89 91,87

4. Rata autonomiei financiare la termen

Raft = Cpr/Îtml*100

% 0 0 19525

5. Rata îndatorării globale Rîg = Dt/Pt*100 % 97,76 98,11 8,13

6. Rata îndatorării la termen Rît = Îtml/Cpr*100

% 0 0 0,51

Rata stabilităţii financiare (Rsf) arată ponderea resurselor permanente aflate la dispoziţia întreprinderii. Cu cât nivelul ratei este mai ridicat, cu atât şi stabilitatea financiară a întreprinderii este mai mare.

36

In perioada analizata observam ca in primi 2 ani rata stabilităţii financiare este mica , iar în anul 2006 scade pe când în anul 2007 rata creste foarte mult , ajungând la 92,34%datorita creşterii capitalurilor proprii

Rata autonomiei financiare (Raf) exprimă gradul de finanţare a elementelor de activ pe seama resurselor proprii şi are următoarele forme:

rata autonomiei financiare globale; rata autonomiei financiare la termen.

Rata autonomiei financiare globale (Rafg) arată cât din patrimoniul întreprinderii este finanţat pe seama resurselor proprii.

Dacă se ia în considerare politica financiară a fiecărei întreprinderi este foarte dificil de stabilit nivelul optim al ratei; se consideră însă satisfăcător un nivel al ratei care să fie mai mare decât 1/3.

In anul 2006 se observa o depreciere a ratei autonomiei financiare globale , scăzând de la 2,24% în 2005 la 1,89%, pe când în anul 2007 creste la 91,87% datorita creşterii capitalurilor proprii într-o pondere mai mare fata de cea a totalului pasiv.Dacă această tendinţă de creştere se va menţine şi în viitor, întreprinderea va putea beneficia de noi împrumuturi pe termen lung, având capacitatea să le ramburseze.

Rata autonomiei financiare la termen (Raft) exprimă structura capitalului permanent care asigură o finanţare îndelungată a întreprinderii.

Autonomia financiară este asigurată dacă nivelul ratei este ≥ 100%.Observam ca in primi 2 ani rata autonomiei financiare la termen este 0 , iar

in 2007 creste la 19525% fapt datorat creşterii capitalurilor proprii intr-o pondere mult mai mare decât datoriile pe care le are societatea.

Rata îndatorării reflectă ponderea datoriilor întreprinderii în total resurse utilizate.

Rata îndatorării globale (Rîg) este o rată complementară ratei autonomiei financiare globale, care măsoară ponderea datoriilor totale faţă de terţi, indiferent de natura lor, în totalul surselor de finanţare.

Nivelul ratei trebuie să fie subunitar (1/3).În primii doi ani de analiză nivelul ratei îndatorării globale a depăşit nivelul

maxim acceptabil, în 2005 utilizând resurse împrumutate şi atrase în proporţie de 97,76%, pentru ca în 2006 nivelul acestora să crească la 98,11%.

În ultimul an de analiză se constată o îmbunătăţire a situaţiei întreprinderii, nivelului ratei ajungând la 8,13%.

Deşi nivelul ratei s-a redus simţitor, la nivelul întreprinderii se menţine riscul de neplată a datoriilor.

Rata îndatorării la termen (Rît) reflectă raportul în care se află datoriile pe termen mediu şi lung faţă de capitalurile proprii.

Rata îndatorării la termen exprimă o situaţie favorabilă întreprinderii dacă are un nivel < 100%.

Pe perioada analizată nivelul indicatorului a fost cu mult sub valoarea maxim acceptabilă, având in primii doi ani valoarea 0, iar in 2007 aceasta creste la 0,51%

Nivelul acestei rate este important atât pentru întreprindere, în elaborarea politicii financiare, cât şi pentru instituţiile financiare când evaluează o nouă solicitare de credit din partea întreprinderii.

Rata datoriilor curente (Rdc) reflectă ponderea resurselor curente în resursele totale şi ponderea în care acestea participă la finanţarea activităţii.

37

Valoarea maximă acceptabilă pentru o firmă industrială este 50% din pasivul total, pentru a nu afecta stabilitatea financiară şi gradul de îndatorare.

Pe întreaga perioadă analizată se poate observa că mai mult de 50% din resursele întreprinderii sunt formate din resurse curente, acest lucru întărind concluzia cum că la nivelul firmei nu există o stabilitate financiară puternică.

Din analiza structurii activului se poate observa o diminuare a eficienţei utilizării activelor imobilizate,un nivel al stocurilor crescător, dar şi un nivel crescător al disponibilităţilor băneşti.

De asemenea se poate observa din analiza structurii pasivului că întreprinderea nu dispune de o stabilitate financiară satisfăcătoare. De asemenea, autonomia financiară globală indică o situaţie nefavorabilă.

3.4. Analiza echilibrului financiar al întreprinderiiÎn sens general, prin echilibru se înţelege o stabilitate a unei situaţii, o

armonie între elementele componente ale unui sistem, ceea ce în plan financiar implică armonizarea surselor financiare cu nevoile financiare ale întreprinderii.

Analiza echilibrului financiar al unei întreprinderi poate fi efectuată cu ajutorul indicatorilor de echilibru, pe trei nivele:

echilibru pe termen lung, când se compară resursele permanente cu utilizările permanente şi când pentru măsurarea echilibrului se foloseşte indicatorul „fond de rulment”;

echilibru pe termen scurt, când se compară resursele temporare cu utilizările temporare, iar indicatorul folosit este „necesar de fond de rulment”;

echilibru curent, când se urmăreşte nivelul trezoreriei, prin compararea disponibilităţilor cu nivelul creditelor bancare temporare.

Mii lei.Tabel nr.7

Nr.crt.

Specificaţie Simbol UM

Perioada de analiză

2005 2006 20071. Fond de rulment net FRN = Cpm-Ai Mii

lei-98407 -24753 4245992

2. Fond de rulment propriu

FRP = Cpr-Ai Mii lei

-98407 -24753 4224087

3. Fond de rulment străin

FRN = FRN-FRP Mii lei

0 0 21905

4. Rata finanţării permanente

Rfp = Cpm/Ai % 0.36 0.69 81.35

5. Necesar de fond de rulment

NFR = (St+Cr)-(Fz+Ob)

Mii lei

-1645961

-2082420

1134484

6. Rata finanţării ciclice

Rfc = Cp/Ain % 35.96 69.08 8093

7. Trezoreria netă Tn = FRN-NFR Mii lei

1547554 2057667 3111508

8. Flux net de trezorerie

FNT = Tn(n)-Tn(n-1)

- 510113 1053841

9. Rata finanţării globale

Rfg = FRN/NFR % -0.06 -0.01 3.74

38

3.4.1. Analiza echilibrului pe termen lungFondul de rulment net (FRN) reprezintă excedentul de resurse financiare

care se degajă în urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente şi care poate fi folosit pentru finanţarea activelor curente.

Când resursele permanente sunt mai mari decât necesităţile permanente spunem că întreprinderea dispune de un fond de rulment care poate fi utilizat pentru reînnoirea activelor circulante. În acest fel fondul de rulment apare ca o marjă de securitate financiară care permite întreprinderii să facă faţă nevoilor de finanţare ale exploatării atunci când sursele ciclice sunt insuficiente.

Fondul de rulment poate fi determinat prin două modalităţi: FRN = Capital permanent – Active imobilizate nete FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurt

Pe perioada analizată fondul de rulment a înregistrat valori negative , in primii doi ani, ceea ce înseamnă că întreprinderea nu a dispus de resurse permanente pentru a-şi acoperi o parte din necesităţile temporare (active circulante).In anul 2007, valoarea fondului de rulment creşte foarte mult datorită faptului că capitalurile proprii au crescut foarte mult , cu 7641,05% faţa de anul precedent. Această situaţie este considerată favorabilă pentru întreprindere deoarece o parte tot mai mare a activelor circulante este finanţată din capitalul permanent.

Dacă se ia în considerare şi faptul că activele circulante au fost mai mari decât datoriile pe termen scurt, se poate spune că întreprinderea a înregistrat un excedent de lichidităţi potenţiale asupra exigibilităţilor potenţiale pe termen scurt.

Fondul de rulment este format din fond de rulment propriu şi fond de rulment străin.

Fondul de rulment propriu (FRP) pune în evidenţă gradul în care echilibrul pe termen lung se asigură prin capitalurile proprii şi reprezintă excedentul capitalurilor proprii în raport cu activele imobilizate nete.

Fondul de rulment propriu se determină pe baza relaţiilor: FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete FRP = Fond de rulment net – Datorii pe termen mediu şi lung

Se observă că, în primii doi ani supuşi analizei, nivelul fondului de rulment propriu a fost negativ, ceea ce înseamnă că activele imobilizate nete nu au putut fi acoperite pe seama capitalului propriu.

În 2006 s-a înregistrat o îmbunătăţire a situaţiei întreprinderii prin creşterea fondului de rulment propriu datorită scăderii activelor imobilizate într-un ritm superior creşterii capitalului propriu

În ultimul an situaţia s-a ameliorat prin creşterea nivelului fondului de rulment propriu . Această creştere s-a datorat creşterii capitalului propriu într-un ritm mai mare

Fondul de rulment străin (FRS) reprezintă partea din datoriile pe termen mediu şi lung care depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care sunt destinate finanţării activelor circulante. Indicatorul se calculează cu relaţiile:

FRS = Capital permanent – Capital propriu

39

FRS = Fond de rulment net – Fond de rulment propriuIn perioada analizată există fond de rulment străin doar in anul 2007.

3.4.2 Analiza echilibrului pe termen scurtNecesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă acea parte a activelor

ciclice care nu este acoperită din resurse ciclice şi care trebuie finanţată din resurse permanente.

Relaţiile de calcul a necesarului de fond de rulment sunt: NFR = Active curente – Pasive curente NFR = (Active circulante – Disponibilităţi) – [Datorii pe termen

scurt – (Credite curente + Soldul creditor la bănci) ] NFR = (Stocuri + Creanţe) – Datorii nefinanciare

În primii doi ani de analiză necesarul de fond de rulment a fost negativ ceea ce înseamnă că întreprinderea nu a dispus de active circulante care trebuiau finanţate din resurse permanente.

În anul 2006 necesarul de fond de rulment a înregistrat o scădere de 26,50% datorată creşterii pasivelor curente într-un ritm mai ridicat decât creşterea activelor curente.

În anul următor necesarul de fond de rulment a crescut cu 154,50% datorită devansării ritmului de creştere a pasivelor curente de ritmul de creştere a activelor curente.

3.4.3 Analiza echilibrului curentTrezoreria netă (Tn) reprezintă disponibilităţile băneşti rămase la

dispoziţia întreprinderii, rezultate din activitatea desfăşurată pe parcursul unui exerciţiu financiar.

Trezoreria se poate calcula în două modalităţi: Tn = Fond de rulment net – Necesar de fond de rulment Tn = Disponibilităţi şi plasamente – Credite de trezorerie (inclusiv

soldul creditor al conturilor curente la bănci)Pe perioada analizată trezoreria netă a întreprinderii a fost pozitivă şi a avut

un trend crescător, ceea ce înseamnă că fondul de rulment a fost suficient pentru a asigura finanţarea ciclului de exploatare.

De asemenea, întreprinderea şi-a încasat mult mai repede creanţele decât şi-a plătit datoriile faţă de furnizori, acest decalaj între încasări şi plăţi ducând la creşterea trezoreriei.

În 2006 trezoreria netă a crescut cu 510.113 mii lei datorită creşterii într-un ritm superior a nevoii de fond de rulment

În ultimul an trezoreria a crescut cu 1053841 mii lei, acest lucru datorându-se creşterii fondului de rulment (a crescut cu 4270745 mii lei) care a devansat creşterea necesarului de fond de rulment (a crescut cu 3216904 mii lei).

40

Evoluţia FRN,NFR şi a TN

3.4.4 Analiza echilibrului cu ajutorul ratelor de finanţareRata finanţării ciclice (Rfc) reflectă măsura în care resursele financiare

grupate în capitaluri temporare acoperă utilizările grupate în active temporare.Pe întreaga perioadă analizată, nivelul ratei finanţării ciclice a fost

supraunitară, ceea ce înseamnă că nevoile cu caracter temporar au fost acoperite în întregime din sursele cu caracter temporar. În dinamică, indicatorul a înregistrat o evoluţie crescătoare. În 2006 rata finanţării ciclice a crescut cu 92,10% datorită ritmului diferit de creştere a celor două componente.

În 2007 nivelul indicatorului a crescut brusc deoarece activele imobilizate au scăzut în timp ce capitalurile proprii au crescut simţitor.

Rata finanţării globale (Rfg), adică a necesarului de fond de rulment din fond de rulment net, arată măsura în care excedentul neutilizat de resurse permanente acoperă nevoile ciclice.

Pe intervalul analizat, nivelul indicatorului a fost subunitar ceea ce înseamnă că necesarul de fond de rulment nu a fost acoperit integral din fondul de rulment net.

In primii doi ani de analiză , rata finanţării globale înregistrează valori negative nesemnificative, in timp ce in anul 2007 aceasta creste la 3,74% datorită creşterii semnificative atât a fondului de rulment cât şi a necesarului ceea ce semnifică o ameliorare a echilibrului financiar global.

41

Evoluţia ratelor de finanţare

Din punct de vedere al echilibrului, firma înregistrează situaţii favorabile doar in anul 2007 ceea ce însemnă o redresare in ceea ce priveşte echilibrul financiar.

3.5. Analiza gestiunii resurselorAnaliza modului de gestionare a resurselor se face cu ajutorul ratelor de

gestiune (viteze de rotaţie) care arată rapiditatea cu care resursele trec prin toate stadiile până se reîntorc în forma bănească iniţială. Cu ajutorul acestor rate se măsoară viteza de transformare a activelor în lichidităţi, precum şi viteza de reînnoire a datoriilor. Cifra de afaceri încorporează componentele valorice necesare pentru acoperirea cheltuielilor de fabricaţie, reînnoirea stocurilor de materiale, a maşinilor şi utilajelor, pentru plata furnizorilor, plata salariilor, rambursarea creditelor, cât şi pentru acoperirea altor nevoi ale întreprinderii.

Numărul de rotaţii arată de câte ori elementul analizat se roteşte prin cifra de afaceri, iar durata în zile a unei rotaţii indică numărul de zile necesar elementelor de activ sau pasiv pentru parcurgerea unei rotaţii.

Cu cât viteza de rotaţie este mai mare necesarul relativ de active şi fonduri este mai mic, obţinându-se o masă a profitului mai mare.

Viteza de rotaţie a resurselor este, din această cauză, un indicator sintetic de eficienţă în care se reflectă toate schimbările intervenite în activitatea întreprinderii.

Modificarea vitezei de rotaţie se regăseşte în eliberări sau imobilizări de resurse financiare. Eliberările sânt echivalente cu disponibilizarea de resurse

42

materiale şi financiare, pe când imobilizările sunt echivalente cu un necesar suplimentar de resurse materiale şi financiare.

Mii leiTabel nr.8

Nr.Crt.

Specificaţie Simbol UM

Perioada de analiză2005 2006 2007

RATE GENERALE DE GESTIUNE

1.Rotaţia activului

total rAt = Vt/At rot 1.24 1.14 1.18

2. Rotaţia activelor imobilizate rAi = Vt/Ai rot 19.79 41.53 103.68

3. Rotaţia activelor circulante

rAc = Vt/Ac rot 1.32 1.17 1.19

GESTIUNEA STOCURILOR

4. Durata de rotaţie a stocurilor Dz = (St/CA)*360

zile 4 15 4

RATE DE GESTIUNE CURENTĂ

5. Durata de rotaţie a creanţelor Dz = (Cr/Vt)*360

zile 86 70 70

6. Durata de rotaţie a clienţilor Dz = (Cl/CA)*360

zile 18 41 68

7. Durata de rotaţie a datoriilor pe termen scurt

Dz = (Dts/Vt)*360

zile 285 311 23

8. Durata de rotaţie a furnizorilor Dz = (Fz/CA)*360

zile 2 0 0

Viteza de rotaţie a activului total indica modul în care sunt gestionate activele totale ale intreprinderii. Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii activelor totale este de 2 rotaţii , care corespunde unui termen mediu de fructificare de 180 zile.

Pe toata perioada analizata observăm că firma se afla sub valoarea minima datorită faptului că activul total a crescut mai mult în funcţie de veniturile totale.

Rotaţia activelor imobilizate valoarea care asigura o eficienta acceptabila este de 3 rotaţii, care corespunde unui termen mediu de fructificare de 120 zile.

In perioada de analiză societatea se află cu mult peste valoarea de risc, în special în anul 2007 când aceasta creşte cu 149.7% faţă de anul precedent.

Viteza de rotaţie a activelor circulante exprimă numărul de rotaţii sau durata în zile a unei rotaţii efectuate de activele circulante prin cifra de afaceri. Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii este de 6 rotaţii care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma băneasca iniţiala de 60 zile.

43

Nivelul indicatorului se află cu mult sub nivelul minim de 6 rotaţii, pe întreaga perioadă de analiză. În anul 2006 scade numărul de rotaţii de la 1,32 la 1,17 rotaţii, în timp ce în ultimul an de analiză activele circulante se rotesc de 1.19 ori prin cifra de afaceri.

Evoluţia ratelor generale de gestiune

Viteza de rotaţie a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activităţii până se reîntorc în formă bănească iniţială. Cu cât viteza de rotaţie a lor este mai mare cu atât eficienţa folosirii lor este mai mare, având drept efect eliberarea de resurse financiare.

Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii stocurilor este de 8 rotaţii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub formă bănească iniţială de 45 zile.

În perioada analizată viteza de rotaţie a stocurilor variază , în anii 2005 şi 2007 aceasta fiind sub pragul minim , iar în 2006 depăşeşte cu 7 pragul minim, ceea ce înseamnă că în anul 2006 aprecierea generează eliberarea de resurse financiare imobilizate in stocuri.

Durata de rotaţie a stocurilor

44

Viteza de rotaţie a creanţelor arată perioada în care se încasează creanţele întreprinderii. Valoarea optimă a acestui indicator este de 30 zile, iar valoarea minimă de 45 zile.

Pe întreaga perioadă de analiză valoarea indicatorului este sub limita minimă, însa se observă o îmbunătăţire a situaţiei faţă de primul an când durata a fost de 86 zile , iar în anii ulteriori a scăzut la 70zile.

Viteza de rotaţie a creanţelor-clienţi ne arată în câte zile firma îşi încasează contravaloarea mărfurilor de la clienţi şi, se apreciază prin numărul de rotaţii sau prin durata de încasare în zile a creditului comercial acordat.

Clienţii reprezintă creanţe ale întreprinderii, rezultate din livrarea de bunuri şi/sau prestarea de servicii şi care au o anumită scadenţă de încasare.

Durata în zile a creditului-clienţi exprimă decalajul în zile de la data facturării până la data încasării contravalorii facturii.

Mărimea indicatorului este influenţată de poziţia ocupată pe piaţă, de relaţiile cu clienţii, de conjunctura economică şi caracteristicile pieţei.

În perioada 2005-2007, indicatorul a avut un trend crescător, fapt ce a generat efecte pozitive asupra trezoreriei în sensul scurtării duratei de încasare a creanţelor, situaţie considerată favorabilă pentru întreprindere.

Viteza de rotaţie a datoriilor curente arată numărul de reconstituiri ale datoriilor curente pe seama cifrei de afaceri într-o perioadă de gestiune. Practic arată de câte ori, respectiv în câte zile, se restituie datoriile pe termen scurt pe seama cifrei de afaceri. Valoarea minimă acceptabilă a acestui indicator este de 6 rotaţii care corespunde unei durate medii de încasare a creanţelor de 60 zile, iar valoarea optimă ar fi de maxim 30 zile.

În primii doi ani de analiza valoarea indicatorului depăşeşte durata optima de încasare având ca efect sporirea duratei de creditare a întreprinderii, însa în anul 2007 acesta scade simţitor ceea ce înseamnă o ameliorare în plata datoriilor curente faţă de perioadele precedente.

Viteza de rotaţie a furnizorilor arată în câte zile întreprinderea îşi achită obligaţiile sale faţă de furnizori, adică durata medie în zile de plată a contravalorii bunurilor achiziţionate de la furnizori. Practic, durata în zile a creditului-furnizor indică decalajul mediu în zile între data facturării şi data plăţii contravalorii bunurilor cumpărate.

Pe întreaga perioadă de analiză se observă durata mica de achitare a furnizorilor .Dacă se compară durata de achitare a furnizorilor cu durata de încasare a clienţilor se observă un decalaj nefavorabil întreprinderii.

Evoluţia ratelor de gestiune curente

45

Ratele de gestiune a activului imobilizat reflectă o situaţie nefavorabilă a întreprinderii. La nivelul firmei se constată un decalaj nefavorabil între durata de încasare a creanţelor şi cea de plată a datoriilor, nivelul ratei de încasare a creanţelor se afla peste limita minimă considerată acceptabilă.

3.6. Analiza structurii financiare a patrimoniului

3.6.1 Analiza randamentului financiar

Randamentul financiar urmăreşte să evidenţieze raportul de eficienţă dintre efectele de natura profitului (aferent activităţii de exploatare sau întregii activităţi desfăşurate) şi eforturile depuse pentru obţinerea acestui profit (efort financiar).

Eficienţă = * 100

Indiferent de modul de analiză utilizat, căile de sporire a randamentului financiar trebuie să urmărească două direcţii: minimizarea efortului şi maximizarea efectelor.

Mărimile rezultate se regăsesc în rate de profitabilitate, rate de rentabilitate şi rate de randament al acţiunilor.

Mii lei.Tabel nr.9

Nr.crt.

Specificaţie Simbol UM

Perioada de analiză

2005 2006 2007RATE DE PROFITABILITATE1. Rata profitabilităţii

comercialeRpc = Rbex/CA*100

% 77,49 85,18 82,71

2. Rata marjei brute de exploatare

R = EBE/CA*100

% 77 83,36 78,59

3. Rata marjei nete de exploatare

R = Rex/CA*100

% 75,97 83,63 81,13

RATE DE RENTABILITATE4. Rata rentabilităţii

economiceRe = Rbex/Cinv*100

% 94,37 93,51 92,45

46

5. Rata rentabilităţii economice brute

Reb = EBE/Cinv *100

% 93,78 91,50 87,83

6. Rata rentabilităţii economice nete

Ren = Rn/Cinv*100

% 92,52 91,80 90,68

7. Rata rentabilităţii financiare

Rf = Pn/Cpr*100 % 4123,27 4856,73 98,71

3.6.1.1 Analiza ratelor de profitabilitateRata profitabilităţii comerciale (rpc) se determină prin raportarea

rezultatului exploatării sau a rezultatului exerciţiului la cifra de afaceri. Indicatorul apreciază eficienţa politicii comerciale (aprovizionare, stocare şi vânzare) reflectând mai ales politica de preţuri practicată de întreprindere.

Rata profitabilităţii comerciale indică capacitatea întreprinderii de a degaja profit.

Astfel, în perioada 2005-2006, rata profitabilităţii comerciale creşte de la 77.49 % la 85.18 %, valorile fiind superioare valorii acceptabile de cel puţin 15%. Dacă în anul 2006 la 100 lei cifră de afaceri întreprinderii îi reveneau 85,18 lei de rezultat brut al exerciţiului, în anul 2007 întreprinderii îi revin doar 82,71 lei sub forma rezultatului brut al exerciţiului. Situaţia se datorează creşterii rezultatului brut al exerciţiului mult mai puţin decât a crescut cifra de afaceri ( 54,46% fata de 62,17%).

Rata profitabilităţii comerciale mai este cunoscută şi sub denumirea de rata marjei brute a exerciţiului.

Analiza profitabilităţii comerciale poate fi explicitată şi prin analiza următoarelor două rate:

- rata marjei brute de exploatare;- rata marjei nete de exploatare.Rata marjei brute de exploatare (r ) reflectă excedentul brut din

exploatare aferent cifrei de afaceri. Indicatorul exprimă eficienţa valorificării produselor întreprinderii în termen de numerar.

Rata marjei brute de exploatare este independentă de politica de amortizare, de politica financiară şi fiscală şi de incidenţa elementelor extraordinare.

În perioada analizată rata marjei brute de exploatare are un trend oscilant, în anul 2006 aceasta crescând la 83,36 %, iar în anul 2007 scăzând la 78,56 %. Astfel, dacă în anul 2006 la 100 lei cifră de afaceri întreprinderii îi reveneau 83,36 lei de excedent brut din exploatare, în anul 2007 la 100 lei cifră de afaceri întreprinderea obţine 78,56 lei sub forma excedentului brut din exploatare, această evoluţie oscilanta ar putea pune in pericol în viitor capacitatea societăţii de a-şi valorifica eficient produsele.

Rata marjei nete de exploatare (r ) reflectă rezultatul exploatării aferent cifrei de afaceri.

Comparativ cu rata marjei brute de exploatare, rata marjei nete de exploatare este influenţată de amortismente, provizioane şi incidenţa elementelor extraordinare.

În anul 2006 rata marjei nete de exploatare a înregistrat o creştere pana la valoarea de 83,63%, ceea ce înseamnă că la 100 lei cifră de afaceri întreprinderii îi revin 83,63 lei profit din exploatare.

47

Însă, în anul 2007 la 100 lei cifră de afaceri întreprinderea obţine doar 81,13 lei profit din exploatare, indicatorul scăzând la 81,13 %, ceea ce înseamnă o reducere a eficienţei valorificării resurselor întreprinderii.

Evoluţia ratelor de profitabilitate

3.6.1.2 Analiza ratelor de rentabilitateRatele de rentabilitate se construiesc ca raport între rezultatele de natura

profitului şi active totale sau capitaluri.Rata rentabilităţii economice (re) măsoară eficienţa utilizării activului total,

capitalului investit sau capitalului permanent, fiind independentă de politica de finanţare promovată de întreprindere.

Capitalul investit este alcătuit din capitalul propriu şi împrumuturile pe termen scurt, mediu şi lung ale întreprinderii. Pentru a asigura o minimă remunerare a capitalului investit se impune ca rata de rentabilitate economică să îndeplinească condiţia: re > rata inflaţiei.

Pentru ca în termeni reali rentabilitatea economică să remunereze capitalul investit la nivelul ratei minime de randament pe economie (rd), precum şi la nivelul riscului economic şi financiar asumat de către investitori, se impune respectarea condiţiei re > rd.

Dacă rentabilitatea economică este mai mare decât rata dobânzii la împrumuturi, atunci întreprinderea poate beneficia de efectul de levier.

Rentabilitatea economică trebuie să permită reînnoirea şi creşterea activelor întreprinderii într-o perioadă cât mai scurtă.

Nivelul minim recomandat al ratei de rentabilitate economică este de 20%.

48

Pe toata perioada analiza ta rata rentabilităţii economice depăşeşte cu mult pragul critic de 20% cu toate ca aceasta are o evoluţie descrescătoare pe toata perioada analizata. Înseamnă că în anul 2006 la 100 lei capitaluri investite întreprinderii i-au revenit 93,51 lei profit brut, nivel care asigură remunerarea satisfăcătoare a capitalurilor investite.

În ultimul an de analiză rata rentabilităţii economice a scăzut la 92,45%, ceea ce înseamnă că la 100 lei capitaluri investite întreprinderii i-au revenit doar 92,54 lei profit brut ceea ce înseamnă ca lăsând la o parte infirmă scădere a ratei de rentabilitate economica societatea dispune de reînoirea şi creşterea activelor societăţii atunci când este nevoie.

Analiza rentabilităţii economice presupune calculul şi analiza a două rate:- rata rentabilităţii economice brute;- rata rentabilităţii economice nete.Rentabilitatea economică brută (reb) reprezintă remunerarea brută a

capitalurilor investite. Ea arată cât excedent brut din exploatare revine unei unităţi de capital investit.

În anul 2006 rata rentabilităţii economice brute creşte, valoarea acesteia fiind de 91,50 %, ceea ce înseamnă că la 100 lei capitaluri investite întreprinderii i-au revenit 91,50 lei de excedent brut de exploatare. În acest an se depăşeşte nivelul minim de referinţă de 20%, asigurându-se astfel remunerarea capitalurilor investite şi o eficientizare a activităţii economice a întreprinderii.

In anul următor indicatorul are o tendinţă de depreciere ajungând la un nivel de 87,83 %, la 100 lei capitaluri investite întreprinderii revenindu-i doar 87,83 lei de excedent brut din exploatare.

Rentabilitatea economică netă (ren) reprezintă remunerarea prin profitul net al exploatării a capitalurilor investite. Ea arată cât profit net revine unei unităţi de capital investit.

În anul 2005rata rentabilităţii economice nete a înregistrat valoarea de 92,52 %. În anul următor rata a scăzut ajungând la valoarea de 91,80%, ea a depăşit insa nivelul minim admis, fapt ce asigură remunerarea corespunzătoare a capitalurilor investite. În acest an, la 100 lei capitaluri investite întreprinderii îi reveneau 91,80 lei rezultat al exploatării.

Însă situaţia se înrăutăţeşte în anul 2007, rata rentabilităţii economice nete scăzând cu 1,22% faţă de anul precedent datorită creşterii cheltuielilor din exploatare cu 660,55%

Rata rentabilităţii financiare (rf) măsoară performanţa capitalului propriu. Ea asigură remunerarea acţionarilor prin distribuirea de dividende şi prin reinvestirea parţială a profitului care determină creşterea valorii acţiunilor.

Rata rentabilităţii financiare exprimă capacitatea întreprinderii de a degaja profit net din capitalul angajat în activitatea sa.

Rata rentabilităţii financiare este dependentă de modalităţile de finanţare a activităţii, fiind sensibilă la modificarea structurii financiare, în special a gradului de îndatorare. De asemenea este influenţată de regimul de calcul al amortizărilor şi provizioanelor, al cheltuielilor deductibile şi nedeductibile pentru determinarea bazei de calcul a impozitului pe profit.

Se consideră ca nivel optim pentru rata rentabilităţii financiare o valoare de 25%.

In perioada analizata , in special in primii doi ani de studiu rata rentabilităţii financiare are un nivel foarte ridicat datorita valorii foarte mici a capitalurilor proprii fata de valoarea profitului net. IN anul 2007 capitalurile proprii cresc intr-o

49

proporţie mai mare fata de profitul net înregistrat( 7641,05% fata de 57,33%) datorita creşterii impozitului pe venit aplicat.

Datorită faptului că întreprinderea nu a contractat credite pe perioada analizată, rata rentabilităţii financiare nu este influenţată de gradul de îndatorare.

Evoluţia ratelor de rentabilitate

În ultimul an se observă o reducere a profitabilităţii şi rentabilităţii întreprinderii

3.7..Analiza riscului de faliment.Analiza performanţelor financiare ale unei întreprinderi este incompletă dacă

nu se ia în considerare şi riscul asumat pentru atingerea acestei performanţe.Riscul reprezintă posibilitatea ca o acţiune viitoare să genereze pierderi care

vor ataca patrimoniul, interesele, activitatea şi rezultatele unui agent economic.Deoarece orice activitate economică comportă în derularea ei anumite riscuri,

agenţii economici nu şi le asumă decât în măsura în care rentabilitatea economică compensează riscurile.

50

Mii lei.Tabel nr.10

Nr.crt.

Specificaţie Simbol UM

Perioada de analiză

2005 2006 2007RATE DE LICHIDITATE1. Rata lichidităţii curente Lc = Ac/Dts - 0,96 0,99 12.91

2. Rata de lichiditate rapida

Lr = (Cr+Db)/Dts

- 0,94 0,94 11,72

3. Rata de lichiditate imediată

Li = Db/Dts - 0,64 0,71 8,72

RATE DE SOLVABILITATE

Nr. Specificatie Simbol UM Perioada de analiza Crt. 2005 2006 20074. Solvabilitatea

patrimonială Gs = At/Dt - 1,02 1.02 12,30

5. Capacitatea de rabursare a datoriilor la termen

Crd = EBE/Dat. totale

% 95.93% 93.26% 1080,21%

Evolutia ratei de lichiditate curenta,rapida si imediata.

51

Evoluţia ratei de solvabilitate

A) Analiza lichidităţii întreprinderiiLichiditatea întreprinderii este percepută în literatura de specialitate ca fiind

capacitatea unor active de a fi transformate, la un moment dat, în bani; respectiv capacitatea pe care o are o întreprindere de a acoperi, prin elemente patrimoniale de mijloace circulante active, obligaţiile pe termen scurt, ca elemente de pasiv (lichiditatea patrimonială).

Ratele de lichiditate, cunoscute şi sub denumirea de rate de trezorerie, măsoară capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor pe care le are pe termen scurt.

Lichiditatea curentă (lc) compara ansamblul lichidităţilor potenţiale . asociate activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt.

Valoarea optimă a acestei rate este 1,00 In perioada analizata 2005-2007 rata lichidităţii curente prezintă o evoluţie

crescătoare , depăşind valorile optime, iar in anul 2007 aceasta creste foarte mult datorita faptului ca activele circulante cresc ( cu 59,27%) pe când datoriile pe termen scurt scad simţitor ( cu 87,56%).

52

Lichiditatea rapida ( Lr) exclude stocurile din mijloacele curente de plata , acestea constituind elementul cel mai incert sub aspectul valorii si gradului de lichiditate. Exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din creanţe si disponibilităţi băneşti. Nivelul asigurator este de 0,75

Pe toata perioada analizata valoarea ratei de lichiditate rapidă depăşeşte nivelul critic, iar in anul 2007 aceasta creste simţitor datorita creşterii nivelului atât a creanţelor ( 65,57 % ) cat si a disponibilităţilor ( 51,27% )in timp ce datoriile au scăzut simţitor ( cu 87,56%).

Lichiditatea imediată (li) pune in corespondenta elementele cele mai lichide ale activului cu datoriile pe termen scurt, respectiv apreciază măsura in care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilităţilor băneşti.

Valoarea optimă a acestei rate este 0,5În toţi anii cuprinşi în analiză nivelul ratei depăşeşte pragul de risc, pentru ca

in anul 2007 acesta sa crească la 8,72%.Această evoluţie a indicatorului se datorează ritmului de creştere a disponibilităţilor in timp ce datoriile au scăzut simţitor.

B) Analiza solvabilităţii întreprinderiiAnaliza solvabilităţii firmei urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita

obligaţiile totale din resursele totale. Pe baza acestui indicator se poate evalua riscul incapacităţii totale de plată pe termen lung.

Solvabilitatea patrimonială (gs ) arată măsura în care activele totale ale firmei pot acoperi datoriile totale ale firmei. Practic, arată măsura în care datoriile pot fi acoperite pe seama activelor, valoarea sa optimă fiind 2,0.

Atât în 2005 cât şi în 2006 nivelul indicatorului este mai mic decât 2,0; în 2007 situaţia întreprinderii s-a îmbunătăţit, valoarea indicatorului ajungând la 12,30%.

În 2007 situaţia s-a ameliorat, valoarea indicatorului crescând datorita creşterii activului total ( cu 59,27% ), in timp ce datoriile totale au scăzut simţitor ( cu 86,80% ) în acest caz întreprinderea îşi poate acoperi datoriile pe seama activelor.

Capacitatea brută de rambursare a datoriilor (Cbrd) arată măsura în care sursele potenţiale de autofinanţare degajate din activitatea de exploatare a firmei poate acoperi datoriile totale ale firmei.

Nivelul minim acceptabil este de 0,50; iar nivelul optim este considerat de 1.Pe întreaga perioadă analizată valoarea indicatorului se situează mult peste

pragul optim, ceea ce înseamnă că întreprinderea are capacitatea de rambursare a datoriilor.

În 2006 nivelul indicatorului a scăzut cu 2,78% datorită creşterii excedentului brut din exploatare într-un ritm mai scăzut (15,82%%) decât creşterea datoriilor totale (19,14%).

În ultimul an indicatorul a înregistrat o creştere radicala datorată reducerii datoriilor totale cu 86,80%.

Din punct de vedere al lichidităţi, întreprinderea dispune de disponibilităţi pentru achitarea datoriilor pe termen scurt. Din calculul solvabilităţii, situaţia întreprin

53

3.8. Diagnosticul financiar

PUNCTE FORTE ŞI PUNCTE SLABE

Puncte tari:

- Soldurile intermediare de gestiune prezintă nivele satisfăcătoare, tendinţa generală fiind totuşi de înrăutăţire a situaţiei întreprinderii;

- Nivelul ratei de lichiditate curentă este satisfăcător, - Asigurare a echilibrului pe termen lung, termen scurt şi a echilibrului

curent,- Îmbunătăţirea finanţării stabile;- Autonomia financiara la termen foarte bună pe toată perioada de

analiză; - Rata de îndatorare la termen are o evoluţie descrescătoare

Puncte slabe:

- Un nivel foarte redus al lichidităţii imediate;- Gestiunea necorespunzătoare a activelor imobilizate;- Rata stocurilor crescătoare, care reflecta scăderea eficientei utilizării

stocurilor;- Nivelul scăzut al ratei de îndatorare globală, - Diminuarea eficientei utilizării activelor imobilizate;- Autonomie financiară globală nesatisfăcătoare în primii doi ani;- Nivel ridicat al ratei îndatorării globale.

54

CAP. 4. PERSPECTIVA SITUAŢIEI FINANCIARE

4.1 Estimarea situaţiei financiare4.1.1 Estimarea elementelor contului de rezultate

În estimarea contului de rezultate s-a avut in vedere separarea elementelor de venituri şi cheltuieli pe categorii:

- din exploatare;- financiare;- extraordinare

Estimarea situaţiilor financiare porneşte de la ipoteza ca la începutul anului 2006 se investeşte in obiecte de inventar şi mijloace fixe necesare desfăşurării în condiţii optime a activităţi,precum şi un aport de 180000 de parţi sociale. Aceasta investiţie are ca efecte imediate creşterea prestări de servicii, creşterea numărului de personal, astfel încât sa facă fată noilor cerinţe ale pieţei, în timp ce alte elemente de venituri şi cheltuieli cresc proporţional cu cifra de afaceri.

Evoluţia estimată a veniturilor din exploatareMii RON

Tabel nr.11

 ANUL 2005 2006 2007 2008 2009

Venituri din exploatare Previziune Previziune Previziune Previziune Previziune

Cifra de afaceri 5,827,385 8,158,338 9,626,839 11,070,865 12,842,204

Variaţia stocurilor 0 0 0 0 0

Productia imobilizata 0 0 0 0 0

Alte venituri din exploatare 11,072 15,501 18,291 21,035 24,400

55

Total 5,838,457 8,173,839 9,645,130 11,091,900 12,866,604

4.1.1.1. Estimarea activităţii de exploatare

a) Estimarea veniturilor din exploatareVeniturile din exploatare cuprind:

- venituri din producţia vândută;- venituri din producţia stocată- venituri din vânzarea mărfurilor;- alte venituri din exploatare.

Veniturile din producţia vândută deţin cea mai mare cotă în totalul veniturilor din exploatare şi sunt formate doar din venituri din producţia vândută ( prestarea serviciilor). Cifra de afaceri este formată în proporţie de 100% din producţia vândută.În estimarea veniturilor din producţia vândută s-au avut în vedere următoarele:

- natura activităţii:întreţinerea şi repararea lifturilor ;- noile capacităţi de producţie;- tarifele practicate pentru vânzarea producţiei obţinute în

funcţie de: 1. tarifele altor firme concurente2. evoluţia preţurilor practicate pe piaţă;3. rata inflaţiei.

Astfel evoluţia cifrei de afaceri este crescătoare in decursul celor 5 ani previzionaţi cea mai mare valoare având-o in anul 2006 când are loc investiţia în mijloace fixe, crescând cu 40% faţă de anul precedent.

Întreprinderea nu obţine venituri din producţia imobilizată, ceea ce înseamnă că nu putem previziona evoluţia acesteia in decursul celor 5 ani de analiză.

Categoria altor venituri din exploatare nu au o pondere semnificativa în realizarea veniturilor in exploatare, acestea având totuşi o evoluţie crescătoare.

Evoluţia estimată a cheltuielilor de exploatare

Mii RON Tabel nr.12

ANUL 2005 2006 2007 2008 2009Cheltuieli din exploatare Previziune Previziune Previziune Previziune Previziune

Cheltuieli materiale 522,134 730,987 862,565 991,950 1,150,661

Energie 0 0 0 0 0

Cheltuieli privind mărfurile 0 0 0 0 0

Personal 375,951 526,332 621,071 714,232 828,509

Amortizare 47,785 66,898 78,940 90,781 105,306

Alte cheltuieli cu materialele 39,043 54,661 64,500 74,175 86,043

Alte cheltuieli de exploatare 152,094 212,932 251,261 288,950 335,181

Total 1,137,007 1,591,810 1,878,337 2,160,088 2,505,700

56

b) Estimarea cheltuielilor de exploatareLa estimarea cheltuielilor materiale s-au avut în vedere:

- cheltuielile materiale aferente anului precedent;- cheltuielile materiale generate de noile investiţii pentru

creşterea capacităţilor de prestări servicii; In anii de previziune evoluţia cheltuielilor cu materialele are o

evoluţie crescătoare în paralel cu evoluţia cifrei de afaceri. Începând cu anul 2006 ponderea lor in CA creste ca urmare a noilor investiţii. Ponderea cheltuielilor cu materiile prime si materialelor consumabile se apreciaza ca fiind de 12% in primul an de previziune, urmând o creştere de 40% in 2006, săzând apoi la 18% în 2007, 15% în 2008, 16% în 2009.

Alte cheltuieli materiale cresc semnificativ in anul in care s-a facut investiţia, crescând cu 40%faţă de anul precedent.Estimarea cheltuielilor cu personalul s-a făcut în funcţie de:

- cheltuielile cu personalul aferente anului precedent;- procentul estimat de creştere a salariilor

Estimarea cheltuielilor cu mărfurile nu s-a făcut deoarece acestea lipsesc din activitatea firmei.

Pentru estimarea cheltuielilor cu amortizarea s-a avut în vedere metoda de amortizare utilizată (liniară), precum şi amortizarea aferentă noilor investiţi.

În cadrul altor cheltuieli de exploatare ponderea cea mai mare o au prestaţiile externe. În estimarea acestora s-a ţinut cont de cheltuielile cu prestaţiile externe aferente anului precedent precum şi de cheltuielile rezultate în urma realizării noilor investiţii, astfel ca de la valoarea de 22,59% din CA în anul 2007 au scăzut la 21,16% din CA in anul 2009.

Evoluţia estimată a rezultatului din exploatare

Mii RONTabel nr.13

ANUL 2005 2006 2007 2008 2009

Rezultatul exploatării Previziune Previziune Previziune Previziune Previziune

Cheltuieli din exploatare 1,137,007 1,591,810 1,878,337 2,160,088 2,505,700

Venituri din exploatare 5,838,457 8,173,839 9,645,130 11,091,900 12,866,604

TOTAL 4,701,450 6,582,029 7,766,793 8,931,812 10,360,904

c) Estimarea rezultatului din exploatare

Se face pe baza veniturilor şi cheltuielilor din exploatare estimate: Re = Ve - Che

57

4.1.1.2. Estimarea activităţii financiarea) Estimarea veniturilor financiareÎn estimarea veniturilor financiare s-a avut în vedere că întreprinderea nu

va deţine titluri de plasament iar veniturile din dobânzi sunt nesemnificative şi se vor neglija, de aceea în cadrul veniturilor financiare intră numai alte venituri financiare care au fost estimate astfel: pentru primul an de prognoză s-a ţinut cont de nivelul acestora din anul precedent, pentru ca în următorii ani acestea sa rămână la acelaşi nivel.

Estimarea veniturilor financiare

Mii. lei Tabel nr. 14ANUL 2005 2006 2007 2008 2009

Previziune Previziune Previziune Previziune PreviziuneVenituri din dobanzi 0 0 0 0 0Alte venituri financiare 194635 272489 321536 369767 428930

Venituri Financiare - Total 194635 272489 321536 369767 428930

c) Estimarea rezultatului financiar

Se realizează în funcţie de veniturile şi cheltuielile financiare estimate.Rf = Vf - Chf

Estimarea rezultatului financiar

Mii. lei Tabel nr.15ANUL  2005 2006 2007 2008 2009

  Previziune Previziune Previziune Previziune PreviziuneCheltuieli financiare 0 0 0 0 0

Venituri financiare 194635 272489 321536 369767 428930

Rezultatul financiar 194635 272489 321536 369767 428930

Deoarece in perioada previzionată nu există cheltuieli financiare, rezultatul financiar este egal cu veniturile financiare.

4.1.1.3. Estimarea rezultatelor exerciţiului

Estimarea rezultatelor totale

Mii lei. Tabel nr.16ANUL 2005 2006 2007 2008 2009

  Previziune Previziune Previziune Previziune PreviziuneRezultat din exploatare 4701450 6582029 7766794 8931812 10360903

Rezultat financiar 194635 272489 321536 369767 428930

58

Rezultat brut 4887343 6842280 8073890 9284973 10770570

Impozit pe venit 90324 126454 149216 171598 199054

Rezultat net 4797019 6715826 7924674 9113375 10571516

Rezultatul brut al exerciţiului este format exclusiv din rezultatul din exploatare şi rezultatul financiar datorită faptului la nivelul întreprinderii nu se înregistrează venituri şi cheltuieli din activitatea extraordinară, având o pondere de 83% in primul an de previziune, iar în ultimul an de 83,87% din cifra de afaceri.

Rb = Re + Rf + RexImpozitul pe venit se ca face pe baza cotei de impunere în vigoare, aplicat

asupra venitului impozabil. Acesta are ponderea în CA de 1,55% in primul an de previziune menţinându-şi cota până în ultimul an.

Imv = Cimp●Rbi

Rezultatul net se va calcula prin deducerea impozitului din venitul impozabil.

Rn =Rbi- Imv

Contul de profit şi pierdere estimat(perioada 2005-2009)

Mii leiTabel nr.17

 

Nr

2005 2006 2007 2008 2009rand

Cifra de afaceri neta (rd.02 la 04 ) 1 5827385 8158338 9626839 11070865 12842204Producţia vândută (ct. 701+702+703+704+705+706+708 ) 2 5827385 8158338 9626839 11070865 12842204Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707 ) 3 0 0 0 0 0Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411 ) 4 0 0 0 0 0Variaţia stocurilor (ct. 711 ) Sold C 5 0 0 0 0 0 Sold D 6 0 0 0 0 0

Producţia imobilizata (ct. 721+722 ) 7 0 0 0 0 0Alte venituri din exploatare (ct.758+7417 ) 8 11072 15501 18291 21035 24400

VENITURI DIN EXPLOATARE

9 5838457 8173839 9645130 11091900 12866604(rd.01+05-06+07+08 )Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile (ct.601+602-7412 ) 10 522134 730987 862565 991950 1150661Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608 ) 11 39043 546661 64500 74175 86043Alte cheltuieli din afara (cu energie si apa) (ct.605-7413 ) 12 0 0 0 0 0

Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 13 0 0 0 0 0Cheltuieli cu personalul (rd.15+16),din care: 14 375951 526332 621071 714232 828509

a)Salarii (ct.641-7414) 15 368291 515607 608416 699679 811627b)Cheltuieli cu asigurările si protecţia sociala (ct.645-7415) 16 7660 10725 12655 14553 16882Ajustarea valorii imobilizărilor corporale si necorporale (rd.18-19) 17 47785 66898 78940 90781 105306

59

a)Cheltuieli (ct.6811+6813) 18 47785 66898 78940 90781 105306

b)Venituri (ct.7813+7815) 19 0 0 0 0 0Ajustarea valorii activelor circulante (rd.21-22) 20 0 0 0 0 0

a)Cheltuieli (ct.654+6814) 21 0 0 0 0 0

b)Venituri (ct.754+7814) 22 0 0 0 0 0Alte cheltuieli de exploatare (rd.24 la 26) 23 152094 212932 251261 288950 335181Cheltuieli privind prestaţiile externe (ct.611+612+613+614+621+622+623+

24 113634 159088 187723 215882 250423 624+625+626+627+628-7416)Cheltuieli cu alte impozite,taxe si vărsăminte asimilate (ct.635) 25 21561 30186 27918 32106 37242Cheltuieli cu despăgubiri ,donaţii si activele cedate (ct.658) 26 0 0 0 0 0Ajustări privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli (rd.28-29) 27 0 0 0 0 0

- Cheltuieli (ct.6812) 28 0 0 0 0 0

- Venituri (ct.7812) 29 0 0 0 0 0

CHELTUIELI DE EXPLOATARE

30 1137007 1591810 1878337 2160088 2505700(RD.10 LA 14+17+20+23+27)

REZULTATUL DIN EXPLOATARE   4701450 6582029 7766794 8931812 10360904 Profit (rd.09-30) 31 4701450 6582029 7766794 8931812 10360903 Pierdere (rd. 30-09) 32 0 0 0 0 0Venituri din interese de participare (ct.7613 la 7616) 33 0 0 0 0 0

- din care in cadrul grupului 34 0 0 0 0 0Venituri din alte investiţii financiare si creanţe care fac parte

35 0 0 0 0 0 din activele imobilizate (ct.7611+7612)

- din care in cadrul grupului 36 0 0 0 0 0

Venituri din dobânzi (ct.766) 37 194635 272489 321536 369767 428930

- din care in cadrul grupului 38 0 0 0 0 0Alte venituri financiare (ct.7617+762+…+768+788) 39 0 0 0 0 0

VENITURI FINANCIARE

40 194635 272489 321536 369767 428930(rd.33+35+37+39)Ajustarea valorii imobilizărilor financiare si a investiţiilor financiare deţinute

41 0 0 0 0 0 ca active circulante (rd.42-43 )

-Cheltuieli (ct.686) 42 0 0 0 0 0

-Venituri (ct.786) 43 0 0 0 0 0Cheltuieli privind dobânzile (ct.666-7418 ) 44 0 0 0 0 0

- din care in cadrul grupului 45 0 0 0 0 0Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668+688) 46 0 0 0 0 0

CHELTUIELI FINANCIARE

47 0 0 0 0 0(rd.41+44+46)

REZULTATUL FINANCIAR   194635 272489 321536 369767 428930 Profit (rd.40-47) 48 194635 272489 321536 369767 428930 Pierdere (rd.47-40) 49

0 0 0 0 0

REZULTATUL CURENT   4896084 6854518 8088330 9301579 10789833 Profit (rd.31+48) 50 4896084 6854518 8088330 9301579 10789833 Pierdere (rd.32+49) 51 0 0 0 0 0

60

Venituri extraordinare (ct. 771) 52 583 816 963 1107 1284

Cheltuieli extraordinare (ct.671) 53 9324 13053 15403 17713 20548

REZULTATUL EXTRAORDINAR   -8741 -12238 -14440 -16606 -19263 Profit (rd.52-53) 54 Pierdere (rd.53-52) 55 8741 12238 14440 16606 19263

VENITURI TOTALE (rd.09+40+52) 56 6033674 8447144 9967630 11462774 13296818

CHELTUIELI TOTALE (rd.30+47+53) 57 1146331 1604864 1893740 2177801 2526248

REZULTATUL BRUT   4887343 6842280 8073890 9284973 10770570

Profit (rd.56-57) 58 4887343 6842280 8073890 9284973 10770570

Pierdere (rd.57-56) 59 0 0 0 0 0

Impozitul pe profit (ct.691-791) 60 0 0 0 0 0Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in elementele de mai sus (ct.698) 61 90324 126454 149216 171598 199054REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR   4797019 6715826 7924674 9113375 10571516

Profit 62 4797019 6715826 7924674 9113375 10571516

Pierdere 63 0 0 0 0 0

4.1.2. Estimarea bilanţului

4.1.2.1 Estimarea elementelor de activActivele imobilizate au fost estimate distinct pe cele trei categorii de

imobilizări:La estimarea imobilizărilor necorporale s-a ţinut cont de faptul ca anual

se vor face actualizări ale unor programe informatice.La estimarea imobilizărilor corporale atât clădirile cât şi mijloacele fixe

vor creşte corespunzător noilor investiţii.Imobilizările financiare sunt 0 pe întreaga perioada de analiză.Activele circulante au fost estimate astfel:- stocurile în funcţie de: - cifra de afaceri estimată;

- producţia estimată. - creanţele s-au estimat ţinând cont de cifra de afaceri estimată.- investiţiile financiare pe termen scurt s-au neglijat pe întreaga perioadă.Cheltuielile înregistrate în avans au fost estimate ţinându-se cont de

evoluţia viitoare a cifrei de afaceri.

4.1.2.2 Estimarea elementelor de pasivAtât la estimarea datoriilor pe termen scurt cât şi la estimarea datoriilor pe

termen lung s-a avut în vedere nivelul estimat al cifrei de afaceri.La estimarea veniturilor înregistrate în avans s-a considerat că

subvenţiile pentru investiţii vor rămâne la acelaşi nivel pe întreaga perioadă de estimare.

În ceea ce priveşte patrimoniul regiei s-a considerat că acesta va rămâne nemodificat pe întreaga perioadă de prognoză.

61

Bilanţul estimat

Mii lei.Tabel nr.18

Specificatie 2007 2005 2006 2007 2008 2009Imobilizari necorporale 0 0 96000 72000 48000 24000Imobilizari corporale 52,847

27,517

3,940,682

3,628,731

3,313,577

2,995,433

Imobilizari financiare 0 0 0

4,932,364

21,308,538

30,089,469

ACTIVE IMOBILIZATE 52,847

27,517

4,036,682

8,633,095

24,670,115

33,108,902

Stocuri 421,905 472,601

372,836

439,947

505,939

586,889

Creante 1,069,212 3,500,000

6,822,730

7,500,000

2,391,307

2,773,916

Disponibilitati 3,111,508 4,905,834

6,920,475

8,924,120

6,477,194

7,513,545

ACTIVE CIRCULANTE 4,602,625

8,878,435

14,116,041

16,864,067

9,374,440

10,874,350

TOTAL ACTIV 4,655,472 8,905,952

18,152,723

25,497,162

34,044,555

43,983,252

             

Capitaluri proprii 4,276,934 8,498,618 13,318,092 19,792,297 27,483,960 36,372,962

DTML 21,905 8,158 34,265 40,433 46,498 53,937

             CAPITAL PERMANENT 4,298,839 8,506,776 13,352,357 19,832,730 27,530,458

36,426,899

             

DTS 356,633 399,176 4,800,366 5,664,432 6,514,097 7,556,353

TOTAL PASIV 4,655,472 8,905,952 18,152,723 25,497,162 34,044,555 43,983,252

4.1.3 Estimarea fluxului de numerar

FLUXUL DE NUMERAR ESTIMAT(pentru perioada 2005-2009)

Mii lei

62

Tabel nr.19Specificatie 2005 2006 2007 2008 2009Profitul brut 4,909,798 6,600,659 7,840,879 9,060,600 10,557,732

(+)Chelt amortizari si provizioane 25,330 308,519 311,951 315,154 318,144 (-)Venituri din provizioane 0 0 0 0 0 (+)Chelt privind activele cedate 0 0 0 0 0 (-)Venituri din cedarea activelor 0 0 0 0 0 (+)Cheltuieli cu dobanzile 0 0 0 0 0

(-)Variatia stocurilor -50,696 99,765 -67,110 -65,992 -80,950 (-)Variatia clientilor si altor creante exploatare -2,430,788

-3,322,730 -677,270 5,108,693 -382,609

(+)Variatia furnizorilor si altor datorii exploatare 42,543 4,401,191 864,066 849,665 1,042,256

(-)Alte ajustari -3,768 -3,993 -60,205 -31,863 -63,581 (-)Plati privind impozitul pe venit 90324 126454 149216 171598 199054

Flux de trezorerie din exploatare 2,582,743 8,209,864 8,361,526 15,407,855

11,590,045

Plati privind achizitia de imobilizari -25,330 121,330 -335,951 -339,154 -342,144 Incasari din vanzarea imobilizarilor 0 0 0 0 0 Flux de trezorerie din investitii 25,330 -121,330 335,951 339,154 342,144 Variatia capitalului(cresteri-rambursari) 0 0 0 0 0 Variatia creditelor(contractari-rambursari) -13,747 26,107 6,168 6,065 7,440

Dobanzi platite 0 0 0 0 0

Dividende platite 800,000 6,100,000 6,700,000 18,200,000 7,200,000 Flux net de trezorerie din finantare -813,747

-6,073,893

-6,693,832

-18,193,935 -7,192,560

Fluxuri de numerar-total 1,794,326 2,014,641 2,003,645 -2,446,926 4,739,629 Lichiditati la inceputul perioadei 3111508 4,905,834 6,920,475 8,924,120 2,773,916

Lichiditati la sfarsitul perioadei 4,905,834 6,920,475 8,924,120 6,477,194 7,513,545

Cu ajutorul indicatorilor calculaţi prin cele trei situaţii financiare previzionate: bilanţul financiar, contul de profit si pierdere si situaţia fluxurilor de

63

trezorerie, se poate realiza si analiza situaţiilor previzionate, calculând următoarele rate:

Analiza situaţiilor previzionate Tabel nr. 20

Specificatie Mod de calcul 2005 2006 2007 2008 2009

RATE DE LICHIDITATERata lichiditatii curente Acirc/Dts 22.24 2.94 2.98 1.44 1.44 Rata lichiditatii rapide (Cr+Db)/Dts 21.06 2.86 2.90 1.36 1.36 Rata lichiditatii imediate Db/Dts 12.29 1.44 1.58 0.99 0.99

RATE PRIVIND MANAGEMENTUL DATORIEIRata indatorarii globale Dat tot/At 0.08 0.27 0.31 0.19 0.17 Rata de acoperire a dobanzii din rezult exploatare Rez expl/Ch dob - - - - - Acoperirea prin fluxurile de numerar de exploatare FTE/(Dob+Div)   1.35 1.25 0.85 1.61 Durata medie de achitare a furnizorilor (Fz/CA)*360 13.00 55.37 120.21 166.61 151.73 Durata medie de achitare a altor datorii de exploatare (Adts/CA)*360 12.17 157.96 93.13 46.72 61.60

RATE DE GESTIUNE ALE ACTIVELORRotatia imobilizarilor CA/Ai 211.77 2.02 1.12 0.45 0.39

Rotatia stocurilor CA/S 12.33 21.88 21.88 21.88 21.88 Durata medie de incasare a clientilor (Cl/CA)*360 145.44 201.36 191.48 44.04 43.37 Durata medie de incasare a altor creante (ACr/CA)*360 7.37 7.06 13.70 15.45 18.82

RATE DE RENTABILITATERata neta a rentabilitatii comerciale (Pn/CA)*100 82.70 79.36 79.90 80.29 80.66 Rata rentabilitatii economice (Pb/At)*100 55.13 36.36 30.75 23.03 24.00 Rata rentabilitatii financiare (Pn/Cpr)*100 9.61 9.26 21.71 20.25 18.18 Profitul net pe actiune Pn/Nr act 26.77 35.97 42.73 49.38 57.55

RATE DE CRESTERERata de crestere a CA (CA1-Ca0)/CA0 12.00 40.00 18.00 15.00 16.00 Rata de crestere a profitului net (Pn1-Pn0)/Pn0 0.14 0.34 0.19 0.16 0.17 Rata de crestere a profitului net pe actiune (Pna1-Pna0)/Pna0 - 34.33 18.80 15.57 16.53

Analiza situaţiilor financiare previzionate obţinute prezintă următoarele aspecte:

64

Ratele de lichiditate înregistrează o tendinţă descrescătoare. Aceasta releva o situaţie nefavorabila, dar trebuie sa se supravegheze gestionarea disponibilităţilor băneşti nevalorificate corespunzător.

La nivelul ratelor privind managementul datoriei se observa in general o evoluţie pozitiva .De asemenea durata medie de achitare a furnizorilor corelata cu a celorlalte datorii este superioara celei de încasare a clienţilor si a celorlalte creanţe, astfel că se deduce o buna gestionare a resurselor băneşti aflate la dispoziţia întreprinderii, chiar daca luate strict pe clienţi si furnizori efectul este contrar.

La nivelul ratelor de rentabilitate se observa o tendinţe oscilante, care se menţine pe întreaga perioada previzionată.

Ratele de rentabilitate au o evoluţie general crescătoare pe toata perioada de previziune.

Rata de creştere a cifrei de afaceri ilustrează o buna evoluţie in special din anul2006 când s-a investit semnificativ, urmând ca în anii următori acesta să scadă.

65

CAP.5 EVALUAREA SC LIFT-ARG SRL

5.1. Metode patrimoniale de evaluare

5.1.1 Valoarea activului net contabil

Metodele de evaluare patrimonială abordează întreprinderea exclusiv din punct de vedere patrimonial, considerând că valoarea întreprinderii este dată de suma valorii elementelor sale patrimoniale: terenuri, mijloace fixe, titluri de valoare, stocuri, creanţe, lichidităţi.

Pentru evaluarea SC LIFT-ARG SRL se va utiliza activul net contabil (A.N.C.) ca şi metodă patrimonială de evaluare. Se consideră că este metoda cea mai simplă şi mai rapidă de estimare a valorii unei întreprinderi şi nu permite interpretări şi ambiguităţi datorită caracterului riguros al contabilităţii.

Activul net contabil (A.N.C.), denumit şi valoarea patrimonială netă sau valoarea contabilă netă, reprezintă aprecierea în bani a “bogăţiei nete” date de cifrele contabile.

Activul net contabil se obţine prin deducerea datoriilor totale ale firmei din valoarea activelor (bunuri materiale şi financiare) de care ea dispune.

ANC = Activ real – Datorii totaleunde:

Activ real = Activ total – Activ fictiv

ACTIVUL NET CONTABIL

Tabel nr.21NR. CRT. SPECIFICAŢIE 2007 U.M. FORMULA

1. TOTAL IMOBILIZĂRI NECORPORALE 0 mii lei  

2. TOTAL IMOBILIZĂRI CORPORALE 52847 mii lei =3+4+5

3. Terenuri şi construcţii 0 mii lei  

4. Mijloace fixe 52847 mii lei  

5. Imobilizări corporale în curs 0 mii lei  

6. TOTAL IMOBILIZĂRI FINANCIARE 0 mii lei  

7. TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 52847 mii lei 1+2+6

8. ACTIVE IMOBILIZATE CORECTATE 52847 mii lei =7-1

9. TOTAL STOCURI 421905 mii lei =10+11+12+13

10. Materii prime şi materiale consumabile 409990 mii lei  

11. Producţie în curs de execuţie 0 mii lei  

66

12. Produse finite şi mărfuri 0 mii lei  

13. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 11915 mii lei  

14. TOTAL CREANŢE1069212 mii lei =15+16

15. Creanţe comerciale 986485 mii lei  

16. Alte creanţe 82727 mii lei  

17.TOTAL DISPONIBILITĂŢI ŞI PLASAMENTE

3111508 mii lei =18+19

18. Titluri de plasament 0 mii lei  

19. Disponibilităţi în casierie şi conturi bancare3111508 mii lei  

20. TOTAL ACTIVE CIRCULANTE4602625 mii lei =9+14+17

21. TOTAL ACTIV CORECTAT4655472 mii lei =8+20

22. DATORII PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG 21905 mii lei =23+24

23. Credite bancare pe termen mediu şi lung 0 mii lei  

24.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale 21905 mii lei  

25. DATORII PE TERMEN SCURT 356633 mii lei =26+27

26. Datorii comerciale 356633 mii lei  

27.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale 0 mii lei  

28. TOTAL DATORII 378538 mii lei =22+25

29. ACTIV NET CONTABIL4276934 mii lei =21-28

30 Numar de părţi sociale 20 buc  

31 Valoarea nominala 100000 lei/buc  

32Valoarea matematic contabila a unei p.s. 213847 lei/act =29/30

În urma evaluării SC LIFT-ARG SRL s-a constatat că la finele anului 2007 activul net contabil a fost de 4276934 mii lei, ceea ce înseamnă că dacă întreprinderea şi-ar fi oprit activitatea şi ar fi vândut toate activele, iar pe seama lor ar fi achitat datoriile, ar fi rămas cu această sumă.

In ceea ce priveşte numărul de acţiuni, respectiv valoarea unei acţiuni prin prisma activului net contabil, se constata ca valoarea matematic contabila a unei acţiuni obţinută prin raportarea activului net contabil la numărul de acţiuni depăşeşte valoarea nominala a acţiunilor (capitalul social –subscris vărsat raportat la numărul de acţiuni)

4.2. Metode financiare de evaluare

Coeficientul de actualizare (e):

1. Rata de baza (rr)-rata medie reala de plasament, neutra fata de risc, obţinută prin deflatarea ratei medii a dobânzii de plasament pe un an oferita de BNR:

rr=rn-ri=17%

2. Rata globala de risc (pR), care se va lua drept rezerva de potenţial privind situaţia financiara a agentului economic (18%), deoarece aceasta reflecta per global măsura riscurilor.

67

3. Coeficientul de actualizare (e)-rata de randament fără risc corectata cu prima de risc global

e=rr(1+pR)=20%

Calculul ratei de actualizare Tabel nr.22

SPECIFICATIE Valoare Simbol

Rata medie anuala de plasament BNR 49,21% rn

Rata medie a inflaţiei estimata pe 2005 8,60% ri

Rata reala de randament neutra fata de risc 17% rr

Prima de risc globala 18% pR

Rata de actualizare 20% e=rr(1+pR)

Rata de capitalizare (r) se va lua tot coeficientul de actualizare.

4.2.1. Valori bazate pe fluxul de numerar

Valori bazate pe fluxul de numerarMii. RON

Tabel nr.23Specificatie Perioada de analiza  2005 2006 2007 2008 2009Metoda actualizarii fluxului de numerarRata de actualizare 20% 0.833 0.692 0.575 0.475 0.392Flux de numerar 1,794,326 2,014,641 2,003,645

- 2,446,926

4,739,629

Flux de numerar actualizat 1,495,272 1,393,460 1,152,096

- 1,162,290

1,856,355

Flux de numerar actualizat cumulat 1,495,272 2,888,732 4,040,828

2,878,538

4,734,893

Valoarea reziduala

 

947,926

Valoarea reziduala actualizata

371,271

Valoarea cash-flow-ului actualizat

5,106,164

Metoda capitalizarii fluxului de numerarCash Flow mediu anual pe anii 1-5

 

1,621,063

Valoarea capitalizarii cash-flow-ului

8,105,315

68

Valoarea actualizării fluxului de numerar reflectă valoarea firmei prin prisma capacităţii acesteia dea degaja lichidităţi. Valoarea fluxului de numerar actualizat este de 5106164 mii lei. Deoarece este mai mare decât valoarea patrimonială continuarea afacerii este mai avantajoasă decât lichidarea acesteia.

5.2.2 Valori bazate pe profitul net

Valori bazate pe profit netMii. RON Tabel nr.24

DENUMIRE Perioada de previziune  

INDICATORI 2005 2006 2007 2008 2009

Metoda actualizării profitului net

Rata de actualizare 0.833 0.692 0.575 0.475 0.392Profitul net 4,819,474 6,474,205 7,691,663 8,889,002 10,358,678

Profitul net actualizat 4,016,228 4,477,992 4,422,706 4,222,276 4,057,149Profitul net actualizat cumulat 4,016,228 8,494,220 12,916,926 17,139,202 21,196,351

Valoarea reziduală

 

2,071,736

Valoarea reziduală actualizată

811,430

Valoarea profitului net actualizat

22,007,781

Metoda capitalizării profitului net

Rata de capitalizare

 

20%Profit net mediu anual pt. anii 1-5 7,646,604Valoarea capitalizării profitului net

38,233,022

Valoarea de profitabilitate se bazează pe capacitatea firmei de a obţine profit net. Stabilirea valorii firmei pe baza valorii de profitabilitate se face diferit , după capacitatea firmei de a produce profit . Valoarea de profitabilitate continuă este de 38233022 mii lei. Valoarea de profitabilitate limitată este de 22007781 mii lei. Diferenţa substanţială faţă de valoarea actualizată a fuxului de numerar provine din alocarea unei semnificative părţi a profitului pentru investiţii, respectiv prin acordarea de dividende. CONCLUZIE: Privită per ansamblu situaţia societăţii este favorabilă. În toţi anii de analiză societatea înregistrează profit , înregistrând valori pozitive ale fluxului de lichidităţi. Excepţie făcând ultimii doi ani ai previziunii, când societatea înregistreză greutăţi la plata furnizorilor , societatea dispune de lichidităţi imediate,având în perspectivă ca în viitor să nu mai existe discrepante între termenul de încasare al creanţelor şi plata datoriilor.

69

BIBLIOGRAFIE

1. Nadejda Botnari, Finanţele întreprinderii. – Chişinău 2006. p. 175-1832. Mihaela Onofrei, Finanţele întreprinderii. – Editura Economică, Bucureşti

2004, p. 283-288.3. Nicolae Hoantă, Finanţele întreprinderii. – Editura Continent, Sibiu, 1996.

p. 306-3084. Ilie Vasile, Gestiunea financiară a întreprinderii. – Bucureşti, 1997. p. 69-

765. Natalia Băncilă, Evaluarea financiară a întreprinderii (curs universitar

pentru studenţii facultăţilor de economie şi finanţe). – Chişinău, 2005. p. 88-108

6. Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere. – Editura Economică, Bucureşti. p. 348-357

7. Miahi Toma, Finanţe şi gestiune financiară. – Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994. p. 176-187

8. A. Işfănescu, Analiza economico-financiară. – Editura Economică, Bucureşti 1999

9. Ph. Avare, L. Ravary, G. Legros, P. Lemonnier, Gestiune şi Analiză Financiară. – Editura Economică, Bucureşti, 2002. p. 467-470

10. http://www.studentie.ro/Referat_MANAGEMENT_FINANCIAR-nrciteste13128.html

11. http://facultate.regielive.ro/proiecte/economie/indicatori_ai_rentabilitatii_in_teoria_si_practica_mondiala-10844.html

12. http://ariciulanalist.blogspot.com/2007/03/viteza-de-rotatie-stocurilor.html13. www.bizcity.ro/afacerea-ta/rolul-managementului-financiar-in-

dezvoltarea-afacerii-31911.html14. http://www.preferatele.com/docs/economie/8/diagnosticul-intrepr6.php15. http://www.referatele.com/referate/economie/16. http://www.cnaa.acad.md

70