lucian blaga-ontologia culturii

3
Lucian Blaga-Ontologia i trilogia culturii ș Problema culturii a cosntituit o preocupare permanentă a gândito filosofiei. Unghiurile de vedere din care a fost abordată au fost dif predominate cele privind raporturile dintre cultură, natură, societa ț ț geneă i sensul culturii. "cestea din urmă sunt problemele care dau re ș ț plus, ele dovedesc că au rămas doar pe pragul sensului cei care spun i ș despre cultură ale filosofului nostru ar fi mai mult comentarii as ț morfologiei culturii- L. #robenius, O. $pengler, ". %iegl. %eferitor la genea i esen a culturii, constatăm &n timp ce ș ț gânditorilor apleca i asupra acestei probleme, primul i cel mai de seamă sistem de referi ț ș ț care trebuie să integrăm cultura pentru a-( defini sensurile &l const %ela ia om i cultură este pusă de Lucian Blaga, după cum reultă din cel ț ș toate, din perspectiva e)isten ialită ii. *ultura e)istă din s e)isten ei umane, ca ț ț ț e)isten ă &ntre mister i revelare i, ca atare, ca ț ș ș existen ă singulară ț . + Prin modul &n care a pus problema, Lucian Blaga se deta a critic ș veacurilor dinurma ce degrada poi ia omului &n univers, clatinându-( privilegiile i ț ș seculariându-( destinul! necru ând nici un atribut ce părea destinat singulariee pe om! ț reducându-l la o simplă etapă &n linia evolu ionistă a vie ii. Omului ț ț superioritate de natură graduală, nu calitativă &n univers. ț ietsche nu vedea &n om decât o punte &ntre maimu ă i supraom. ț ș *ât prive te termenii de cultura blagiană, trebuie preciat sen ș Blaga. enumirile de minor i ma'or, asociate termenului de cultură, desemnea ș diferite &n cadrul crea iei culturale. enumirile sunt relativ i ț ș numele de culturi etnografice, iar cele ma'ore de culturi monumentale. *rea ii populare, ț respectiv crea ii culte sunt alte denumiri. În unle cauri termenii & ț minor, pot avea nuan e peiorative. ț / #ilosofia contemporană lui Blaga, făcea o deosebire &ntre cultur i cele ma'ore, ș &nsa cu mari impreciii. *ultura minoră are ceva asemănător structurile autonome al 1 0raian Pop, Lucian Blaga-Ontologia culturii , 1d. *asa *ăr ii de *ultură, *lu'- apoca, 223, pp. ț 2 (bidem, p. +5! 3 (bidem, p. +6!

Upload: ungureanu

Post on 05-Nov-2015

4 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

teologie

TRANSCRIPT

Lucian Blaga-Ontologia i trilogia culturiiProblema culturii a cosntituit o preocupare permanent a gnditorilor de-a lungul istoriei filosofiei. Unghiurile de vedere din care a fost abordat au fost diferite. ntre acestea, par a fi predominate cele privind raporturile dintre cultur, natur, societate, valoare, civilizaie; esen, genez i sensul culturii. Acestea din urm sunt problemele care dau relief cocepiei blagiene. n plus, ele dovedesc c au rmas doar pe pragul sensului cei care spuneau c lucrrile despre stil i despre cultur ale filosofului nostru ar fi mai mult comentarii asupra operei reprezentanilor morfologiei culturii- L. Frobenius, O. Spengler, A. Riegl.

Referitor la geneza i esena culturii, constatm c n timp ce pentru majoritatea gnditorilor aplecai asupra acestei probleme, primul i cel mai de seam sistem de referin n care trebuie s integrm cultura pentru a-I defini sensurile l constituie raportul om-natur.Relaia om i cultur este pus de Lucian Blaga, dup cum rezult din cele mai de sus, nante de toate, din perspectiva existenialitii. Cultura exist din specificitatea existenei umane, ca existen ntre mister i revelare i, ca atare, ca existen singular.

Prin modul n care a pus problema, Lucian Blaga se detaa critic de filosofia naturalist a veacurilor din urma ce degrada poziia omului n univers, clatinndu-I privilegiile i secularizndu-I destinul; necrund nici un atribut ce prea destinat s singularizeze pe om; reducndu-l la o simpl etap n linia evoluionist a vieii. Omului I se acorda doar o relativ superioritate de natur gradual, nu calitativ n univers. Din perspectiva evoluionismului, Nietzsche nu vedea n om dect o punte ntre maimu i supraom.

Ct privete termenii de cultura blagian, trebuie precizat sensul conferit acestuia de L Blaga. Denumirile de minor i major, asociate termenului de cultur, desemneaz dou tipuri diferite n cadrul creaiei culturale. Denumirile sunt relative. Culturile minore mai poart i numele de culturi etnografice, iar cele majore de culturi monumentale. Creaii populare, respectiv creaii culte sunt alte denumiri. n unle cazuri termenii n cauz, cu deosebire cel de minor, pot avea nuane peiorative.

Filosofia contemporan lui Blaga, fcea o deosebire ntre culturile minore i cele majore, nsa cu mari imprecizii. Cultura minor are ceva asemntor cu structurile autonome ale copilriei omeneti, pe cnd cea major are ceva asemntor cu structurile maturitii omeneti. Copilrescul culturii minore nu are nfiarea unei faze de anumit durat, ci aspect de structur, care poate fi etern. Cultura minor nu este aadar ntia vrst a unei culturi neleas casubiect de sine stttor, destinat s se maturizeze ncetul cu ncetul, cum se ntmpl cu orice organism independent. Cultura este obiect de creaie uman, nu subiect organismic independent, ca un parazit al omului. Astfel cultura minor este o cultur creat prin prisma culturilor copilreti ale omului, i ca atare ea poate s dinuiasc i s se perpetueze indefinit. La fel, cultura major nu este vrsta inevitabil a maturitii unui pretins organism cultural suprapus omului; o cultur major este numai creat prin darurile i virtuile maturitii omului, pe temeiul i datorit structurii acesteia ca atare. Omul n calitate de creator de cultur i realizeaz plsmuirile fie prin darurile i structurile copilriei, fie prin cele ale maturitii.

Blaga nu nelege s sacrifice destinul creator al omului pe altarul nici unui zeu. Marele Anonim nu e Dumnezeul cretin, ntruct acesta din urm nu garanteaz creaia uman. Cultura european este i va fi cretin n msura n care are nevoie s-i regseasc centralitatea. Regndirea modelului n jurul valorilor centrale va fi ns una laic, raional-metafizic. Raiunea uman trebuie s iese din tiinificitate pentru a cuta un temei transcendent. Astfel, discursul tiinific devine deprimant, transformnd viaa ntr-un accident pe Terra, o biat planet aflat undeva la periferia lumii, iar umanitatea ntr-o ceat de nomazi rtcind n cosmos. Acest spirit tiinific ne mpinge spre periferia universului. Blaga vine s susin: este adevrat, suntem la periferie, dar putem intui prin minus cunoatere, principiul metafizic ordonator, fondul anonim central.Incertitudinile tiinei dovedesc c nu e destul s cunoti lumea, c trebuie s o i nelegiIar dac filosofia aduce ceva de dincolo de tiin, este o lume a nelegerii, fa de extraordinara prelucrare de simple cunotiine a tiinei.

Cnd Nietzsche declam c Dumnezeu a murit, el nu face dect s se nscrie n spiritul veacului pentru care nu mai exist un dincolo, n sensul c totul apare acum n ntrupare. Modelul european s-a dovedit apt s explice i s valorifice nihilismele i formalismele veacului. Ele reprezint expresia cea mai pur a acestui model: libertatea spiritului de a-i alege axiomele.Formele i dau singure diversul. Formalismele sunt solidare cu esenialul culturii europene, n msura n care ele sunt deschise, libere i permanent creatoare. Aa s-a mplinit modelul cultural european n veacul nostru. Dar a venit vremea ca el s se dovedeasc nu doar deplin i folositor, ci i mntuitor. Raionalitatea tiinific trebuie s lase loc temeiului metafizic. Cultura european are suficiente resurse pentru o asemenea mutaie ontologic. Ele trebuie cutatens cu precdere, n culturile n a cror matrice stilistic predomin nzuina spre absolut. Individualismul a mcinat Europa pn la epuizare. Este necesar o nou integrare spiritual n care individualitatea s se jertfeasc pentru o alctuire spiritual anonim, n care creatorul s lase loc creaiei. Modelul cultural european va trebui s-i asume o etic a anonimatului.

Blaga nota ntr-un aforism: Metafizica tinde s se reazime de obicei pe cugetare, se-ntemeiaz de cele mai multe ori pe sentiment, i-ar trebui s se ntemeieze mai mult pe convingerile noastre morale (dar s acordm un neles foarte larg acestui cuvnt). n numele unei asemenea cerine morale, Blaga i asum ntreaga responsabilitate a actului creator i se retrage permanent fcnd loc creaiei.

Dintr-o asemenea perspectiv raional, metafizic i moral totodat, creaia lui Blaga poate contribui la regndirea modelului cultural european. Dei cu accent metafizic filosofia sa este un a pmntului. Ea permite autonomia altor orientri i plsmuiri culturale, ntr-o lume n care realul nu se confund cu idealul, iar cerul nu s-a ncununat cu pmntul. Considerndu-i opera ca nscriindu-se pe dimensiunea filosofiei dialecticului, a celor aezai undeva n vzduh i pentru care pmntul nu mai e pmnt i cerul nu mai e cer, Noica se ntreb ce filozofie s-ar putea preda unor tineri nscui pe staiuni cosmice. i rspunde: probabil acolo gndirea i filosofia ar avea acea ( iluzorie sau poate real) adecvaie ntre ceea ce este i ceea ce trebuie s fie, trimind la monotonie lumea pmntului ca i lumea cerului. i sunt sigur c cineva i-ar aminti atunci, de o filosofie a lui Lucian Blaga, i ar exclama: Ce frumoas era gndirea filosofic pe vremea cnd cerul nu era ncununat cu pmntul, nc.

De altfel, Blaga intuiete cele dou dimensiuni ale dezvoltrii gndirii filosofice i opteaz nc din tineree. ntr-un aforism din Pietre pentru templul meu el povestete: Un gospodar i vntura grul de pleav. n vreme ce grunele i

cdeau la picioare, pleava zbura n vnt. i pleava batjocorea grunele ce cdeau: Ceinerie n voi, ce lips de entuziasm! Pe voi v cheam pmntul, noi zburm.O asemenea viziune metafizic propune Blaga pentru Europa veacului nostru, ntr-un ceas n care filosofii invoc de obicei plictisul, absurdul, arbitrariul sau lipsa de sens. Grdinile suspendate ale lui Lucian Blaga pot contribui la revitalizarea modelului cultural european, depind exasperarea i resemnarea gndirii contemporane. Traian Pop, Lucian Blaga-Ontologia culturii, Ed. Casa Crii de Cultur, Cluj-Napoca, 2006, pp. 10-14;

Ibidem, p. 15;

Ibidem, p. 19;

Lucian Blaga, Trilogia culturii, Ed. Pentru Literatur Universal, Bucureti, 1969, pp. 261-262;

Constantin Noica, Istoricitate i eternitate. Repere pentru o istorie a culturii romneti, Colecia Capricorn, 1989, p. 195.

Idem, Istoricitate i eternitate, Ed. Capricorn, Bucureti, 1989, p.195;