Anul XXXX1V 1 Mal 1925. EXEMPLARUL LEI 3 ’ - Nr. 8

8UNŢURI : linia petit.

L'U u v-t^jj

ABONAMEN'lC:100 lei anual. 50 lei pe jum an | gţ.r ş coaiei

MAI (Florar)SF. PROFET EREMIA

Sărbăioarea muncii (şi a dragostei).

Cu frunză verde ’n codru, cu flori şi cu aiaiu, Dini rostul vremii-acuma venişi slăvite Mai C u ciripit în crânguri de mândre păsărele, Cu dragoste aprinsă în nopţile cu stele.Cu fluturi care sburdâ prin flori, peste câmpii, Cu tresărirea vieţii în suflete pustii.

Prin tine azi Amorul întinde iar săgeata Şl‘n faptul serii prinsă de dor oftează fata, Mai dulce par’câ sună din vârful de colnic Frânturile de doină din gură de voinic,Ba chiar în vad pârâul, — ce curge-aşa

la valePrin sghiaburi povesteşte de dor în a sa cale

Vestitul conu-Alecu în brazdă lasă plugul, Prin glasul său acuma grăeşte Demiurgul, Şi prins de palpitaţii, în nopţile cu stele Sub ispitirea formei, împarte la castele, Căci ticăe amorul în pieptu-i afumat Şi... răsplăteşte bine tot ce-a expropriat.

La prima Mai pe iarbă cu toţii ies afară Cu miel şi cu clondire, în sunet de fanfară, Şi-acolo, prin boschete, la pomul renumit Modernul şarpe vine cu mărul aurit,Cu pofta muşca Eva din blestematul măr Pc când Adam îşi simte corniţele sub pâr.

In Mai şi negustorii ieşi-vor mulţi afară

Decând le-a dat Mârzescu sâ!nghitâ. sare-amarâ

Eşi-vor şi ei bieţii la iarbă şi la frunze Ba, unii de pe-acuma lua-vor frunzâ'n buze; Doar Radovici, ce şade în vechiul voivodat Prin sfintele sinoade vorbeşte constipat.

Zadarnic Gâlăţenii prin denunţări şi-adrese Încearcă ca să’-l facă mai repede să iese,Kîr Radovici nu-i Radu, — chiar Kadu

sa îl chieme, —EI nu îşi părăseşte culcuşul bun de pene, Căci unde mai găseşte Alecu-un fin abraş Să apere guvernul de ‘nchipuit vrăşmaş.

In Mai se prinde rodul la fructele de vară, Burlacul, prins de streche, acuma se însoară iar prin pădurea Vezei, cu întreit curaj,Ii vezi cum se strecoară celibii dela Blaj Cu paşi greoi, cucernici încarcă atmosfera De crezi că prin inspecţii e chiar Popescu-Pera.

Ba chiar Sakelaridis acuma e ‘nverzit, Pământul îl atrage, de Konerth e iubit,Căci dacă nu îi face frumos lui domnul Hans Ne'nvită Hindenburgul ori Pişta iar la dans, Căci domn Sakelaridis a spus-o răspicat De ce, — chiar taiianu, — nu ne-a ratificat*—

O Mai, ce eşti cântată de-ai omenirii bârzf^ De tine se agaţă inspectori cumularzi, % mţ Consilieri nesiguri şi agronomi fricoşi Tu ‘mbraci în flori pământul, — ei umblă

cu... gogoşi.Tu umbli după frunze şi flori în luna Mai Ei pun picloru'n luncă, şi pun picioru ‘n plai, La ei e pipăibil, — la tine e... vapor Şi pe pământ, ca barza, tu stai într'un picior.

Ţ E P E L U Ş .

. Nr. 8Pag. 2 C A L I C U L

Stan Vorbălungădespre politică.

p Oameni buni. Politica este ca o vaca proasta, care se iasă sa fie mulsă de toţi ciurdarii satului şl tocmai când e şuştarul plin, da cu piciorul şi varsa laptele.

A face politică astăzi în­semnează a avea doua fete, multe vorbe şi şcoala min­ciunilor. Dela politiciani nu se cere sa aibâ multe şcoli, ci numai una şi bună, ade­că acea a gurii mari şi a pumnului tare.

Politicianii noştri au tre­cut cu'viaţa dincolo de Po­lul de Nord, unde e toată ziua noapte şi noaptea tot noapte pentruca ei aproape toata viaţa dorm. ■

In trenuri au comparti- i mente rezervate ca sa nu ie ; sară somnul de zgomotul : ce-?, iac ceilalţi calatori.Cum

trenurile în care călătoresc politicianii nu se ciocnesc şi nu deraiază, ar fi de do­rit ca în fiecare tren sa fie un politician, doar mai scă­pă calatorii cailor ferate cu zile.

Politicianii mai primesc şi decoraţii, pentruca magazi­ile* sunt pline şi nu mai în­cap; şi mai primesc şi sluj­be grase ca sa nu zică lu­mea ca nu sunt oameni cu greutate.

Politica este ca mierea. Ţi-ai lins degetele şi la ur­mă ai mâna şi oala.

Ceice fac politica trebue sa aiba buzunare foarte mari, pentruca ceeace le pica şi ie curge, cu sau fă­ră voia lor, sa încapâ tot­deauna acum şi pururea.

Politicianii slabi se nu­

mesc aceia, cari nu şi-au cumpărat casa la oraş, au­tomobil nou cu câteva sute de magari putere, acţiuni la vre-o întreprindere şi milionaşe la vre-o banca.

Politicianii când se întâl­nesc se saluta cu vorbele.

«Taci si-ti vezi de pun­ga ta».

Snoave.în tâ i să p lă tească el.

C roitorul. Vâ rog de ertare domnule locotenent dacă vă cer, dar ara mare lipsă de parale. Fabricantul de postav mă pune pe foc dacă nu-i duc parâleieâzi.

L oco tenen tu l: Carăte de-a- ici obraziiicule. Tu însuţi faci datorii şi pretinzi să ţi-le plătesc eu?; Mai întâi adu-mi socoteala dela fabricantul de postavuri a- chitată gata şi apoi îţi voi plăti şi eu.

Stofă du rab ilă .

' N eg u sto ru l: (către ţărancă) Te asigur draga mea că stofa asta durează mai mult decât dum­neata aşa-i de tare. Ba mai poţi face după aceia şi neşte scutece - la copii sau altceva din ea.

Umblând printre oameni

— cu trenul şi p^ţos. —

Ordonanţa aduce pantalonii periaţi frumos şi scuturaţi. Dom» nul locotenent se îmbracă trist şi visător. Deodată, băgând ma­nile în buzunarele pantalonilor, mânia începe să-l podidească:

— Vită încălţată ce eşti! Ta nu cercetezi hainele înainte de a mi le aduce? Mia-i adus pan­talonii cei cu buzunarele sparte.

— Sssă trăiţi domnule loco- tinent, — răspunse ordonanţa pai am crezut că azi avem nu­mai in 15 ale lunii şi până la prima şi aşa nu luaţi portofe-' Iul cu Dumneavoastră, ca să vă treime buzunarele întregi.

Nr. 8 C A L I C U L

La crâşmă.Ţăranul: Mi-am uitat banii acasă, te rog înseamnă

ce am beut.Crâşmarul: Asta nu se poate!Ţăranul: Cum nu se poate câ doar mâ cunoşti

cine mi s.Crâşmarul: S’ar putea,' când nu te-aş cunoaşte, dar

fiindcă te cunosc, te rog sa laşi haina zălog până când aduci banii.

S'a pierdut

din zile, d3 fabricaţi- une ant/deluv/ană, c’o rară abundentă în gă­

uri se dă în tot momentul pentru un biliard nou. A se adresa la Reuniu­nea meseriaşilor Sibiu.

pe drumul dintre Si­biu şi Bucureşti re­putaţia unui mare

om politic. Aflătorul onest este ru­gat a o preda în Pui la firma En. Ciu.

mai însemnate căutăm al tre­ilea companist

Tomescu & Munteanu.cojoace mâncate de molii, urzâturi

*» de opincă şi şor- lic, pe care a crescut odinioară siâ- nină de mongoiiţe, se dau în schimb

pentru concluzele trase de liberali după .alegerea* Iui baciu Florea de senator. A se adresa la banca „Ar­deleana“ din Orăştie.fft rnlltâ trei t,n,cfiele pline cu lP I nIIIfi unsoare, pierdute între Jb lUUlU ministerul de finanţe şi primăria oraşului Hunedoara.

o pereche de tnus- teţi calitatea primă. Sunt a se aduce la

banca .Ardeleana* Orăştie la păgu­başul P. Stângu, în schimbul unei bune recompense.

de lângă Făgăraş, cari au înaintat petiţia sf- sinod pentru invalida­

rea prefectului Radovici, sunt rugaţi a-şi comunica numele lor de botez şi de familie prefecturei Făgăraş, pen­tru a fi premiaţi.

— cu prilejul unei nunţi, —^conţinutul unui sifon proprie­

tatea Lăpădătescu—Giurgiu- A se aduce la directorul Căliman, Sibiiu.

i a pierdnt,

l i n l i l i i i a iui i n a rHindenburgul a fost ales

ca preşedinte al republicii germane. Unele gazete nemţeşti scriu că în momentul în care a păşit pe scaunul prezidenţial s’a cununat cu cocoana Pace. Noi zicem că cea mai mare slă­biciune a cucoanei Pace e băr­batul său,

*

Un oare care filosof a spusei toate părţile ispititoare şi ama­bile ale trupului femeii ie-au făcut Dumnezeu, numai capul i Ta făcut dracul. Astfel numai se poate explica războiul electoral din Germania, care s‘a născut din încăpăţinarea cucoanei Pace.

*

Hipocrates zice că viaţa fe­meii e o boală lungă a bărba­tului. Cucoana Pace e însă boala Europei întregi.

*

Hindenburg se numeşte mă­rul de ceartă al Lanaeaprinei, sau rântaşul cucoanei Pace, pră­jit în vrajbă şi aţâţare.

*Orice proprietate e atacabilă

după principiile exproprierii, nu­mai prostia rămâne proprietatea inatacabilă a posesorilor.

Nr. 8

Să lu ă m a m in t e !la în tâm plarea unei căciuli

cu pecet.Să poate cânta pe melodia „Lumea

mea, lumea mea*.

Frunza verde de nuia Zice popa că nu bea Daca n’are când el vrea. Dăscăliţa zice aşa:Bea popa şi căciula,A beut dar,, n’a fost beat Căciula-i s ‘a depărtat,A dus-o stafiile Noaptea cu prostiile.Frunza verde de sulcină Tocma'n poarta la vecina, Săracă căciula mea Cum au tras cânii de ea Nu ştiu câne ori căţea Da ‘nlâmplarea a fost aşa.Măruţ roşu rocelat Pentru aceia-i supărat Nevasta i s'a înfocat Ca gâsit'o un jurat;

Ear’ juratul bată-1 bruma N‘a putut să-şi ţină gura A spus'o în ironie:(Cu toţi râd de-aşa prostie.) Pişicherii m*o înşălat Şi gura mi-au astupat Ca să nu văd, să n‘aud Cât e juratul de crud.

C A L I C U L Pag. 4

Frunză verde de boxâu Doamne ce să mă fac eu Căci cu satu fac ce iac Dar' nevasta ‘mi dă de cap Ce sa dreg şi ce să fac?

Tac şi eu chitic din gură

Ca pecetu din căciula. Frunzuliţă verde de vie De vrea cineva să ştie, De ‘ntîmplarea cu stafie, Putregai de pe butuc Sa se adrese la B. . .

I B.

Cucoana Gurădulce.Care a fost prima Reuniune

de femei unde să-şi fie dat con- | cursul şi bărbaţii ?

Istoria biblică ne învaţă că prima Reuniune de femei a fost în Raiu şi se numea societatea «Eva», Miţuluc! Decând a înghi­ţit Eva mărul, lui Adam i s’a pus un nod în gât devenind neputin­cios şi astfel s'a format Reuni­unea femeilor pentru ajutorarea neputincioşilor. Fiind izgoniţi de

' bunul Dumnezeu din sediul vechiu al societăţii, Adam şi Eva au părăsit Raiul, luând cu ei stam­pila, cheile şi hodrobelele socie­

tă ţii.Strămoaşa Eva, care întrunea

în sine întreg sexul frumos, fă­cea totalitatea membrilor Reu­niunii, ea era preşedinta, Comitet, casieriţă şi notârăşiţă.

Ca bărbat de încredere, — în lipsa părintelui Isaîcu, — a fost numit strămoşul Adam.

Reuniunea femeilor «Eva» a aranjat şi conveniri convenabile* Câţi

Fireşte nu în folosul şcoalelor pentru creşterea de fetiţe, pen­tru că producţia acestui articol din etablisamentul fabricei amo­rului, eră pe-atunci nedesvoltată. Miţuluc.

Convenirile se dădeau prin li­citaţii în folosul societăţii pentru reconstruirea de coaste frânte şi pentru ajutorarea neputincio­şilor. Câţi

Costumul de convenire al Evei era lucrat â la «In purîs na- turalibus».

Despre veniturile primei con­veniri a societăţii Eva, tace isto- ria biblică, Totuş trebue să fie fost foarte însemnate, penţrtţcă încă şi azi fiecare sărbat, — a - ducându-şi aminte de acea con­venire, — simte vii îmboldituri în coaste. Câţi

Nr. 8 C A h I C U L

f Acum s’au schimbat foarte 'f mult lucrurile. Azi fiecare celibe

sâ scoală a doua zi cu gâri- ' dul să înfiinţeze câte-o Reuniuni* . une de femei, încât atari Reuni-

uniunite au devenit la noi un fel de scabie socială. Câţ.

\ ' Azi fiecare femeie, care o zea- fţ. mă de amnar nu-ţi ştie găti şi î — subscrindu-şi numele — se jL" pomeneşte cu crucea pe vârful p degetului, îşi părăseşte bărbatuli flămând, copiii nespălaţi acasă,i . şi dând. cu bidineaua cu bismut

peste sudoarea obrazului, se a- runeăpe terenul „apostoliei ci­vilizatoare“. Cât!

Când se vorbeşte de atâta prosticulfură umană li se Scoală părul în cap şi chelilor, înfata atâ­tor microscopice capacităţi, du-

; blate de concavităţi cadaverice.

In Sibiu avem o Reuniune pen­tru ajutorarea neputincioşilor. In curând o să avem în Blaj una pentru ajutorarea celibilor, în Ocna pentru cultivarea sării, în Bungard, pentru cultivarea cas­traveţilor îar în Făgăraş pentru cultivart â parfumului de ceapă.

Mai rămâne ca şi ţigancele din poarta Turnului şi poarta Ocnii să-şi înfinteze o Reuniune pentru creşterea purdifetitelor şi arămiilor de danci. Cele din poar­ta Cîzhădiei în cazul acesta vor face opinie separată, fiindcă sunt alesele lui Faraon. Mijuluc.

In tot cazai aceste Reuniuni, pe unde or fi ele şi pe unde vor fi membre, o să le vedem pe toate îmbrăcate în costum de stofă con- esională garnisit cu iniţialele con- fuzionabililor iniţiatori. C ât!

Urzică Scanda lograf eseu- despre

Parlamentele bătrânului Sta­tut organic, — injectat cu ser unificator de întinerire din partea ministrului Lapedatu, s’au des­chis şi în anul acesta tot în Du­minecă celui mai necredincios apostol, care până la Dr. Borcea, nicj odată n’a pus degetul în ra­na constituţională.

Deputaţii sinodali au dat ex­presie de bucurie pentru înşănă- toşarea Vlâdicului Nicolae din boala trupească de care a sufe­rit, iar Vlădieul Nicolae s’a ru­gat lui Dumnezeu pentru mân­tuirea deputaţilor din multele

sinoade —boli sufleteşti de care sunt cu­prinşi.

Mai greu bolnav s’a dovedit de astă dată un popă... nepopit, cu numele: Popa-Liseanu.

Acest popă mirean vrea să se crească copiii pentru fasolea rea­lităţii nu pentru gustul contem­plativ al cozonacilor cari vor să vie.

Vlădica arătând mărturisirea de credinţă a biserici creştine, deputatul Popa Lişeanu a recu­noscut lipsa unor contemplative ghilemele din articolul citat şi...

Pag. 5

a devenit contemplativ, lăpădân- du-se de satana.

Bătrânul I. A. de Preda a spus că ar fi fo a rte ta re bine ca deputaţii sinodali, ori să-şi facă datoria ori să-şi depună man- datu'. Vorba răspicată a bătrâ­nului deputat a atras observarea unui alt deputat, care a spus: asta e insinuare contra noastră, a liberalilor, pentru, a ataca pe amicii Goga şi Groza, cari strălucesc în sinod prin ab­sentă. .

Deputatul Vecerdea, lungind raportul său în formă de pomel­nic, a lăsat timp de meditaţie nouţului deputat Radovici, care la un moment dat a căzut în ma­nia persecuţiei. Astfel în fata unei închipuite muşte columbâce, s’a ridicat sâ apere guvernul de primejdia scoaterii lui d,n istorie.

Vlădica Nicolae l’a calmat prir» puterea sugestiei, fără să fie lip­să de prezenta doctorului Preda.

S. nodul a ţinut şi şedinje de noapte la cafeneaua „Boulevard“, unde prezidenţia a fost lăsată în sarcina protopopului Pizo. Aici deputaţii împărtăşindu-se cu sân­gele, Domnului au ascultat în dispoziţie sufletească învârtitele raportorului Alexandru.

Acest sinod, luând pildă dela Dumnezeu, care în şase zi ie a făcut lumea din nimica, tot în Şase zile a făcut şi el nimica, apoi s’a disolvat, felicindu-se pentru activitatea mănoasă în în­casarea de diurne.

Epigrame.Lui Ştefan Duca.

in douăzeci de ani de muncă secretarul Reuni­uni meseriaşilor români din Sibiiu s’a aplecat din umeri, sub povara greu­tăţilor.

(Constatări la banchetul de Sâmbătă, dat din par­tea Reuniunii).

La banchetul jubilar A rupt Duca rău potânga Căci decând e secretar A cam încărcat la stânga ; Insă nu l’a figurat,Ci din umăr s’a lăsat.

*Unui d ép u tâ t sinodal.

Munca ta laborioasă Din sinod azi o reduci La înjurături turbate Ori pomelnice de cruci.

Nr. 8 y C A L I C U L pag. 6

Stan Păţitul.despre leagănul dascălului

Din puţin ajunge omul la ni­mica, şi adeseori din nimica se atege cu lucru mare. Dascălul din Ghiceni, un tinăr voinic şi fru­mos, însurându-se în vara trecu­tă, şi.a luat de nevastă pe cea mai frumoasă şi bogată fată din sat. Căsătoria s'a încheiat din iu­bire. Amândoi se iubiau atât de tare, încât părinţii lor se temeau' că o să se mănânce unul pe al­tul din iubire

La.doua, trei săptămâni după cununie pleacă dascălul cu dăs­căliţa la oraş, ca să-şi petreacă şi si-şi mai şi cumpere una-altă pentru trebuinţele căsii. Intr'o prăvălie oare-ca e, cad ochii dascălului p'un leagăn domnesc, în formă de caleasă, cu patru roate, şi căptuşit cu mâtasă albastră.— Tu Horico — zice dascălul— hai să ne cumpărăm un lea­găn de acesta! — Bine zici Toa- aere — răspunde Florica — hai Să ne cumpărăm unul!

In deplină armonie cumpără amândoi leagănul, îl pun în car se pun şi ei şi plecară către casă.

Pe drum, după multe alte po­

veşti, zice dascălul: Tu Florico! Toate ca toate, dar de leagănul ce Fam cumpărat, mă bucur fără măsură. Las' că-n est-fel de lea­găn n‘a dormit neam de om din satul nostru, când voi vedea eu însă pe Toderica nostru răsfăţăm- du se în atare leagăn, eu de bu­curie, o să-mi saiu din piele!

— Ce Toderică? — Floricuţa, vrei tu se zici!

— Tu, dacă mă iubeşti, Flo­rico, trebue să-mi faci un fecior?

— Ba tu Toadere, dacă mă iubeşti, trebue să mă laşi să fac o fată!

— Mie nu‘mi trebue fată!— Mie nu mi trebue fecior!— Ba tu vei face fecior!

■ — Ba eu voi face fată!— Să ştiu eu Florico, că tu

nu faci fecior, ci fată, atunci eu mai bine fac puzdării din leagăn!

— Fâ tu puzdării din leagăn — eu tot fac fată!

i — Tu nu fii proastă !— Ba tu, nu fii nebun!Estmod s'a continuat cearta

între dascăl şi dăscăliţă, pănă-ce căruţa a intrat în curtea şcolii,

I unde locuiau. Aici îi aşteaptă mama dăscălijii şi soacra das­călului cu odaia încălzită, şi cw cina gata. Intrând amândoi în odaie, dăscăliţa, cât a văzut pe mamă-sa, a început a plânge nemângâiată, şi, vărsând şiroae de lacrimi, s'a aruncat pe divahf

— Ge-i draga mamii de plângi tu aşa tare ? I

— Hâl hâ! hâlJ ~ Da vorbeşte scumpa mamii,

ce-i?— Hâ! hâ! hâ! hâl— Să ţi spun eu soacră dragă-

— întrerupe dascălul! Ne-arri cumpărat un leagăn domnesc dela oraş, şi ne am sfădit pe drum că ce se punem în leagăn? Eu am zis fecior. Florica a zis fată...

— Aşa-i Florico?— Aşa mamă dragă — ett

vreau fată, hâ, hâ, hâ!. — Şi eu vreau fecior — re­

plica dascălul!— Dumnia-ta n'ai să vrei ni­

mica — duplică soacră-sa. Fata mea va face ce- i place e i!

— Ba va face ce vreau eu, că eu îi sunt bărbat, şi bărbatul e capul femeii!

— Fata mea n'are lipsă de cap> ca să facă fata — ştii dumnia-ta f

— Atunci mie încă nu-mi mat j trebue fata dumnitale!1 — Nu?

— Nu!—- Hai Florico acasă I

Soacra dascălului prinde pe Florica de mână pleacă cu ea acasă, şi dascălul rămâne cu leegânul în şcoală!

In ziua următoare, pleacă dăs­căliţa cu mamă-sa la protopopul, şi anunţă procesul de despărţire, din motivul urei nedomerite. Pro­cesul se încinge între dascăl şi dăscăliţă şi protopopul iute şi degrabă îi descinge pe amân­doi. Mai demult adecă, pănă- când cei de legea gr. or. n‘a- veau procedură prescrisă pentr u caşuri de despărţănie, pânăce mai aveau câte ceva, nu ajungeau la finea procesului. După aceia pro­cesele de despărţănie se pertrac- tează sumar şi, când se gătă, procesuanjii încă nu mai aveau ni­mica.

După 8 luni, protopopul a adus deliberatul pentru desfiin­ţarea totală a căsătoriei între dascălul şi dăscăliţa, din motivul urei nedumerite, un motiv care, după pravilă, e cu atât ma‘ ca* nonic, cu cât o parte procesu-

Pag. 7 C A L I C U L Nr. 8

antă e în stare a produce în protopop, prin plstire potrivită ara cuvenită către cealaltă parte,

La câteva luni' a chemat protopopul pe ambele părţi la publicarea deliberata ui. La ziua numită, se preseniează îna­intea protopopului dascălul cu soacrăsa — dăscăliţa era bol­navă. Protopopul ceteşte delibe­ratul de desparţanie, şi ambele «e declară mulţumite. Asta, între altele, şi din motivul, că ambii procesuanţi se-afiau deja în acea «tare materială, în care omul nu mai e in stare a abona batăr Calicul, necum se mai poarte şi procese.

Dascălul era trist, dar soa- eră-sa plesnea de bucurie, că a v ins!

Sosind soacra dascălului acasă, afla pe dăscăliţa în patul naşterii,

plângând. — De ce plângi draga mamii ?

— Cum se nu plâng că am făcut pe voia bărbatului, şi am născut un fecior — h â ! h â ! hâ 1

—- Neci grijă, scumpa mamii, — dascălul nu mai e bărbatul tău, tu eşti despărţită.

Auzând Florica, că-i despărţită, na trece o jumătate de orâ ş̂ — de bucurie — mai naşte şi o fată.

Gemenii erau bine desvol- taţi, sănătoşi şi (Po rară frumu­seţe.

In urma acestei ironii a sorţii, neamurile dăscăliţei se adună Ia sfat, trimit după dascălul, acesta vine cu leagăn cu tot, şi‘n lipsa la al doilea leagăn, pun amân­doi copii în leagănul de pri­cină, ear deliberatul protopopului l‘ar fi vândut cu preţul jumă­tate, dacă ar fi aflat cumpărători!

Colac si PupăzăColac: Să iii blagoslovii

colega,Pupăză: Deo gratias! Pe

tine cum de te vad pe stradă,pe când colegii tăi sunt înSinod?

Colac: Eu .mă duc la si­lul. ecumenic dela Niceea,

unde nu iau parte toţi neduşii la biserică şi toţi Radovicii.

Pupăză: Te pomeneşti că te duci şi pe la Papa?

Colac: Ce să fac la el? Să-l văd cum se uita pe sub perdelele preuteselor voas­tre cu cari se vor acoperi?

Pupăză: Puşchia pe lim­ba-ţi păcătosule şi bleste- mâţule.

Colac: Şi să-ţi fie gura aurita ca cuibul pupezii.

Pupăză: Vedete-aş pe Vatican.

Colac: Şi eu de asupra Erusalimului.

Pupăză: Servus.Colac: Asemenea.

Ştiri telegraficeAgenţia: Ţepeluş

a d u se In cârcă d e „ C a lic u l“

Mohu. înţelepţii satului au ho­tărât schimbarea numelui străzii „Mihaiu-Viteazul“, pentrucă Ma­rele voevod n'a fost Consilier a- gricol, ca să le dea mohanilor pământ. Se mai vorbeşte că toate străzile vor primi numiri noi, astfel numele unui agronom re­gional, a unui inspector silvic, a unui revizor şcolar, a unui şef de gară, a unu şef de vamă, pentrucă oamenii mari trebuesc răsplătiţi.

A.vrig. Cooperatorii, adecă ac­ţionarii consumului, sunt rugaţi a mai depune 270 mii lei, ca con­sumul să-şi plătească datoria, şi totodată sunt rugaţi a întreba pa- tării din Făgăraş, că cine şi când le va plăti acţiunile vechi şi cei 270, mii ce li se cer acum. Do­bânda după acţiuni este în .. ce­ruri.

Mohu Păstorul sufletesc al credincioşilor fiind ceferist nu mai are cine spovedi şi îngropa credincioşii. Tocmai de aceeas’a hotărât ca lemnele Cuvioşiei sale să fi aduse cu robota. Mohu a rămas^ înapoi cu călindarul şi astăzi ^deabea e pe vremea lui Horia, Cloşca şi Crişan.

Sibiu Dela tărămboiul împăr- ţirei loturilor de case, cetăţenii oraşului au rămas împărţiţi în mai multe categorii: categoria I-a oamenii cu greutate, adecă cei dela 80 kilo în sus; II-a proştii, adecă cei căsătoriţi şi cu copii; Iii-a cei ce n‘au ce perde, adecă nevoiaşii cu un rând de haine pe ei, cu casa în spinare şi masa în gură şi alte multe ca­tegorii cari -se vor afla la o nouă împărţire a pământului.

Nr. 8 C A L I C U L Pag. 8

USSB i8 PiSIRSMinsliint de credit şi eco­nomii • Silişte., 'Suc; Mier-

cu' i * Ori ai şi Sebeşulroscse.

Buzdugfetaa & Stanciuatelier mecanic

Sibiu Str. Dorobanţilor (Lungă) 34.

Nicolae Blotiuscu lp tor ş i p ie tra r

Săîişte, S tr. Bucureşti 980.

Popa & Lupa?cro ito rie de dame şi domni

SibiuS trada Regina Maria 36.

M ăreţe M agazin Românesc ILijE FLOASIU — Sibiuvinde en^gros şi en-detail tot felul de mărfuri de manufactură

şi băcănie.

JIliiniLMirprima societate română pe acţii pen­tru comerţul de vinuri, beuturi spirtu-

oase şi derivate ş. p. a.

SIBIU, Str. Rotarilor №. ZS.

m agazin cu chimire, hamuri, sandale, opinci şi articole de

harnaşam ent.PITEŞTI, STR. TEIULEANU

Furnizorul Curţii Regale Marea casă de blănărie

IL Ii STEFLEASibiu, Str. Regina Dania Z8

(casa proprie)

Croitoria modernă de domni

Em. BăncilăSibiu Strada Puibcen Hr 15.

Magazin de cereale

D. ROŞCASĂLIŞTE, S trad a I. Maxim

Atelier de pictură modernă

Sibiu, Str. Mitropoliei 30.

Magazinul

L l t f t P. H I E O I E S I ICasă românească de încredere.

S ucursa la S I B I U . S trada Regina M aria Nr. 7

rulează seară de seară cele mal interesante filme

Sibiu, Piaţa Unirii.

SIBIUS t r ; Ş c o a ie i d e în o t io

e complect asortată cu maşini şi litere moderne. Primeşte spre executare orice lucrări tipografice, ca : ziare, broşuri, tabe. le , , diferite Imprimate administrative, şcolare şi pentru birouri, necro- loage, b ilete de cununii, de logodnă, de vizită, etichete, note şi facturi pentru domnii corner*

ciantl etc. etc.

Compactorie si agen­ţia fabriceidestampileOrice comandă se

execută prompt.

In cursul lunei Mai se va REDESCHIDE

LIBRĂRIA SĂTEANULUIîn S t r . P in t e n u lu i N r . 1 ( v i s - a - v i s d e l ic e u l „ B h . B a z a r “ ) .

fiind complect asortată cu cărţi de şcoală pentru cursurile primare şi secundare, cu recviziie şcolare şi articole de birou, pre­cum şi cu ultimele noutăţi literare. — Cărţi de rugăciuni şl difeiite cărţi pentru po­por. Toate articolele de papetăTie se vor găsi la „Librăria Săteanului“ . Secţie specială pentru noutăţile literaturii fran­ceze şi pentru diferitele reviste literare

si d e s p e c ia l ita te .

Vânzare „En-gros“ $1 în Detail.

V e c h e a c lie n te lă a l i b r ă r i e i e s te r u g a t ă p e n t r u to t s p r i j i n u l !