,"lvlulti dintre colegii mei au fost fiuritori. Celefiurite sunt mai uqor de inleles. Eu am fost o fiin15care a apiiut din oboseali. Oare gi mirgiritele tot de

acolo provin?in timp ce multi dintre colegii mei misurau rduri,

lacuri, depresiuni, tablouri istorice, case gi inimi, ca

sd nu mai vorbim de drumuri, de cele care ar trebuistr ducd inapoi (in paradis), eu incilecam pe bilanulnegru, pentru a mi ascunde dupd cei gapte munft, inlara Albei ca Zdpada, ca si zicem aqa; deoarece, acildri pe bilanul negru - este o arte, spunea nepoata

noastrd, pe cand avea cinci-gase ani.Deseori am privit caii, pe cei obignuili, mai ales

c6nd aveam gripi. Erau caii vecinului nostru, cirre s-a

spdnzurat cAnd nu s-a mai putut descurca cu ei. Patru

sdptnmdni mai tirziu, pe petunea mar€ a negusto-rului de oud, s-a organizat o serbare, nu in cinstea lui,ci a rudelor cumnatei sale. llna plind sffiluceadeasupra colibei cu dungi albe gi ro;ii, iluminatediniuntru, unde se tinea serbarea, ceea ce confereaintregului ansamblu un aspect de circ, totul pe fondulmelodiilor populare.

Observam cateodat?i pe bu4ile acelor cai migciricirculatorii, atunci cand incepeau sd sari in srs, sIgalopeze de-a lungul pigunii mari a negustorului de

oui, sd-gi arunce capul in toate pirfile, astfel inc6t

8 GERHARD MEIER

puteai presupune cd erau in stare si produci fericirein bu4ile lor gi pentru uzul propriu.

I-am surprins 9i meditdnd, orientali spre est, decicdtre imperiul lui Franz Josef, unde existau armatelede cavaleriqti, tot a$a cum existi in cer o armati pecai albi.

Sd cdldregti pe bilanul negru este o adeviratlartd. In acele momente ii dldeam crezare nepoateimele. Pe copii i-am crezut intotdeauna.

Cdlare pe bilanul negru, rAurile, lacurile, depresiu-nile, tablourile istorice, casele 9i inimile dispdreau,chiar gi insulele cu perechile lor de indrdgostiti se es-tompau, qi nuferii din jurul tor. qi ceala din depre-siuni, care urca din cind in c6nd qi trecea ca un v6linmiresmat peste sipicile2 cu fluturi-de-varzd pe ele.

In spatele celor gapte munli ti se a$temea lapicioare o lume care avea ceva din pe isaj din Boemiaal lui Caspar David Friedrich3, o lume acoperiti deun sunet, ce pirea cd vine de la clinchetul paharelorde vin, peste a ciror margine alunecau degeteleumede ale vdduvelor, la pomana fdcuti in amintireaso{ilor.

Stdnd nemiqcat, asemenea cdpeteniei Seattle4, cuvdntul lumilor in fali, inlelegeai ceva cdt se poate declar, cd pigunea mare a negustorului de oui, cu cortulde serbdri pe ea, cel alb-rogu, qi anume, avdnd deasu-pra luna cea plini, qi imperiul in spatele ei, spre careobignuiau caii vecinului sd priveascd fix, nu putea fidecAt reproducerea pl$unii mari a negustorului deoui, care {i se intindea la picioare, aici, in lara Albeica Z pada, cu cortul de serbdri pe ea gi imperiul luiFranz Iosef in spatele ei, cel ce i-a dat pe Kafka, peAnton Bruckners, pe Joseph Roth6, cel care la wemea

TdrAmul v xtuilor

lui a surprins cu noblete declinul acestui imperiu, inMarsul lui RadetzkyT, o operi cu un sunet cristalin.

Av6nd o sipicd in guri 9i mergdnd in galop, calulte aducea din nou acasi, la marginea pdSunii mari anegustorului de oui, pe care, odati, a risdrit numaipiciorul-cocogului, fapt ce ii dddea un iz oriental.

$i atunci intr-adevir aveai impresia ci aici lumea

i.niroase a ghips...Doar cind este formulati deci exprimatd prin lim-

baj, lumea incepe si existe. Probabil de aceea i-a fost

livrati imediat qi Biblia, in care chiar scrie: (La in-ceput era cuvAntul>>. $i intrucat lumea se schimbd

mereu, ea trebuie mereu reformulati, ceea ce ar putea

explicd surplusul de formuldri. llcru care nu ne

oferd decit bucurii degarte, cici cine qi-ar dori sd nu

mai existe nimic de addugat? Bundoari, formulSriledespre pigunea mare a negustorului de oud, cu coliba

de serbdri cu dungi albe-rogii pe ea qi cu luna plind

deasupra, 9i cu caii de ldngd ea, 9i cu imperiul luiFranz Josef in spatele ei, qi sunetul melodiilorpopulare...

Amrain era centrul lumii. Am constatat acest lucru

intr-o dimineati de duminici, pe cend mergeam lapo$td, prin urmare, relativ deweme ln zi gi la inceput

de noiembrie. Pe drumul spre casd am trecut pe langifabrica de bere. Copacii iqi pierdeau frunzele. Vdntulle invirtejea. Morfii, adicd bdtrinul fierar, prietenul

meu din gcoali (comerciant $i pianist, interpret de

Chopin), masivul birtag de la fabrica de bere, chirur-gul, dr. Ramser, gi pantofarul, care ani la rind a fostcampion la gimnasticd, toli acesti treculi pe celdlalttiram priveau ciderea frunzelor. Am avut sentimen-

tul putemic cd acesla trebuia sA fie centrul lumii:

GERHARD MEIER

Amrain, mai cu seaml fabrica de bere din Amrain, cu

tot cu casele dimprejur, pdmantul dimprejur gi

copacii de pe el, chiar gi aceia care nu mai existau.inainte de a ajunge acasi, m-am gindit la Iasnaia

Poliana8 9i la dorinfa rnea de a citi Rdzboi si pace,

toamna, c6nd cideau frunzele...Fabrica de bere care siliqluia in mine, cea care

inci mai avea toli copacii imprejurul ei, deci 9i ceidoi salcami cu frunzele delicate din partea de nord,in a cdror coroani se impleticea rdsul colosal almasilului birtas, aceaste fabrici de bere, cu geamul

deschis 9i birtul gol, era mai reali decit cea care

tocmai se renova, doar cei doi castani din partea de

vest au trebuit tdiali. Sub cei doi castani fusese fdcutifotografia cu gimna$tii la inceputul anilor '20, care lardndul ei a atarnat mai apoi sidefie ldngi o ugi de

baie, dincolo de mun1i, nu cei gapte, bineinleles, inspatele cdrora se afla lara Albei ca ZIpada. Jara care

semina cu Peisaj din Boemia de Friedrich gi peste

care atirna un sunet cristalin ce se regdsea in sufletulnostru gi unde lumea era protejata, in timp ce aceea

reale era teb5citd de soare qi vint. in timp ce bdlanulnegru, cel cu sipica in gur6, trebuia sd asigurelegitura dintre aici qi acolo.

Fabrica de bere de dincolo de cei $apte munfi ri-suna deci vara de sunetul mazurcilor, pe care prie-tenul meu din gcoald le ademenea si iasd din pianulnegru aflat tn camera de deasupra prdviliei de stofe,de unde eu puteam sd privesc cum numitul birtag cumdinile in qold supraveghea intrarea carelor curecoltd in gurd.

LAngd cortul de serbdri, luminat qi plin de melo-diile populare care treceau prin prelatele albe-rogii,

pentru a se risfringe peste pesunea cu luna plini

i"urup.u, peste pelunea mar€ a negustorului de oui'

n rge'."." ." ,panr*ut" I[ranul cu patru saptdmani

in irme, dupa ce nu mai $tiuse cum sa iasi la caPet

cu caii, iania acest cort de serbdri deci s-a organizat

9i un foc dJartificii, in chiotele de admiralie ale celor

la*"1i ""oto,

o parte dintre ei indepdrtandu-se $i

sprijinindu+e de trunchiurile merilor, unde inainte

"*i.tuu flo.i de nu-mi{ita cu petale mari' pentru a

friui t" tt"t", peste care firanul din vecini trebuie si

fi p69it, plecdnd mult mai departe"'^

Dialectul nostru avea aroma vielii' $i venea de

unde vine gi via1a. Prin dialectul limbii scrise i se trans-

.i* *'t" p.en*c, greoi, el fiind privat de lamaryini

ii"ou." a" L-u.enie, de strllucire, incepind si aibl

un ugor iz de oritdnii, de mirgerite' Iar ce nu putea

"."u iitrtbu. crea sculptura. Iar ce nu reugea si creeze

nici sculpora, ii revenea muzicii Poate ci lumea era

un sunet...--- Nr, --". l6sat niciodati plcdlit de acei vestitori'

cdrora le plicea si proclame Paradisul' cel nou bine-

inteles, cumparat cu s6nge 9i lacrimi Dintotdeauna' in

."irimb, u* "*t o sl[biciune pentru efemeritate' pen-

tru omul fragil, pentru sunetul care compune lumea'

Aceqti u-"riiioti du""uu intotdeauna cu sine is-

coade, care erau puse mai cu seamd pe urmele bila-

nilor negri. Acegiia incercau atunci si scape' fugind

in munfi, in spatele cirora se afla lara Albei ca

Zdpada, acel hotu, .ut avea ceva din Peisaj din

B;oe^ta de Frie&ich, cu un sunet precum clinchetul

paharelor de vin deasuPra' .

Pe lingi toate acestea, iscoadele ldmureau ce s-a

intdmpli in mijlocul Paradisului, sub Arborele

Tdrhmul sinturilot 1ll0

CERHARD MEIER

Vie;ii, cAnd garpele a indemnat_o pe Eva si mdnAncedin fructele acestuia, ca sd devind ca Ou*"r"u.

---'

- , Asta. s-a

_ intemplat prin urmare in Gridina

roenulur, unde cre$teau tot felul de arbori nostimi deprivit, Eden care va invia din nou, dar nu p.io u"r_titori sau crainici, ci prin cel care creeazd marelesunet, plimbrindu-gi degetul uscat pe spirala celii inc-onstelalia Cdinilor de Vanitoare, astfel incat ;l strisune pdnd la capritul lumilor...

*^j:11.1].:" cirar cu ctuula, doar cd aici cdrufele

:::1:::.:."" In"i tare. iar roti cei care^se simleau

:l:11^J"li.,p**: si fuga pe ascuns. in rimp ce

:T:, l1:'l"r sufla la ristimpun, de dupi cei EaptemunF, ffite un necheza( peste trosnituri.

-,^ ,|.lf.l:T avut si noi zgomotele noastre, noi, ceioe la capdtul spaliului. cel germanic, de unde provinHeinrich cel Verdea gi Jako-b von Guntenl0, care au$tiut.amandoi de centre, de Berlin de pildn, ;*il;;pe nipipul din Mark Brandenburg, la nord de care seafli. Mecklenburgul lui Uwe Johnson, de care sJleagi Marea Balticd, ale cdrei valuri scurte au fostnumite, dupi John son, ciorovditoare.

Frumos ar fi fost dacd Heinrich cel Verde, Jakobv^on. Gunten gi personajele mele de v6nt s-ur n in-ttilnit, ca peregrini. peregrini de la capdtul .pai"f"i.:r gaci .MaTel

prousi, Claude Sir"", 'S";;;ifc{ltl L1]otsroi ei Virginia Wootf 9i_ar fi frcuiil":li p: balani negri..precum cazacii de pe Don,

l1,:ll*-lii..r: mete de v6nr. Jakob von Cunten 9i:i€lnnch cel Verde, i_ar fi {dcut sigur cu ochiul luiYer:t]ei:rl, lui Meretlein pe cdmpul cu fasolei2. IarvrecKtenburgul lui Uwe Johnson s_ar fi numit dinrou Mecklenburg. Iar fluturii_de_varzd din livada cu

Tdrdmul vAutuilor

ciregi ar fi fost din nou fulgi de zipadi in fala geamu-rilor Institutului Benjamental3. Iar acordurile de valsde la balul imperial din Sankt Petersburg ar fi jucatrolul drapelelor de prafridicate de cazacii de pe Don,aceste acorduri fiindu-i dedicate Natageitl, prinpluiAndreils. Iar crizantemele din piala de flori dinBiirenplatzl6 in Bema ar fi fost acelea pe care MarcelProust le-a pus in salonul lui Odefte, unde trebuiau sA

imite sunetele culorilor date de soarele in asfintit,cind cerul de noiembrie, cel de deasupra Parisului,se stinsese (in vreme ce deasupra cimpului cu fasolecerul ar fi binevoit si lumineze incandescent).

in Birenplatz se afla de altfel palatul F€d6ral, pecare-l fiecventa Robert Walserl? in ristimpurile incare nu-qi scria manuscrisele micrograficelE. Deacolo, e[ a plecat in Tara de Sticle, fErd si se maiintoarci."

Zorniitul unui rapid a acoperit vorbele care iegi-serd din buchetul de tufanicd. Un vint de est a mi$catpetalele cu margini roz de culoarea po4elanului. Peste

ele stdtea scris KespAR BAUR, literele fiind incrustatein piatra de vaq din care este alcituit muntele ce se

intinde la nord de Amrain. in jurul meu nu se aflaudeci mo4ii din SpooN Rrvenle, aici se aflau osemin-tele fogtilor locuitori ai Amrainului, la o addncime deaproximativ un metru $i jumdtate qi probabil destulde inghesuili, cici Amrain nu are osuat Printre eletrebuie sI se fi aflat craniul, oasele coloanei vertebrale,ale coapsei 9i gambei mamei lui Baur, ale tatilui, aleJuliei, ale Linei, dar gi cele ale bltrdnului fierar, alebirtagului de la fabrica de bere, ale pantofarului, caremulli ani la rdnd fusese campion la gimnasticd. intimp ce osemintele strimogilor lui Baur din partea

14 CERHARD MEIER

mamei se odihneau probabil in plmantul din insulaRiigen2o, cici mama lui Baur era din nordul cel maiindepfutat al Germaniei, de unde a venit la inceputulsecolului in Elvefia, impreund cu soful ei, pistrandinsula Riigen in inimd: astfel Kaspar Baur a pututcre$te printre geqte, rale, curci gi gdini obignuite;numai oile au lipsit, cele pe care le pdstorise tatil ei,cdpetenie de ciobani 9i pe catalige (pentru a putea

avea o vedere mai bund asupra turmelor).Aici zdceau ei acum, morlii din Amrain, ficeau

litanii, in timp ce vdnturile suflau peste tinut, iar varafoarte tdrziezl ingilbenea mestecenii care vibrau invint, intrln vdnt din est, unde avuseseri loc bitiliilede incercuire gi unde mai gdsesti impri$tiate cranii,oase ale coapselor, cu gi flri femururi. Cerul nu parenicicdnd mai addnc, 9i lumina sa mai asupritoaredecit in timpul verii foarte tdrzii. in timp ce noi, Baurgi cu mine, tocmai in zenitul unei astfel de veri, desirbdtoare a S{bntului Martin22 a anului 1977, ne-amexecutat rondul in Olten, am dat peste o locomotiv6istoricd in fafa atelierelor Ciilor Ferate Elvefiene.Mergeam pe strada G6sger cdtre cartierul industrial,cu strada lui flancati de a4ari 9i alti copaci, ajun-geam printr-o bucli mare inapoi la Aare23, ii urmamcursul in sensul opus direcfiei lui de curgere, treceampeste podul Trimbacher, pentru a face o bucli prinoraqul vechi, pe lAngd vechiul spital, care ili aduceaaminte de clidirea din Iasnaia Poliana, regedinla devari a lui Tolstoi. Dupe ce fieceam de pagunea pe carese jucase meciul de tenis fhri minge, ne pomeneam,pulin mai tirziu, in fata magazinului de animaleArakanga, pe strada cu pasaj subteran, la numirul18, unde papagalul tocmai se scirpina dupl urechea

&eaDt6 (cu doud degete de la piciorul drept legat cu

t"nt), *e"n.a n"nind, de fapt' vizibild' ci doar presu-

J*'i ""a"a in vedere locul in care se scirpina'

'olil"ia."pt q tinea inchis' savurind momentul' iar

.-uf ouUn upl".ut tptt dreapta Apoi ne indreptam

."1" "i"i,"r

i" p"miie, deasupra noasre cerul vestic

rir"i" " "l".iru in onuri de roz' grr' albastru.ii

;;;;lit, " acuareli de dimensiuni uriaqe' Atunci a

inceout si ningi.-l;; era'deci petecul de pemant unde se afla

"a" -"i"-f"i ae cavalerie la picioarele mormantului

;"i *1., din care vtnrul sufla din cind in cind o

oiza de cenuqa, in direclia gospodiriei displrute a

;;iliri;; caualerie in locul ei se seseste asuzi

i"tii"i". ei"i se afla 9i piara funerarr cu ingerul'

l-f"* f*"*. a mamei Lindei, prietena din gcoald^a

i"ii"* i*.-t ttnea, dupl spusele lui Baur' un crin in

^ati, qi "*" ""pi;

solia maiorului de cavalerie avea

r. "i"t ".i

* i"ger firi aripi in schimb' acesta linea

un tandafir in mdn6, unul alb probabil'-" a;; .. gdsit atunci, cu oc^zia carnavalului' un

a""*iio. pi"t "

funttot" in cimitirul din Amrain'

Baur ne-a sius cd printre ele se afli $i aceea a mamet

;il;ui aceea a soliei maiorului de cavalerie' deci

;;;;'il;.." cu ingeri, cu ei fdrl aripi' amindoi

insi cu flori in min6''^'- ei" t. t"u.g. ,impul! De parctr ar fi impriqtiat de

tantJrl,;;; iteri, ""

t" facstipdne peste.el; astfel

i*ai ""fitt " suni timp devenit perceptibil'- timp

"-et"* ait bdlbditul oamenilor qi din bilbditul

;t;;;. !i al rindunelelor; cele din urmd trec ai

"i. ia;I",

"""t"tind valurilor un subton: vijiitul ari-

piio. ,anjunetetor. De altfel, se pare cl lui Kaspar

Tdtimul vlnturilor