livrabil nr. 6 - sgg.gov.roplanul strategic instituțional ... dapi direcția audit public intern...

ROMÂNIA

Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru

Consolidarea Capacității de Planificare și Bugetare și Sprijinirea Introducerii Bugetării pe Criterii de Performanță

LIVRABIL NR. 6

Plan Strategic Instituțional 2019-2022 pentru Ministerul Afacerilor Interne

Septembrie 2019

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

Drepturile de autor

Materialul inclus în această publicație este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea și/sau transmiterea anumitor secțiuni din acest document fără permisiune poate constitui o încălcare a legislației în vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări orice secțiune a prezentului document vă rugăm să transmiteți o solicitare conținând informațiile complete la: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București, România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31, etaj 6, București, România).

Acest raport a fost transmis în luna septembrie 2019 în conformitate cu Acordul privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru Consolidarea Capacităţii de Planificare şi Bugetare şi Sprijinirea Bugetării pe Criterii de Performanţă, încheiat între Secretariatul General al Guvernului şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în data de 8 iunie 2016. Acesta corespunde Livrabilului 6 din cadrul acordului menționat mai sus.

3

CUPRINS

Preambul ...........................................................................................................................................8

Cuvânt înainte ...................................................................................................................................9

Rezumat Executiv ............................................................................................................................. 10

1. Introducere .............................................................................................................................. 12

Metodologie ........................................................................................................................................ 12

Stadiul implementării PSI 2018-2021 .................................................................................................. 13

Secțiunea 1 ....................................................................................................................................... 13

Secțiunea 2 ....................................................................................................................................... 13

Secțiunea 3 ....................................................................................................................................... 14

Secțiunea 4 ....................................................................................................................................... 16

2. Context .................................................................................................................................... 18

3. Misiune și viziune ..................................................................................................................... 20

Misiunea Ministerului ......................................................................................................................... 20

Viziunea Ministerului .......................................................................................................................... 21

4. Obiective Strategice, Programe, Măsuri și Indicatori .................................................................. 22

Obiectivul Strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului ....................................................................................................................................... 22

Programul 1.1: Ordine și siguranță publică ...................................................................................... 25

Programul 1.2: Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare ............................................ 36

Obiectivul Strategic 2: Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore ................ 42

Programul 2.1: Protecție civilă și sprijin acordat comunității .......................................................... 43

Obiectivul Strategic 3: Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI .............................. 47

Programul 3.1: Servicii pentru cetățeni și persoane juridice ........................................................... 49

Programul 3.2: Capacitate administrativă și sprijin operațional ...................................................... 52

5. Aranjamente pentru Implementarea, Monitorizarea și Evaluarea PSI ......................................... 61

6. Resurse Financiare .................................................................................................................... 63

Anexa 1. Programe bugetare și surse financiare 2019-2022 (mii LEI) .................................................. 64

Anexa 2. Planul Strategic Instituțional (tabel sintetic) ....................................................................... 66

Anexa 3. Programe și Măsurile aferente acestora (tabel sintetic) ....................................................... 76

Obiectiv strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului ....................................................................................................................................... 76

Obiectiv strategic 2: Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore .................... 91

Obiectiv strategic 3: Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI.................................. 93

Anexa 4. Informații privind componentele PSI ................................................................................ 100

4

Anexa 4.1: Profilul instituțional ......................................................................................................... 100

Anexa 4.2: Evaluarea mediului intern ............................................................................................... 105

Anexa 4.2.1: Analiza SWOT ............................................................................................................... 112

Anexa 4.3: Evaluarea mediului extern (PESTLE) ................................................................................ 118

Anexa 4.4. Organigramă .................................................................................................................... 120

Anexa 4.5. Legislație națională relevantă ......................................................................................... 121

Anexa 4.6. Legislație europeană și internațională relevantă ............................................................ 131

Anexa 4.7. Politici și strategii ............................................................................................................ 134

Anexa 5. Proiecte de acte normative 2019 ...................................................................................... 136

5

LISTĂ DE FIGURI

Figura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul MAI .................................................. 12

Figura 2. Obiectivul Strategic 1: Structura .................................................................................................. 22

Figura 3. Obiectivul Strategic 1: Impacturi și Rezultate .............................................................................. 24





Figura 8. Ciclul de monitorizare PSI MAI 2019-2022 .................................................................................. 62

Figura 9. Buget alocat pe obiective strategice 2019-2022.......................................................................... 63

Figura 10. Situația încadrărilor și pierderilor în / din MAI, în perioada 2012-2018 .................................. 101

Figura 11. Stadiul încadrării posturilor MAI 2016-2018, pe categorii de personal ................................... 102

Figura 12. Evoluția bugetului executat MAI, anii 2016-2018, mii lei ........................................................ 103

Figura 13. Decese cauzate de accidente rutiere 2013-2018 ..................................................................... 106

Figura 14. Evoluția gradului de înzestrare cu mijloace de mobilitate terestră a structurilor MAI, 2017-2018 .................................................................................................................................................................. 108

Figura 15. Situația încadrărilor și pierderilor în/din Ministerul Afacerilor Interne în perioada 2012-2018 .... 109

Figura 16. Balanța intrări/ieșiri de personal în structuri ale MAI la finele anului, pentru perioada 2012 – 2018 .......................................................................................................................................................... 110

LISTĂ DE TABELE

Tabelul 1. Realizarea indicatorilor de impact în cadrul PSI 2018-2021 ...................................................... 15

Tabelul 2. Execuția bugetară pe programe 2018, procent realizare .......................................................... 16

Tabelul 3. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ......................... 24

Tabelul 4. Obiectivul Strategic 1: Indicatori de rezultat ai Programului 1.1 ............................................... 26

Tabelul 5. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.1 ...................................................................... 30


Tabelul 7. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.2 ...................................................................... 39

Tabelul 8. Obiectivul Strategic 2: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ......................... 43


Tabelul 10. Obiectivul Strategic 2: Măsurile Programului 2.1 .................................................................... 45

Tabelul 11. Obiectivul Strategic 3: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ....................... 49

Tabelul 12. Obiectivul Strategic 3: Indicatori de rezultat ai Programului 3.1 ............................................. 50


Tabelul 14. Obiectivul Strategic 3: Indicatori de rezultat ai Programului 3.2 ............................................. 54


Tabelul 16. Evoluția numărului urgențelor, vieților salvate și a valorii bunurilor protejate, în intervalul 2011-2018 ................................................................................................................................................. 107

Tabelul 17. Situația promoțiilor de absolvenți ai instituțiilor proprii de învățământ ale MAI .................. 110

Tabelul 18. Număr de cursanți 2013-2018 ............................................................................................... 111

6

LISTĂ DE ACRONIME

ANA Agenția Națională Antidrog

AN Arhivele Naționale

ANÎTP Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane

ANRSPS Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale

APAIC Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”

APL Autoritate Publică Locală

ARACIS Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior

ASA Acord de Servicii de Asistență Tehnică

BESA Biroul European de Sprijin pentru Azil

BM Banca Mondială

CBTM Cadrul Bugetar pe Termen Mediu

CNCPIC Centrul Național de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice

CEPOL Colegiul European de Poliție

CSAT Consiliul Suprem de Apărare a Țării

CNSSU Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență

DAPI Direcția Audit Public Intern

DEPABD Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date

DFEN Direcția Fonduri Externe Nerambursabile

DGA Direcția Generală Anticorupție

DGAESRI Direcția Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale

DGCTI Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației

DGF Direcția Generală Financiară

DGL Direcția Generală Logistică

DGMO Direcția Generală Management Operațional

DGMUM Direcția Generală Management Urgențe Medicale

DGMRU Direcția Generală Management Resurse Umane

DGP Direcția Generală Pașapoarte

DGPI Direcția Generală de Protecție Internă

DGRIP Direcția Generală pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului

DIRP Direcția Informare și Relații Publice

DRPCIV Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor

DSU Departamentul pentru Situații de Urgență

ERP Enterprise Resource Planning – instrument software de planificare a resurselor organizației, facilitează integrarea tuturor informațiilor într-o platformă unică

EUBAM European Union Border Assistance Mission – Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră

EUROPOL European Police Office – Oficiul European de Poliție

EUROSUR European Border Surveillance System – Sistemul European de Supraveghere a Frontierelor

7

FAMI Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare

FEN Fonduri Externe Nerambursabile

FRONTEX Agenția Europeană pentru Frontiere și Garda de Coastă

FSI Fondul pentru Securitate Internă

HCSAT Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării

HG Hotărâre de Guvern

IGAv Inspectoratul General de Aviație

IGI Inspectoratul General pentru Imigrări

IGJR Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

IGPF Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

IGPR Inspectoratul General al Poliției Române

IGSU Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

ISOP Institutul de Studii pentru Ordine Publică

JAI Justiție și Afaceri Interne

MAI Ministerul Afacerilor Interne

MS Ministerul Sănătății

MCV Mecanismul de Cooperare și Verificare

PALG Planul Anual de Lucru al Guvernului

POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

PSI Plan Strategic Instituțional

RIA Evaluarea de Impact a Reglementărilor (Regulatory Impact Assessment)

RNEPS Registrul Național de Evidență a Pașaportelor Simple

S.P.C.R.P.C.I.V Servicii Publice Comunitare Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor

SAOPSN Sistemul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională

SCR Servicii de consultanță rambursabile (Reimbursable Advisory Services)

SFB Strategia Fiscal-Bugetară

SGG Secretariatul General al Guvernului

SIS Schengen Information System – Sistemul de Informații Schengen

SNMSU Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență

SNOSP Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică

SNUAU 112 Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112

SPCECP Servicii Publice Comunitare de Evidență a Persoanelor

STS Serviciu de Telecomunicații Speciale

UE Uniunea Europeană

UPP Unitatea de Politici Publice

8

PREAMBUL

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială (BM) un Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru a consolida capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor la nivelul SGG, Ministerul Finanțelor Publice (MFP), și ministerele de resort selectate. Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielii publice, asistența tehnică se concentrează asupra: (i) continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) sub îndrumarea SGG; (ii) construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările și implementarea PSI cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii; și (iii) dezvoltării unui tablou central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților majore PSI ale ministerelor selectate.

Activitățile definite ale asistenței tehnice rezultă din analizele funcționale ale Administrației Publice, care au evidențiat faptul că sectorul public necesită o legătură mai bună între planificare și bugetare, ceea ce duce la conexiuni slabe între resursele utilizate și rezultate. Prin urmare, Guvernul României a solicitat BM să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea implementării politicilor, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de resort, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor și proceselor dezvoltate conform acestor servicii. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate de Guvernul României. Având scopul de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România, SGG dorește ca PSI să devină un produs curent elaborat de fiecare minister.

Ca minister de resort selectat, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) s-a angajat să desfășoare un program amplu de reformă, care să acopere atât politicile, cât și administrația publică.

9

CUVÂNT ÎNAINTE

Ministerul Afacerilor Interne își asumă un rol central, decisiv și catalizator pentru menținerea și promovarea unui climat de stabilitate, siguranță și ordine publică în societatea românească, rol marcat de respectarea regulilor și de prevenirea și combaterea oricăror devieri de la aceste reguli. Misiunea și activitatea sa sunt deosebit de complexe și diverse, influențate de o multitudine de factori mai mult sau mai puțin previzibili, de constrângeri de diferite tipuri și aflate la interesecția unor fenomene din toate sferele de activitate. Performanța sa este așadar un element foarte important al bunului mers al societății și al contribuției la îndeplinirea tuturor obiectivelor asumate la nivel național și internațional.

Ministerul Afacerilor Interne este de asemenea, prin intermediul structurilor sale etalon, și o instituție foarte vizibilă, prezentă în viața de zi cu zi a cetățenilor, care generează un impact direct asupra calității vieții și a gradului de încredere sub care se desfășoară interacțiunile sociale, în toată diversitatea lor. De aceea, așteptările cetățenilor cu privire la activitatea ministerului, la calitatea serviciilor oferite, sunt din ce în ce mai crescute, iar nevoia de dialog și transparență publică este din ce în ce mai pregnantă. Așadar, rezultatele activității instituției trebuie să corespundă unor standarde din ce în ce mai înalte și trebuie să se traducă printr-un impact pozitiv clar asupra acelor aspecte ale vieții cetățenilor aflate sub competența MAI.

De aceea, elaborarea Planului Strategic Instituțional 2019-2022 reprezintă un reper foarte important în procesul de urmărire și îndeplinire a unui grad de performanță demn de importanța misiunii ministerului. Un prim pas în acest sens, parcurs cu ocazia elaborării Planului Strategic Instituțional, este cuprinderea, sintetizarea și organizarea activității într-o serie de obiective, măsuri și rezultate foarte clare și cuprinzătoare, asumate și măsurabile printr-un set consistent de indicatori și valorile/țintele care le corespund. Apoi, întregul document reprezintă un bun prilej de a comunica și transmite publicului interesat care sunt viziunea și misiunea MAI, care este contextul general și care sunt elementele care ghidează activitatea ministerului în intervalul 2019-2022. Nu în ultimul rând,documentul vine să demonstreze că există o preocupare constantă și fermă a conducerii ministerului pentru a adopta instrumente moderne de management, care facilitează legătura între componenta de politici și cea bugetară, urmărind performanța instituțională din ambele unghiuri de analiză.

De aceea, documentul de față reprezintă o realizare importantă și o modalitate de a prezenta întreaga activitate a MAI într-o manieră centrată pe obținerea performanței, bazat pe convingerea că MAI este și trebuie să continue să fie un reper pentru asigurarea unui climat de siguranță și încredere.

Carmen Daniela Dan,

Ministrul Afacerilor Interne

10

REZUMAT EXECUTIV

Prin stabilirea unui Plan Strategic Instituțional (PSI), inițial pentru ciclul bugetar 2017-2020, pentru Ministerul Afacerilor Interne și pentru alte 12 ministere de resort, SGG a urmărit să contribuie la consolidarea capacitatății de bugetare, planificare și monitorizare a Guvernului României1.

În ceea ce privește Ministerul Afacerilor Interne, planificarea strategică este un proces cu tradiție în instituție, care, prin specificul activității sale, utilizează în mod curent și la scară largă instrumente de planificare strategică. Majoritatea structurilor operative ale MAI se ghidează după strategiile sectoriale sau activitatea lor este acoperită de obiective cuprinse în strategii naționale. Înainte de implicarea în proiectul prin care s-a redactat documentul de față, MAI și-a structurat și prioritizat activitățile prin intermediul PSI-ului elaborat în 2009, apoi cel pentru perioada 2010-2013, și, mai recent, cel pentru 2014-2016. În plus, MAI și structurile sale dovedesc consecvență în redactarea și publicarea bilanțurilor anuale de activitate, care cuprind informații utile, atât pentru decidenți, cât și pentru publicul larg. Aceste aspecte sunt importante pentru a sublinia faptul că prezentul demers s-a construit pe baza experienței celorlalte PSI-uri și documente strategice sau de monitorizare a progresului obținut, dar au fost de asemenea introduse și o serie de noutăți de conținut, dar și de abordare.

Planul Strategic Instituțional 2019-2022 al Ministerului Afacerilor Interne reprezintă o revizuire a planului elaborat pentru perioada 2017-2020, apoi pentru 2018-2021, și continuă obiectivele instituționale asumate în domeniile aflate în competența MAI. De asemenea, prezintă programe și măsuri clare (inclusiv bugete) necesare pentru atingerea acestor scopuri pe termen mediu, precum și un cadru solid de evaluare a performanței, pentru a estima progresul, în raport cu aceste obiective.

Potrivit metodologiei, PSI-ul urmărește o ierarhie logică a elementelor care ghidează activitatea ministerului. La vârful piramidei, se regăsesc viziunea și mandatul, definite astfel încât să reflecte complexitatea atribuțiilor MAI și modul în care acestea sunt proiectate pentru intervalul 2019-2022. Din viziune și mandat derivă cele trei obiective strategice care guvernează întreaga activitate a ministerului, formulate după cum urmează:

Obiectiv strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului, care acoperă zona de activitate a MAI dedicată menținerii ordinii și siguranței publice și a siguranței frontierelor.

Obiectiv strategic 2: Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore, care vizează eficientizarea managementului situațiilor de urgență.

Obiectiv strategic 3: Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI, un obiectiv transversal, care vizează atît obținerea unei eficiențe sporite a serviciilor oferite cetățenilor de către MAI, cât și acordarea de sprijin structurilor operative.

La rândul lor, obiectivele sunt derivate într-un număr total de 5 programe, care va putea crește în viitor, astfel încât să reflecte mai bine complexitatea activității structurilor ministerului și capacitatea acestuia de a le gestiona eficient, în limitele alocărilor bugetare. Cele 5 programe propuse în prezentul PSI sunt:

- Ordine și siguranță publică;

- Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare;

1 Proiectul a fost inițiat și dezvoltat în anul 2016 de către Cancelaria Primului-ministru (CPM), reorganizată în anul 2017 sub coordonarea SGG.

11

- Protecție civilă și sprijin acordat comunității;

- Servicii pentru cetățeni și persoane juridice;

- Capacitate administrativă și sprijin operațional.

Cele 5 programe sunt declinate apoi într-un număr total de 40 de rezultate și 77 de măsuri, detaliate până la nivel de indicatori de rezultat, respectiv de realizare imediată, cu ținte anuale asumate pentru întregul interval de valabilitate al PSI-ului. Astfel, una dintre noutățile introduse în cadrul demersului de planificare strategică l-a reprezentat identificarea unor ținte pentru toți indicatorii stabiliți, și implicit, asumarea unor predicții privind evoluția pozitivă sau negativă a anumitor fenomene și privind posibilii factori care influențează evoluția acestor fenomene. Procesul s-a dovedit a fi pe alocuri dificil, în primul rând din cauza specificului muncii operative, împărțită între prevenirea unor fenomene și combaterea lor, aceste două componente acționând interdependent, rezultatul uneia depinzând de sau influențând direct rezultatul celeilalte. Pe de altă parte, anumite fenomene infracționale sau fenomene naturale sunt dificil de estimat și prevăzut, fiind mai importantă în anumite cazuri capacitatea de reacție a structurilor specializate ale ministerului.

O descriere completă a obiectivelor strategice și a efectelor estimate, a programelor și rezultatelor așteptate și a măsurilor planificate, corelată cu resursele financiare și distribuția acestora pe durata perioadei de implementare, este prezentată în corpul Planului Strategic Instituțional.

Toată această construcție ierarhică nu ar fi reflectat fidel realitatea, dacă nu ar fi fost precedată de o analiză temeinică a mediului intern și a mediului extern în care își desfășoară activitatea ministerul în ansamblul său, care este detaliată atât în cuprinsul prezentului PSI, dar mai ales în anexele sale.

În concluzie, Planul Strategic Instituțional 2019-2022 este astfel elaborat încât să devină un instrument de lucru intern, care structurează domeniul vast și complex al afacerilor interne în elemente concrete și măsurabile, dar și de comunicare cu publicul interesat, pentru a evidenția clar direcția spre care se merge, resursele necesare și eforturile depuse.

12

1. INTRODUCERE

Metodologie

Elaborarea PSI-ului a avut la bază un proces amplu, instituționalizat, în care au fost implicate toate structurile MAI, au fost colectate informații în mod continuu și a fost urmărită obținera unui consens generalizat. A fost creată o infrastructură instituțională specifică unui astfel de proces, așa cum reiese din figura de mai jos:

Figura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul MAI

Revizuirea PSI a urmat un proces similar celui de elaborare a documentului strategic, ca parte a metodologiei aplicată unitar la nivelul ministerelor în cadrul proiectului SIPOCA28. Procesul parcurs ia în considerare structura PSI cu obiectivele strategice, programele, măsurile, indicatorii și țintele acestora stabilite anterior în orizontul de timp planificat (4 ani) și urmărește o actualizare a acestora corelat cu Cadrului Bugetar pe Termen Mediu 2019-2022. Revizuirea constă în:

- compararea rezultatelor înregistrate cu cele planificate pentru anul anterior; acestea se vor baza

pe obiectivele stabilite în planurile strategice şi operaţionale;

- desfăşurarea unei explorări a mediului intern și extern al ministerului, pentru a stabili orice

modificări semnificative care sunt necesare pentru prognozele pe care se sprijină planul curent,

respectiv: strategii naționale sectoriale și intersectoriale în vigoare sau nou apărute de la ultima

utilizare în cadrul PSI, programul de guvernare, recenzii strategice (analize funcționale) și

recomandări specifice de țară;

MINISTRU

COMITET DE COORDONARE

GRUP DE COORDONARE TEHNICĂ

4 GRUPURI DE LUCRU MAI

SECRETARI DE STAT

SECRETAR GENERAL

DIRECTORI GENERALI

UNITATEA DE POLITICI PUBLICE SPRIJINITĂ DE

BANCA MONDIALĂ

13

- adăugarea unui an suplimentar la plan2;

- revizuirea și actualizarea Programelor si a obiectivelor acestora, a rezultatelor (outcomes) și a

valorilor țintă ale indicatorilor;

- revizuirea Măsurilor și a realizărilor imediate (outputs) și a valorilor țintă ale indicatorilor;

- analiza și revizuirea bugetului aferent Măsurilor (costul realizărilor imediate) în cadrul Cadrului

Bugetar pe Termen Mediu 2019-2022;

- actualizarea bugetului Programelor (sumă a bugetului Măsurilor).

Stadiul implementării PSI 2018-2021

Secțiunea 1

PSI 2019-2022 reprezintă o revizuire a planului elaborat pentru perioada 2017-2020 și apoi al celui 2018-2021 și continuă obiectivele instituționale asumate în domeniul menținerii ordinii și siguranței publice, a gestionării evenimentelor majore și a creșterii eficienței și capacității administrative. De asemenea, prezintă programe și măsuri clare (inclusiv bugete, la nivel de obiective) necesare pentru atingerea acestor scopuri pe termen mediu, precum și un cadru solid de evaluare a performanței, pentru a estima progresul, în raport cu aceste obiective.

PSI este organizat în jurul principalelor domenii aflate în responsabilitatea Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează:

Obiectiv strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului, care acoperă zona de activitate a MAI dedicată menținerii ordinii și siguranței publice și a siguranței frontierelor.

Obiectiv strategic 2: Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore, care vizează eficientizarea managementului situațiilor de urgență.

Obiectiv strategic 3: Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI, un obiectiv transversal, care vizează atît obținerea unei eficiențe sporite a serviciilor oferite cetățenilor de către MAI, cât și acordarea de sprijin structurilor operative.

Cele trei obiective strategice s-au menținut neschimbate de-a lungul implementării întregului proces de planificare început cu PSI 2017-2020.

O descriere a obiectivelor strategice și a efectelor estimate, a programelor și rezultatelor așteptate și a măsurilor planificate, corelată cu resursele financiare și distribuția acestora pe durata perioadei de implementare, este prezentată în corpul Planului Strategic Instituțional, în cele ce urmează.

Secțiunea 2

Planul Strategic Instituțional al MAI pentru 2018-2021 a fost aprobat de conducerea ministerului prin Nota-Raport nr. 698042/27.06.2018. Ulterior, începând cu luna ianuarie 2019, în conformtate cu

2 Vezi Metodologia de elaborare, monitorizare și raportare a Planurilor Strategice Instituționale, și a bugetului pe programe, anexa la proiectul de HG pentru aprobarea metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a Planurilor Strategice Instituționale și a programelor bugetare;

14

procedurile interne relevante și cu practicile consacrate, Unitatea de Politici Publice a demarat procesul de colectare de date și informații pentru realizarea Raportului de monitorizare și evaluare.

Raportul de monitorizare elaborat în 2019 nu cuprinde și indicatorii de impact, ale căror ținte nu erau stabilite pentru 2018. Raportul prezintă comparativ valorile realizate în 2017 și respectiv 2018 pentru fiecare dintre indicatorii de rezultat și de realizare imediată, dar nu cuprinde o analiză a gradului de îndeplinire și a motivelor sau contextului în care s-au atins sau nu țintele propuse. Pe măsură ce platforma online de monitorizare a indicatorilor va deveni mai operativă, se vor putea extrage rapoarte personalizate și vor putea fi folosite pentru a îmbogăți conținutul rapoartelor de monitorizare și evaluare ale MAI.

În ceea ce privește componenta bugetară a PSI-ului, dat fiind specificul activității MAI și faptului că bugetul anumitor ordonatori secundari sau terțiari de credit este clasificat ca informație secretă conform legislației în vigoare, nu s-a putut opta pentru detalierea bugetului, mai în profunzime decât identificarea sumelor totale pentru cele 5 programe bugetare. Așadar, măsurile nu au bugete asociate, acest lucru putând fi adăugat în versiunile viitoare ale PSI-ului, cu îndeplinirea condițiilor legale.

Referitor la numărul relativ mic de programe bugetare pentru o instituție de mărimea și complexitatea MAI, motivul pentru care nu se poate opta în condițiile actuale pentru un număr mai mare de programe bugetare (câte unul pentru fiecare armă/linie de activitate, de exemplu) este legat de prevederile art. 47, alin. (5) și (6), din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, care se referă la posibilitatea de a vira între programe sume de maxim 10% din prevederile capitolului bugetar3. Astfel, în condițiile existenței mai multor programe bugetare, deci cu un buget fragmentat, marja de buget care poate fi transferat devine mai mică. Din practica MAI, aceste viramente între ordonatori sunt necesare și se realizează de câte ori sunt justificate, cu respectarea condițiilor legale, în special în situații de urgență.

Execuția bugetară se face și se raportează către Ministerul Finanțelor Publice integral pe cele 5 programe bugetare stabilite în PSI.

La momentul elaborării prezentului PSI, metodologia bugetării pe programe nu a fost formalizată printr-un act administrativ aplicabil administrației centrale.

Secțiunea 3

Planul Strategic Instituțional 2018-2021 a avut în componența sa trei obiective strategice, 40 de rezultate și 75 de măsuri în total, cu următoarea structură:

Obiectiv strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului, compus din:

Programul 1.1. Ordine și siguranță publică, implementat prin 16 rezultate și 31 de măsuri;

Programul 1.2. Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare, implementat prin 6 rezultate și 11 măsuri.

Obiectiv strategic 2: Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore, compus din:

Programul 2.1. Protecție civilă și sprijin acordat comunității, implementat prin 2 rezultate și 6 măsuri.

Obiectiv strategic 3: Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI, compus din:

3 ”Pe baza justificărilor corespunzătoare virările de credite de la un capitol la alt capitol al clasificaţiei bugetare, precum şi între programe se pot efectua, în limita de 10% din prevederile capitolului bugetar, la nivelul ordonatorului principal de credite şi, respectiv, de 5% din prevederile programului, care urmează a se suplimenta, cu cel puţin o lună înainte de angajarea cheltuielilor, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice.”

15

Programul 3.1. Servicii pentru cetățeni și persoane juridice, implementat prin 4 rezultate și 5 măsuri;

Programul 3.2. Capacitate administrativă și sprijin operațional, implementat prin 12 rezultate și 22 de măsuri.

Realizarea celor trei obiective strategice a fost urmărită printr-o serie de indicatori de impact. PSI 2017-2020 a stabilit ținte pentru anul 2018, iar în PSI-ul actual, 2019-2022, se poate face o comparație între valorile previzionate și cele realizate pentru acești indicatori, după cum se poate vedea în tabelul de mai jos. Este demn de precizat și faptul că, pe parcursul celor trei variante de PSI, s-a luat decizia renunțării la urmărirea unora dintre indicatorii de impact. Pe de altă parte, dacă inițal nu erau asumate ținte de către toate structurile MAI, dat fiind că indicatorii de impact sunt mai dificl de estimat și controlat, în PSI 2018-2022 toți indicatorii de impact au valori asumate de către toate structurile responsabile.

Tabelul 1. Realizarea indicatorilor de impact în cadrul PSI 2018-2021

Obiectiv strategic

Denumire indicator Tință 20184 Realizat 20185

OS 1

Indicator de impact nr. 1.1. Ponderea populației care consideră România ca fiind total sau foarte nesigură în ceea ce privește securitatea indivizilor

8% 12% (date din 2015)6

(Indicator de impact nr. 1.2). Locul ocupat de România în Indexul Mondial privind Poliția și Securitatea Internă7

45 S-a renunțat la urmărirea acestui indicator

Indicator de impact nr. 1.2. Numărul de infracțiuni la 100.000 locuitori

1.600 1.5558

(Indicator de impact nr. 1.4.) Procentul populației care este de acord că imigranții au o contribuție pozitivă în țara noastră

32% S-a renunțat la urmărirea acestui indicator

Indicator de impact nr. 1.3. Nivelul de încredere al populației în structurile MAI (ponderea populației cu foarte multă și multă încredere în Poliție)9

62%10 Poliția 51%

OS 2

Indicator de impact nr. 2.1. Gradul de încredere a populației în IGSU (pompieri)/structurile MAI cu atribuții în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență (forte multă și multă încredere)

86%11 83%

4 Valori extrase din PSI 2017-2020, Anexa 2; 5 Valorile de referință ale indicatorilor, conform prezentului PSI; 6 Studiu IRES, aprilie 2015, http://www.ires.com.ro/uploads/articole/ires_perceptii-privind-securitatea-nationala-si-incidenta-

unor-riscuri_2015_raport-de-cercetare.pdf; 7 http://wispindex.org/#/global-rankings/; 8Sursa: Statistica principalelor activități desfășurate de Poliția Română în anul 2018; 9Cu condiția semnării unui acord de colaborare cu un institut de sondaje, menținerea metodologiei de cercetare de la an la an și consecvența în urmărirea indicatorilor; 10Date sondaj CURS ”Sondaj Omnibus”, martie 2019, https://curs.ro/ro/sondaj-de-opinie-la-nivel-national-martie-2019/; 11Date sondaj CURS martie 2019 https://curs.ro/ro/sondaj-de-opinie-la-nivel-national-martie-2019/;

http://www.ires.com.ro/uploads/articole/ires_perceptii-privind-securitatea-nationala-si-incidenta-unor-riscuri_2015_raport-de-cercetare.pdf

http://www.ires.com.ro/uploads/articole/ires_perceptii-privind-securitatea-nationala-si-incidenta-unor-riscuri_2015_raport-de-cercetare.pdf

http://wispindex.org/#/global-rankings/

https://curs.ro/ro/sondaj-de-opinie-la-nivel-national-martie-2019/


16

Obiectiv strategic

Denumire indicator Tință 20184 Realizat 20185

OS 3

Indicator de impact 3.1. Satisfacția beneficiarilor legată de absolvenții școlilor MAI (creare indice de percepție și măsurare periodică)

55% dintre angajatori sunt mulțumiți și foarte mulțumiți

Nu există date

Indicator de impact 3.2. Alocarea bugetară totală gestionată de către MAI (modificări procentuale față de anul anterior)

Nu a fost stabilită o țintă pentru 2018

+28,5%12

(Indicator de impact 3.3.) Satisfacția în muncă a angajaților MAI13

Nu a fost stabilită o țintă pentru 2018

S-a renunțat la urmărirea acestui indicator

Din tabelul de mai sus reiese un grad foarte bun de îndeplinire a țintelor asumate, în cazurile în care există date și se poate face o comparație validă între ținta pentru 2018 și ceea ce s-a realizat.

În privința bugetului, tabelul de mai jos arată, în paralel, sumele planificate pentru 2018 și sumele executate, dat fiind că au existat corecții bugetare.

Tabelul 2. Execuția bugetară pe programe 2018, procent realizare

Program Buget planificat

2018 (mii lei)

Buget executat 2018

(mii lei)

Procent realizare

1.1. Ordine și siguranță publică 6.298.796 6.273.997 99,60%

1.2. Siguranța frontierei de stat, migrație și azil 1.246.485 1.234.968 99,10%

2.1. Protecție civilă și sprijin acordat comunității 2.661.649 2.632.957 98,90%

3.1. Servicii pentru cetățeni și persoane juridice 658.461 553.361 84%

3.2. Capacitate administrativă și sprijin operațional 4.794.382 4.756.554 99,20%

Sursa: DGF, 2019

Secțiunea 4

După implementarea elementelor de planificare strategică din PSI-uri corespunzătoare anilor 2017 și 2018, se pot extrage câteva concluzii, cu scopul de a îmbunătăți iterațiile viitoare și de a facilita însușirea procesului de către toate structurile MAI.

Astfel, încă de la începutul procesului de planificare prin intermediul PSI-urilor, a existat o participare amplă a tuturor structurilor, un interes crescut și o asumare evidentă a rezultatelor. Efortul de sintetizare a activității complexe a ministerului și de suprindere a acesteia printr-o serie limitată de obiective,

12 Comparație între alocarea bugetară din 2017 și cea din 2016; 13 Cu condiția dezvoltării unui instrument de cercetare și măsurare;

17

programe, rezultate și măsuri a fost pe alocuri considerabil, la fel cum a fost și cel de stabilire a indicatorilor, a evoluției și țintelor estimate pentru aceștia.

Întregul demers a fost asumat instituțional și procedurizat – s-a adoptat o Notă-raport pentru înființarea grupurilor de lucru, s-au urmat procedurile interne de planificare strategică și de monitorizare și evaluare, iar produsul final, PSI-ul, a fost de fiecare dată aprobat de conducerea ministerului și publicat.

Așadar, PSI-ul a fost valorificat nu numai ca instrument de management de către conducerea ministerului, ci și ca instrument de comunicare cu publicul și de transparentizare a activității ministerului.

O constantă a întregii activități a fost reprezentată de implicarea, cu rol de coordonare, a Unității de Politici Publice, ca structură dedicată elaborării, implementării și monitorizării documentelor de acest tip.

Activitatea tuturor structurilor MAI este ghidată de un număr foarte mare de angajamente care derivă din documente strategice – internaționale, europene, naționale intersectoriale sau limitate la un singur sector, Programul de Guvernare sau strategii ale fiecărei structuri în parte, cu grade foarte diferite de agregare și detaliere. În tot acest peisaj strategic complex și foarte reglementat, PSI-ul a fost gândit de la început și ca un instrument de sintetizare a obiectivelor și de simplificare a monitorizării și raportării. Astfel, documentul reunește cele mai importante obiective ale domeniului, păstrează un grad ridicat de compatibilitate cu toate strategiile care privesc MAI și folosește indicatori și un sistem de raportare facil de adaptat altor situații în care se impune generarea de raportări la zi. Aduce deci împreună informațiile cuprinse în multitudinea de strategii care guvernează domeniul, le prezintă, urmând o structură logică, concis și la același nivel de detaliu și își păstrează totodată caracterul inovativ, marcat de indicatorii clar repartizați pe categorii (de impact, de rezultat și de realizare imediată), măsurabili și care surprind esența fenomenului la care se referă, dar mai ales legătura cu partea bugetară, urmărirea evoluției bugetelor în raport cu performanța instituțională.

De aceea, PSI-ul are toate premisele pentru a fi folosit atât ca sursă pentru fundamentarea intervențiilor de tip politică publică și a distribuirii resurselor bugetare, precum și pentru diferite raportări sau prezentări ale performanței obținute în diferite sectoare ale activității MAI, sau în ansamblu.

18

2. CONTEXT

Planificarea strategică și bugetară este un proces de tradiție în MAI. Primul plan strategic al ministerului a fost elaborat pentru perioada 2007-2009, actualizat apoi în 2009 pentru a include și programarea bugetară, rezultând un al doilea document. Cel de-al treilea PSI a acoperit perioada 2010-2013, iar următorul perioada 2014-2016. Potrivit analizei efectuate de Academia Română14, care a studiat conținutul acestor 4 PSI-uri, în general programele bugetare prevăzute în PSI-uri corespund cu programele bugetare evidențiate în Legea bugetului de stat, însă sumele alocate nu sunt corelate între cele două documente pentru întreaga perioadă.

Principalul document de politici la nivel național, Programul de Guvernare 2018-2020, dedică un capitol distinct afacerilor interne, considerate ca reprezentând un pilon esențial al societății moderne democratice și factorul de referință al judecării actului de guvernare. Printre prioritățile enunțate se numără eliminarea suprapunerilor de competențe între structurile din subordinea MAI, utilizarea eficientă a resurselor, îmbunătățirea pregătirii profesionale a personalului, optimizarea activității specifice a Poliției Române, Jandarmeriei Române și a celorlalte structuri MAI cu care cetățenii interacționează frecvent, precum și colaborarea mai strânsă cu autoritățile administrației publice locale.

În elaborarea prezentului Plan s-a avut în vedere Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 779/2015, care definește 6 obiective generale: Prevenirea și combaterea criminalității organizate, transfrontaliere și terorismului; Prevenirea și combaterea macrocriminalității, în special a criminalității economico-financiare și corupției; Creșterea gradului de siguranță și protecție a cetățeanului; Creșterea nivelului de securitate a persoanelor fizice/juridice și entităților statului în spațiul cibernetic; Consolidarea frontierei de stat, gestionarea problematicii migrației ilegale, azilului și integrarea străinilor; Dezvoltarea capacității administrative și operaționale a structurilor cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice.

Totodată, au fost avute în vedere strategiile sectoriale aparținând structurilor MAI, printre care: Strategia dezvoltării aviației MAI 2010-2020, Strategia de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru perioada 2016-2025, Strategia Naţională privind imigraţia pentru perioada 2019-2022, Strategia MAI în domeniul TIC pentru perioada 2015-2020 etc., precum și Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 care identifică o dimensiune de ordine publică.

Încrederea populației în structurile Ministerului Afacerilor Interne este una bună, sondajele de specialitate care se publică periodic menționând de fiecare dată instituții ale MAI (Pompierii, Jandarmeria sau Poliția) care se situează între primele 3 instituții din clasamentul încrederii populației. Potrivit unui sondaj cu reprezentativitate națională de la începutul anului 201915, Jandarmeria și Poliția sunt pe locul 3 și respectiv 4 în ierarhia instituțiilor interne în care românii au multă și foarte multă încredere, cu 48,1% și respectiv 43,2% dintre respondenți manifestându-și încrederea mare și foarte mare pe care o au în aceste instituții. Potrivit unui alt sondaj16, din luna martie 2019, Pompierii sunt pe primul loc în topul încrederii, cu 86% dintre respondenți declarând că au foarte multă și multă încredere în această instituție, iar Poliția este pe locul 4 cu 62%.

Potrivit materialului de bilanț al activității MAI pentru anul 2018, prin activitățile derulate la nivelul ministerului s-a reușit diminuarea riscurilor și vulnerabilităților cu impact asupra siguranței cetățenilor. Mai precis, la nivel național infracționalitatea sesizată și-a menținut trendul descrescător început în anul

14Studiu privind gradul de implementare al planificării strategice și al bugetării pe programe la nivelul ministerelor, elaborat în cadrul proiectului ”Extinderea sistemului de planificare strategică la nivelul ministerelor de resort”, SIPOCA 28, noiembrie 2017. 15Sondaj INSCOP, martie 2019, https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2019/03/Sondaj-INSCOP-martie-2019-Institutii.pdf; 16 https://curs.ro/ro/sondaj-de-opinie-la-nivel-national-martie-2019/;

https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2019/03/Sondaj-INSCOP-martie-2019-Institutii.pdf


19

2012, fiind înregistrată o scădere de 2,4% a fenomenului față de anul anterior, aspect care confirmă viabilitatea strategiilor adoptate și a măsurilor dispuse și aplicate de structurile responsabile.

De asemenea, România se află sub media statistică internațională la indicatorul rata omorurilor, care, în 2018 a fost de 1,1817 omoruri la 100.000 locuitori, în scădere ușoară față de 2017, când indicatorul avea valoarea de 1,19. Pentru comparabilitate, media internațională a fost de 5,3 omoruri/100.000 locuitori în anul 201518, ultimul an pentru care acest tip de date este disponibil.

Alți indicatori relevanți vor fi analizați în capitolele următoare, în special în Anexa 4.2. Evaluarea mediului intern.

În ceea ce privește capacitatea instituțională de îndeplinire a atribuțiilor sale, MAI se confruntă cu următoarele probleme:

- Insuficiența și gradul ridicat de uzură a resurselor logistice (echipamente IT, parc auto, mobilier, echipamente și infrastructură de intervenție, alte dotări materiale),

- Subdimensionarea resurselor umane raportat la complexitatea atribuțiilor,

- Norme și proceduri de lucru greoaie și neadaptate la standardele internaționale în domeniu,

- Birocrație excesivă în comunicarea internă, dar și inter-instituțională,

- Numărul redus de baze tehnico-materiale de pregătire pentru desfășurarea activităților de pregătire/antrenare.

În contextul provocărilor de mai sus, factorii critici de succes pentru derularea în condiții optime a activității țin în primul rând de alocarea unor resurse financiare suficiente pentru acoperirea treptată a nevoilor de dotări și investiții și de integrarea în structurile MAI a unor resurse umane pregătite și capabile să preia sarcini dificile, specifice structurilor MAI.

17 Modalitatea de calcul: raportarea numărului de omoruri din anul 2018 (232, IGPR) și respectiv 2017 (234, IGPR) la populația rezidentă la 1 ianuarie 2018, respectiv 2017 (serii de date INS Tempo); 18 Date ONU, UN Office on Drugs and Crimes International Homicide Statistics.

20

3. MISIUNE ȘI VIZIUNE

Misiunea Ministerului

Ministerul Afacerilor Interne are misiunea de a concepe și pune în practică politicile publice din domeniul afacerilor interne, de a coordona activitățile de menținere a unui climat de ordine, siguranță și încredere publică, de a preveni și gestiona situațiile de urgență, de a aplica politicile europene și de a îndeplini obligațiile din domeniul său de competență care revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene și al NATO.

Prin mandatul său, MAI contribuie la asigurarea unui nivel crescut de siguranță /securitate al cetățenilor și comunității, prin dezvoltarea și implementarea de politici coerente în domeniul prevenirii și combaterii criminalității.

Totodată, MAI contribuie la consolidarea frontierei de stat, asigurarea unui nivel înalt de supraveghere şi control la frontieră, precum și la aplicarea politicilor internaționale în domeniul azilului.

În conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30 din 25 aprilie 2007, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Interne exercită atribuțiile ce îi revin cu privire la:

a) Apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a proprietății publice și private;

b) Realizarea Programului de guvernare și a strategiilor în domeniul ordinii publice;

c) Îndeplinirea obligațiilor ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene și participarea la procesul de elaborare a politicilor și actelor normative comunitare în domeniile sale de competență;

d) Reprezentarea Guvernului pe plan local;

e) Încheierea de parteneriate cu autoritățile locale și cu structurile asociative ale autorităților publice locale;

f) Administrarea rezervelor de stat;

g) Protecția civilă și gestionarea situațiilor de urgență;

h) Regimul actelor de identitate și de stare civilă, al pașapoartelor simple, al permiselor de conducere și al certificatelor de înmatriculare/înregistrare a vehiculelor;

i) Administrarea și protecția Fondului arhivistic național;

j) Asigurarea aplicării strategiei și a politicii Guvernului în domeniul pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare;

k) Asigurarea ordinii publice;

l) Paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor și valorilor;

m) Prevenirea și combaterea faptelor antisociale;

n) Respectarea regimului juridic al frontierei de stat;

o) Regimul juridic al străinilor, al solicitanților de azil și al persoanelor care au dobândit o formă de protecție în România;

p) Apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă a populației și bunurilor.

21

Misiunea formulată mai sus va fi livrată prin implementarea următoarelor programe:

- Ordine și siguranță publică;

- Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare;

- Protecție civilă și sprijin acordat comunității;

- Servicii pentru cetățeni și persoane juridice;

- Capacitate administrativă și sprijin operațional.

Viziunea Ministerului

La orizontul anului 2030, România va avea un sistem de ordine și siguranță publică performant, integrat și responsabil, construit în jurul nevoii de încredere, securitate și de protecție a cetățeanului și a comunității.

Viziunea cuprinde domeniul principal de activitate al Ministerului Afacerilor Interne, și anume menținerea ordinii și siguranței publice, și propune câteva atribute importante – performanța, coerența și responsabilitatea. Se dorește dezvoltarea în continuare a acestor elemente și asumarea unei căi care să conducă la îmbunătățirea situației actuale. La baza acestei viziuni stă nevoia de a construi un mediu instituțional care să genereze încredere, securitate și protecție, atât pentru cetățeni, cât și pentru comunitate.

Planul Strategic Instituțional este aliniat cu viziunea Strategiei Naționale de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020 care urmărește eficientizarea sistemului de ordine și siguranță publică printr-o abordare proactivă, orientată către nevoile de securitate în serviciul cetățeanului, precum și prin asigurarea unui mediu caracterizat prin ordine, libertate și justiție.

Viziunea va fi urmărită prin intermediul următoarelor obiective strategice:

- Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului;

- Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore;

- Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI.

22

4. OBIECTIVE STRATEGICE, PROGRAME, MĂSURI ȘI INDICATORI

Obiectivul Strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului

Obiectivul acoperă unul dintre domeniile majore de activitate ale MAI, pentru realizarea căruia contribuie majoritatea structurilor subordonate, și anume ordinea publică și siguranța cetățenilor și a comunității, în ansamblu.

Obiectivul acoperă deci un domeniu foarte vast, în care se manifestă riscuri de infracționalitate pe cât de diverse, pe atât de complexe, aflate într-o continuă dinamică și evoluție. În virtutea atribuțiilor și funcțiilor sale, MAI urmărește eficientizarea sistemului de ordine publică prin activități de prevenire și combatere a criminalității, sub toate formele sale, de la infracțiunile contra persoanelor și patrimoniului până la cele privind criminalitatea cibernetică.

Obiectivul este susținut de două programe bugetare.

Primul program, ”Ordine și siguranță publică”, cuprinde 16 rezultate, care reflectă activitatea Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, a Direcției Generale de Protecție Internă, a Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane și a Agenției Naționale Antidrog.

Cel de-al doilea program, ”Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare”, cuprinde 6 rezultate, care reflectă activitatea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și a Inspectoratului General pentru Imigrări.

Structurile responsabile pentru implementarea progamelor bugetare menționate beneficiază de sprijinul substanțial oferit de Inspectoratul General de Aviație al MAI, care se regăsește la obiectivul strategic 3 - Creșterea eficienței și capacității administrative a MAI.

Figura de mai jos surprinde relația dintre obiectiv, program(e) și măsuri.

Structura Obiectivului Strategic 1 include două programe și un total de 44 de măsuri ce corespund rezultatelor așteptate.

Figura 2. Obiectivul Strategic 1: Structura

Obiectivul Strategic 1. Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului

Programul 1.1. Ordine și siguranță publică

Programul 1.2. Siguranța frontierei de stat, migrație,

azil și integrare

Măsuri Programul 1.1. M1.1.1.1. Prevenirea și combaterea infracțiunilor contra persoanei

M1.1.1.2. Prevenirea și combaterea infracțiunilor contra patromoniului

M1.1.1.3. Prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive, precum și al

substanțelor periculoase M1.1.2.1. Combaterea criminalității organizate pe linia traficului de

persoane

Măsuri Programul 1.2. M1.2.1.1 Supravegherea și controlul

trecerii frontierei de stat M1.2.1.2. Combaterea trecerii

frauduloase a frontierei M1.2.1.3.Combaterea traficului de

migranți

23

M1.1.2.2. Combaterea criminalității organizate pe linia traficului de droguri

M1.1.2.3. Combaterea criminalității informatice M1.1.2.4. Combaterea criminalității organizate pe linia finanțării

terorismului și spălării banilor M1.1.3.1. Prevenirea traficului de persoane

M1.1.3.2. Acordarea de sprijin victimelor traficului de persoane M1.1.4.1. Prevenirea consumului de droguri

M1.1.4.2. Acordarea de asistență consumatorilor de droguri M1.1.5.1. Prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

M1.1.5.2. Prevenirea și combaterea contrabandei M1.1.5.3. Prevenirea și combaterea criminalității în domeniul

drepturilor de proprietate intelectuală M1.1.6.1. Prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare

de accidente rutiere M1.1.6.2. Prevenirea și combaterea abaterilor și infracțiunilor contra

siguranței circulației pe căile ferate M1.1.6.3. Prevenirea și combaterea abaterilor și infracțiunilor la

regimul transportului naval M1.1.7.1. Prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul protejării

patrimoniului cultural național M1.1.7.2. Prevenirea și combaterea infracțiunilor silvice

M1.1.7.3. Prevenirea și combaterea infracțiunilor privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura

M1.1.8.1. Participarea reprezentanților IGPR la misiuni și activități internaționale

M1.1.9.1. Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă a polițiștilor în cadrul Școlii de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr”, Câmpina

și a Școlii de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan”, Cluj–Napoca M1.1.9.2. Desfășurarea formării continue a polițiștilor în cadrul

Centrului de Formare și Perfecționare a Polițiștilor ”Nicolae Golescu”, Slatina și a Centrului Chinologic “dr. Aurel Greblea”, Sibiu

M1.1.10.1. Asigurarea unor intervenții operative la apelurile primite în centrele operaționale ale structurilor teritoriale ale MAI

M1.1.11.1. Asigurarea pazei, protecției, supravegherii și intervenției M1.1.12.1. Desfășurarea de misiuni de menținere și asigurare a ordinii

publice M1.1.13.1. Prevenirea și combaterea terorismului

M1.1.14. 1. Participarea reprezentanților IGJR la misiuni și activități internaționale

M1.1.15.1. Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă în cadrul Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi “Grigore Alexandru

Ghica”, Drăgășani și a Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi Fălticeni M1.1.15.2. Desfășurarea formării profesionale continuă a jandarmilor

în cadrul Școlii de Aplicație pentru ofițeri ”Mihai Viteazul” București, Centrului de Pregătire și Perfecționare Gheorghieni, Centrului de

Pregătire și Perfecționare Montan Sinaia și Centrului de Pregătire și Perfecționare Ochiuri

M1.1.16.1. Desfășurarea de activități informativ-operative pentru identificarea, prevenirea și contracararea amenințărilor,

vulnerabilităților și a factorilor de risc care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice

M1.2.2.1 Participarea reprezentanților PFR la misiuni

/operațiuni de menținere a păcii M1.2.2.2. Detașarea de personal în

cadrul instituțiilor și agențiilor internaționale

M1.2.2.3. Participarea reprezentanților PFR la activități și

operațiuni comune sub egida FRONTEX

M1.2.2.4. Participarea reprezentanților PFR la alte misiuni și

activități internaționale M1.2.2.5. Participarea

reprezentanților IGAv la acțiuni internaționale sub egida FRONTEX

M1.2.3.1. Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă a agenților de poliție de frontieră la

Școala de pregătire a agenților poliției de frontieră ”Avram Iancu”, Oradea

M1.2.3.2. Desfășurarea formării continue a polițiștilor de frontieră în

cadrul Centrelor de Pregătire ale Poliției de Frontieră din Iași, Drobeta

Turnu Severin și Agigea M1.2.4.1. Prevenirea și combaterea șederii ilegale și a muncii nedeclarate

a resortisanților statelor terțe M1.2.5.1. Acordarea de asistență

pentru solicitanții de azil și beneficiarii unei forme de protecție

internațională M1.2.6.1. Avizarea cererilor de viză și acordarea/prelungirea dreptului de

ședere al resortisanților statelor terțe în România

24

Figura 3. Obiectivul Strategic 1: Impacturi și Rezultate

Impacturi

Ponderea populației care consideră România ca fiind total sau foarte nesigură în ceea ce privește securitatea indivizilor - Țintă 2022: 6% Numărul de infracțiuni la 100.000 locuitori - Țintă 2022: 1.470 Nivelul de încredere al populației în structurile MAI (ponderea populației cu foarte multă și multă încredere în Poliția Română) - Țintă 2022: 58%

Rezultate

(1.1.1) Prevenirea și combaterea infracțiunilor comise contra persoanei, a patrimoniului, precum și la regimul armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și substanțelor periculoase (1.1.2) Destructurarea grupărilor infracționale organizate (1.1.3) Creșterea capacității de autoprotecție a populației împotriva victimizării și revictimizării prin trafic de persoane (1.1.4) Reducerea cererii și ofertei de droguri (1.1.5) Reducerea evaziunii fiscale și a altor forme ale criminalității economico-financiare (1.1.6) Reducerea abaterilor și infracțiunilor care generează risc rutier, feroviar și naval (1.1.7) Protecția patrimoniului cultural național și a ecosistemelor naturale naționale (1.1.8) Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPR (1.1.9) Asigurarea resursei umane specializate - formarea inițială și continuă a personalului IGPR (1.1.10) Menținerea unui procent ridicat al intervențiilor cu timp de răspuns sub 10 min. la apelurile SNUAU 112 (1.1.11) Reducerea incidentelor înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din responsabilitatea Jandarmeriei Române (1.1.12) Reducerea numărului de fapte antisociale comise în segmentul stradal (1.1.13) Contribuție la menținerea amenințării teroriste la un nivel scăzut (1.1.14) Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGJR (1.1.15) Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului IGJR (1.1.16) Asigurarea suportului decizional în activitatea de asigurare și restabilire a ordinii publice (1.2.1) Gestionarea procesului de trecere a frontierei de stat (1.2.2) Menținerea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPF (1.2.3) Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului IGPF (1.2.4) Reducerea numărului de resortisanți ai statelor terțe care locuiesc/muncesc fără forme legale pe teritoriul României (1.2.5) Implementarea politicilor în domeniul protecției internaționale și integrării străinilor (1.2.6) Admisia și șederea legală pe teritoriul României a resortisanților țărilor terțe

Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și îndeplinirea rezultatelor și atingerea impactului scontat pentru perioada 2019-2022 sunt de 37.223.422 mii lei, în creștere față de estimarea pentru perioada 2018-2021 (30.026.941 mii lei).

Tabelul 3. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar

Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic

Total (RON) Total valoare/an (RON)

2019 2020 2021 2022

P 1.1 Ordine și siguranță publică 31.316.244 6.977.945 7.829.002 8.078.918 8.430.379

P 1.2 Siguranța frontierei de stat,

migrație, azil și integrare 5.907.178 1.426.188 1.546.345 1.438.584 1.496.061

Total OS 1 37.223.422 8.404.133 9.375.347 9.517.502 9.926.440

25

Programul 1.1: Ordine și siguranță publică

1. Descrierea programului:

Asigurarea securității cetățenilor, comunității și a protecției patrimoniului constituie misiunea principală a Ministerului Afacerilor Interne. Structurile MAI concură la furnizarea acestui serviciu public, atât prin activități de prevenire, cât și prin activități de combatere. În ultimii ani, tipologia riscurilor infracționale s-a diversificat, iar nevoia de a asigura o abordare integrată a devenit din ce în ce mai necesară. Diversificarea activității structurilor de poliție specializate din cadrul MAI a fost influențată și de contextul internațional și interdependența dintre acesta și securitatea internă. Fluxurile migratorii din ultimii ani, circulația continuă a persoanelor și capitalurilor dinspre și către România, virulența unor mișcări extremiste religioase sau de altă natură, toate generează un context în care amenințările externe instituției și chiar țării sunt reflectate în abordarea strategică a domeniului de afaceri interne. Libera circulație generează riscuri referitoare la săvârșirea de infracțiuni de trafic de persoane și droguri sau de furt. De asemenea, criminalitatea economico-financiară devine mai amplă din cauza complexității spațiului internațional în care operațiunile economice au libertatea să se desfășoare. Nu în ultimul rând, integritatea și calitatea profesională a angajaților au devenit premise cheie pentru ca aceste riscuri să fie reduse.

Din aceste motive, Programul cuprinde activitatea acelor structuri care, prin activitatea și misiunea lor, contribuie în principal la obiectivul de asigurare a siguranței cetățenilor României.

Corelat cu Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020 dar și cu strategiile sectoriale ale MAI, programul Ordine și Siguranță Publică vizează intervenții individuale și integrate care au în comun tipologii de infracțiuni care afectează siguranța cetățenilor și a comunității. În cadrul programului sunt cuprinse și măsuri care privesc formarea profesională a personalului, condiție esențială în vederea îndeplinirii cu succes a misiunilor încredințate.

Instituții implicate: Poliția Română, Jandarmeria Română, Agenția Națională Antidrog, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Direcția Generală de Protecție Internă.

2. Domeniul de politici publice:

Programul 1.1. se fundamentează în baza priorităţilor stabilite prin: - Programul de Guvernare 2018-2020, Capitolul Afaceri Interne; - Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020; - Strategia Națională Antidrog 2013-2020; - Ciclul de Politici UE 2018-2021; - Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019; - Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021.

3. Obiectivele programului:

Programul 1.1.”Ordine și siguranță publică” vizează ca până în 2022 să atingă următoarele rezultate: - Prevenirea și combaterea infracțiunilor comise contra persoanei, a patrimoniului, precum și la

regimul armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și substanțelor

periculoase;

- Destructurarea grupărilor infracționale organizate;

- Creșterea capacității de autoprotecție a populației împotriva victimizării și revictimizării prin trafic

de persoane;

- Reducerea cererii și ofertei de droguri;

- Reducerea evaziunii fiscale și a altor forme ale criminalității economico-financiare;

26

- Reducerea abaterilor și infracțiunilor care generează risc rutier, feroviar și naval;

- Protecția patrimoniului cultural național și a ecosistemelor naturale naționale;

- Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPR;

- Asigurarea resursei umane specializate - formarea inițială și continuă a personalului IGPR;

- Menținerea unui procent ridicat al intervențiilor cu timp de răspuns sub 10 minute la apelurile

SNUAU 112;

- Reducerea incidentelor înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din

responsabilitatea Jandarmeriei Române;

- Reducerea numărului de fapte antisociale comise în segmentul stradal;

- Contribuție la menținerea amenințării teroriste la un nivel scăzut;

- Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGJR;

- Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului IGJR;

- Asigurarea suportului decizional în activitatea de asigurare și restabilire a ordinii publice.

4. Indicatori de rezultat:

Tabelul 4. Obiectivul Strategic 1: Indicatori de rezultat ai Programului 1.1

Indicatorii de rezultat ai programului (outcome)

Valoare de referință (2018)

Țintă 2022 Observaţii

Număr de infracțiuni contra persoanei pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

116.817 100.000

Sursa: IGPR

Dinamica indicatorului este explicată contextual de reducerea fenomenului infracțional ca rezultat al acțiunii convergente a unor măsuri complexe implementate de MAI (de tipul acțiunilor de prevenire) dar și de alte instituții.

Procentul de identificare al autorilor în dosarele ce privesc faptele de omor

98,7% 98% Sursa: IGPR

Număr de infracțiuni contra patrimoniului pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

145.066 125.000

Sursa: IGPR

Număr de infracțiuni la regimul armelor și munițiilor, braconaj cinegetic, materialelor nucleare, al materiilor explozive, precursori de explozivi, al substanțelor și deșeurilor periculoase și al produselor de protecție a plantelor pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

5.176

4.700

Sursa: IGPR

Număr de grupări infracționale organizate specializate pe linia traficului de persoane, destructurate

51 51 Sursa: IGPR

Grupul organizat se consideră destructurat la

27




emiterea rechizitorului de către procuror.

Număr de grupări infracționale organizate specializate pe linia traficului de droguri, destructurate

48 48 idem

Număr de grupări infracționale organizate specializate pe linia criminalității informatice, destructurate

21 21 idem

Număr de grupări infracționale organizate specializate pe linia finanțării terorismului și spălării banilor, destructurate

33 33 idem

Număr de persoane trimise în judecată pe linia traficului de persoane

535 535

Numărul inculpaților cuprinși într-un Rechizitoriu sau Acord de recunoaștere a vinovăției emise/încheiate în dosare penale la care polițiștii au desfășurat activități pentru administrarea de probe.

Număr de persoane trimise în judecată pe linia traficului de droguri

1.562 1.562 idem

Număr de persoane trimise în judecată pe linia criminalității informatice

482 482 idem

Număr de persoane trimise în judecată pe linia finanțării terorismului și spălării banilor

574 574 idem

Număr de ordonanțe de delegare dispuse de procuror pe linia combaterii traficului de persoane soluționate

4.469 4.469 Sursa: IGPR

Număr de ordonanțe de delegare dispuse de procuror pe linia combaterii traficului de droguri soluționate

14.165 14.165 Sursa: IGPR

Număr de ordonanțe de delegare dispuse de procuror pe linia combaterii criminalității informatice soluționate

7.138 7.138 Sursa: IGPR

Număr de ordonanțe de delegare dispuse de procuror pe linia combaterii finanțării terorismului și spălării banilor soluționate

5.573 5.573 Sursa: IGPR

Rata de victimizare prin trafic de persoane la 100.000 locuitori rezidenți ai României

2,55% 3,9%

Sursa: ANITP

Numărul de victime ale traficului de persoane, la 100.000 de locuitori, rezidenți ai României.

28




Număr mediu de servicii de asistență integrată prestate de Agenția Națională Antidrog pentru un consumator de droguri

55,2 49,9 Sursa: ANA

Număr de infracțiuni economico-financiare pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție, din care privind:

16.361 14.500 Sursa: IGPR

- evaziunea fiscală 2.637 2.200 Sursa: IGPR

- contrabanda 979 1.100 Sursa: IGPR

- drepturile de proprietate intelectuală 332 350 Sursa: IGPR

Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni economico-financiare din care privind:

9.146 9.000 Sursa: IGPR

- evaziunea fiscală 2.148 2.000 Sursa: IGPR

- contrabanda 894 800 Sursa: IGPR

- drepturile de proprietate intelectuală 155 200 Sursa: IGPR

Număr de decese rutiere la 1.000.000 locuitori

83,9419 80

Sursa: IGPR

Raportarea numărului persoanelor decedate la populația rezidentă, conform datelor Institutului Național de Statistică.

Media UE a fost de 49 pers. la 1.000.0000 locuitori în 2017, în scădere față de 51,5 în 2016. România se situează pe locul 1 în UE ca gravitate a fenomenului.

Eurostat arată că valoarea indicatorului pentru România este 9620.

Număr de dosare penale la regimul protejării patrimoniului cultural soluționate

492 480 Sursa: IGPR

Număr de dosare penale având ca obiect infracțiunile silvice soluționate

6.654 4.000 Sursa: IGPR

19 Cifră obținută prin raportarea numărului de decese extrase din Evidența Accidentelor de Circulație la data de 15.01.2019 (1.863) la populația după domiciliu la 1 ianuarie 2018 conform INS (22.193.562 locuitori); 20http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-19-1990_en.htm#_ftn1;

http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-19-1990_en.htm#_ftn1

29




Număr de dosare penale privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura soluționate

1.027 1.500 Sursa: IGPR

Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni silvice

3.069 3.267 Sursa: IGPR

Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura

848 952 Sursa: IGPR

Număr de activități internaționale la care participă polițiști

1.171 960 Sursa: IGPR

Ponderea agenților de poliție absolvenți ai Școlii de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr”, Câmpina și ai Școlii de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan”, Cluj-Napoca raportat la numărul celor încadrați

5,17% 1,5% Sursa: IGPR

Ponderea cursanților din centrele proprii ale IGPR raportat la numărul total de polițiști

2,84% 3,7% Sursa: IGPR

Ponderea intervențiilor sub 10 minute la apelurile SNUAU 112

80,9%21 81,64% Sursa: IGPR

Număr de incidente înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din responsabilitatea Jandarmeriei Române

0 9 Sursa: IGJR

Număr de stări conflictuale aplanate (fapte antisociale) 130.255

141.174

Sursa: IGJR

Număr de acțiuni/rezerve din cadrul structurilor de acțiuni speciale și antiteroriste din cadrul Jandarmeriei Române

3.926 2.000 Sursa: IGJR

Număr de jandarmi participanți la misiuni și activități internaționale

182 300 Sursa: IGJR

Gradul de ocupare a funcțiilor puse la dispoziția Jandarmeriei Române în cadrul structurilor/organismelor internaționale

100% 100% Sursa: IGJR

Ponderea jandarmilor absolvenți ai Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi “ Grigore Alexandru Ghica”, Drăgășani și ai Școlii

5,40% 2,04% Sursa: IGJR

21 Calculat prin raportarea numărului intervențiilor sub 10 minute (633.903) la numărul total de intervenții din anul 2018 (783.519);

30




Militare de Subofițeri de Jandarmi Fălticeni raportat la numărul celor încadrați

Ponderea cursanților din instituțiile de pregătire și perfecționare proprii ale IGJR raportat la numărul total de jandarmi

24,60% 15% Sursa: IGJR

Ponderea produselor informaționale care au primit evaluări pozitive din partea beneficiarilor

90% 98% Sursa: DGPI

5. Măsuri:

În tabelul de mai jos, sunt enumerate măsurile care vor fi implementate pentru atingerea fiecăruia dintre rezultatele stabilite și prezentate mai sus, la punctul 3, Obiectivele programului.

Tabelul 5. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.1

Măsuri care vizează prevenirea și combaterea infracțiunilor comise contra persoanei, a patrimoniului,

precum și la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și substanțelor

periculoase

M1. Prevenirea și combaterea infracțiunilor contra persoanei

Succesul implementării măsurii se măsoară prin numărul de acțiuni desfășurate în cadrul campaniilor de

prevenire a infracțiunilor contra persoanei, numărul de infracțiuni contra persoanei sesizate (la care

contribuie atât IGPR cât și IGJR), numărul de infracțiuni de mare violență sesizate (acoperite de Codul

penal, art. 188,189, 195, 200, 2018 alin (40, 236) și numărul de infracțiuni de violență în familie sesizate.

Pentru contracararearea fenomenului de violență în familie, în cursul anului 2018, a fost introdus, în plan

legislativ, un nou concept, potrivit căruia polițiștii sunt abilitați să emită ordine de protecție provizorii,

demers concretizat prin adoptarea Legii nr. 174/2018 privind modificarea și completarea Legii nr.

217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, respectiv Ordinul comun Ministerul

Afacerilor Interne/Ministerul Muncii și Justiției Sociale nr. 146/2578/11.12.2018 privind modalitatea de

gestionare a cazurilor de violență domestică de către polițiști .

M2. Prevenirea și combaterea infracțiunilor contra patrimoniului

Măsura privește activitățile desfășurate în cadrul campaniilor de prevenire a infracțiunilor contra

patrimoniului și numărul de infracțiuni contra patrimoniului sesizate, raportate atât de către Poliție, cât

și de către Jandarmerie.

M3. Prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al

materiilor explozive, precum și al substanțelor periculoase

Măsura corespunde atribuțiilor Poliției Române de exercitare a controlului asupra deținerii, portului și

folosirii armelor și munițiilor, a materialelor explozive, dar și asupra respectării regimului materialelor

radioactive, nucleare și substanțelor periculoase. La realizarea acestei măsuri contribuie și IGPF și IGJR,

prin prisma atribuțiilor specifice pe această linie de muncă.

Sub umbrela acestei măsuri se monitorizează numărul de acțiuni inițiate la nivel central pentru prevenirea

infracțiunilor la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, materiilor explozive și substanțelor

periculoase, numărul de infracțiuni sesizate, numărul de activități preventiv-educative și de conștientizare

31

a persoanelor fizice și juridice deținătoare de arme și muniții inițiate la nivel central, numărul de arme și

muniții indisponibilizate în vederea confiscării, precum și cantitatea de materiale nucleare, materii

explozive și substanțe periculoase reținută.

Măsuri care vizează destructurarea grupărilor infracționale organizate

M1. Combaterea criminalității organizate pe linia traficului de persoane

Măsura vizează activitatea Poliției Române care are ca scop identificarea și destructurarea grupărilor

infracționale organizate din domeniul traficului de persoane, deseori asociate cu fenomene precum

exploatarea sexuală, exploatarea prin muncă și obligarea la cerșetorie. Combaterea infracționalității

organizate are la bază activitatea operativă, activitățile de suport informațional și decizional și pregătirea

personalului. Pentru combaterea traficului de persoane, Poliția Română desfășoară activități

investigative, de urmărire penală și monitorizare a traficanților de persoane, organe, țesuturi și/sau celule

de origine umană. Măsura va fi urmărită prin indicatori de realizare imediată precum numărul de acțiuni

operative desfășurate, numărul de percheziții efectuate și numărul de ordonanțe de delegare dispuse de

procuror pe linia combaterii traficului de persoane.

M2. Combaterea criminalității organizate pe linia traficului de droguri

Poliția Română desfășoară activități investigative și de urmărire penală pentru combaterea traficului și

consumului de droguri, atât intern, cât și transfrontalier. Activitatea este sprijinită și de către Agenția

Națională Antidrog, la nivel de furnizare de documente de analiză a fenomenului consumului de droguri

și de preluare și consiliere a victimelor. Măsura va fi urmărită prin indicatori de realizare imediată precum

numărul de acțiuni operative desfășurate, numărul de percheziții efectuate, numărul de ordonanțe de

delegare dispuse de procuror pe linia combaterii traficului de droguri înregistrate și cantitatea de droguri

reținute.

M3. Combaterea criminalității informatice

Măsura acoperă atribuțiile Poliției Române din domeniul investigării și cercetării penale pentru

combaterea infracțiunilor informatice cu mijloace de plată electronice, infracțiunilor contra

confidențialității și integrității datelor și a celor privind sistemele informatice. Măsura va fi urmărită prin

indicatori de realizare imediată precum numărul de acțiuni operative desfășurate, numărul de ordonanțe

de delegare dispuse de procuror pe linia combaterii criminalității informatice înregistrate.

M4. Combaterea criminalității organizate pe linia finanțării terorismului și spălării banilor

Finanțarea terorismului și spălarea de bani este o infracțiune care însoțește de obicei alte infracțiuni

specifice rețelelor organizate, de aceea rezultatele măsurii vor fi interpretate în contextul mai amplu al

criminalității organizate, atât pe zona de prevenire, cât și pe cea de combatere. Măsura va fi urmărită prin

indicatori de realizare imediată precum numărul de acțiuni operative desfășurate, numărul de percheziții

efectuate și numărul de ordonanțe de delegare dispuse de procuror pe linia combaterii finanțării

terorismului și spălării banilor înregistrate.

Măsuri care vizează creșterea capacității de autoprotecție a populației împotriva victimizării și revictimizării

prin trafic de persoane

M1. Prevenirea traficului de persoane

Măsura corespunde atribuției ANITP de a contribui la diminuarea traficului de persoane prin activități de

prevenire, în principal prin campanii de informare, conform procedurilor interne, care urmăresc creșterea

32

gradului de informare și conștientizare a populației și a grupurilor de risc privind implicațiile traficului de

persoane. Se va monitoriza și numărul de beneficiari direcți ai campaniilor de prevenire desfășurate.

M2. Acordarea de sprijin victimelor traficului de persoane

Prin această măsură se urmărește sprijinirea victimelor prin asigurarea de servicii de asistență în vederea

recuperării și reintegrării sociale, și servicii de coordonare a participării lor în desfășurarea procedurilor

judiciare, în calitate de victimă/martor sau parte civilă/vătămată.

Măsuri care vizează reducerea cererii și ofertei de droguri

M1. Prevenirea consumului de droguri

Prevenirea consumului de droguri are rolul de a evita sau întârzia debutul consumului de droguri. De

aceea, măsura se referă la numărul de proiecte naționale derulate pentru prevenirea consumului de

droguri, la numărul de campanii naționale pentru prevenirea consumului de droguri, la numărul de

beneficiari ai acestor proiecte și campanii. De asemenea, măsura privește și numărul de rapoarte, studii

și analize întocmite – ANA are în vedere elaborarea de studii în rândul populației tinere pentru evaluarea

tendințelor în consumul de droguri (ex: studii privind consumul de droguri în spații recreaționale, privind

consumul de droguri în rândul liceenilor, studenților sau a populației tinere neinstituționalizate) și de

studii și cercetări privind dinamica și tipul de drog consumat la nivel regional și județean.

M2. Acordarea de asistență consumatorilor de droguri

Măsura se referă la identificarea, atragerea și motivarea consumatorilor de droguri în vederea includerii

acestora în serviciile de asistență specializată, vizând integrarea lor socială. În cadrul măsurii, se vor

cuantifica numărul de programe și servicii de asistență integrată destinate consumatorilor de droguri și

numărul de persoane (consumatori) admise în programele și serviciile de asistență.

Măsuri care vizează reducerea evaziunii fiscale și a altor forme ale criminalității economico-financiare

M1. Prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

Măsura are în vedere prevenirea și combaterea unuia dintre fenomenele generatoare de prejudicii

importante pentru bugetul de stat, și anume evaziunea fiscală. Pe lângă monitorizarea numărului

infracțiunilor sesizate, măsura va avea în vedere și numărul de acțiuni desfășurate la nivel local de către

structurile de investigare a criminalității economice, pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

M2. Prevenirea și combaterea contrabandei

Contrabanda este un fenomen aflat, atât în atenția Poliției Române și a Jandarmeriei Române, cât și a

Poliției de Frontieră Română, iar cele 3 instituții participă, potrivit competențelor legale, la raportarea și

monitorizarea acestei măsuri. Prevenirea și combaterea contrabandei se măsoară prin numărul acțiunilor

preventive desfășurate de aceste structuri și numărul de infracțiuni de contrabandă sesizate.

M3. Prevenirea și combaterea criminalității în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală

Infracțiunile din domeniul drepturilor de proprietate intelectuală țin de sfera economică și deci intră în

competența structurilor de investigare a criminalității economice. Măsura se monitorizează prin numărul

de acțiuni pentru prevenire și combatere și prin numărul de infracțiuni sesizate.

Măsuri care vizează reducerea abaterilor și infracțiunilor care generează risc rutier, feroviar și naval

M1. Prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere

33

În contextul în care numărul accidentelor rutiere grave și al deceselor din cauze rutiere crește de la un an

la altul, sunt necesare măsuri coordonate, concrete și bine țintite care să contribuie la creșterea nivelului

de siguranță rutieră. Sunt vizate în primul rând acțiuni inițiate la nivel central și desfășurate la nivel

național de combatere a principalelor cauze generatoare de accidente rutiere, pornind și de la concluziile

analizelor privind dinamica accidentelor de circulație.

M2. Prevenirea și combaterea abaterilor și infracțiunilor contra siguranței circulației pe căile ferate

Măsura acoperă atribuțiile Direcției de Poliție Transporturi - Serviciulde Transporturi Feroviare ale Poliției

Române referitoare la prevenirea și combaterea infracțiunilor îndreptate împotriva vieții, integrității și

sănătății persoanei, apărarea proprietății publice și private, precum și cu privire la interesele economice

ale statului în sistemul transporturilor feroviare, menținerea ordinii și liniștii publice pe trenurile de

călători și în stațiile de cale ferată. Sunt vizate acțiuni de prevenire a abaterilor și infracțiunilor de furt de

la infrastructura feroviară, de material rulant de la vagoane și de marfă din vagoane și monitorizarea

numărului de infracțiuni de furt de la infrastructura feroviară, de material rulant de la vagoane și de marfă

din vagoane sesizate.

M3. Prevenirea și combaterea abaterilor și infracțiunilor la regimul transportului naval

Măsura acoperă atribuțiile Direcției de Poliție Transporturi - Serviciul de Transporturi Navale al Poliției

Române pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor îndreptate împotriva vieții, integrității și sănătății

persoanei, apărarea proprietății publice și private, precum și a intereselor economice ale statului în

sistemul transporturilor navale. Sunt avute în vedere acțiuni de prevenire a abaterilor și infracțiunilor la

regimul transportului naval și numărul de infracțiuni la regimul transportului naval sesizate.

Măsuri care vizează protecția patrimoniului cultural național și a ecosistemelor naturale naționale

M1. Prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul protejării patrimoniului cultural național

Măsura are în vedere prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul protejării patrimoniului cultural

național, prevăzute de Legea nr. 182/2000, Legea nr. 422/2001 și de OG nr. 42/2000. În cadrul măsurii, se

vor monitoriza numărul de acțiuni pentru prevenirea infracțiunilor la regimul protejării patrimoniului

cultural național inițiate la nivel central și numărul infracțiunilor sesizate.

M2. Prevenirea și combaterea infracțiunilor silvice

Măsura, aflată în competența Poliției, a Jandarmeriei și a Poliției de Frontieră, privește asigurarea

protecției ecosistemului natural național (fondul forestier), prin derularea de acțiuni pentru prevenirea și

combaterea infracțiunilor silvice. Se vor monitoriza de asemenea numărul infracțiunilor sesizate, volumul

masei lemnoase confiscate, numărul de transporturi de materiale lemnoase verificate și numărul de

dosare penale instrumentate privind infracțiunile silvice.

M3. Prevenirea și combaterea infracțiunilor privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura

Măsura, pentru realizarea căreia contribuie Poliția, Jandarmeria și Poliția de Frontieră, are în vedere

activități de prevenire și combatere specifice, monitorizarea numărului de infracțiuni sesizate, a cantității

de pește confiscată și a numărului de dosare instrumentate privind fondul piscicol, pescuitul și

acvacultura.

Măsuri care vizează extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPR

M1. Participarea reprezentanților IGPR la misiuni și activități internaționale

34

MAI participă, prin intermediul Poliției Române, la o serie de activități și proiecte de cooperare în

domeniul polițienesc. O mai bună prevenire și combatere a infracțiunilor, în special cele transfrontaliere,

se poate obține numai dacă se face un transfer adecvat de tactici operative și cunoștințe de la structuri

similare sau dacă se ajunge la un mod de operare comun pentru probleme sau fenomene care afectează

mai multe state și impun intervenții coordonate ale autorităților.

Se vor urmări indicatori precum numărul de polițiști participanți la misiuni/operațiuni de menținere a

păcii, numărul de misiuni/operațiuni de menținere a păcii, numărul de polițiști experți naționali detașați

în cadrul instituțiilor și agențiilor internaționale și numărul de polițiști participanți la misiuni de suport

operativ.

Măsuri pentru asigurarea resursei umane specializate – formarea inițială și continuă a personalului IGPR

M1. Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă în cadrul Școlii de Agenți de Poliție ”Vasile

Lascăr”, Câmpina și a Școlii de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan”, Cluj -Napoca

Obiectivul celor două școli este pregătirea elevilor pentru a deveni polițiști capabili să exercite atribuții

privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice,

prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice. Așadar, școlile trebuie să

satisfacă cererea Poliției Române în termeni de resurse umane (agenți de poliție), la nivelul de pregătire

adecvat interesului și nevoilor acesteia, în calitate de beneficiar. Măsura are în vedere pregătirea unor

absolvenți care să fie apoi integrați cu ușurință în sistemul de ordine și siguranță publică și este

monitorizată prin indicatori precum numărul de serii de elevi pregătiți și numărul de agenți de poliție

absolvenți.

M2. Desfășurarea formării continue a polițiștilor în cadrul Centrului de Formare și Perfecționare a

Polițiștilor ”Nicolae Golescu”, Slatina și a Centrului Chinologic “dr. Aurel Greblea”, Sibiu

Cele două centre organizează și desfășoară activități cu caracter didactic de perfecționare a pregătirii

pentru profilele ordine publică, crimă organizată, cercetări penale, poliție judiciară, dispecerat etc. În

cadrul centrelor se desfășoară cursuri de carieră (cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă, la distanţă) şi sesiuni

de pregătire. Măsura este monitorizată prin indicatori precum număr de cursuri/programe formative

organizate și număr de absolvenți de programe formative.

Măsuri care vizează menținerea unui procent ridicat al intervențiilor cu timp de răspuns sub 10 minute la

apelurile SNUAU 112

M1. Asigurarea unor intervenții operative la apelurile primite în centrele operaționale ale structurilor

teritoriale ale MAI

SNUAU este serviciul telefonic destinat cetățenilor aflați într-o situație de urgență, ce asigură cooperarea

între agențiile specializate de intervenție ale Poliției Române, Serviciului de ambulanță, Pompierilor,

Serviciului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare și Jandarmeriei Române, care au obligația de a

asigura intervenția la urgențe. Măsura privește intevențiile Poliței Române, din perspectiva numărului

intervențiilor la care s-a ajuns sub 10 minute și a celor la care s-a ajuns peste 10 minute.

Măsuri care vizează reducerea incidentelor înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din

responsabilitatea Jandarmeriei Române

M1. Asigurarea pazei, protecției, supravegherii și intervenției

Măsura acoperă atribuția Jandarmeriei Române de a asigura paza obiectivelor de importanță deosebită

pentru apărarea țării, activitatea statului, economie, știință, cultură și artă, ale unor instituții din domeniul

https://ro.wikipedia.org/wiki/Serviciul_Mobil_de_Urgen%C8%9B%C4%83_Reanimare_%C8%99i_Descarcerare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jandarmeria_rom%C3%A2n%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Situa%C8%9Bie_de_urgen%C8%9B%C4%83

35

financiar bancar, a sediilor misiunilor diplomatice, ale unor agenții și reprezentanțe economice străine,

ale sediilor unor organizații internaționale, precum și a transporturilor valorilor deosebite sau speciale și

a conductelor magistrale de transport produse petroliere. Măsura se cuantifică prin numărul obiectivelor

asigurate cu pază, numărul obiectivelor monitorizate prin sisteme de alarmă aflate în responsabilitatea

Jandarmeriei, numărul contravențiilor constatate și numărul transporturilor pentru care s-a asigurat paza.

Măsuri care vizează reducerea numărului de fapte antisociale comise în segmentul stradal

M1. Desfășurarea de misiuni de menținere și asigurare a ordinii publice

La realizarea măsurii contribuie atât Poliția, cât și Jandarmeria, prin realizarea misiunilor de ordine publică

care presupun: constatarea faptelor antisociale, identificarea autorilor, identificarea persoanelor

vătămate, identificarea martorilor și predarea făptuitorilor organelor abilitate pentru continuarea

cercetărilor. Măsura are atât un caracter de prevenire, cât și unul de sancționare. Se monitorizează prin

numărul mediu zilnic de patrule prezente în mediul stradal, numărul mediu zilnic al efectivelor din cadrul

acestor patrule și prin numărul de misiuni de asigurare a ordinii publice.

Măsuri care vizează contribuția la menținerea amenințării teroriste la un nivel scăzut

M1. Prevenirea și combaterea terorismului

Măsura derivă din atribuțiile care îi revin MAI, ca parte a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a

Terorismului, care este un mecanism interinstituțional flexibil, coordonat de către Serviciul Român de

Informații și la nivelul căruia MAI are un rol extrem de important. Astfel, măsura vizează îmbunătățirea

capacității MAI de a răspunde informațiilor și alertelor primite prin intermediul Sistemului, dar și de a

contribui la acesta în baza propriei activități.

Prin această măsură se urmărește evidențierea rolului Jandarmeriei Române de derulare a unor activități

de prevenire și combatere a terorismului, în contextul în care aceste infracțiuni devin din ce în ce mai

complexe și trebuie abordate transfrontalier și integrat, prin cuantificarea numărului de exerciții de

intervenție executate la obiectivele și transporturile din responsabilitate.

Măsuri care vizează extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGJR

M1. Participarea reprezentanților IGJR la misiuni și activități internaționale

Activitatea desfășurată pe linia cooperării internaționale se concentrează în jurul deținerii calității de

membru a Asociației Forțelor de Jandarmerie și Poliție cu Statut Militar Europene și Mediteraneene (FIEP)

și a consolidării participării Jandarmeriei Române la misiuni și operațiuni internaționale, sub egida celor 4

mari actori din domeniul securității internaționale (UE, ONU, NATO și OSCE). Măsura se monitorizează

prin numărul de jandarmi participanți la misiuni/operațiuni de menținere a păcii, numărul de

misiuni/operațiuni de menținere a păcii și numărul de jandarmi detașați în cadrul instituțiilor și agențiilor

internaționale sau participanți la misiuni și activități internaționale, altele decât misiunile/operațiunile de

menținere a păcii.

Măsuri pentru asigurarea resursei umane specializate – formare inițială și continuă a personalului IGJR

M1. Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă în cadrul Școlii Militare de Subofițeri de

Jandarmi “Grigore Alexandru Ghica”, Drăgășani și a Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi, Fălticeni

Cele două școli sunt instituții de învățământ postliceale destinate formării inițiale și continue a

subofițerilor, iar IGJR stabilește profilul profesional al absolvenților și standardele ce trebuie respectate

în procesul de formare a personalului. Măsura are în vedere îmbunătățirea calității formării în cele două

36

școli, astfel ca reusursa umană instruită să răspundă cât mai bine nevoilor operaționale ale IGJR. Măsura

se cuantifică prin numărul de serii de elevi pregătiți și numărul de subofițeri de jandarmi absolvenți.

M2. Desfășurarea formării continue a jandarmilor în cadrul Școlii de Aplicație pentru ofițeri ”Mihai

Viteazul”, București, Centrului de Pregătire și Perfecționare Gheorghieni, Centrului de Pregătire și

Perfecționare Montan Sinaia și Centrului de Pregătire și Perfecționare Ochiuri

Şcoala de Aplicaţie și centrule de pregătire și perfecționare asigură pregătirea, perfecționarea și

specializarea jandarmilor, diferențiat pe domenii de activitate, prin organizarea de cursuri pentru

dezvoltarea carierei. Măsura se cuantifică prin numărul de absolvenți ai cursurilor acestor instituții și

numărul de cursuri/programe formative organizate.

Măsuri care vizează realizarea suportului decizional în activitatea de asigurare și restabilire a ordinii publice

M1. Desfășurarea de activități informativ-operative pentru identificarea, prevenirea și contracararea

amenințărilor, vulnerabilităților și a factorilor de risc care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice

Măsura are în vedere activitățile specifice derulate de DGPI în scopul identificării, prevenirii și

contracarării amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc ce pot duce la tulburarea gravă a ordinii

publice și se cuantifică prin numărul de produse informaționale diseminate beneficiarilor.

6. Finanţarea programului:

Programul 1.1. se finanţează exclusiv din bugetul de stat și FEN-uri. Bugetul alocat pentru anul 2019 este

de 6.977.945 mii lei, în creștere față de cel alocat pentru 2018, care a fost de 5.776.971 mii lei.

7. Managementul implementării programului:

Managerul de program (se va stabili după adoptarea metodologiilor de planificare strategică și bugetară

de către SGG și respectiv MFP).

Factori critici de succes/ condiții cheie:

- Prioritizarea problemelor care afectează un număr mare de cetățeni;

- Asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare derulării activității;

- Stabilitate organizațională și legislativă;

- Utilizarea fondurilor externe nerambursabile pentru acoperirea nevoilor de investiții și de formare a

personalului;

- Îmbunătăţirea pregătirii efectivelor instituţiilor;

- Consolidarea cadrului legislativ şi procedural;

- Adaptarea la noile tendințe de comunicare on-line și valorificarea oportunităților oferite;

- Cooperarea internațională.

Programul 1.2: Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare


Gestionarea frontierei de stat a României este una dintre atribuțiile principale ale MAI, contribuind împreună cu alte autorități la susținerea obiectivului fundamental al Uniunii Europene în domeniul justiției și afacerilor interne de a menține și dezvolta Uniunea ca o zonă de libertate, securitate și justiție, în care libera circulație a persoanelor este asigurată în conformitate cu măsurile adecvate privind controalele frontierelor externe, azilul, imigrația, prevenirea și combaterea criminalității. Astfel, autoritățile române

37

acționează pentru facilitarea liberei circulații a persoanelor, bunurilor și serviciilor ce tranzitează frontiera în mod legal, în respectul deplin al drepturilor și libertăților fundamentale.

Rolul de coordonator pentru implementarea Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2019-2022, precum și a altor documente strategice ulterioare în domeniu, îi revine MAI, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, și presupune cooperarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu, în vederea gestionării fenomenului migraţiei legale şi ilegale, prin promovarea dezvoltării canalelor de migrație legală și conștientizarea beneficiilor migrației controlate, prin îndeplinirea următoarelor obiective:

- consolidarea supravegherii legalității șederii și muncii străinilor pe teritoriul României; - aplicarea corespunzătoare a măsurilor de îndepărtare a străinilor aflați ilegal pe teritoriul

României; - dezvoltarea sistemului național de azil în scopul eficientizării și asigurării conformității cu

standardele legale naționale, europene și internaționale; - participarea activă a României la eforturile comunității internaționale și a statelor membre UE la

procesul de relocare extra UE și integrarea socială a cetățenilor statelor terțe; - asigurarea resurselor și a altor activități suport necesare implementării politicilor în domeniul

migrației, azilului și integrării străinilor.

În contextul asigurării unui management integrat al frontierelor, așa cum este asumat prin Strategia națională de management integrat al frontierei de stat a României 2018-2020, cele două paliere, respectiv frontierele și migrația și respectiv azilul și integrarea, sunt intrinsec legate și contribuie la realizarea acelorași obiective din domeniul mai larg al securității la frontiere. De aceea, programul bugetar reunește cele două structuri-cheie ale MAI în domeniu, IGPF și IGI, și cuprinde măsuri care vizează activitățile de prevenire și combatere a infracțiunilor privind frontiera de stat, a trecerii frauduloase a frontierei, de depistare a imigranților ilegali, de procesare a cererilor de azil în mod eficient conform standardelor naționale și internaționale aplicabile și integrare socială a cetățenilor statelor terțe. Programul cuprinde și măsuri care acoperă îmbunătățirea pregătirii personalului IGPF, fie prin cursuri interne, fie prin participarea la misiuni sau acțiuni internaționale.

În acest domeniu, contextul internațional este foarte important, pentru că determină fluxuri migratorii și producerea unor evenimente care pun presiune asupra frontierelor țării și ale UE, a căror anticipare cu cea mai mare acuratețe este esențială pentru pregătirea celor mai potrivite și eficiente reacții.

Instituții implicate: Poliția de Frontieră Română, Inspectoratul General pentru Imigrări.


P 1.2. se fundamentează în baza priorităţilor stabilite prin:

- Programul de Guvernare 2018-2020, Capitolul Afaceri Interne;

- Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020;

- Strategia Națională privind Imigrația pentru perioada 2019-2022;

- Strategia națională de management integrat al frontierei de stat a României 2018-2020;

- Ciclul de Politici UE 2018-2021;

- Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019;

- Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021.


Programul 1.2. vizează ca până în 2022 să atingă următoarele rezultate:

- Gestionarea procesului de trecere a frontierei de stat;

38

- Menținerea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPF;

- Asigurarea resursei umane specializate - formare profesională inițială și continuă a personalului IGPF;

- Reducerea numărului de resortisanți ai statelor terțe care locuiesc/muncesc fără forme legale pe teritoriul României;

- Implementarea politicilor în domeniul protecției internaționale și integrării străinilor;

- Admisia și șederea legală pe teritoriul României a resortisanților țărilor terțe.



Indicatorii de rezultat ai programului (outcome) Valoare de

referință (2018) Țintă 2022 Observaţii

Număr de dosare penale privind trecerea frauduloasă a frontierei soluționate

1.073 850 Sursa: IGPF

Număr de dosare penale privind traficul de migranți soluționate

150 100 Sursa: IGPF

Număr de persoane trimise în judecată pentru trecerea frauduloasă a frontierei

180 200 Sursa: IGPF

Număr de persoane trimise în judecată pentru trafic de migranți

87 100 Sursa: IGPF

Număr de persoane cărora nu li s-a permis intrarea în țară

7.388 7.000 Sursa: IGPF

Număr de persoane cărora nu li s-a permis ieșirea din țară 5.220 5.000 Sursa: IGPF

Număr de poliţişti de frontieră participanţi la misiuni/operațiuni de menținere a păcii, detașați în cadrul instituțiilor și agențiilor internaționale, activități și operațiuni comune Frontex și la alte misiuni și activități internaționale

1.462 1.686 Sursa: IGPF

Număr de misiuni/operațiuni de menținere a păcii și sub egida Frontex 16 23 Sursa: IGPF

Ponderea agenților poliției de frontieră absolvenți ai Școlii ”Avram Iancu”,Oradea raportat la numărul celor încadrați

5,36% 4,70% Sursa: IGPF

Ponderea cursanților din centrelor proprii ale IGPF raportat la numărul total de polițiști de frontieră

16,15% 15,08% Sursa: IGPF

Număr de resortisanți state terțe depistați în situații ilegale

2.716 435 Sursa: IGI

Număr de beneficiari ai unei forme de protecție înscriși în programele de integrare

1.146 4.500 Sursa: IGI

Timp mediu pentru avizarea cererilor de viză 15 zile 15 zile Sursa: IGI

39

5. Măsuri:



Măsuri care vizează gestionarea procesului de trecere a frontierei de stat

M1. Supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat

Măsura acoperă una dintre atribuțiile cheie ale Poliției de Frontieră Române, anume realizarea controlului

documentelor pentru trecerea frontierei de stat în punctele de trecere deschise traficului internațional,

la intrarea în și la ieșirea din zonele libere, în punctele de mic trafic și treceri simplificate sau în alte locuri,

potrivit legii. Operativitatea cu care se desfășoară controalele specifice depinde în bună măsură și de

infrastructura existentă și de dotările cu echipamente și mijloace performante.

Pentru monitorizarea implementării măsurii, se cuantifică valorile traficului de călători și mijloace de

transport prin punctele de trecere a frontierei, numărul persoanelor depistate în trecere/tentativă de

trecere ilegală a frontierei de stat și numărul de contravenții sesizate.

M2. Combaterea trecerii frauduloase a frontierei

Succesul implementării măsurii este cuantificat prin numărul infracțiunilor privind trecerea frauduloasă a

frontierei constatate/sesizate și numărul de dosare penale privind trecerea frauduloasă a frontierei

instrumentate, cu precizarea importantă că dimensiunea fenomenului este foarte dificil de previzionat,

fiind influențat de foarte mulți factori.

M3. Combaterea traficului de migranți

În raport cu afluxul de migranți care s-a manifestat pe teritoriul statelor europene, numărul migranților

depistați la frontierele României este în creștere an de an. Măsura de combatere a traficului de migranți

are în vedere sesizarea infracțiunilor și instrumentarea dosarelor penale privind traficul de migranți.

Măsuri care vizează menținerea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPF

M1. Participarea reprezentanților PFR la misiuni și activități internaționale (exclusiv cele sub egida

FRONTEX)

Poliția de Frontieră Română organizează și realizează cooperarea, în domeniile specifice de activitate, cu

organele similare ale statelor vecine, ale altor state sau comunități de state, conform înțelegerilor bi sau

multilaterale la care România este parte. Gradul de realizare a măsurii propuse se cuantifică prin numărul

de polițiști de frontieră participanți la misiuni/operațiuni de menținere a păcii și numărul de

misiuni/operațiuni de menținere a păcii.

M2. Detașarea de personal în cadrul instituțiilor şi agențiilor internaționale

Măsura are în vedere numărul de polițiști de frontieră detașați în cadrul instituțiilor și agențiilor

internaționale, ca o modalitate de asigurare a creșterii nivelului de pregătire profesională și de transfer

de cunoștințe și practici.

M3. Participarea reprezentanților PFR la activități și operațiuni comune sub egida FRONTEX

Măsura privește participarea Poliției de Frontieră Română cu polițiști de frontieră și cu echipamente

tehnice în operațiunile comune organizate de către Agenția FRONTEX, pentru securizarea frontierelor

40

externe ale Uniunii Europene, atât pe teritoriul României, cât și în alte state. Se cuantifică prin numărul

de operațiuni și numărul de polițiști participanți la activitățile și operațiunile sub egida FRONTEX.

M4. Participarea reprezentanților PFR la alte misiuni și activităţi internaționale

Prin această măsură, se urmărește evidențierea activității PFR în domeniul cooperării internaționale, prin

alte pârghii instituționale decât cele ale FRONTEX.

M5. Participarea reprezentanților IGAv la acțiuni internaționale sub egida FRONTEX

Măsura cuantifică eforturile IGAv din zona de acțiuni internaționale desfășurate sub egida FRONTEX, mai

precis misiunile de zbor și orele de zbor efectuate și numărul cadrelor militare participante la acțiunile din

cadrul FRONTEX.

Măsuri care vizează asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului IGPF

M1. Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă a agenților de poliție de frontieră la Școala de

pregătire a agenților poliției de frontieră ”Avram Iancu”, Oradea

Școala ”Avram Iancu”, Oradea are ca obiective formarea de agenți de poliție de frontieră, pe baza

unităților de competență stabilite în standardul ocupațional pentru treapta de bază a carierei polițistului

de frontieră, dar și formarea profesională continuă a agenților poliției de frontieră prin cursuri de carieră.

De asemenea, acoperă și cursurile de inițiere în carieră a viitorilor agenți de poliție de frontieră proveniți

din sursă externă. Măsura are în vedere numărul de serii de elevi pregătiți și numărul de absolvenți agenți

de poliție de frontieră.

M2. Desfășurarea formării continue a polițiștilor de frontieră în cadrul Centrelor de Pregătire ale Poliției

de Frontieră din Iași, Drobeta Turnu Severin și Agigea

Centrele de pregătire acoperă formarea continuă a agenților poliției de frontieră. Se cuantifică numărul

de cursuri/programe formative organizate și numărul de absolvenți ai acestor cursuri/programe

formative.

Măsuri care vizează reducerea numărului de resortisanți ai statelor terțe care locuiesc/muncesc fără forme

legale pe teritoriul României

M1. Prevenirea și combaterea șederii ilegale și a muncii nedeclarate a resortisanților statelor terțe

Măsura acoperă atribuțiile IGI privind acordarea avizului de angajare/detașare în vederea obținerii unui

drept de ședere în scop de muncă, controlul legalității șederii și angajării străinilor, îndepărtarea străinilor

de pe teritoriul României.

Măsura se cuantifică prin numărul de acțiuni/controale/verificări pentru combaterea șederii ilegale și a

muncii nedeclarate desfășurate, numărul de resortisanți state terțe depistați cu ședere ilegală și/sau fără

forme de muncă legale, numărul deciziilor de returnare emise și numărul de străini îndepărtați sub

escortă.

Măsuri care vizează implementarea politicilor în domeniul protecției internaționale și integrării străinilor

M1. Acordarea de asistență pentru solicitanții de azil și beneficiarii unei forme de protecție internațională

Măsura acoperă atribuțiile IGI privind soluționarea cererilor de azil, acordarea de asistență solicitanților

de azil și integrarea străinilor în societatea românească.

41

Măsura se cuantifică prin numărul de cereri de azil înregistrate și numărul solicitanților de azil care

beneficiază de cazare, ajutor financiar și/sau asistență medicală. De asemenea, se monitorizează și

numărul sesiunilor de consiliere acordate acestora, precum și numărul de sesiuni de orientare culturală.

Măsuri care vizează admisia și șederea legală pe teritoriul României a resortisanților țărilor terțe

M1. Avizarea cererilor de viză și acordarea/prelungirea dreptului de ședere al resortisanților statelor terțe

în România

Măsura acoperă atribuțiile IGI privind avizarea cererilor de viză a străinilor și acordarea/prelungirea

dreptului de ședere în România.

Măsura se cuantifică prin numărul cererilor de viză primite spre avizare, numărul de avize acordate și

numărul cererilor pentru acordarea/prelungirea dreptului de ședere înregistrate.


Programul 1.2. se finanţează exclusiv din bugetul de stat și FEN-uri. Bugetul alocat pentru anul 2019 este de 1.426.188 mii lei, în creștere față de cel alocat pentru 2018, care a fost de 1.172.407 mii lei.


Managerul de program (se va stabili după adoptarea metodologiilor de planificare strategică și bugetară de către SGG și respectiv MFP)

Factori critici de succes / condiții cheie:

- Dezvoltarea managementului resurselor umane, a competențelor profesionale și a pregătirii personalului IGPF și IGI;

- Asigurarea resurselor materiale și logistice;

- Consolidarea cooperării internaționale dintre autoritățile cu competențe în acest sens, atât pe plan național, cât și european.

42

Obiectivul Strategic 2: Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore

DSU din cadrul MAI, prin DGMUM și IGSU, asigură cadrul legal coerent, resursele şi capacităţile operaţionale pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, acordarea asistenței medicale de urgență și prim-ajutor calificat, precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă. ANRSPS contribuie la acest obiectiv prin atribuțiile pe care le are, atât în domeniul rezervelor de stat (administrează stocurile de produse rezerve de stat, distribuie ajutoare umanitare), cât și în domeniul problemelor speciale (pregătirea populației, economiei și teritoriului pentru apărare). Situațiile în care structurile implicate acționează sunt reunite sub conceptul mai amplu de “eveniment major”.

Obiectivul este susținut de un singur program, “Protecție civilă și sprijin acordat comunității”, care reunește 2 rezultate și 6 măsuri.

Figura de mai jos surprinde relația dintre obiectiv, program(e) și măsuri.

Obiectivul 2 include un program și 6 măsuri ce corespund rezultatelor așteptate:


Obiectivul Strategic 2. Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore

Programul 2.1. Protecție civilă și sprijin acordat comunității

Măsuri Programul 2.1. M2.1.1.1. Prevenirea riscurilor asociate situațiilor de urgență și dezastrelor și îmbunătățirea eficacității

intervenției M2.1.1.2. Acordarea de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență

M2.1.1.3. Pregătirea populației, economiei și a teritoriului pentru apărare și asigurarea rezervelor de stat M2.1.2.1. Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă în cadrul Școlii de Subofițeri Pompieri și

Protecție Civilă ”Pavel Zăgănescu”, Boldești M2.1.2.2. Desfășurarea formării continue a pompierilor în cadrul Centrului Național de Perfecționare a

Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență Ciolpani și a centrelor de pregătire/antrenament

M2.1.2.3. Pregătirea reprezentanților instituțiilor prefectului și a personalului cu funcții de conducere și atribuții în domeniul situațiilor de urgență din administrația publică locală, servicii

descentralizate și deconcentrate


Impacturi Gradul de încredere a populației în IGSU (pompieri)/structurile MAI cu atribuții în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență- Țintă 2022: 86%

Rezultate

(2.1.1) Asigurarea protecției populației și diminuarea efectelor asociate situațiilor de urgență și dezastrelor

(2.1.2) Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului propriu și a personalului cu atribuții în situații de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate

43

Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și obținerea rezultatelor și a impacturilor pentru perioada 2019-2022 sunt de 12.534.876 mii Lei.


Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic Total (mii

RON)

Total valoare/an (mii RON)

2019 2020 2021 2022

P 2.1 Protecție civilă și sprijin acordat

comunității 12.534.876 3.885.447 3.038.846 2.752.531 2.858.052

Total OS 2 12.534.876 3.885.447 3.038.846 2.752.531 2.858.052

Programul 2.1: Protecție civilă și sprijin acordat comunității


MAI, prin DSU și ANRSPS, este actorul principal în Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, realizând managementul permanent al activităților de prevenire, pregătire și răspuns în situații de urgență, în domeniul protecției civile și al apărării împotriva incendiilor.

Suplimentar, DSU cu sprijinul DGMO, este instituția responsabilă de ”consolidarea mecanismului național pentru implementarea conceptului de reziliență în situații de criză”. Astfel, DSU prin DGMUM și IGSU, asigură coordonarea eforturilor naționale pentru realizarea a două dintre cerințele de reziliență formulate de NATO (Cerința nr.3 – Capacitatea de gestionare a mișcărilor necontrolate ale populației și Cerința nr.5 – Capacitatea de gestionare a victimelor multiple). De asemenea, MAI prin DGMO asigură sprijin Secretariatului General al Guvernului, în vederea implementării Cerinței nr. 1 – Asigurarea continuității guvernării și a serviciilor guvernamentale critice, iar prin ANRSPS asigură sprijin Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în implementarea Cerinței nr. 4 – Reziliența resurselor de apă și de hrană. Privind această ultimă cerință, se preconizează constituirea unui grup ad-hoc multinațional pentru realizarea prioritizării optime a resurselor de apă și hrană în raport cu cerințele civile și militare, la care participă DSU și ANRSPS în strânsă colaborare cu MADR, cu impact în pregătirea economiei naționale pentru apărare.

Finanțarea adecvată a domeniului prevenirii și intervenției în situații de urgență trebuie să aibă în vedere crearea unor capabilități esențiale de prevenire, protecție, limitare/reducere a impactului, rapiditatea răspunsului, creșterea calității resurselor umane, modernizarea procedurilor de intervenție și o mai bună coordonare cu toate instituțiile responsabile.

Instituții direct implicate: Departamentul pentru Situații de Urgență prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, cu sprijinul Direcției Generale Management Urgențe Medicale, Inspectoratului General de Aviație a MAI și Direcției Generale Management Operațional22.


P 2.1. se fundamentează în baza priorităţilor stabilite prin:

- Programul de Guvernare 2018-2020, Capitolul Afaceri Interne; - Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020; - Strategia de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pentru

perioada 2016- 2025;

22 Din perspectiva programării bugetare, DGMUM, IGAv și DGMO se regăsesc la programul bugetar 3.2. “Capacitate administrativă și sprijin operațional”.

44

- Ciclul de Politici UE 2018-2021; - Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019; - Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021.


Programul 2.1. vizează ca până în 2022 să atingă următoarele rezultate:

- Asigurarea protecției populației și diminuarea efectelor asociate situațiilor de urgență și dezastrelor; - Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului propriu și a

personalului cu atribuții în situații de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate.




Valoarea de referință (2018)

Ținta 2022 Observaţii

Timpul mediu de răspuns 13’50” 13’35”

Sursa: IGSU

Media intervalelor de timp cuprinse între momentul primirii apelului de urgență și sosirea primului echipaj la locul intervenţiei, conform prevederilor Anexei nr. 8 la OIG nr.1146/IG/2008 pentru aprobarea Dispozițiilor tehnice de elaborare a documentelor de pregătire, organizare, conducere, desfășurare, evidență, analiză, evaluare și raportare a acțiunilor de intervenție ale serviciilor profesioniste pentru situații de urgență.

Număr de mesaje trimise prin RO-Alert

4

500

Sursa: IGSU

Ponderea subofițerilor și maiștrilor militari absolvenți ai Școlii de Subofițeri Pompieri și Protecție Civilă “Pavel Zăgănescu”, Boldești, raportat la numărul total al posturilor vacante

26% 46% Sursa: IGSU

Ponderea personalului propriu și a

celui cu atribuții în situații de

urgență din administrația publică

care a urmat cursuri de pregătire

81,23% 82% Sursa: IGSU

5. Măsuri:


45


Măsuri care vizează asigurarea protecției populației și diminuarea efectelor asociate situațiilor de urgență și dezastrelor

M1. Prevenirea riscurilor asociate situațiilor de urgență și dezastrelor și îmbunătățirea eficacității intervenției

Intervenția în situații de urgență reprezintă activitatea principală a DSU prin IGSU. Intervenția se realizează în conformitate cu procedurile operaționale și cu resursele tehnice existente, în baza scenariilor de risc prevăzute. Succesul măsurii se bazează în principal pe numărul acțiunilor de informare derulate în cadrul campaniilor de prevenire a situațiilor de urgență, pe numărul de intervenții efectuate, pe numărul de persoane salvate în situații de urgență și pe numărul de mijloace tehnice pentru toate tipurile de risc achiziționate.

M2. Acordarea de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență

- Acțiunea de acordare a primului ajutor calificat și asistență medicală de urgență este coordonată integrat de DSU prin IGSU și DGMUM, în colaborare cu Ministerul Sănătății. Măsura vizează asigurarea capabilităților necesare pentru îndeplinirea criteriilor operaționale de răspuns în mediul urban și rural a structurilor SMURD și a serviciilor de ambulanță, precum și dezvoltarea unităților și compartimentelor de primiri urgență, astfel încât cetățenii să beneficieze de un serviciu public de urgență operativ și eficient.

- Totodată, este vizată creșterea capacității de comunicare a datelor în asistența medicală de urgență prespitalicească, prin cooperarea cu Ministerul Sănătății și STS în vederea extinderiii sistemului de medicină prespitalicească.

- Se monitorizează numărul de ambulanțe achiziționate pentru SAJ și SMURD, numărul de UPU extinse eși modernizate, numărul de centre de recepție date conectate la sistemul de telemedicină și numărul de acte normative referitoare la asistența medicală de urgență, revizuite și actualizate.

M3. Pregătirea populației, economiei și a teritoriului pentru apărare și asigurarea rezervelor de stat

La realizarea măsurii își aduc aportul ANRSPS și DGMO, care organizează exerciții și antrenamente de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și a teritoriului pentru apărare și pentru verificarea rezervelor de stat, conform planului anual aprobat de către Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în conformitate cu prevederile legale.

Totodată, măsura acoperă activitatea ANRSPS privind administratrea stocurilor rezervă de stat, în baza unor programe specifice de împrospătare, constituire, reîntregire și valorificare, aprobate în condițiile legii prin măsurarea gradului de constituire a stocurilor de produse rezervă de stat și mobilizare la finalul anului.

Măsuri care vizează asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului propriu și a personalului cu atribuții în situații de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate

M1. Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă în cadrul Școlii de Subofițeri Pompieri și Protecție Civilă ”Pavel Zăgănescu” , Boldești

Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă ”Pavel Zăgănescu”, Boldești asigură formarea inițială și continuă a personalului IGSU. Măsura se cuantifică prin numărul de serii de elevi pregătiți și numărul de absolvenți subofițeri și maiștri militari.

M2. Desfășurarea formării continue a pompierilor în cadrul Centrului Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență Ciolpani și a centrelor de pregătire/antrenament

Măsura vizează formarea continuă a personalului, mai ales prin realizarea de aplicații comune organizate cu concursul mai multor instituții componente ale SNMSU cu scopul îmbunătățirii eficacității intervențiilor de urgență. Măsura se cuantifică prin numărul de cursuri/programe formative organizate și numărul de absolvenți al acestora.

46

M3. Pregătirea reprezentanților instituțiilor prefectului și a personalului cu funcții de conducere și atribuții în domeniul situațiilor de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate

Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă a reprezentanţilor instituţiilor prefectului şi a personalului cu funcţii de conducere şi atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă din administraţia publică locală şi din servicii descentralizate şi deconcentrate se realizează de către IGSU. Măsura se cuantifică prin numărul de cursuri/programe formative organizate și numărul de absolvenți.


Programul 2.1. se finanţează exclusiv din bugetul de stat și FEN-uri. Bugetul alocat pentru anul 2019 este de 3.885.447 mii lei, în creștere față de cel alocat pentru 2018, care a fost de 2.278.739 mii lei.


Managerul de program: (Se va stabili după adoptarea metodologiilor de planificare strategică și bugetară de către SGG și respectiv MFP);

Factori critici de succes / condiții cheie:

- Finanțarea și din surse extra-bugetare nerambursabile;

- Creșterea rolului României de furnizor de asistență internațională în cazul producerii unor situații de urgență la nivel internațional (UE, NATO, ONU, bilateral și regional);

- Accesul la tehnologie de ultimă generație;

- Accesul la standardele, procedurile și bunele practici existente la nivelul structurilor similare din alte state europene;

- Crearea și funcționarea unor mecanisme regionale care să sprijine reducerea riscului la dezastre;

- Consolidarea parteneriatului cu societatea civilă;

- Eficientizarea cadrului legislativ;

- Asigurarea integrată a coordonării operaţionale a capabilităţilor implicate în acţiunile de intervenţie operativă pentru toate tipurile de risc;

- Înfiinţarea unor noi capabilităţi de intervenţie, perfecţionarea procedurilor operative şi dotarea cu mijloace tehnice performante;

- Consolidarea sistemului de pregătire şi prevenire în corelare cu lecţiile învăţate la nivel naţional şi internaţional.

47

Obiectivul Strategic 3: Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI

Obiectivul urmărește pe de o parte, obținerea unei eficiențe sporite a serviciilor oferite cetățenilor de MAI, iar pe de altă parte, coordonarea și acordarea de sprijin administrativ, logistic, financiar, TIC, juridic etc. pentru consolidarea capacității structurilor operative.

Obiectivul este susținut de 2 programe – ”Servicii pentru cetățeni și persoane juridice” și ”Capacitate administrativă și sprijin operațional” și de un total de 26 de măsuri, ce corespund rezultatelor așteptate.

Primul program, ”Servicii pentru cetățeni și persoane juridice” cuprinde 4 rezultate care reflectă activitatea structurilor MAI ce au ca rol principal furnizarea de servicii/bunuri către cetățeni – eliberarea de cărți de identitate și acte de stare civilă, pașapoarte simple electronice, permise de conducere, certificate de înmatriculare a vehiculelor, plăci cu numere de înmatriculare, etc.

Cel de-al doilea program, ”Capacitate administrativă și sprijin operațional”, cuprinde 12 rezultate care reflectă activitatea structurilor din cadrul Aparatului Central și o parte dintre structurile subordonate respectiv DGA, APAIC, ISOP, CNSIS, Casa de Pensii, Clubul Dinamo și Centru de Psihosociologie al MAI.

Programul include și activitatea IGAv și DGPI, din motive ce țin de transversalitatea atribuțiilor sale.

Figura de mai jos surprinde relația dintre obiectiv, program(e) și măsuri:


Obiectivul Strategic 3. Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI

Programul 3.1. Servicii pentru cetățeni și

persoane juridice

Programul 3.2. Capacitate administrativă și sprijin operațional

Măsuri Programul 3.1. M3.1.1.1. Eliberarea

documentelor din competența DEPABD

M3.1.2.1. Eliberarea documentelor din competența

DGP M3.1.3.1. Emiterea permiselor de conducere și a documentelor de

înmatriculare a vehiculelor M3.1.4.1 Preluarea arhivelor de la

terți M3.1.5.1. Eliberarea

documentelor din competența Arhivelor Naționale

Măsuri Programul 3.2. M3.2.1.1. Respectarea prevederilor legale referitoare la promovarea

proiectelor de documente de politici publice M3.2.1.2. Respectarea prevederilor legale referitoare la promovarea

proiectelor de acte normative M3.2.2.1. Îmbunătățirea eficienței și eficacității actului de control la

nivelul MAI M3.2.2.2. Îmbunătățirea eficienței și eficacității auditului public intern la

nivelul MAI M3.2.3.1. Eficientizarea procesului de planificare, conducere și coordonare necesar răspunsului integrat în cazul apariției situațiilor speciale și de criză

M3.2.4.1. Gestionarea fondurilor alocate pentru a crea premisele desfășurării în condiții optime a activității structurilor ministerului

M3.2.4.2. Efectuarea plății drepturilor de pensie și a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor Legii nr. 223/2015

M3.2.4.3. Gestionarea resurselor logistice necesare bunei funcționări a structurilor ministerului

M3.2.4.4. Implementare a de servicii electronice și asigurarea mentenanței infrastructurii existente

M3.2.4.5. Gestionarea resurselor umane necesare bunei funcționări a structurilor ministerului

M3.2.4.6. Instruirea personalului MAI pentru dobândirea de expertiză în domenii specifice

48

M3.2.5.1. Asigurarea de sprijin aerian pentru restabilirea ordinii publice, supravegherea frontierei și intervenții în situații de urgență

M3.2.6.1. Accesarea de fonduri externe nerambursabile M3.2.7.1. Prevenirea și combaterea corupției la nivelul MAI

M.3.2.8.1. Asigurarea unui climat de cunoaștere și respectare a normelor privind protecția informațiilor clasificate în rândul cadrelor MAI

M3.2.9.1. Informarea cu operativitate a mass-mediei și cetățenilor M3.2.10.1. Formarea de specialiști cu pregătire universitară pentru

structurile MAI M3.2.10.2. Adaptarea programelor de formare în corelare cu evoluția

fenomenelor din domeniul ordinii și siguranței publice M3.2.11.1. Asigurarea suportului metodologic instituțiilor prefectului

M3.2.12.1. Asigurarea participării la Consiliile JAI, la misiuni de evaluare Schengen și la activități de cooperare internațională derulate în cadru bi și

multilateral M3.2.12.2. Dezvoltarea relațiilor de cooperare la nivel internațional în

scopul realizării schimbului de date și informații cu privire la procesul de identificare și protecție a infrastructurilor critice naționale/europene

M3.2.12.3. Asigurarea participării personalului MAI la activități sportive internaționale


Impacturi

Satisfacția beneficiarilor legată de absolvenții școlilor MAI - Țintă 2022: 70% dintre angajatori sunt mulțumiți și foarte mulțumiți

Alocarea bugetară totală gestionată de către MAI (modificări procentuale față de anul anterior) - Țintă 2022: + 10%

Rezultate

(3.1.1) Gestionarea procesului de eliberare a documentelor din competența DEPABD

(3.1.2) Gestionarea procesului de furnizare a serviciilor publice din competența DGP

(3.1.3) Gestionarea procesului de emitere a documentelor și a plăcilor cu numere de înmatriculare din competența DRPCIV

(3.1.4) Gestionarea activității AN

(3.2.1) Asigurarea respectării prevederilor legale în procesul de elaborare și promovare a documentelor de politici publice/acte normative

(3.2.2) Dezvoltarea capacității de control și audit la nivelul MAI

(3.2.3) Consolidarea capacității manageriale pentru gestionarea situațiilor speciale și de criză

(3.2.4) Asigurarea managementului resurselor financiare, logistice, TIC și umane

(3.2.5) Gestionarea acțiunilor/intervențiilor cu sprijin aerian

(3.2.6) Eficientizarea procesului de atragere a fondurilor nerambursabile

(3.2.7) Consolidarea mediului de integritate la nivelul MAI

(3.2.8) Dezvoltarea culturii de securitate la nivelul MAI

(3.2.9) Eficientizarea comunicării publice a MAI cu privire la activitățile derulate de structurile MAI

(3.2.10) Creșterea calității actului educațional al Academiei de Poliție și Institutului de Studii pentru Ordine Publică

(3.2.11) Asigurarea coordonării unitare a activității instituțiilor prefectului

(3.2.12)Creșterea vizibilității MAI la nivel european și internațional

Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și îndeplinirea obiectivelor și a impacturilor pentru perioada 2019-2022 sunt de 26.828.831 mii lei.

49

Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și îndeplinirea obiectivelor și a impacturilor pentru perioada 2019-2022 sunt de 26.828.831 mii lei.


Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic Total (RON) Total valoare/an (RON)

2019 2020 2021 2022

P 3.1 Servicii pentru cetățeni și persoane

juridice 2.664.096 831.684 613.248 597.512 621.652

P 3.2 Capacitate administrativă și sprijin

operațional 24.164.735 5.978.644 7.029.729 5.606.363 5.549.999

Total OS 3 26.828.831 6.810.328 7.642.977 6.203.875 6.171.651

Programul 3.1: Servicii pentru cetățeni și persoane juridice


Programul înglobează toate acele structuri ale MAI a căror principală activitate este reprezentată de furnizarea de documente și de servicii adiacente în principal cetățenilor, dar și agenților economici. Aceste structuri au relații directe cu cetățenii și se preocupă permanent ca serviciile oferite să fie eficiente, bazate pe sisteme de comunicații electronice și sisteme online, cu atât mai mult cu cât una dintre direcțiile către care se îndreaptă întreaga administrație publică este cea a guvernării electronice. Totuși, indicatorii de tipul folosirii instrumentelor online nu pot fi integrați și aplicați cu ușurință, dat fiind că rolul MAI, prin direcțiile sale de specialitate, este de coordonare și de urmărire a modului de implementare unitară a reglementărilor în vigoare de către serviciile publice comunitare.

Instituții implicate: Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Direcția Generală de Pașapoarte, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, Arhivele Naționale, cu sprijinul Direcției Generale pentru Comunicații și Tehnologia Informației23.


Programul 3.1 se fundamentează în baza priorităţilor stabilite prin:

- Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020; - Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020; - Strategia Arhivelor Naționale 2015-2021; - Strategia MAI în domeniul TIC pentru perioada 2015-2020; - Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021.


Programul 3.1 urmărește să atingă următoarele rezultate: - Gestionarea procesului de eliberare a documentelor din competența DEPABD; - Gestionarea procesului de furnizare a serviciilor publice din competența DGP; - Gestionarea procesului de emitere a documentelor și a plăcilor cu numere de înmatriculare din

competența DRPCIV; - Gestionarea activității AN.

23 Din perspectiva programării bugetare, DGCTI se regăsește la programul 3.2. “Capacitate administrativă și sprijin operațional”

50




Val. de referință (2018)

Ținta 2022 Observaţii

Timpul mediu de soluționare a cererilor de eliberare a actelor de identitate

20 zile 20 zile

Sursa: DEPABD

Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (8) din O.U.G. nr. 97/2005, republicată cu modificările şi completările ulterioare, termenul de soluţionare a cererilor pentru eliberarea unui act de identitate este de până la 30 de zile, acesta putând fi prelungit cu cel mult 15 zile de către şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor.

Timpul mediu de soluționare a cererilor de eliberare a certificatelor de stare civilă

17 zile 10 zile Sursa: DEPABD

Ponderea pașapoartelor simple electronice emise înaintea expirării termenului legal

100% 100% Sursa: DGP

Timpul mediu de emitere a permisului de conducere

2 ore 2 ore Sursa: DRPCIV

Timpul mediu de emitere a certificatului de înmatriculare


Timpul mediu de confecționare a plăcilor cu numere de înmatriculare


Timpul mediu de așteptare la ghișeele s.p.c.r.p.c.i.v

10 minute 10 minute Sursa: DRPCIV

Proporția între numărul de cereri, autorizații de funcționare, nomenclatoare și lucrări de selecționare rezolvate/avizate și cele primite

89,40% 87% Sursa: AN

5. Măsuri


51


Măsuri care vizează gestionarea procesului de eliberare a documentelor din competența DEPABD

M1. Eliberarea documentelor din competența DEPABD

Măsura privește activitatea privind eliberarea cărților de identitate și a certificatelor de stare civilă, din perspectiva numărului de astfel de documente eliberate, la care contribuie și structurile din subordinea sa/serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor (s.p.c.e.p) aflate în coordonare metodologică.

Măsuri care vizează gestionarea procesului de furnizare a serviciilor publice din competența DGP

M1. Eliberarea documentelor din competența DGP

Măsura se referă și la atribuția de coordonare a activității serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și a altor documente în vederea aplicării unitare a prevederilor legale în materie. Direcția spre care se tinde este aceea de simplificare a procedurilor și de introducere de modalități prin care cetățenii să aibă acces electronic la serviciile solicitate și să se reducă la minim deplasările la ghișee sau timpul de așteptare.

Succesul măsurii se verifică prin numărul de pașapoarte simple electronice emise, expediate prin curier, prin numărul de furnizări de date din RNEPS, numărul de adeverințe privind exercitarea dreptului la liberă circulație și prin numărul de adeverințe scutire taxe vamale.

Măsuri care vizează gestionarea procesului de emitere a documentelor și a plăcilor cu numere de înmatriculare din competența DRPCIV

M1. Emiterea permiselor de conducere și a documentelor de înmatriculare a vehiculelor

Măsura acoperă atribuțiile DRPCIV care derivă din obiectivul de îmbunătățire a calității serviciului public, diminuarea timpilor de emitere a documentelor specifice și asigurarea aplicării unitare a cadrului normativ existent. Se referă la activitățile de bază ale DRPCIV, anume emiterea permiselor de conducere, certificatelor de înmatriculare a vehiculelor, precum și confecționarea plăcilor cu numere de înmatriculare, pe fondul unei creșteri constante a cererilor din partea cetățenilor pentru aceste categorii de servicii. Se referă de asemenea și la numărul persoanelor examinate în vederea eliberării permisului de conducere și numărul de documente livrate la domiciliul/sediul solicitantului prin intermediul serviciilor poștale.

Măsuri care vizează gestionarea activității AN

M1. Preluarea arhivelor de la terți

Măsura se referă la atribuțiile Arhivelor Naționale de gestionare a fondurilor și colecțiilor din depozitele proprii, constituite din depuneri succesive de documente create de instituții de drept public sau privat, precum și de persoane particulare, mai precis de stabilire a apartenenței documentelor la Fondul Arhivistic Național, preluarea lor și asigurarea unor condiții potrivite de păstrare.

Funcția de supraveghere a fondului arhivistic se realizează prin controalele efectuate de ANR la sediul creatorilor și deținătorilor de documente, care vizează modul de respectare a îndatoririlor legale.

M2. Eliberarea documentelor din competența Arhivelor Naționale

Accesul public la documentele deținute se realizează prin activitatea de soluționare a cererilor persoanelor fizice și juridice, de emitere de autorizații de funcționare etc., cu respectarea termenului prevăzut de lege.

Totuși, pe fondul inexistenței unei evidențe complete și actualizate a principalilor creatori și deținători de arhive la nivel național și local, a lipsei dotărilor logistice corespunzătoare și personalului insuficient, coroborat cu complexitatea cererilor, Arhivele Naționale pot înregistra întârzieri față de termenul legal de eliberare a documentelor solicitate.

52

6. Finanţarea programului

Programul 3.1. se finanţează exclusiv din bugetul de stat și FEN-uri. Bugetul alocat pentru anul 2019 este de 831.684 mii lei, în creștere semnificativă față de 2018, când bugetul alocat era de 331.436 mii lei.


Managerul de program (Se va stabili după adoptarea metodologiilor de planificare strategică și bugetară de către SGG și respectiv MFP).


- Asigurarea resurselor materiale şi financiare;

- Atragerea şi menținerea personalului;

- Introducerea a noi instrumente de lucru bazate pe IT&C;

- Actualizarea procedurilor de lucru şi diseminarea acestora în rândul angajaţilor;

- Întărirea pârghiilor de colaborare instituțională cu celelalte ministere și cu autoritățile locale, în domeniile de responsabilitate ale MAI;

- Promovarea managementului performanței în administrația publică;

- Stabilitate organizațională.

Programul 3.2: Capacitate administrativă și sprijin operațional


Programul ”Capacitate administrativă și sprijin operațional” urmărește întărirea structurală și funcțională a ministerului, necesară pentru furnizarea funcțiunilor prevăzute de lege.

Generic, programul se referă la îmbunătățirea gestionării resurselor financiare, umane, logistice și informaționale, pentru a furniza un sprijin real activităților de tip operațional, acoperite de celelalte patru programe.

Potrivit studiului Academiei Române24, la nivelul MAI, în perioada 2004-2015 au primit alocare financiară, prin Legea bugetului de stat, un număr de 34 de programe bugetare, acesta fiind considerat ca un număr relativ ridicat, distribuit în mod disproporționat pe ani. Anul 2009 a marcat o schimbare a tuturor programelor bugetare, 28 de programe bugetare acoperind perioada 2004-2008 și doar 6 programe se referă la perioada 2009-2015. Sumele totale destinate finanțării programelor bugetare au avut o evoluție similară cu bugetul total al MAI, crescând în perioada 2004-2010, scăzând în anii 2011 și 2012 și revenind ușor la un trend crescător după anul 2013. Între anii 2004 și 2015, gradul de realizare al bugetului definitiv a fost încadrat între o valoare minimă de 93,5% în anul 2007 și o valoare maximă de 98,3% în anul 2013, ceea ce înseamnă că fondurile alocate MAI au fost utilizate în cea mai mare parte, în condițiile în care în 11 dintre cei 12 ani analizați finanțarea de la bugetul de stat pentru MAI a crescut în urma rectificărilor bugetare operate.

În principal, programul va fi implementat prin intermediul contribuției structurilor din cadrul Aparatului Central cu rol de sprijin: Unitatea de Politici Publice, Direcția Generală Financiară, Direcția Generală Logistică, Direcția Generală Management Resurse Umane, Direcția Generală Management Operațional, Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației, Direcția Fonduri Externe Nerambursabile,

24Studiu privind gradul de implementare al planificării strategice și al bugetării pe programe la nivelul ministerelor, elaborat în cadrul proiectului ”Extinderea sistemului de planificare strategică lanivelul ministerelor de resort”, SIPOCA 28, noiembrie 2017;

53

Direcția Informare și Relații Publice, Direcția Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale, Direcția Generală pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului, Corpul de Control al Ministrului, Direcţia Audit Public Intern, Direcţia Generală Juridică, Direcţia Medicală, Direcția Secretariat General, Centrul Național de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice și Oficiul Responsabilului cu Protecția Datelor Personale.

Programul acoperă și activitatea structurilor subordonate MAI, și anume Direcția Generală Anticorupție, Academia de Poliție, Institutul de Studii pentru Ordine Publică, Centrul Național SIS, Clubul Sportiv Dinamo București, Centrul de Psihosociologie al MAI, Casa de Pensii Sectorială a MAI.

De asemenea, datorită rolului accentuat de sprijin și suport operațional, în cadrul acestui program a fost integrat și Inspectoratul General de Aviație al MAI. De asemenea, în cadrul programului este reflectată și o parte din activitatea Direcției Generale de Protecție Internă25.

Programul urmărește:

- Să îmbunătățească capacitatea administrativă a ministerului și capacitatea de reglementare, strategie, management al resursei umane;

- Să consolideze utilizarea politicilor publice pentru modificări structurale; - Să consolideze capacitatea de gestionare a situațiilor speciale și de criză în vederea limitării efectelor

asupra climatului de ordine și siguranță publică; - Să crească eficiența cheltuirii bugetului prin îmbunătățirea managementului proceselor la nivel de

instituție, prin consolidarea capacității de a atrage surse financiare extrabugetare cu scopul finanțării nevoilor de dezvoltare, precum și prin întărirea reprezentării ministerului la îndeplinirea rolului sectorial pe plan extern;

- Să îmbunătățească calitatea educației și formării continue la nivelul instituțiilor educaționale pentru asigurarea unui nivel constant de calitate al resursei umane.


Programul 3.2 funcționează în baza priorităţilor stabilite prin: - Programul de Guvernare 2018-2020, Capitolul Afaceri Interne; - Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020; - Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020; - Strategia dezvoltării aviației MAI 2010-2020; - Strategia Ministerului Afacerilor Interne în domeniul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației pentru

perioada 2015-2020; - Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021.


Programul 3.2. urmărește să atingă următoarele rezultate:

- Asigurarea respectării prevederilor legale în procesul de promovare a documentelor de politici publice/acte normative;

- Dezvoltarea capacității de control și audit la nivelul MAI; - Consolidarea capacității manageriale pentru gestionarea situațiilor speciale și de criză; - Asigurarea managementului resurselor financiare, logistice, TIC și umane; - Gestionarea acțiunilor/intervențiilor cu sprijin aerian;

25 Din perspectiva programării bugetare, DGPI se regăsește la programul 1.1. “Ordine și siguranță publică”;

54

- Eficientizarea procesului de atragere a fondurilor nerambursabile; - Consolidarea mediului de integritate la nivelul MAI; - Dezvoltarea culturii de securitate la nivelul MAI; - Eficientizarea comunicării publice a MAI cu privire la activitățile derulate de structurile MAI; - Creșterea calității actului educațional al APAIC și ISOP; - Asigurarea coordonării unitare a activității instituțiilor prefectului; - Creșterea vizibilității MAI la nivel european și internațional.




Val. de referință

(2018) Ținta 2022 Observaţii

Ponderea documentelor de politici publice/acte normative care respectă procedurile de promovare

100% 100% Sursa: UPP, DGJ

Gradul de implementare a măsurilor dispuse în urma misiunilor de control

26,61% 100% Sursa: CCM

Gradul de implementare a recomandărilor formulate în urma misiunilor de audit public intern

60,08% 100% Sursa: DAPI

Numărul de documente elaborate/actualizate/completate pentru gestionarea situațiilor speciale și de criză

14 17 Sursa: DGMO

Gradulul de utilizare a fondurilor bugetare aprobate

99,91% 100%

Sursa: DGF

Gradul de utilizare a fondurilor bugetare aprobate reprezintă raportul dintre totalul plăţilor efectuate şi totalul fondurilor bugetare aprobate, la sursa buget de stat, agregat la nivelul OPC.

Indicatorul astfel calculat reflectă capacitatea ministerului de a utiliza fondurile alocate pentru atingerea obiectivelor stabilite.

Gradul de asigurare cu autovehicule

54,8% 63,5%

Sursa: DGL

Reprezintă raportul dintre numărul autovehiculelor existente la nivelul structurilor M.A.I. şi numărul de autovehicule necesare conform tabelelor de înzestrare ale fiecărei structuri.

Gradul de asigurare cu armament-pistoale

82,4% 88,1% Sursa: DGL

Reprezintă raportul dintre numărul pistoalelor existente la nivelul structurilor M.A.I. şi numărul

55

de pistoale necesare conform tabelelor de înzestrare ale fiecărei structuri.

Procentul deficit resurse umane 12,66% 14,80%

Sursa: DGMRU

Ponderea posturilor neîncadrate, la nivelul ansamblului structurilor MAI, pentru toate categoriile de personal (ofițeri de poliție, agenți de poliție, ofițeri, maiștri militari, subofițeri, soldați și gradați profesioniști, funcționari publici și personal contractual) cumulate, calculată pentru data de 30 iunie și 31 decembrie.

Ponderea misiunilor aeriene realizate din cele solicitate (în condiții meteo favorabile zborului)

100% 100% Sursa: IGAv

Raportul dintre cererile de finanțare contractate și totalul de cereri de finanțare depuse (%)

76% 80%

Sursa: DFEN

Indicatorul reflectă numeric procentul cererilor de finanţare contractate din totalul cererilor de finanţare depuse spre finanţare, indiferent de tipul de fond din care se asigură finanţarea – domeniul Afaceri interne, fonduri europene structurale şi de investiţii, mecanism financiar norvegian şi alte granturi externe.

Numărul de dosare penale instrumentate

2.381 2.400 Sursa: DGA

Gradul de realizare a Planului Unic de Pregătire pe linia protecției informațiilor clasificate a structurilor/funcționarilor de securitate din MAI

100% 100% Sursa: DGPI

Ponderea referirilor/știrilor pozitive și neutre promovate în mass-media despre activitățile desfășurate de către structurile și personalul MAI

15,59% - pozitive

72,19% - neutre

17% - pozitive

73% - neutre Sursa: DIRP

Menținerea calificativului ”grad de încredere ridicat” acordat de ARACIS Academiei de Poliție

Calificativ ”grad de încredere ridicat”


Sursa: APAIC

Gradul de satisfacție al participanților la cursurile de formare profesională - ponderea calificativului Foarte Bine și Excelent

95% 95%

Sursa: ISOP

Se are în vedere calificativul acordat de participanți în cuprinsul chestionarelor aplicate la finalul cursurilor.

Gradul de conformare al instituțiilor prefectului la acțiunile

Sursa: DGRIP

56

de coordonare unitară întreprinse de DGRIP

92% 95% Indicatorul arată gradul în care instituțiile prefectului implementează întocmai și la timp indicațiile primite de la nivelul DGRIP.

Gradul de participare la grupuri de lucru la nivelul Consiliului UE

95% 95%

Sursa: DGAERSI

Grupurile de lucru sunt organisme preparatorii ale Consiliului UE, marea majoritate permanente, în cadrul cărora delegațiile fac schimb de informații, bune practici, furnizează analize, rapoarte, opinii specializate ori examinează propuneri legislative în vederea pregătirii deciziilor formale ale Consiliului.

Număr de reprezentanţi MAI în misiuni internaţionale

133 150 Sursa: DGAERSI

5. Măsuri



Măsuri care vizează asigurarea respectării prevederilor legale în procesul de promovare a documentelor de politici publice/acte normative

M1. Respectarea prevederilor legale referitoare la promovarea proiectelor de documente de politici publice

Măsura are în vedere ca procentul de documente de politici publice promovate de MAI cu respectarea prevederilor legale, în special cele privind fundamentarea și consultarea intra și interinstituțională și cu alți factori interesați, să fie de 100%. Programarea proiectelor de documente de politici publice este esențială, avându-se în vedere utilizarea instrumentul de lucru PALG.

M2. Respectarea prevederilor legale referitoare la promovarea proiectelor de acte normative

Măsura are în vedere ca procentul de acte normative promovate de MAI cu respectarea prevederilor legale, în special cele privind fundamentarea și consultarea intra și interinstituțională și cu alți factori interesați, să fie de 100%. Programarea inițiativelor legislative este esențială, avându-se în vedere utilizarea instrumentul de lucru PALG.

Măsuri care vizează dezvoltarea capacității de control și audit la nivelul MAI

M1. Îmbunătățirea eficienței și eficacității actului de control la nivelul MAI

Măsura acoperă activitatea specifică a CCM de control constând în analiza, verificarea şi măsurarea realizării cantitative şi calitative a unor performanţe, sarcini sau lucrări, compararea acestora cu obiectivele planificate şi indicarea măsurilor ce se impun pe parcursul ori la sfârşitul acestei activităţi, în scopul menţinerii stării de normalitate a activităţii MAI.

M2. Îmbunătățirea eficienței și eficacității auditului public intern la nivelul MAI

Măsura acoperă activitatea DAPI privind executarea de misiuni de audit public intern asupra activității structurilor MAI cu privire la formularea și utilizarea fondurilor publice și a patrimoniului public, precum și la buna administrare a veniturilor și cheltuielilor ministerului. Se cuantifică prin măsurarea gradului de realizare a planului de audit public intern la nivelul ministerului.

57

Măsuri care vizează consolidarea capacității manageriale pentru gestionarea situațiilor speciale și de criză

M1. Eficientizarea procesului de planificare, conducere și coordonare necesar răspunsului integrat în cazul apariției situațiilor speciale și de criză

Măsura acoperă activitatea specifică DGMO pentru gestionarea în sistem integrat a răspunsului în cazul apariției unor situații speciale și de criză, în scopul creșterii performanței personalului cu atribuții în coordonarea, conducerea și planificarea misiunilor în domeniul de competență. Succesul măsurii se reflectă în numărul de exerciții organizate și/sau l-a care s-a asigurat participarea.

Măsuri care vizează asigurarea managementului resurselor financiare, logistice, TIC și umane

- M1. Gestionarea fondurilor alocate pentru a crea premisele desfășurării în condiții optime a activității structurilor ministerului

Măsura corespunde atribuțiilor DGF și anume elaborarea şi fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al MAI, asigurarea finanţării structurilor și coordonarea şi controlarea întregii activități economico-financiare a tuturor ordonatorilor de credite. Premisa cu care operează măsura este aceea că un buget bine planificat, fundamentat și prioritizat va fi mai eficient de implementat/executat.

M2. Efectuarea plăţii drepturilor de pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor Legii nr. 223/2015

Măsura acoperă activitatea Casei de Pensii Sectoriale privind asigurarea plății pensiilor militare de stat, a altor drepturi și prestații prevăzute în legi speciale pentru militarii, polițiștii, funcționarii publici cu statut special ale căror raporturi de serviciu au încetat din MAI. Ținta asumată pentru gradul de efectuare a plății drepturilor de pensie și a altor drepturi de asigurări sociale este de 100% pentru fiecare an în parte.

M3. Gestionarea resurselor logistice necesare bunei funcționări a structurilor ministerului

Măsura se referă la atribuțile DGL privind coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor pe linie de planificare logistică şi investiţională, de administrare a patrimoniului imobiliar, de asigurare tehnică a mijloacelor de mobilitate, a armamentului şi tehnicii speciale. DGL asigură suportul logistic pentru unităţile Aparatului Central finanţate de ordonatorul principal de credite, precum şi unităţile subordonate MAI care nu dispun de suport logistic propriu, conform competenţelor. Măsura vizează achiziționarea de autovehicule, pistoale și echipamente medicale, precum și realizarea unor investiții pentru reabilitarea sau consolidarea unor obiective.

- M4. Implementarea de servicii electronice și asigurarea mentenanței infrastructurii existente

- Măsura acoperă sarcina DGCTI de a coordona activităţile privind dezvoltarea, modernizarea, înzestrarea, investiţiile şi aprovizionarea tehnico-materială pentru domeniul de expertiză, precum şi cele legate de exploatarea sistemelor de radiocomunicaţii mobile, sistemelor informatice complexe şi reţelelor de comunicaţii integrate, la nivelul MAI. De asemenea, măsura acoperă activitatea CNSIS. Măsura se cuantifică prin numărul de servicii electronice implementate, prin nivelul mediu de sofisticare al serviciilor electronice la nivelul MAI și prin gradul de funcționare a sistemului NSIS II.

- M5. Gestionarea resurselor umane necesare bunei funcționări a structurilor ministerului

DGMRU este structura de specialitate a MAI care elaborează strategia şi politicile de resurse umane privind recrutarea, selecţia, încadrarea, formarea iniţială şi continuă a personalului, evaluarea performanţelor profesionale individuale şi a conduitei, cariera, motivarea, compensarea, precum şi gestiunea şi prelucrarea automată a datelor, analiza posturilor şi planificarea resurselor umane, managementul organizatoric, securitatea şi sănătatea în muncă şi, de asemenea, planificarea, organizarea şi controlul modului de implementare a acestora. Drept urmare, măsura răspunde acestor atribuții și succesul său este urmărit prin numărul de proceduri de management resurse umane modificate și prin gradul de încadrare a personalului de specialitate medico-sanitar și sanitar auxiliar raportat la numărul de posturi prevăzute în statul de organizare.

58

- M6. Instruirea personalului MAI pentru dobândirea de expertiză în domenii specifice

- Formarea profesională este o activitate importantă pentru derularea în bune condiții a activității ministerului. Măsura se cuantifică prin numărul de persoane instruite în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, numărul de psihologi instruiți în cadrul unor schimburi de experiențe cu structuri de psihosociologie similare din state europene, dar și prin numărul de materiale postate pe intranet-ul Aparatului Central al MAI și publicate în Buletinul de Informare și Documentare cu privire la aspecte care afectează siguranța cetățeanului.

Măsuri care vizează gestionarea acțiunilor/intervențiilor cu sprijin aerian

M1. Asigurarea de sprijin aerian pentru restabilirea ordinii publice, supravegherea frontierei și intervenție în situații de urgență

IGAv asigură/ execută misiuni de zbor (operative sau cu caracter umanitar) în situații normale și de criză, precum și misiuni de transport aeromedical de urgență în calitate de operator aerian al Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD). Misiunile sale de zbor contribuie deci la supravegherea și restabilirea ordinii publice, la supravegherea frontierei sau la intervenția în situații de urgență. Infrastructura aeronautică și dotările cu aeronave și simulatoare de zbor sunt foarte importante pentru derularea acestei măsuri, împreună cu formarea și dezvoltarea deprinderilor teoretice și practice ale personalului navigant.

Măsuri care vizează eficientizarea procesului de atragere a fondurilor nerambursabile

- M1. Accesarea de fonduri externe nerambursabile

Datorită nevoilor complexe de finanțare ale ministerului, se are în vedere contractarea de proiecte de modernizare a infrastructurii și logisticii, de pregătire a personalului, de îmbunătățire a procedurilor de lucru și de creștere a capacității administrative. Prin intermediul acestei măsuri MAI își propune să crească aportul fondurilor externe nerambursabile în procesul de atingere a rolului și mandatului instituțional al ministerului.

Proiectele cu finanțare externă nerambursabilă sunt accesate și gestionate prin mecanisme diferite conform calendarului și condițiilor stabilite de finanțator. Se evidențiază astfel, pe de o parte, categoria fondurilor care sunt alocate MAI pentru o perioadă determinată și cu privire la care se pot identifica anumite repere pentru realizarea de estimări, având în vedere activitățile pregătitoare derulate anterior aprobării acestora (fondurile dedicate alocate prin Programele naționale FAMI, FSI și fondurile aferente Mecanismului Financiar Norvegian prin Programul ”Afaceri Interne”) și pe de altă parte, fondurile alocate prin Programele Operaționale finanțate de Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) precum și alte granturi finanțate direct de la Comisia Europeană, pentru care nu există întotdeauna termene, valoare clară a proiectelor și număr de proiecte care pot fi depuse, pentru a putea face estimări viabile.

Succesul măsurii este monitorizat prin valoarea totală a proiectelor pentru care s-au semnat contracte de finanțare, numărul de proiecte implementate/în implementare, numărul de ghiduri/proceduri elaborate.

Măsuri pentru consolidarea mediului de integritate la nivelul MAI

- M1. Prevenirea și combaterea corupției la nivelul MAI

Măsura acoperă atribuțiile DGA de a preveni faptele de corupție în rândul angajaților MAI, de a combate faptele de corupție, precum și de a desfășura activități de cercetare penală.

DGA organizează și desfășoară activități de instruire/informare pentru conștientizarea consecințelor implicării în fapte de corupție în rândul angajaților MAI.

59

Măsuri care vizează dezvoltarea culturii de securitate la nivelul MAI

M.1. Asigurarea unui climat de cunoaștere și respectare a normelor privind protecția informațiilor clasificate în rândul cadrelor MAI

Prin intermediul acestei măsuri se va urmări dezvoltarea componentei preventive de protecție a informațiilor clasificate prin intensificarea activităților de pregătire în vederea diminuării riscurilor de apariție a unor vulnerabilități care să favorizeze diseminarea neautorizată a informațiilor clasificate gestionate de personalul MAI.

Măsuri care vizează eficientizarea comunicării publice a MAI cu privire la activitățile derulate de structurile MAI

- M1. Informarea cu operativitate a mass-mediei și cetățenilor

Măsura acoperă atribuțiile DIRP privind asigurarea unei informări prompte, oportune, corecte şi echidistante a cetăţenilor, cu privire la demersurile instituţionale şi direcţiile de acţiune stabilite prin documente programatice implementate de MAI. În acest context, măsura urmărește informarea eficientă și corectă a publicului larg cu privire la activitățile MAI și la evenimentele care impun reacția structurilor MAI, prin atragerea unui public cât mai numeros pe paginile de social media, prin distribuirea de comunicate de presă/buletine informative, prin susținerea unor conferințe de presă/briefinguri și prin realizarea de emisiuni de specialitate.

Măsuri care vizează creșterea calității actului educațional al APAIC și ISOP

M1. Formarea de specialiști cu pregătire universitară pentru structurile MAI

Structurile MAI sunt principalul angajator al absolvenților APAIC. De aceea, se urmărește o strânsă corelare dintre nevoile de competențe și abilități ale MAI și oferta educațională a Academiei de Poliție. Măsura are în vedere creșterea numărului de absolvenți, a numărului de specializări acreditate de ARACIS, dar și a numărului de articole publice în reviste indeixate/cotate ISI, ca un indicator al calității cercetării academice.

M2. Adaptarea programelor de formare în corelare cu evoluția fenomenelor din domeniul ordinii și siguranței publice

Măsura acoperă atribuțiile ISOP de a îmbunătăți constant programul de formare profesională în corelare cu nevoile de formare identificate de către management, dar și în funcție de tendințele internaționale din domeniu (un exemplu bun în acest sens este curricula diversificată și dinamică a CEPOL). Măsura se cuantifică prin numărul de cursuri noi introduse în curriculă și numărul de beneficiari de la nivelul MAI.

Măsuri care vizează asigurarea coordonării unitare a activității instituțiilor prefectului

- M1. Asigurarea suportului metodologic instituțiilor prefectului

Măsura are în vedere activitatea DGRIP care monitorizează, îndrumă metodologic și efectuează controlul ierarhic de specialitate asupra activității prefecților, subprefecților și a personalului din cadrul instituțiilor prefectului. Se vor cuantifica instrumentele de sprijin dezvoltate și implementate de DGRIP în beneficiul activității instituțiilor prefectului.

Măsuri care vizează creșterea vizibilității MAI la nivel european și internațional

M1. Asigurarea participării la Consiliile JAI, la misiuni de evaluare Schengen și la activități de cooperare internațională derulate în cadru bi și multilateral

Prin intermediul acestei măsuri se va urmări îmbunătățirea calității colaborării externe la nivel de structuri ale ministerului, precum și o mai bună reprezentare a României în domeniul afacerilor europene. Măsura vizează o mai bună coordonare a structurilor în domeniul relațiilor europene și internaționale, susținerea pe plan european și internațional a unor opinii solid argumentate, emiterea unor contribuții active și valoroase în domeniul afacerilor interne, în linie cu valorile europene și democratice.

60

M2. Dezvoltarea relațiilor de cooperare la nivel internațional în scopul realizării schimbului de date și informații cu privire la procesul de identificare și protecție a infrastructurilor critice naționale/europene

Măsura acoperă activitatea CCPIC, care îndeplineşte funcţia de punct naţional de contact în domeniul protecţiei infrastructurilor critice în relaţia cu Comisia Europeană, statele membre ale UE, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi alte structuri internaţionale și se cuantifică prin numărul de participări și numărul de activități de îndrumare a ofițerilor de legătură.

M3. Asigurarea participării personalului MAI la activități sportive internaționale

Măsura acoperă activitatea Clubului Sportiv Dinamo de a asigura participarea sportivilor din cadrul secțiilor sportive, precum și a antrenorilor și a celorlați membri ai colectivelor tehnice la competițiile interne și internaționale stabilite de Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Federațiile sportive de specialitate.

6. Finanţarea programului

Programul 3.2. se finanţează exclusiv din bugetul de stat și FEN-uri. Bugetul alocat pentru anul 2019 este de 5.978.644 mii lei, în creștere față de alocarea pentru 2018, de 5.296.437 mii lei.


Managerul de program: (se va stabili după adoptarea metodologiilor de planificare strategică și bugetară de către SGG și respectiv MFP).


- Consolidarea capacităţii de formulare, monitorizare şi evaluare de politici publice prin atragerea de competenţe specifice;

- Consolidarea și optimizarea capacității de coordonare și monitorizare a modului de îndeplinire a misiunilor specifice domeniului de competență;

- Reducerea deficitului de personal;

- Alocarea unor limite bugetare corespunzătoare rolului și importanței ministerului;

- Optimizarea circuitelor instituționale, debirocratizarea fluxurilor de informații.

61

5. ARANJAMENTE PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PSI

Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să asocieze politicile publice și procesele de planificare financiară. În consecință, și planul strategic instituțional pentru domeniul afacerilor interne 2019-2022 trebuie să sprijine planificarea bugetară pentru fiecare dintre anii următori. Este important de reținut faptul că, deși bugetul conține proiecții de cheltuieli pentru trei ani, el oferă detalii legate de activități și resurse aferente numai pentru un an.

Responsabilitatea: Implementarea Planului strategic începe odată cu aprobarea de către Parlament a legii bugetului de stat. Grupul de lucru pentru PSI, prin Unitatea de Politici Publice a MAI și cu ajutorul unităților tehnice, va pregăti planuri operaționale anuale pentru implementarea Planului, care vor servi ca bază pentru monitorizare. Planurile operaționale vor detalia măsurile la nivel de activități și proiecte. Această activitate este extrem de importantă, întrucât permite managementului superior să identifice și să rezolve provocări potențiale în avans.

Cadrul de monitorizare și evaluare: Un cadru de monitorizare și evaluare este prevăzut în Anexele 2 și 3, care prezintă indicatori și ținte pentru diferite niveluri de planificare. Anexa 1 include o prezentare generală a planificării financiare pentru perioada 2019-2022.

Colectarea și managementul datelor: Un sistem informatic pentru planificare strategică și evaluarea performanței a fost dezvoltat pe baza arhitecturii Planului Strategic Instituțional. Aplicația va ilustra funcțiile cheie ale PSI și va permite evaluarea progresului în implementarea la toate nivelurile de execuție și management. Stadiul implementării comparativ cu nivelurile planificate ale indicatorilor va fi accesibil tuturor părților interesate și cetățenilor, printr-o interfață disponibilă publicului larg.

Raportare:

Diferite categorii de indicatori de performanță necesită diferite intervale de timp de raportare:

- indicatorii de ieșire/realizare imediată vor fi măsurați trimestrial, cu excepția celor care pot fi cuantificați doar anual;

- indicatorii de rezultat vor fi urmăriți bianual, cu excepția celor care pot fi cuantificați doar anual;

- indicatorii de impact vor fi urmăriți anual.

O diagramă a ciclului de monitorizare a PSI este prevăzută în figura de mai jos:

62

Figura 8. Ciclul de monitorizare PSI MAI 2019-2022

Este important să se informeze publicul larg asupra stadiului în care se află domeniul afacerilor interne și progresul care se înregistrează pentru obținerea rezultatelor planificate, conform indicatorilor de impact și țintelor stabilite. Deși rapoartele anuale de progres (obținute ca urmare a activității de analiză anuală a rezultatelor) nu sunt disponibile în prezent, va fi esențial ca viitoarele rapaorte să fie elaborate și prezentate publicului de către MAI.

Actualizarea:

Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat o dată la patru ani. În ceilalți ani, MAI, prin grupul de lucru al PSI, va pregăti o actualizare anuală pentru a stabili dacă sunt necesare modificări la planul strategic. Actualizarea va consta în trei activități:

- compararea rezultatelor efective ale anului anterior versus cele planificate, pe baza țintelor stabilite în planurile strategice și operaționale;

- reanalizarea mediului intern și extern, pentru a stabili dacă sunt necesare schimbări semnificative ale ipotezelor care stau la baza planului în vigoare;

- adăugarea unui an suplimentar la plan.

Prin faptul că durata sa este de trei ani în plus față de anul de planificare, planul strategic actualizat va răspunde solicitărilor bugetare anuale și prognozelor pe trei ani. Adeseori, viziunea, obiectivele strategice și obiectivele de program nu se schimbă dacă nu se produce un eveniment major, precum o criză economică neprevăzută. Exercițiul de actualizare ar trebui să fie finalizat până la data de 30 mai a fiecărui an, ceea ce asigură timp pentru colectarea și analiza rezultatelor obținute în anul anterior.

IAN. APRILIE IULIE OCT.

ANALIZA ANUALĂ A

REZULTATELOR: TOȚI INDICATORII

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE


PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE

ANALIZĂ

TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE


PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE

ANALIZA SEMI-ANUALĂ A

REZULTATELOR: INDICATORI DE

REZULTAT, PRODUS ȘI INTRARE

63

6. RESURSE FINANCIARE

Planul Strategic Instituțional al MAI este alcătuit din trei obiective strategice, care cuprind cinci programe bugetare. Măsurile, acțiunile și activitățile incluse în plan sunt alocate mai multor actori instituționali/structuri ale MAI. Drept rezultat, bugetul PSI este format din resurse alocate de către un ordonator principal de credite către 7 ordonatori secundari de credite care au în subordine, în total 198 de ordonatori terțiari de credite, respectiv către 62 ordonatori terțiari de credite aflați în finanțarea directă a ordonatorului bugetar.

Limitele de cheltuieli din cadrul bugetului de stat ale MAI au fost preluate din Strategia Fiscal-Bugetară pentru perioada 2019-202126. Ca atare, valabilitatea programelor bugetare depinde de îndeplinirea ipotezelor de bază ale Strategiei.

Pe parcursul ciclului de viață de patru ani, obiectivele strategice și programele bugetare ale PSI vor totaliza 76.587.129 mii lei. Structura pe obiective strategice reliefează că aproximativ două treimi din finanțare se direcționează prin OS 1 „Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului”, unde sunt incluse programele bugetare “Ordine și siguranță publică” și ”Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare”. OS 2 „Creșterea capacității MAI de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență”, care planifică intervențiile privind protecția civilă și eforturile pentru asigurarea intervenției și prevenției la situații de urgență, asistență medicală de urgență și prim-ajutor calificat, precum și răspunsul la accidente colective, dezastre, calamități, are o pondere de aprox. 15-16% din bugetul PSI. Restul se alocă prin OS 3 „Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI” pentru servicii adresate cetățenilor și persoanelor juridice, pentru activități de asigurare a funcționării eficiente a ministerului și de dezvoltare a capacității instituționale.

Figura 9. Buget alocat pe obiective strategice 2019-2022

26http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget_2017/Anexa_3/Ministerul_Afacerilor_Interne.pdf

2019 2020 2021 2022

OS 1 8,404,133 9,375,347 9,517,502 9,926,440

OS 2 3,885,447 3,038,846 2,752,531 2,858,052

OS 3 6,810,328 7,642,977 6,203,875 6,171,651

8,404,133 9,375,347 9,517,502 9,926,440

3,885,447 3,038,846 2,752,531 2,858,052

6,810,328 7,642,977

6,203,875 6,171,651

-

2,000,000

4,000,000

6,000,000

8,000,000

10,000,000

12,000,000

Buget alocat pe obiective strategice (mii lei)2019-2022

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget_2017/Anexa_3/Ministerul_Afacerilor_Interne.pdf

64

ANEXA 1. PROGRAME BUGETARE ȘI SURSE FINANCIARE 2019-2022 (MII LEI)

Alocări anuale pe obiective strategice

TOTAL, mii lei Buget de Stat, mii lei Co-finanțarea de la bugetul de stat Buget UE

TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

TOTAL, mii lei 76.587.129 19.099.908 20.057.170 18.473.908 18.956.143 72.058.847 17.102.450 17.715.648 18.284.606 18.956.143

OS 1 Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului

37.223.422 8.404.133 9.375.347 9.517.502 9.926.440 36.670.960 8.190.939 8.190.939 9.517.430 9.926.440 106.712 47.748 58.964 - - 445.750 165.446 280.232 72 -

OS 2 Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore

12.534.876 3.885.447 3.038.846 2.752.531 2.858.052 10.622.413 2.399.010 2.399.010 2.713.555 2.858.052 351.552 339.082 3.517 8.953 - 1.560.911 1.147.355 383.533 30.023 -

OS 3 Creșterea eficienței și capacității administrative a MAI

26.828.831 6.810.328 7.642.977 6.203.875 6.171.651 24.765.474 6.512.501 6.512.501 6.053.621 6.171.651 888.469 43.537 794.932 50.000 - 1.174.888 254.290 820.344 100.254 -

65

Alocări anuale pe programe, mii lei

Obiective și Programe TOTAL,

mii lei 2019 2020 2021 2022

OS 1

Program 1.1

Ordine și siguranță publică 31.316.244 6.977.945 7.892.002 8.078.918 8.430.379

Program 1.2

Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare

5.907.178 1.426.188 1.546.345 1.438.584 1.496.061

TOTAL OS 1 37.223.422 8.404.133 9.375.347 9.517.502 9.926.440

OS 2 Program

2.1 Protecție civilă și sprijin acordat comunității

12.534.876 3.885.447 3.038.846 2.752.531 2.858.052

TOTAL OS 2 12.534.876 3.885.447 3.038.846 2.752.531 2.858.052

OS 3

Program 3.1

Servicii pentru cetățeni și persoane juridice

2.664.096 831.684 613.248 597.512 621.652

Program 3.2

Capacitate administrativă și sprijin operațional

24.164.735 5.978.644 7.029.729 5.606.363 5.549.999

TOTAL OS 3 26.828.831 6.810.328 7.642.977 6.203.875 6.171.651

66

ANEXA 2. PLANUL STRATEGIC INSTITUȚIONAL (TABEL SINTETIC)

Unitate de

măsură Val. de ref.

(2018) Țintă 2020 Țintă 2022

Obiectiv strategic nr. 1 Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului

Indicator de impact nr. 1.1: Ponderea populației care consideră România ca fiind total sau foarte nesigură în ceea ce privește securitatea indivizilor

% 12% (date din

2015)27 8% 6%

Indicator de impact nr. 1.2. Numărul de infracțiuni la 100.000 locuitori Nr. 1.55528 1.490 1.470

Indicator de impact nr. 1.3. Nivelul de încredere al populației în structurile MAI (ponderea populației cu foarte multă și multă încredere în Poliție)29

% 62%30 62% 62%

Program 1.1: Ordine și siguranță publică31

Rezultat 1.1.1.: Prevenirea și combaterea infracțiunilor comise contra persoanei, a patrimoniului, precum și la regimul armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și substanțelor periculoase

Indicator de rezultat: Număr de infracțiuni contra persoanei pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

Nr. 116.817 110.000 100.000

Indicator de rezultat: Procentul de identificare al autorilor în dosarele ce privesc faptele de omor % 98,7% 98% 98%

Indicator de rezultat: Număr de infracțiuni contra patrimoniului pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

Nr. 145.066 135.000 125.000

Indicator de rezultat: Număr de infracțiuni la regimul armelor și munițiilor, braconaj cinegetic, materialelor nucleare, al materiilor explozive, precursori de explozivi, al substanțelor și deșeurilor periculoase și al produselor de protecție a plantelor pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

Nr. 5.176 4.900 4.700

27Studiu IRES, aprilie 2015; 28Sursa: Statistica principalelor activități desfășurate de Poliția Română în anul 2018; 29Cu condiția semnării unui acord de colaborare cu un institut de sondaje, menținerea metodologiei de cercetare de la an la an și consecvența în urmărirea indicatorilor; 30Date sondaj CURS ”Sondaj Omnibus”, martie 2019, https://curs.ro/ro/sondaj-de-opinie-la-nivel-national-martie-2019/; 31Poliția Română, Jandarmeria Română, Direcția Generală de Protecție Internă, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Agenția Națională Antidrog.


67

Unitate de


(2018) Țintă 2020 Țintă 2022

Rezultat. 1.1.2: Destructurarea grupărilor infracționale organizate

Indicator de rezultat : Număr de grupări infracționale organizate specializate pe linia traficlui de persoane, destructurate

Nr. 51 51 51

Indicator de rezultat: Număr de grupări infracționale organizate specializate pe linia traficului de droguri, destructurate

Nr. 48 48 48

Indicator de rezultat: Număr de grupări infracționale organizate specializate pe linia criminalității informatice, destructurate

Nr. 21 21 21

Indicator de rezultat: Număr de grupări infracționale organizate specializate pe linia finanțării terorismului și spălării banilor, destructurate

Nr. 33 33 33

Indicator de rezultat: Număr de persoane trimise în judecată pe linia traficului de persoane Nr. 535 535 535

Indicator de rezultat: Număr de persoane trimise în judecată pe linia traficului de droguri Nr. 1.562 1.562 1.562

Indicator de rezultat: Număr de persoane trimise în judecată pe linia criminalității informatice Nr. 482 482 482

Indicator de rezultat: Număr de persoane trimise în judecată pe linia finanțării terorismului și spălării banilor

Nr. 574 574 574

Indicator de rezultat: Număr de ordonanțe de delegare dispuse de procuror pe linia combaterii traficului de persoane soluționate

Nr. 4.469 4.469 4.469

Indicator de rezultat: Număr de ordonanțe de delegare dispuse de procuror pe linia combaterii traficului de droguri soluționate

Nr. 14.165 14.165 14.165

Indicator de rezultat: Număr de ordonanțe de delegare dispuse de procuror pe linia combaterii criminalității informatice soluționate

Nr. 7.138 7.138 7.138

Indicator de rezultat: Număr de ordonanțe de delegare dispuse de procuror pe linia combaterii finanțării terorismului și spălării banilor soluționate

Nr. 5.573 5.573 5.573

Rezultat. 1.1.3: Creșterea capacității de autoprotecție a populației împotriva victimizării și revictimizării prin trafic de persoane

Indicator de rezultat: Rata de victimizare prin trafic de persoane la 100.000 de locuitori rezidenți ai României

% 2,55% 3,9% 3,9%

68

Unitate de


(2018) Țintă 2020 Țintă 2022

Rezultat. 1.1.4: Reducerea cererii și ofertei de droguri

Indicator de rezultat: Număr mediu de servicii de asistență integrată prestate de Agenția Națională Antidrog pentru un consumator de droguri

Nr. 55,2 49,2 49,9

Rezultat. 1.1.5: Reducerea evaziunii fiscale și a altor forme ale criminalității economico-financiare

Indicator de rezultat: Număr de infracțiuni economico-financiare pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție, din care privind:

Nr. 16.361 15.500 14.500

- evaziunea fiscală Nr. 2.637 2.400 2.200

- contrabanda Nr. 979 1.000 1.100

- drepturile de proprietate intelectuală Nr. 332 330 350

Indicator de rezultat: Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni economico-financiare din care privind:

Nr. 9.146 9.000 9.000

- evaziunea fiscală Nr. 2.148 2.000 2.000

- contrabanda Nr. 894 800 800

- drepturile de proprietate intelectuală Nr. 155 200 200

Rezultat. 1.1.6.: Reducerea abaterilor și infracțiunilor care generează risc rutier, feroviar și naval

Indicator de rezultat: Număr de decese rutiere la 1.000.000 locuitori Nr. 83,9432 82 80

Rezultat. 1.1.7: Protecția patrimoniului cultural național și a ecosistemelor naturale naționale

Indicator de rezultat:Număr de dosare penale la regimul protejării patrimoniului cultural soluționate Nr. 492 480 480

Indicator de rezultat: Număr de dosare penale având ca obiect infracțiunile silvice soluționate Nr. 6.654 4.000 4.000

Indicator de rezultat: Număr de dosare penale privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura soluționate

Nr. 1.027 1.500 1.500

Indicator de rezultat: Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni silvice Nr. 3.069 3.267 3.267

32 Datele Eurostat, 2018, situează indicatorul la valoarea de 96;

69

Unitate de


(2018) Țintă 2020 Țintă 2022

Indicator de rezultat: Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura

Nr. 848 952 952

Rezultat. 1.1.8.: Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPR

Indicator de rezultat:Număr de activități internaționale la care participă polițiști Nr. 1.171 960 960

Rezultat 1.1.9. Asigurarea resursei umane specializate – formarea inițială și continuă a personalului IGPR

Indicator de rezultat: Ponderea agenților de poliție absolvenți ai Școlii de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr”, Câmpina și ai Școlii de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan”, Cluj –Napoca, raportat la numărul celor încadrați

% 5,17% 1,5% 1,5%

Indicator de rezultat: Ponderea cursanților din centrele proprii ale IGPR raportat la numărul total de polițiști

% 2,84% 3,7% 3,7%

Rezultat 1.1.10. Menținerea unui procent ridicat al intervențiilor cu timp de răspuns sub 10 min. la apelurile SNUAU 112

Indicator de rezultat: Ponderea intervențiilor sub 10 minute la apelurile SNUAU 112 % 80,9% 81,64% 81,64%

Rezultat 1.1.11. Reducerea incidentelor înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din responsabilitatea Jandarmeriei Române

Indicator de rezultat: Număr de incidente înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din responsabilitatea Jandarmeriei Române

Nr. 0 9 9

Rezultat 1.1.12. Reducerea numărului de fapte antisociale comise în segmentul stradal

Indicator de rezultat: Număr de stări conflictuale aplanate (fapte antisociale) Nr. 130.255 141.174 141.174

Rezultat 1.1.13. Contribuție la menținerea amenințării teroriste la un nivel scăzut

Indicator de rezultat: Număr de acțiuni/rezerve din cadrul structurilor de acțiuni speciale și antiteroriste din cadrul Jandarmeriei Române

Nr. 3.926 2.000 2.000

Rezultat 1.1.14. Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGJR

Indicator de rezultat: Număr de jandarmi participanți la misiuni și activități internaționale Nr. 182 300 300

Indicator de rezultat: Gradul de ocupare a funcțiilor puse la dispoziție în cadrul structurilor/organismelor internaționale

% 100% 100% 100%

70

Unitate de


(2018) Țintă 2020 Țintă 2022

Rezultat 1.1.15. Asigurarea resursei umane specializate - formare profesională inițială și continuă a personalului IGJR

Indicator de rezultat: Ponderea jandarmilor absolvenți ai Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi Grigore Alexandru Ghica, Drăgășani și ai Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi, Fălticeni, raportat la numărul celor încadrați

% 5,40% 2,04% 2,04%

Indicator de rezultat: Ponderea cursanților din instituțiile de pregătire și perfecționare proprii ale IGJR raportat la numărul total de jandarmi

% 24,60% 23% 15%

Rezultat 1.1.16. Asigurarea suportului decizional în activitatea de asigurare și restabilire a ordinii publice

Indicator de rezultat: Ponderea produselor informaționale care au primit evaluări pozitive din partea beneficiarilor

% 90% 96% 98%

Program 1.2: Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare33

Rezultat 1.2.1.: Gestionarea procesului de trecere a frontierei de stat

Indicator de rezultat: Număr de dosare penale privind trecerea frauduloasă a frontierei soluționate Nr. 1.073 850 850

Indicator de rezultat: Număr de dosare penale privind traficul de migranți soluționate Nr. 150 100 100

Indicator de rezultat: Număr de persoane trimise în judecată pentru trecerea frauduloasă a frontierei

Nr. 180 200 200

Indicator de rezultat: Număr de persoane trimise în judecată pentru trafic de migranți Nr. 87 100 100

Indicator de rezultat: Număr de persoane cărora nu li s-a permis intrarea în țară Nr. 7.388 7.000 7.000

Indicator de rezultat: Număr de persoane cărora nu li s-a permis ieșirea din țară Nr. 5.220 5.000 5.000

Rezultat 1.2.2.: Menținerea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPF

Indicator de rezultat: Număr de poliţişti de frontieră participanţi la misiuni/operațiuni de menținere a păcii, detașați în cadrul instituțiilor și agențiilor internaționale, activități și operațiuni comune Frontex și la alte misiuni și activități internaționale

Nr. 1.462 1.627 1.686

Indicator de rezultat: Număr de misiuni/operațiuni de menținere a păcii și sub egida Frontex Nr. 16 21 23

33IGPF, IGI;

71

Unitate de


(2018) Țintă 2020 Țintă 2022

Rezultat 1.2.3: Asigurarea resursei umane specializate -formare profesională inițială și continuă a personalului IGPF

Indicator de rezultat: Ponderea agenților poliției de frontieră absolvenți ai Școlii ”Avram Iancu” Oradea raportat la numărul celor încadrați

%. 5,36% 4,70% 4,70%

Indicator de rezultat: Ponderea cursanților din centrele proprii ale IGPF raportat la numărul total de polițiști de frontieră

% 16,15% 15,08% 15,08%

Rezultat. 1.2.4: Reducerea numărului de resortisanți ai statelor terțe care locuiesc/muncesc fără forme legale pe teritoriul României

Indicator de rezultat: Număr de resortisanți state terțe depistați în situații ilegale Nr. 2.716 435 435

Rezultat 1.2.5.: Implementarea politicilor în domeniul protecției internaționale și integrării străinilor

Indicator de rezultat: Număr de beneficiari ai unei forme de protecție înscriși în programele de integrare

Nr. 1.146 4.000 4.500

Rezultat 1.2.6: Admisia și șederea legală pe teritoriul României a resortisanților țărilor terțe

Indicator de rezultat: Timp mediu pentru avizarea cererilor de viză Zile 15 15 15

72

Unitate de

măsură Val.de ref.

(2018) Țintă 2020 Țintă 2022

Obiectiv strategic nr. 2. Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore

Indicator de impact nr. 2.1: Gradul de încredere a populației în IGSU (pompieri)/structurile MAI cu atribuții în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență (foarte multă și multă încredere)

% 86%34 87% 87%

Program 2.1. Protecție civilă și sprijin acordat comunității35

Rezultat 2.1.1.: Asigurarea protecției populației și diminuarea efectelor asociate situațiilor de urgență și dezastrelor

Indicator de rezultat: Timpul mediu de răspuns Min. 13’50” 13’42” 13’35”

Indicator de rezultat: Număr de mesaje trimise prin RO-Alert Nr. 4 500 500

Rezultat 2.1.2: Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului propriu și a personalului cu atribuții în situații de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate

Indicator de rezultat: Ponderea subofițerilor și maiștrilor militari absolvenți ai Școlii de Subofițeri

Pompieri și Protecție Civilă “Pavel Zăgănescu” Boldești, raportat la numărul total al posturilor

vacante

% 26% 19% 46%

Indicator de rezultat: Ponderea personalului propriu și a celui cu atribuții în situații de urgență din

administrația publică care a urmat cursuri de pregătire % 81,23% 82% 82%

34Date sondaj CURS Omnibus, https://curs.ro/ro/sondaj-de-opinie-la-nivel-national-martie-2019/ ; 35DSU prin IGSU;ANRSPS;


73

Unitate de


(2018) Țintă 2020 Țintă 2022

Obiectiv strategic nr. 3. Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI

Indicator de impact 3.1 Satisfacția beneficiarilor legată de absolvenții școlilor MAI (creare indice de percepție și măsurare periodică)

% -

60% dintre angajatori

sunt mulțumiți și

foarte mulțumiți

70% dintre angajatori

sunt mulțumiți și

foarte mulțumiți

Indicator de impact 3.2. Alocarea bugetară totală gestionată de către MAI (modificări procentuale față de anul anterior)

% +28,536 + 10%

Program 3.1: Servicii pentru cetățeni și persoane juridice37

Rezultat 3.1.1. Gestionarea procesului de eliberare a documentelor din competența DEPABD

Indicator de rezultat: Timpul mediu de soluționare a cererilor de eliberare a actelor de identitate Zile 20 24 20

Indicator de rezultat: Timpul mediu de soluționare a cererilor de eliberare a certificatelor de stare civilă

Zile 17 20 10

Rezultat 3.1.2. Gestionarea procesului de furnizare a serviciilor publice din competența DGP

Indicator de rezultat: Ponderea pașapoartelor simple electronice emise înaintea expirării termenului legal

% 100% 100% 100%

Rezultat 3.1.3. Gestionarea procesului de emitere a documentelor și a plăcilor cu numere de înmatriculare din competența DRPCIV

Indicator de rezultat: Timpul mediu de emitere a permisului de conducere Ore 2 2 2

Indicator de rezultat: Timpul mediu de emitere a certificatului de înmatriculare Ore 2 2 2

Indicator de rezultat: Timpul mediu de confecționare a plăcilor cu numere de înmatriculare Ore 3 3 3

Indicator de rezultat: Timpul mediu de așteptare la ghișeele s.p.c.r.p.c.î.v. Minute 10 10 10

Rezultat 3.1.4. Gestionarea activității AN

Indicator de rezultat: Proporția între numărul de cereri, autorizații de funcționare, nomenclatoare și lucrări de selecționare rezolvate/avizate și cele primite

% 89,40% 87% 87%

36Comparație între alocarea bugetară pentru 2018 și cea pentru 2019, date DGF; 37 DEPABD, DGP, DRPCÎV, Arhivele Naționale;

74

Unitate de


(2018) Țintă 2020 Țintă 2022

Program 3.2. Capacitate administrativă și sprijin operațional38

Rezultat 3.2.1. Asigurarea respectării prevederilor legale în procesul de promovare a documentelor de politici publice/acte normative

Indicator de rezultat: Ponderea documentelor de politici publice /actelor normative care respectă procedurile de promovare

% 100% 100% 100%

Rezultat 3.2.2. Dezvoltarea capacității de control și audit la nivelul MAI

Indicator de rezultat: Gradul de implementare a măsurilor dispuse în urma misiunilor de control % 26,61% 80% 100%

Indicator de rezultat: Gradul de implementare a recomandărilor formulate în urma misiunilor audit public intern

% 60,08% 100% 100%

Rezultat 3.2.3: Consolidarea capacității manageriale pentru gestionarea situațiilor speciale și de criză

Indicator de rezultat: Număr de documente elaborate/actualizate/completate pentru gestionarea situațiilor speciale și de criză

Nr. 14 17 17

Rezultat 3.2.4. Asigurarea managementului resurselor financiare, logistice, TIC și umane

Indicator de rezultat: Gradul de utilizare a fondurilor bugetare aprobate % 99,91% 100% 100%

Indicator de rezultat: Gradul de asigurare cu autovehicule % 54,8% 60,7% 63,5%

Indicator de rezultat: Gradul de asigurare cu armament-pistoale % 82,4% 85,5% 88,1%

Indicator de rezultat: Procentul deficit resurse umane % 12,66% 14,80% 14,80%

Rezultat 3.2.5. Gestionarea acțiunilor/intervențiilor cu sprijin aerian

Indicator de rezultat: Ponderea misiunilor aeriene realizate din cele solicitate (în condiții meteo favorabile zborului)

% 100% 100% 100%

Rezultat 3.2.6. Eficientizarea procesului de atragere a fondurilor nerambursabile

Indicator de rezultat: Raportul dintre cererile de finanțare contractate și totalul de cereri de finanțare depuse

% 76% 78% 80%

38 Direcția Generală Management Operațional, Corpul de Control al Ministrului, Direcția Audit Public Intern, Unitatea de Politici Publice, Direcția Generală Management Resurse Umane, Direcția Generală Logistică, Direcția Generală Financiară, Direcția Generală Juridică, Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației, Direcția Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale, Direcția Generală Anticorupție, Direcția Generală Management Urgențe Medicale, Centrul Național de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice, Direcția Fonduri Externe Nerambursabile, Direcția Medicală, Direcția Secretariat General, Direcția Informare și Relații Publice, Oficiul Responsabilului cu Protecția Datelor Personale, Centrul Național SIS, Casa de Pensii Sectorială a MAI, Clubul Sportiv ”Dinamo” București, Centrul de Psihosociologie al MAI, Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”, Institutul de Studii pentru Ordine Publică, Inspectoratul General de Aviație al MAI.

75

Unitate de


(2018) Țintă 2020 Țintă 2022

Rezultat 3.2.7. Consolidarea mediului de integritate la nivelul MAI

Indicator de rezultat: Nr. de dosare penale instrumentate Nr. 2.381 2.400 2.400

Rezultat 3.2.8. Dezvoltarea culturii de securitate la nivelul MAI

Indicator de rezultat: Gradul de realizare a Planului Unic de Pregătire pe linia protecției informațiilor clasificate a structurilor/funcționarilor de securitate din MAI

% 100% 100% 100%

Rezultat 3.2.9. Eficientizarea comunicării publice a MAI cu privire la activitățile derulate de structurile MAI

Indicator de rezultat: Ponderea referirilor/știrilor pozitive și neutre promovate în mass-media despre activitățile desfășurate de către structurile și personalul MAI

%

15,59% - pozitive

72,19% - neutre

17% - pozitive

73% - neutre

17% - pozitive

73% - neutre

Rezultat 3.2.10. Creșterea calității actului educațional al Academiei de Poliție și Institutului de Studii de Ordine Publică

Indicator de rezultat: Menținerea calificativului ”grad de încredere ridicat” acordat de ARACIS Academiei de Poliție


DA DA DA

Indicator de rezultat: Gradul de satisfacție al participanților la cursurile de formare profesională – ponderea calificativului Foarte Bine și Excelent

% 95% 95% 95%

Rezultat 3.2.11. Asigurarea coordonării unitare a activității instituțiilor prefectului

Indicator de rezultat: Gradul de conformare al instituțiilor prefectului la acțiunile de coordonare unitară întreprinse de DGRIP

% 92% 92% 95%

Rezultat 3.2.12. Creșterea vizibilității MAI la nivel european și internațional

Indicator de rezultat: Gradul de paticipare la grupuri de lucru la nivelul Consiliului UE % 95% 95% 95%

Indicator de rezultat: Număr de reprezentanți MAI în misiuni internaționale Nr. 133 145 150

76

ANEXA 3. PROGRAME ȘI MĂSURILE AFERENTE ACESTORA (TABEL SINTETIC)

Obiectiv strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output) Unitatea de

măsură

Valoare realizată

2018

Țintă intermediară

2019


2020


2021 Țintă 2022

Program 1.1. Ordine și siguranță publică

Rezultat 1.1.1: Prevenirea și combaterea infracțiunilor comise contra persoanei, a patrimoniului, precum și la regimul armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și substanțelor periculoase

1.1.1.1 Prevenirea și combaterea infracțiunilor contra persoanei

Nr. de acțiuni desfășurate în cadrul programelor/proiectelor/campaniilor de prevenire a infracțiunilor contra persoanei

Nr. 23.367 10.000 10.000 10.000 10.000

Nr. de infracțiuni contra persoanei sesizate

Nr.

(IGPR) 172.891 171.000 170.000 169.000 168.000

Nr.

(IGJR)

748 650 600 550 550

Nr. de infracțiuni de mare violență sesizate

Nr. 534 530 525 520 515

Nr. infracțiuni de violență în familie sesizate

Nr. 38.445 36.245 35.745 35.245 34.745

1.1.1.2. Prevenirea și combaterea infracțiunilor contra patrimoniului

Nr. de activități desfășurate în cadrul programelor/proiectelor/campaniilor de prevenire a infracțiunilor contra patrimoniului

Nr. 6.056 4.000 4.000 4.000 4.000

Nr. de infracțiuni contra patrimoniului sesizate

Nr.

(IGPR) 228.840 227.000 225.500 224.000 223.000

Nr. 1.451 1.450 1.400 1.350 1.350

77



măsură

Valoare realizată

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

(IGJR)

1.1.1.3. Prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive, precum și al substanțelor periculoase

Nr. de acțiuni pentru prevenirea infracțiunilor la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive, precursorilor de explozivi, al substanțelor și deșeurilor periculoase și al produselor de protecție a plantelor iniţiate la nivel central

Nr. 38 12 10 10 10

Nr. de infracțiuni la regimul armelor și munițiilor, braconaj cinegetic, materialelor nucleare, al materiilor explozive, precursori de explozivi, al substanțelor și deșeurilor periculoase și al produselor de protecție a plantelor sesizate

Nr.

(IGPR) 5.603 4.900 4.800 4.700 4.600

Nr.

(IGPF39) 174 125 125 125 125

Nr.

(IGJR) 397 320 320 310 300

Nr. de activități preventiv-educative și de conștientizare a persoanelor fizice și juridice deținătoare de arme și muniții inițiate la nivel central

Nr. 2 3 2 1 1

Nr. de arme și muniții indisponibilizate în vederea confiscării

Buc.

(IGPR)

7.394 buc. arme de

foc și

103.498

buc.

muniții

5.845 buc. arme de foc

și 97.000 buc.

muniții

5.445 buc. arme de

foc și 95.000

buc.

muniții

5.045 buc. arme de foc

și 93.000 buc. muniții

5.000 buc. arme de

foc și 90.000 buc.

muniții

39 Înregistrate;

78



măsură

Valoare realizată

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

Buc.

(IGPF)

250 buc. arme de

foc și

10.115 buc. muniții

100 buc. arme de foc

și

5.000 buc. muniții


și

5.000 buc. muniții


și

5.000 buc. muniții

100 buc. arme de

foc și

5.000 buc. muniții

Cantitatea de materiale nucleare, materii explozive și substanțe periculoase reținute

Kg/buc

(IGPR)

870.249

kg. și 34.578

buc. capse, grenade, proiectile

295.353 kg. și

1.846


287.969

kg. și

1.800


287.000

kg. și

1.750 buc. capse,

grenade, proiectile

286.000

kg. și

1.700 buc. capse,

grenade, proiectile

Kg/buc

(IGPF)

132.984 buc.

materiale pirotehnice

650 kg 650 kg 650 kg 650 kg

Rezultat 1.1.2. Destructurarea grupărilor infracționale organizate

1.1.2.1. Combaterea criminalității organizate pe linia traficului de persoane

Nr. de acțiuni operative desfășurate Nr. 163 163 163 163 163

Nr. de percheziții efectuate Nr. 515 515 515 515 515

Nr. de ordonanțe de delegare dispuse de procuror pe linia combaterii traficului de persoane înregistrate

Nr. 4.511 4.511 4.511 4.511 4.511

1.1.2.2. Combaterea criminalității organizate pe linia traficului de droguri

Nr.de acțiuni operative desfășurate Nr. 1.096 1.096 1.096 1.096 1.096

Nr. de percheziții efectuate Nr. 1.820 1.820 1.820 1.820 1.820

79



măsură

Valoare realizată

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

Nr. de ordonanțe de delegare dispuse de procuror pe linia combaterii traficului de droguri înregistrate

Nr. 14.085 14.085 14.085 14.085 14.085

Cantitatea de droguri reținute kg 318,76 318,76 318,76 318,76 318,76

1.1.2.3. Combaterea criminalității informatice



Nr. de ordonanțe de delegare dispuse de procuror pe linia combaterii criminalității informatice înregistrate

Nr. 7.064 7.064 7.064 7.064 7.064

1.1.2.4. Combaterea criminalității organizate pe linia finanțării terorismului și spălării banilor



Nr. de ordonanțe de delegare dispuse de procuror pe linia combaterii finanțării terorismului și spălării banilor înregistrate

Nr. 5.560 5.560 5.560 5.560 5.560

Rezultat 1.1.3. Creșterea capacității de autoprotecție a populației împotriva victimizării și revictimizării prin trafic de persoane

1.1.3.1. Prevenirea traficului de persoane

Nr. de campanii de prevenire a traficului de persoane desfășurate

Nr. 34 35 35 35 35

Nr. de beneficiari direcți ai campaniilor de prevenire a traficului de persoane

Nr. 122.961 120.000 120.000 120.000 120.000

1.1.3.2. Acordarea de sprijin victimelor traficului de persoane

Ponderea victimelor traficului de persoane sprijinite care au beneficiat de asistenţă în vederea recuperării şi reintegrării sociale

% 50,2% 47% 47% 47% 47%

80



măsură

Valoare realizată

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

Ponderea victimelor traficului de persoane sprijinite care au fost coordonate în procesul penal

% 69,8% 62% 62% 60% 60%

Rezultat 1.1.4. Reducerea cererii și ofertei de droguri (ANA)

1.1.4.1. Prevenirea consumului de droguri

Nr. de proiecte naționale pentru prevenirea consumului de droguri derulate

Nr. 6 6 6 6 6

Nr. de campanii naționale pentru prevenirea consumului de droguri desfășurate

Nr. 2 2 2 3 3

Nr. de beneficiari ai campaniilor și proiectelor pentru prevenirea consumului de droguri

Nr. 314.746 152.000 172.000 180.000 185.000

Nr. de rapoarte, studii și analize întocmite

Nr. 5 3 5 5 5

1.1.4.2. Acordarea de asistență consumatorilor de droguri

Nr. de programe și servicii de asistență integrată destinate consumatorilor de droguri

Nr. 47 47 47 47 47

Nr. de persoane admise în programele și serviciile de asistență

Nr. 3.636 3.200 3.200 3.300 3.400

Rezultat 1.1.5. Reducerea evaziunii fiscale și a altor forme ale criminalității economico-financiare

1.1.5.1. Prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

Nr. de acțiuni pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale desfășurate la nivel local

Nr. 1.462 1.000 1.000 1.000 1.000

Nr. de infracțiuni de evaziune fiscală sesizate

Nr. 4.458 4.500 4.400 4.300 4.200

1.1.5.2. Prevenirea și combaterea contrabandei

Nr.

(IGPR) 683 700 700 700 700

81



măsură

Valoare realizată

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

Nr. de acțiuni pentru prevenirea și combaterea contrabandei desfășurate

Nr.

(IGPF) - 400 400 400 400

Nr. de infracțiuni de contrabandă sesizate

Nr.

(IGPR) 3.043 2.800 2.700 2.600 2.600

Nr.

(IGJR) 398 500 450 400 400

Nr.

(IGPF40) 1.131 1.200 1.200 1.200 1.200

1.1.5.3. Prevenirea și combaterea criminalității în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală

Nr. de acțiuni pentru prevenirea și combaterea criminalității în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală desfășurate

Nr. 537 500 500 500 500

Nr. de infracțiuni în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală sesizate

Nr. 1.377 1.000 1.000 1.000 1.000

Rezultat 1.1.6. Reducerea abaterilor și infracțiunilor care generează risc rutier, feroviar și naval

1.1.6.1. Prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere

Nr. de acțiuni pentru prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere, din care:

Nr. 52.058 52.531 53.032 53.533 54.034

- inițiate la nivel central Nr. 30 31 32 33 34

- desfășurate la nivel

național Nr. 52.028 52.500 53.000 53.500 54.000

40 Înregistrate;

82



măsură

Valoare realizată

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

1.1.6.2. Prevenirea și combaterea abaterilor și infracțiunilor contra siguranței circulației pe căile ferate

Nr. de acțiuni de prevenire a abaterilor și infracțiunilor de furt de la infrastructura feroviară, de material rulant de la vagoane și de marfă din vagoane

Nr. 561 580 600 620 640

Nr. de infracțiuni de furt de la infrastructura feroviară, de material rulant de la vagoane și de marfă din vagoane sesizate

Nr. 350 340 330 320 310

1.1.6.3. Prevenirea și combaterea abaterilor și infracțiunilor la regimul transportului naval

Nr. de acțiuni de prevenire a abaterilor și infracțiunilor la regimul transportului naval desfășurate

Nr. 65 65 65 65 70

Nr. de infracțiuni la regimul transportului naval sesizate

Nr. 12 15 14 13 12

Rezultat 1.1.7. Protecția patrimoniului cultural național și a ecosistemelor naturale naționale

1.1.7.1. Prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul protejării patrimoniului cultural național

Nr. de acțiuni pentru prevenirea infracțiunilor la regimul protejării patrimoniului cultural național inițiate la nivel central

Nr. 1 1 1 1 1

Nr. de infracțiuni la regimul patrimoniului cultural național sesizate

Nr. 577 570 560 550 540

1.1.7.2. Prevenirea și combaterea infracțiunilor silvice

Nr. de acțiuni pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor silvice desfășurate

Nr.

(IGPR) 16.568 17.500 17.500 17.500 17.500

Nr.

(IGJR) 3.120 4.200 4.500 4.500 4.500

Nr. de infracțiuni silvice sesizate Nr.

(IGPR) 8.305 8.000 7.500 7.000 6.500

83



măsură

Valoare realizată

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

Nr.

(IGJR) 103 225 220 210 210

Nr.

(IGPF41) 8 5 5 5 5

Volumul masei lemnoase confiscate

m3

(IGPR) 61.168 61.000 60.500 60.000 59.500

m3

(IGJR) 1.610 2.330 2.300 2.250 2.250

m3

(IGPF) 359 500 500 500 500

Nr. de sesizări transport material lemnos verificate

Nr. 1.386 1.300 1.200 1.100 1.000

Nr. de dosare penale privind infracțiuni silvice instrumentate

Nr.

(IGPR) 19.246 18.500 18.000 17.500 17.000

Nr.

(IGPF) 10 10 10 10 10

1.1.7.3. Prevenirea și combaterea infracțiunilor privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura

Nr. de acțiuni pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor și contravențiilor privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura desfășurate

Nr.

(IGPR) 3.792 3.900 3.900 3.900 3.900

Nr.

(IGPF) 1.187 950 950 950 950

Nr. de infracțiuni sesizate Nr.

(IGPR) 1.507 1.450 1.440 1.430 1.420

41 Înregistrate;

84



măsură

Valoare realizată

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

Nr.

(IGJR) 526 480 450 400 400

Nr.

(IGPF42) 871 900 900 900 900

Cantitatea de pește confiscată

Kg

(IGPR) 24.222 21.500 21.000 20.500 20.000

Kg

(IGPF) 10.528 10.000 10.000 10.000 10.000

Nr. de dosare penale privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura instrumentate

Nr.

(IGPR) 2.240 2.300 2.150 2.100 2.050

Nr.

(IGPF) 1.000 750 750 750 750

Rezultat 1.1.8. Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPR

1.1.8.1. Participarea reprezentanților IGPR la misiuni și activități internaționale

Nr. de polițiști participanți la misiuni/operațiuni în afara teritoriului statului român

Nr. 47 60 60 60 60

Nr. de misiuni/operațiuni în afara teritoriului statului român

Nr. 10 10 10 10 10

Nr. de polițiști experți naționali detașați în cadrul instituțiilor şi agențiilor europene

Nr. 13 14 16 18 16

Nr. de polițiști participanți la misiuni de suport operativ

Nr. 135 135 135 135 135

42 Înregistrate;

85



măsură

Valoare realizată

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

Rezultat 1.1.9. Asigurarea resursei umane specializate - formarea inițială și continuă a personalului IGPR

1.1.9.1.Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă a polițiștilor în cadrul Școlii de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr”, Câmpina și a Școlii de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan”, Cluj -Napoca

Nr. serii de elevi pregătiți Nr. 2 2 1 1 1

Nr. de absolvenți (agenți de poliție) Nr. 2.731 3.161 850 850 850

1.1.9.2. Desfășurarea formării continue a polițiștilor în cadrul Centrului de Formare și Perfecționare a Polițiștilor ”Nicolae Golescu” Slatina și a Centrului Chinologic “dr. Aurel Greblea Sibiu”

Nr. de cursuri/programe formative organizate

Nr. 43 45 45 45 45

Nr. de absolvenți programe formative

Nr. 1.306 2.000 2.000 2.000 2.000

Rezultat 1.1.10. Menținerea unui procent ridicat al intervențiilor cu timp de răspuns sub 10 min. la apelurile SNUAU 112

1.1.10.1. Asigurarea unor intervenții operative la apelurile primite în centrele operaționale ale structurilor teritoriale ale MAI

Nr.de intervenții sub 10 minute Nr 633.903 601.000 601.000 601.000 601.000

Nr. de intervenții peste 10 minute Nr 149.616 140.000 130.000 120.000 110.000

Rezultat 1.1.11. Reducerea incidentelor înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din responsabilitatea Jandarmeriei Române

1.1.11.1. Asigurarea pazei, protecției, supravegherii și intervenției

Nr. de obiective asigurate cu pază Nr. 1.154 1.148 1.148 1.148 1.150

Nr. de obiective monitorizate prin sisteme de alarmă aflate în responsabilitatea Jandarmeriei

Nr. 14 9 9 9 9

Nr. de contravenții constatate Nr. 5.752 7.400 7.400 7.400 7.000

Nr. de transporturi pentru care s-a asigurat paza (speciale plus bunuri și valori)

Nr. 37.753 42.668 42.668 42.668 40.000

86



măsură

Valoare realizată

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

Rezultat 1.1.12. Reducerea numărului de fapte antisociale comise în segmentul stradal

1.1.12.1. Desfășurarea de misiuni de menținere și asigurare a ordinii publice

Media zilnică a patrulelor prezente în segmentul stradal

Nr.

(IGPR) 4.206 5.000 5.000 5.000 5.000

Nr.

(IGJR) 1.072 1.300 1.400 1.400 1.400

Media zilnică a efectivelor din cadrul patrulelor prezente în segmentul stradal

Nr.

(IGPR) 8.585 9.100 9.100 9.100 9.100

Nr.

(IGJR) 2.200 2.500 2.600 2.600 2.600

Nr. de misiuni de asigurare a ordinii publice

Nr.

(IGPR) 36.060 36.000 35.500 35.000 34.500

Nr.

(IGJR) 33.566 30.000 30.000 30.000 35.000

Rezultat 1.1.13. Contribuția la menținerea amenințării teroriste la un nivel scăzut

1.1.13.1. Prevenirea și combaterea terorismului

Nr. de exerciții de intervenție executate la obiectivele și transporturile din responsabilitate

Nr. 810 753 753 753 750

Rezultat 1.1.14. Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGJR

1.1.14.1. Participarea reprezentanților IGJR la misiuni și activități internaționale

Nr. de jandarmi participanți la misiuni/operațiuni de menținere a păcii

Nr. 60 250 250 250 250

Nr. de misiuni/operațiuni de menținere a păcii

Nr. 13 15 15 15 15

Nr. de jandarmi detașați în cadrul instituțiilor şi agențiilor internaționale

Nr. 2 5 5 5 5

87



măsură

Valoare realizată

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

Nr. de jandarmi participanți la misiuni și activități internaționale, altele decât misiunile/operațiunile de menținere a păcii

Nr. 120 200 200 200 200

Rezultat 1.1.15. Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului IGJR

1.1.15.1. Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă în cadrul Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi Grigore Alexandru Ghica, Drăgășani și a Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi, Fălticeni

Nr. de serii de elevi pregătiți Nr. 2 2 1 1 1

Nr. de absolvenți (subofițeri de jandarmi)

Nr. 1.366 600 600 600 600

1.1.15.2. Desfășurarea formării continue a jandarmilor în cadrul Școlii de Aplicație pentru ofițeri ”Mihai Viteazul” București, Centrului de Pregătire și Perfecționare Gheorghieni, Centrului de Pregătire și Perfecționare Montan Sinaia și Centrului de Pregătire și Perfecționare Ochiuri


Nr. 187 130 130 130 130

Nr. de absolvenți cursuri/programe formative

Nr. 6.224 4.000 4.000 4.000 4.000

Rezultat 1.1.16. Asigurarea suportului decizional în activitatea de asigurare și restabilire a ordinii publice

1.1.16.1 Desfășurarea de activități informativ-operative pentru identificarea, prevenirea și contracararea amenințărilor, vulnerabilităților și a factorilor de risc care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice

Nr.de produse informaționale diseminate beneficiarilor

Nr. 637 600 650 700 750

Program 1.2. Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare

Rezultat 1.2.1. Gestionarea procesului de trecere a frontierei de stat

1.2.1.1. Supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat

Valorile traficului de călători și mijloace de transport prin punctele de trecere a frontierei

Nr. persoane

63.044.794 64.000.000 65.000.000 65.000.000 65.000.000

Nr. auto-vehicule

15.596.623

17.000.000

17.000.000

17.500.000

17.500.000

88



măsură

Valoare realizată

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

Nr. de persoane depistate în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat (inclusiv persoane față de care au fost luate măsuri în vederea prevenirii intrării ilegale în țară)

Nr. 6.642 6.000 6.500 6.500 6.500

Nr. de contravenții sesizate Nr. 10.359 10.000 10.000 10.000 10.000

1.2.1.2. Combaterea trecerii frauduloase a frontierei

Nr. de infracțiuni privind trecerea frauduloasă a frontierei constatate

Nr. 1.580 2.500 2.500 2.500 2.500

Nr. de infracțiuni privind trecerea frauduloasă a frontierei sesizate (înregistrate)

Nr. 959 800 800 800 800

Nr. de dosare penale privind trecerea frauduloasă a frontierei instrumentate

Nr. 1.710 1.500 1.500 1.500 1.500

1.2.1.3. Combaterea traficului de migranți

Nr. de infracțiuni privind traficul de migranți sesizate (înregistrate)

Nr. 177 175 180 180 180

Nr. de dosare penale privind traficul de migranți instrumentate

Nr. 278 250 250 250 250

Rezultat 1.2.2. Menținerea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPF

1.2.2.1. Participarea reprezentanților PFR la misiuni/operațiuni de menținere a păcii

Nr. de polițiști de frontieră participanți la misiuni/operațiuni de menținere a păcii

Nr. 7 6 6 6 6

Nr. de misiuni/operațiuni de menținere a păcii

Nr. 5 4 4 4 4

89



măsură

Valoare realizată

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

1.2.2.2. Detașarea de personal în cadrul instituțiilor şi agențiilor internaționale

Nr. de polițiști de frontieră detașați în cadrul instituțiilor şi agențiilor internaționale

Nr. 15 19 21 25 30

1.2.2.3. Participarea reprezentanților PFR la activități și operațiuni comune sub egida FRONTEX

Nr. de operațiuni desfășurate sub egida FRONTEX

Nr. 11 16 17 18 19

Nr. de polițiști de frontieră participanți la activităţi și operațiuni sub egida FRONTEX

Nr. 528 570 650 690 700

1.2.2.4. Participarea reprezentanților PFR la alte misiuni și activităţi internaționale

Nr. de polițiști de frontieră participanți la alte misiuni și activităţi internaționale

Nr. 912 950 950 950 950

1.2.2.5. Participarea reprezentanților IGAv la acțiuni internaționale sub egida FRONTEX

Nr. de misiuni de zbor desfășurate în cadrul FRONTEX

Nr. 0

1 misiune

a câte

200 ore

de zbor

2 misiuni

a câte

200 ore

de zbor

2 misiuni

a câte

200 ore

de zbor

2 misiuni

a câte

200 ore

de zbor

Nr. de cadre militare participante la acțiunile din cadrul FRONTEX

Nr. 0 33 33 33 33

Rezultat 1.2.3. Asigurarea resursei umane specializate -formare inițială și continuă a personalului IGPF

1.2.3.1 Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă a agenților de poliție de frontieră la Școala de pregătire a agenților poliției de frontieră ”Avram Iancu” Oradea


Nr. de absolvenți (agenți de poliție de frontieră)

Nr. 565 505 505 505 505

1.2.3.2. Desfășurarea formării continue a polițiștilor de frontieră în cadrul Centrelor de Pregătire ale Poliției de Frontieră din Iași, Drobeta Turnu Severin și Agigea


Nr. 114 67 90 90 90


Nr. 2.119 1.858 1.900 1.900 1.900

Rezultat 1.2.4. Reducerea numărului de resortisanți ai statelor terțe care locuiesc/muncesc fără forme legale pe teritoriul României

90



măsură

Valoare realizată

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

1.2.4.1. Prevenirea și combaterea șederii ilegale și a muncii nedeclarate a resortisanților statelor terțe

Nr. de acțiuni/controale/verificări pentru combaterea șederii ilegale/muncii nedeclarate desfășurate

Nr. 8.698 8.507 8.507 8.507 8.507

Nr. de resortisanți state terțe depistați cu ședere ilegală

Nr. 1.045 3.000 3.000 3.000 3.000

Nr. de resortisanți state terțe depistați fără forme de muncă legale

Nr. 473 450 450 450 450

Nr. decizii de returnare emise Nr. 1.715 1.568 1.568 1.568 1.568

Nr. de străini îndepărtați sub escortă Nr. 427 400 400 400 400

Rezultat 1.2.5. Implementarea politicilor în domeniul protecției internaționale și integrării străinilor

1.2.5.1. Acordarea de asistență pentru solicitanții de azil și beneficiarii unei forme de protecție internațională

Nr. de cereri de azil înregistrate Nr. 2.138 3.000 8.000 8.000 9.000

Nr. de solicitanți de azil care beneficiază de cazare

Nr. 2.275 2.000 5.000 5.000 6.000

Nr. de solicitanți de azil care beneficiază de ajutor financiar

Nr. 2.183 2.000 5.000 5.000 6.000

Nr. de solicitanți de azil care beneficiază de asistență medicală

Nr. 2.713 2.000 5.000 5.000 6.000

Nr. de sesiuni de consiliere Nr. 2.672 2.000 5.000 5.000 6.000

Nr. de sesiuni de orientare culturală Nr. 2.154 2.000 5.000 5.000 6.000

Rezultat 1.2.6. Admisia și șederea legală pe teritoriul României a resortisanților țărilor terțe

1.2.6.1. Avizarea cererilor de viză și acordarea/prelungirea dreptului de ședere al resortisanților statelor terțe în România

Nr. de cereri de viză primite spre avizare

Nr. 15.284 16.103 16.103 16.103 16.103

Nr. de avize acordate Nr. 10.530 20.000 20.000 20.000 20.000

Nr. de cereri pentru acordarea/prelungirea dreptului de ședere înregistrate

Nr. 29.443 40.000 40.000 40.000 40.000

91

Obiectiv strategic 2: Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore


(output)

Unitate de

măsură

Valoare realizată

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

Program 2.1. Protecție civilă și sprijin acordat comunității

Rezultat 2.1.1. Asigurarea protecției populației și diminuarea efectelor asociate situațiilor de urgență și dezastrelor

2.1.1.1. Prevenirea riscurilor asociate situațiilor de urgență și dezastrelor și îmbunătățirea eficacității intervenției

Nr. de acțiuni de informare derulate în cadrul campaniilor de prevenire a situațiilor de urgență (diseminări mass-media și on-line)

Nr. 28.078 21.700 21.800 21.800 21.800

Nr. de intervenții efectuate Nr. 435.551 435.000 435.000 435.000 435.000

Nr. de persoane salvate în situații de urgență

Nr. 7.519 8.000 8.000 8.000 8.000

Nr. de exerciții de cooperare cu celelalte structuri SAOPSN derulate

Nr. 221 222 224 226 226

Nr. de puncte de lucru pentru asigurarea intervenției în situații de urgență înființate

Nr. 8 10 9 9 8

Nr. de mijloace tehnice pentru toate tipurile de risc achiziționate

Nr. 292 76 250 250 100

Nr. de structuri nou create Nr. 0 3 0 0 0

2.1.1.2. Acordarea de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență

Nr. de ambulanțe achiziționate pentru SAJ și SMURD

Nr. 320 (SAJ)

102 (SMURD)

449 (SAJ)

266 (SMURD)

154 (SAJ)

71(SMURD)

0 (SAJ)

0 (SMURD)

0 (SAJ)

0 (SMURD)

Nr. de Unități Primiri Urgențe extinse și modernizate

Nr. 0 3 3 3 3

Nr. de centre de recepție date conectate la sistemul de telemedicină

Nr. 0 30 30 30 30

Nr. de acte normative referitoare la asistența medicală de urgență revizuite și actualizate

Nr. 0 2 2 2 2

92


(output)

Unitate de

măsură

Valoare realizată

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

2.1.1.3. Pregătirea populației, economiei și a teritoriului pentru apărare și asigurarea rezervelor de stat

Nr. de exerciții de mobilizare organizate, din care:

Nr. 8 8 8 8 8

- pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și a teritoriului pentru apărare

Nr. 2 3 2 2 2

- pentru verificarea stadiului pregătirii populației pentru apărare

Nr. 1 0 1 1 1

- pentru verificarea stadiului pregătirii economiei și a teritoriului pentru apărare

Nr. 3 3 3 3 3

- pentru verificarea rezervelor de stat

Nr. 2 2 2 2 2

Grad de constituire a stocurilor de produse rezervă de stat și mobilizare la finalul anului

% 93% 95% 96% 97% 97%

Rezultat 2.1.2. Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului propriu și a personalului cu atribuții în situații de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate

2.1.2.1. Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă în cadrul Școlii de Subofițeri Pompieri și Protecție Civilă “Pavel Zăgănescu” Boldești


Nr.de absolvenți (subofițeri și maiștri militari)

Nr. 581 568 275 557 282

2.1.2.2. Desfășurarea formării continue a pompierilor în cadrul Centrului Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență Ciolpani și a centrelor de pregătire/antrenament


Nr. 164 168 168 168 168


Nr. 7.611 4.200 4.200 4.200 4.200

2.1.2.3. Pregătirea reprezentanților instituțiilor prefectului și a personalului cu funcții de conducere și atribuții în domeniul situațiilor de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate


Nr. 91 91 91 91 91


Nr. 1.455 1.500 1.500 1.500 1.500

93

Obiectiv strategic 3: Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI


(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

Program 3.1. Servicii pentru cetățeni și persoane juridice

Rezultat 3.1.1. Gestionarea procesului de eliberare a documentelor din competența DEPABD

3.1.1.1. Eliberarea documentelor din competența DEPABD

Nr. de cărți de identitate eliberate Nr. 2.118.569 2.006.778 2.006.778 2.006.778 2.006.778

Nr. de certificate de stare civilă eliberate

Nr. 1.159.894 1.044.958 1.044.958 1.044.958 1.044.958

Rezultat 3.1.2. Gestionarea procesului de furnizare a serviciilor publice din competența DGP

3.1.2.1. Eliberarea documentelor din competența DGP

Nr. de pașapoarte simple electronice emise

Nr. 1.345.400 1.345.400 1.008.979 1.008.979 1.008.979

Nr. de pașapoarte simple electronice expediate prin curier, la domiciliul sau reședința titularului

Nr. 77.231 77.231 38.728 38.728 38.728

Nr. de furnizări de date din RNEPS Nr. 5.205 6.500 6.600 6.700 6.800

Nr. de adeverințe privind exercitarea dreptului la liberă circulație/istoric de pașapoarte

Nr. 696 750 700 650 650

Nr. de adeverințe scutire taxe vamale

Nr. 89 100 110 120 150

Rezultat 3.1.3. Gestionarea procesului de emitere a documentelor și a plăcilor cu numere de înmatriculare din competența DRPCIV

3.1.3.1. Emiterea permiselor de conducere și a documentelor de înmatriculare a vehiculelor

Nr. de permise de conducere emise Nr. 1.045.219 1.111.828 1.111.828 1.111.828 1.111.828

Nr. de certificate de înmatriculare emise

Nr. 1.540.421 1.540.421 1.540.421 1.540.421 1.540.421

Nr. de plăci cu numere de înmatriculare confecționate

Buc. 3.425.427 3.872.135 3.872.135 3.872.135 3.872.135

94


(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

Nr. de persoane examinate în vederea eliberării permisului de conducere

Pers. 518.706 543.947 543.947 543.947 543.947

Nr. de documente livrate la domiciliul/sediul solicitantului prin intermediul serviciilor poștale

Nr. 2.162.556 2.162.556 2.162.556 2.162.556 2.162.556

Rezultat 3.1.4. Gestionarea activității Arhivelor Naționale

3.1.4.1. Preluarea arhivelor de la terți

Cantitatea arhivă preluată Metri liniari

530 500 500 500 500

Nr. de acțiuni de control și îndrumare la deținătorii de arhive

Nr. 1.933 1.800 1.800 1.800 1.800

3.1.4.2. Eliberarea documentelor din competența AN

Nr. de cereri, autorizații de funcționare, nomenclatoare și lucrări de selecționare primite

Nr. 48.650 48.000 48.000 48.000 48.000

Program 3.2. Capacitate administrativă și sprijin operațional

Rezultat 3.2.1. Asigurarea respectării prevederilor legale în procesul de promovare a documentelor de politici publice/acte normative

3.2.1.1. Respectarea prevederilor legale referitoare la promovarea proiectelor de documente de politici publice

Procentul de documente de politici publice promovate de MAI cu respectarea prevederilor legale

% 100% 100% 100% 100% 100%

1.2.1.2. Respectarea prevederilor legale referitoare la promovarea proiectelor de acte normative

Procentul de acte normative promovate de MAI cu respectarea prevederilor legale

% 100% 100% 100% 100% 100%

Rezultat 3.2.2. Dezvoltarea capacității de control și audit la nivelul MAI

3.2.2.1. Îmbunătățirea eficienței și eficacității actului de control la nivelul MAI

Gradul de realizare a planului unic de inspecții și controale tematice la nivelul MAI

% 52% 75% 85% 95% 100%

3.2.2. 2. Îmbunătățirea eficienței și eficacității auditului public intern la nivelul MAI

Gradul de realizare a planului de audit public intern la nivelul MAI

% 100% 100% 100% 100% 100%

95


(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

Rezultat 3.2.3. Consolidarea capacității manageriale pentru gestionarea situațiilor speciale și de criză

3.2.3.1. Eficientizarea procesului de planificare, conducere și coordonare necesar răspunsului integrat în cazul apariției situațiilor speciale și de criză

Nr. de exerciții organizate/la care s-a participat

Nr. 19 10 10 10 10

Rezultat 3.2.4. Asigurarea managementului resurselor financiare, logistice, TIC și umane

3.2.4.1. Gestionarea fondurilor alocate pentru a crea premisele desfășurării în condiții optime a activității structurilor ministerului

Proiect de buget fundamentat și elaborat

Buget (DA/NU)

DA DA DA DA DA

3.2.4.2. Efectuarea plăţii drepturilor de pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor Legii nr. 223/2015

Gradul de efectuare a plăţii drepturilor de pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale

% 100% 100% 100% 100% 100%

3.2.4.3. Gestionarea resurselor logistice necesare bunei funcționări a structurilor ministerului

Nr. de produse achiziționate - autovehicule

Buc. 3.054 2.000 1.000 700 700

Nr. de produse achiziționate - pistoale

Buc. 1.066 2.500 2.000 2.000 2.000

Nr. de investiții constând în obiective reabilitate / consolidate / modernizate

Nr. 25 25 12 6 4

Vechimea medie a echipamentelor medicale din rețeaua medicală

Luni 147 145 143 141 139

3.2.4.4. Implementarea de servicii electronice și asigurarea mentenanței infrastructurii existente

Nr. de servicii electronice implementate la nivelul MAI43 Nr. 9 9 9 9 12

Nivelul mediu de sofisticare al serviciilor electronice de la nivelul MAI44

Grad 1 1 1 2 3

43 Valorile aferente indicatorului se referă strict la serviciile electronice gestionate de către DGCTI prin intermediul proiectelor “HUB de servicii la nivelul MAI” și ”Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă – SIIEASC”, valorile asumate fiind dependente de implementarea acestor proiecte 44 idem

96


(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

Gradul de funcționare a sistemului NSIS II

% 99,83% 99,8% 99,8% 99,8% 99,8%

3.2.4.5. Gestionarea resurselor umane necesare bunei funcționări a structurilor ministerului

Nr. de proceduri de management

resurse umane modificate Nr. 10 5 5 5 5

Gradul de încadrare a personalului de specialitate medico-sanitar și sanitar auxiliar raportat la numărul de posturi prevăzute în statul de organizare

% 67% 65% 66% 67% 68%

3.2.4.6. Instruirea personalului MAI pentru dobândirea de expertiză în domenii specifice

Nr. de persoane instruite în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal

Nr. 108 150 160 170 180

Nr. de psihologi instruiți în cadrul unor schimburi de experiențe cu structuri de psihologie similare din statele europene

Nr. 20 20 20 20 20

Nr. de materiale postate pe site-ul de intranet al Aparatului Central al MAI și publicate în Buletinul de Informare și Documentare cu privire la aspecte care afectează siguranța cetățeanului

Nr. 38 39 41 44 40

Rezultat 3.2.5. Gestionarea acțiunilor/intervențiilor cu sprijin aerian

3.2.5.1. Asigurarea de sprijin aerian pentru restabilirea ordinii publice, supravegherea frontierei și intervenție în situații de urgență

Nr. de ore de zbor misiuni de intervenție pentru restabilirea ordinii publice

Ore de zbor

118 195 195 195 195

Nr. de ore de zbor misiuni de intervenție pentru supraveghere frontieră

Ore de zbor

332 332 332 332 332

97


(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

Nr. de ore de zbor misiuni de intervenție pentru situații de urgență

Ore de zbor

311 311 311 311 311

Nr. de aeronave funcționale Nr. 17 19 19 19 19

Nr. de echipaje de zbor operaționale Nr. 38 42 46 50 54

Simulator de zbor pentru elicopterul EC-135 achiziționat

Simulator (DA/NU)

NU NU NU DA DA

Rezultat 3.2.6. Eficientizarea procesului de atragere a fondurilor nerambursabile

3.2.6.1. Accesarea de fonduri externe nerambursabile

Valoarea totală a proiectelor pentru care s-au semnat contracte de finanțare45

Milioane RON

1.357 1.493 1.736 1.736 1.736

Nr. de proiecte implementate / în implementare46

Nr. 240 249 269 279 279

Nr. de ghiduri/proceduri elaborate47 Nr. 39 39 40 41 41

Rezultat 3.2.7. Consolidarea mediului de integritate la nivelul MAI

3.2.7.1. Prevenirea și combaterea corupției la nivelul MAI

Nr. de activități de instruire/ informare desfășurate la nivelul personalului MAI

Nr. 4.424 2.700 2.400 2.000 2.000

Nr. de beneficiari (personal MAI participant)

Nr. 68.109 37.800 33.600 28.000 28.000

Rezultat 3.2.8. Dezvoltarea culturii de securitate la nivelul MAI

Nr. de activități de pregătire contrainformativă

Nr. - 850 900 950 1.000

45valorile pentru 2019-2022 sunt stabilite cumulat cu valoarea de referință 2018 46Idem; 47Idem.

98


(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

3.2.8.1. Asigurarea unui climat de cunoaștere și respectare a normelor privind protecția informațiilor clasificate în rândul cadrelor MAI

Nr. de activități de îndrumare pe linia protecției informațiilor clasificate

Nr. - 900 920 940 960

Rezultat 3.2.9. Eficientizarea comunicării publice a MAI cu privire la activitățile derulate de structurile MAI

3.2.9.1. Informarea cu operativitate a mass-mediei și cetățenilor

Nr. de abonați ai paginilor de social-media

Nr. 301.732 340.000 365.000 390.000 415.000

Nr. de comunicate de presă/ buletine informative

Nr. 291 250 250 250 250

Nr. de conferințe de presă/ briefinguri

Nr. 46 30 30 30 30

Nr. de emisiuni realizate de MAI Nr. 104 100 100 100 100

Rezultat 3.2.10. Creșterea calității actului educațional al APAIC și ISOP

3.2.10.1.Formarea de specialiști cu pregătire universitară pentru structurile MAI

Nr. de absolvenți Nr. 753 714 755 769 1.053

Nr. de specializări acreditate de ARACIS

Nr. 5 5 7 7 7

Nr. de articole publicate în reviste indexate/cotate ISI de către studenții și personalul APAIC

Nr. 182/0 108/3 114/6 117/9 101/12

3.2.10.2. Adaptarea programelor de formare în corelare cu evoluția fenomenelor din domeniul ordinii și siguranței publice

Nr. de cursuri noi introduse în curriculă

Nr.

(APAIC) 6 4 5 6 6

Nr.

(ISOP) 11 6 6 6 6

Nr. de beneficiari de cursuri din MAI

Nr.

(APAIC) 475 525 591 723 730

Nr.

(ISOP) 2.422 2.300 2.300 2.300 2.300

Rezultat 3.2.11. Asigurarea coordonării unitare a activității instituțiilor prefectului

99


(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2018


2019


2020


2021 Țintă 2022

3.2.11.1. Asigurarea suportului metodologic instituțiilor prefectului

Nr. de instrumente suport (sisteme electronice, metodologii, videoconferințe, circulare) ce sprijină activitatea din instituțiile prefectului, dezvoltate de către DGRIP

Nr. 323 320 320 320 330

Rezultat 3.2.12. Creșterea vizibilității MAI la nivel european și internațional

3.2.12.1. Asigurarea participării la Consiliile JAI, la misiuni de evaluare Schengen și la activități de cooperare internațională derulate în cadru bi și multilateral

Nr. de participări la Consilii JAI Nr. 6 8 8 8 8

Ponderea experților care au participat la misiunile de evaluare Schengen

% 81 70 70 70 70

Nr. de participări/întrevederi la activități de cooperare internațională în cadru bi și multilateral

Nr. 72 70 75 75 75

Nr.de atașați de afaceri interne Nr. 30 33 33 33 33

Nr. de misiuni internaţionale Nr. 15 15 15 15 15

3.2.12.2. Dezvoltarea relațiilor de cooperare la nivel internaţional în scopul realizării schimbului de date şi informaţii cu privire la procesul de identificare şi protecţie a infrastructurilor critice naţionale/europene

Nr.de participări Nr. 6 4 3 3 3

Nr. de activităţi de îndrumare a ofiţerilor de legătură

Nr. 15 2 2 2 2

3.2.12.3. Asigurarea participării personalului MAI la activități sportive internaționale

Nr. de sportivi legitimaţi la C.S Dinamo selecţionaţi la loturile naţionale

Nr. 270 270 275 270 270

100

ANEXA 4. INFORMAȚII PRIVIND COMPONENTELE PSI

Anexele prezentate în continuare sunt explicate pe larg în cadrul Metodologiei, Anexa 2 la proiectul de H.G. privind elaborarea Planului Strategic Instituțional.

Anexa 4.1: Profilul instituțional

Profilul instituțional cuprinde descrierea resurselor instituționale (cadrul de reglementare național și internațional, instituțiile aflate în subordonare și coordonare) și organizaționale (organigrama, resursele umane, resursele bugetare) precum și situația principalilor indicatori.

Ministerul Afacerilor Interne este o instituție publică europeană, modernă, capabilă să asigure apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a proprietății publice și private, ordinea publică, protecția civilă și gestionarea situațiilor de urgență, paza persoanelor, obiectivelor și bunurilor, respectarea regimului frontierei de stat, al străinilor și al solicitanților de azil și administrarea rezervelor de stat și a Fondului arhivistic național.

Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră Română, Departamentul pentru Situații de Urgență prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Imigrări, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Direcția Generală de Protecție Internă și Arhivele Naționale sunt structurile MAI cărora Programul de Guvernare le consacră paragrafe separate, ce cuprind măsuri distincte care vor fi luate în timpul mandatului guvernului, de natură a sprijini instituțiile să-și îndeplinească misiunea cât mai eficient. Astfel, se va urmări întărirea disciplinei cadrelor Poliției Române și stabilitatea pe post, informatizarea generalizată a structurilor cu care cetățenii vin în contact, dezvoltarea relațiilor și cooperării cu structuri similare din statele UE, prevenirea producerii evenimentelor și reducerea numărului victimelor și pagubelor, adaptarea activității ținând cont de dinamica unor fenomene iminente precum imigrația ilegală. De asemenea, se va urmări și prioritizarea cheltuielilor materiale și de investiții în așa fel încât să se răspundă unor nevoi urgente din aria mijloacelor speciale de intervenție în situații de urgență sau a sediilor Arhivelor Naționale.

România, prin intermediul Ministerul Afacerilor Interne, este parte a Oficiului European de Poliție (Europol), o agenție a Uniunii Europene care sprijină autoritățile statelor membre în lupta împotriva criminalității grave și organizate, precum și a terorismului.

În structura Ministerului Afacerilor Interne se găsesc 19 structuri ale Aparatului Central (Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţia Generală Management Operaţional, Corpul de Control al Ministrului, Direcţia Audit Public Intern, Unitatea de Politici Publice, Direcţia Generală Management Urgențe Medicale, Direcţia Generală Management Resurse Umane, Direcția Generală pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului, Direcţia Generală Logistică, Direcţia Generală Financiară, Direcţia Generală Juridică, Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Direcţia Generală Afaceri Europene, Schengen şi Relaţii Internaţionale, Directia Fonduri Externe Nerambursabile, Direcţia Medicală, Direcția Secretariat General, Direcţia Informare şi Relaţii Publice, Centrul Național de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice, Oficiul Responsabilului cu Protecția Datelor Personale) și 22 de unități, instituții și structuri aflate în subordinea/în cadrul MAI (Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră Română, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Imigrări, Inspectoratul General de Aviație al MAI, Direcția Generală de Protecție Internă, Direcția Generală Anticorupție, Administrația Națională de Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Instituția Prefectului, Direcția Generală de Pașapoarte, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, Agenția Națională Antidrog, Agenția Națională Împotriva

101

Traficului de Persoane, Arhivele Naționale, Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”, Institutul de Studii pentru Ordine Publică, Centrul Național SIS, Casa de Pensii Sectorială a MAI, Clubul Sportiv Dinamo București, Centrul de Psihosociologie al MAI).

În ceea ce privește resursele umane, Ministerul Afacerilor Interne este al doilea cel mai mare angajator din administrația publică centrală, cu un număr de 129.067 posturi ocupate48, surclasat doar de Ministerul Educației Naționale (289.229) și aflat la o distanță considerabilă de Ministerul Apărării Naționale, ocupantul locului 3 din clasament, cu 71.735 de posturi ocupate.

Anul 2018 a constituit un an al redresării dinamicii de personal. Pentru prima dată din anul 2012, la nivelul ansamblului instituției, balanța dintre intrările și ieșirile de personal din sistem a fost pozitivă la finele anului 2018, cu un câștig de 4.833 de posturi încadrate. Astfel, balanța de personal este pozitivă atât pentru principalele inspectorate generale/similare, cât și pentru unitățile Aparatului central al MAI și subordonate acestora, în condițiile în care ieșirile din sistem determinate de pensionările pentru limită de vârstă și anticipate nu s-au permanentizat întru totul, raportat la perioadele de stabilitate instituțională din perspectiva gestiunii resurselor umane.

Figura 10. Situația încadrărilor și pierderilor în / din MAI, în perioada 2012-2018

Sursa: DGMRU

Ca urmare a măsurilor aplicate, începând cu anul 2017 și continuate inclusiv în anul 2018, pentru creșterea cifrei de școlarizare la instituțiile de învățământ postliceal ale MAI până la capacitatea maximă și organizarea a două sesiuni de admitere în școlile de agenți de poliție și subofițeri, concomitent cu reducerea duratei de școlarizare în cadrul acestora, a crescut foarte mult numărul absolvenților pregătiți în instituțiile de învățământ proprii, la care se adaugă și numărul absolvenților pregătiți pentru nevoile instituției la ceilalți prestatori de servicii de formare profesională inițială din sistemul naţional de apărare și securitate națională.

Astfel, în anul 2018, au fost repartizați în structurile MAI 5.922 absolvenți, aspect benefic pentru viitorul instituției pe termen mediu și lung, dacă avem în vedere faptul că, printre altele, aceștia dețin și o pregătire de bază specializată, dedicată, și au demonstrat deja o motivație pentru a urma o carieră în sistemul de ordine și securitate publică.

48Sursa datelor: Ministerul Finanțelor Publice, seria de date ”Numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna februarie 2019”, disponibil la http://www.mfinante.ro/pagina.html?categoriebunuri=numar-salariati-bugetari&pagina=domenii&menu=Buget; În luna iunie 2019 în aplicația de resurse umane a MAI erau înregistrați puțin peste 132.000 de angajați.

5770

2010922

1729

5186

67727442

26442300

2603 2715

12665

8659

2609

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Încadrări Pierderi

http://www.mfinante.ro/pagina.html?categoriebunuri=numar-salariati-bugetari&pagina=domenii&menu=Buget

http://www.mfinante.ro/pagina.html?categoriebunuri=numar-salariati-bugetari&pagina=domenii&menu=Buget

102

În ceea ce privește încadrarea cu personal a posturilor deficitare, care nu au putut fi ocupate prin repartiția promoțiilor, în anul 2018, ca urmare a intrării în vigoare a OUG nr. 90/201749, prin memorandumuri, Guvernul României a aprobat deblocarea a 3.491 posturi vacante. În aceste condiții, au fost demarate proceduri în vederea ocupării posturilor vacante din structurile MAI prin trecerea agenților de poliție/maiștrilor militari/subofițerilor în corpul ofițerilor de poliție/ofițerilor, reîncadrare ca polițist, rechemare în activitate a cadrelor militare sau încadrare directă, la finele anului instituția înregistrând, astfel,un plus de 1.516 noi încadrări.

Raportat la numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare, la data de 1 ianuarie 2019 erau încadrate 87% din posturi, pe categorii de personal, procentul de ocupare prezentându-se astfel: poliţişti – 80,05% din totalul prevăzut pentru această categorie de personal, cadre militare – 90,6% din prevăzut, funcţionari publici – 85,25%, personal contractual – 79,44%.

Figura 11. Stadiul încadrării posturilor MAI 2016-2018, pe categorii de personal

Sursa: DGMRU, Bilanț de activitate MAI 2018

Vârsta medie a personalului este de 41,91 ani (poliţişti: 42,40 ani; militari: 40,77 ani; funcţionari publici: 47,66 ani; personal contractual: 49,96 ani).

În ceea ce privește bugetul Ministerului Afacerilor Interne (total cheltuieli conform execuției bugetare), acesta a crescut în intervalul 2016-2018 cu 34%. Raportat la anul precedent, bugetul executat pentru 2018 a crescut cu 23%, potrivit datelor prezentate în graficul de mai jos.

49 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, până la data de 31 decembrie 2018, a fost suspendată ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante la nivelul instituției.

0

10,000

20,000

30,000

40,000

50,000

60,000

70,000

Polițiști Militari F.P. P.C.

66,822

52,548

2,429

7,301

65,908

50,687

2,476

6,985

69,873

52,792

2,4617,000

2016

2017

2018

103

Figura 12. Evoluția bugetului executat MAI, anii 2016-2018, mii lei

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice (Sistemul Național de Raportare)

În ciuda creșterilor din ultimii ani, opinia generală este aceea că bugetul alocat MAI este insuficient pentru acoperirea cheltuielilor curente și a celor de capital, ceea ce determină o acoperire precară a nevoilor MAI – nevoia de resurse umane înalt calificate, nevoia de continuare a investițiilor începute și de demarare a altora noi, nevoia de dotare cu tehnică de ultimă generație pentru prevenirea și combaterea infracționalității, nevoia de asigurare a co-finanțării pentru noi proiecte.

În sfera relațiilor interinstituționale, structurile Ministerului Afacerilor Interne dezvoltă relații de colaborare cu structurile corespondente ale celorlalte autorități ale administrației publice centrale și locale, pe probleme de specialitate, potrivit prevederilor actelor normative în vigoare, precum și cu reprezentanți ai societății civile din țară (mass-media, asociații și organizații neguvernamentale), pe domenii de interes public clar determinate și în limitele legi.

Pe plan internațional, Ministerul Afacerilor Interne organizează și desfășoară acțiuni de cooperare cu structuri similare din alte țări, în limitele de competență conferite de lege, în scopul realizării unor schimburi de date și informații menite să asigure perfecționarea metodelor și mijloacelor de muncă, precum și implementarea, în activitatea proprie, a standardelor internaționale. În situații concrete, pentru documentarea unor acțiuni specifice, se desfășoară, cu respectarea procedurilor legale, activități comune cu structurile similare din statele cu care sunt încheiate acorduri sau convenții de cooperare, ori alte forme de înțelegeri bilaterale.

În virtutea mandatului său, potrivit OUG nr. 30/2007, cu modificările și completările ulterioare, MAI îndeplinește următoarele funcții:

a) Funcția de strategie, prin care elaborează politicile sectoriale și strategiile de punere în aplicare a Programului de guvernare și a politicilor comunitare în domeniile sale de competență;

b) Funcția de reglementare, prin care asigură elaborarea cadrului normativ și instituțional în vederea realizării obiectivelor strategice și a transpunerii acquis-ului comunitar pentru domeniile sale de competență;

c) Funcția de autoritate de stat, prin care asigură punerea în aplicare și respectarea reglementărilor legale pentru domeniile sale de competență, precum și monitorizarea realizării politicilor și strategiilor în domeniile sale de competență;

11,768,20112,790,124

15,734,864

0

2,000,000

4,000,000

6,000,000

8,000,000

10,000,000

12,000,000

14,000,000

16,000,000

18,000,000

2016 2017 2018

104

d) Funcția de reprezentare, prin care asigură, în numele statului sau al Guvernului, reprezentarea pe plan intern, pe plan extern și în cadrul instituțiilor și structurilor Uniunii Europene pentru domeniile sale de competență;

e) Funcția de management public, prin care asigură administrarea proprietății publice și private a statului pentru care statul este responsabil în domeniile sale de competență, precum și managementul serviciilor și resurselor financiare și umane;

f) Funcția de autoritate de management pentru Facilitatea Schengen;

g) Funcția de coordonare a utilizării asistenței financiare nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană pentru domeniile sale de competență;

h) Funcția de gestionare a creditelor externe, altele decât cele comunitare, pentru domeniile sale de competență.

105

Anexa 4.2: Evaluarea mediului intern

MAI este un actor important și vizibil care acționează pentru păstrarea ordinii publice, precum și pentru gestionarea situațiilor de urgență, cu o rețea extinsă și complexă de structuri subordonate, ceea ce este un punct tare, dar presupune un efort managerial puternic. Așteptările publicului față de serviciile oferite de MAI sunt ridicate iar instituția este foarte vizibilă și are un impact puternic în viața de zi cu zi a cetățenilor, ceea ce impune permanent o actualizare și eficientizare și simplificare a procedurilor și instrumentelor de lucru, precum și eficientizarea intervențiilor.

Activitatea MAI este îngreunată de lipsa resurselor financiare pe măsura nevoilor de investiții și recent, de lipsa acută de personal cu experiență, ca urmare a valului de pensionări care a debutat în 2016. În general, sectorul resurselor umane reprezintă unul dintre punctele slabe care necesită o atenție sporită în viitorul apropiat, fiind cunoscut că soluțiile aplicate în acest domeniu (inclusiv în zona instituțiilor de învățământ din subordinea MAI) au nevoie de intervale mai lungi de timp pentru a produce efectele scontate.

Sectorul afacerilor interne este unul deosebit de complex, care se intersectează și are impact asupra tuturor aspectelor vieții socio-economice. Ordinea și siguranța publică, precum si protecția cetățenilor și a bunurilor acestora sunt servicii publice care trebuie furnizate continuu populației, iar succesul procesului este reflectat mai ales în încrederea publicului măsurată prin sondaje de opinie. Evaluarea principalelor riscuri care ajung pe agenda publică la un moment dat reprezintă un al doilea element de măsură pentru eficacitatea serviciilor din acest domeniu.

Ministerul Afacerilor Interne prezintă o serie de particularități care reflectă rolul important pe care îl are de îndeplinit în societate – funcționează pe principii ierarhice clare, are în componența sa structuri militarizate, are o vastă și complexă rețea de structuri teritoriale, interacționează cu toate autoritățile statului și cu un număr extins de organizații care reprezintă societatea civilă, se află constant în atenția opiniei publice și este una dintre primele instituții care reacționează în caz de producere a unor crize.

Activitățile de prevenire și combatere a criminalității sunt orientate, în special, către aspectele pe care cetățenii le consideră prioritare pentru îmbunătățirea climatului de siguranță şi pe cele mai frecvente probleme generate de infracționalitate.

În general, conform rapoartelor de activitate (bilanțuri) ale Ministerului Afacerilor Interne din ultimii ani, se observă o evoluție favorabilă a fenomenelor care intră în competența MAI și referitor la care se depun eforturi atât pe palierul de prevenire, cât și pe cel combatere. Cu toate acestea, rămân o serie de zone de infracționalitate care înregistrează o evoluție nefavorabilă sau crescătoare, în care este necesară o contribuție a MAI eficientă, coordonată și adaptată la mediul infracțional.

Una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă autoritățile românești, MAI inclusiv, este legată de siguranța rutieră. Potrivit Eurostat50, frecvența deceselor cauzate de accidentele de transport în UE s-a situat la 49 de decese la un milion de locuitori în anul 2017. Grație dezvoltărilor sociale și tehnologice, între 2001 și 2017 numărul de accidente rutiere din Europa a scăzut cu 57,5%, dar datele arată că rata descreșterii încetinește. În 2017, țările UE cu cele mai bun scor în materie de siguranță au fost Suedia, Marea Britanie și Olanda. Țările cu cele mai slabe înregistrări privind siguranța rutieră au fost România, Bulgaria și Croația. Față de 2017, România a înregistrat o creștere a gradului de siguranță rutieră cu 4%,

50http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-19-1990_en.htm;

http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-19-1990_en.htm

106

dar se situează tot pe ultimul loc, cu 96 decese în accidente rutiere la un milion de locuitori51. Faptul este cu atât mai îngrijorător, cu cât celelalte state membre fac eforturi vizibile pentru reducerea acestui indicator.

În termeni absoluți, indicatorul reflectat și de statisticile IGPR, arată că a existat o scădere de 4,6% a numărului total de victime decedate ca urmare a accidentelor rutiere între 2017 și 2018, de la 1951 la 1862 de persoane. Anul 2017 a fost anul cu valoarea cea mai ridicată a acestui indicator din tot intervalul analizat, iar valoarea din 2018 este similară cu cea din 2013.

Principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave în 2018 au fost reprezentate de: indisciplina pietonală (18,99% din total), neacordarea priorității pietonilor și vehiculelor (18,17%), viteza excesivă (17,62%), indisciplina bicicliștilor (9,28%) și nepăstrarea unei distanțe suficiente între vehicule (4,59%).

Figura 13. Decese cauzate de accidente rutiere 2013-2018

Sursa: statistici IGPR

La rândul său, fenomenul violenței în familie și-a menținut trendul ascendent din ultimii ani și a înregistrat o creștere cu 6,1% față de anul anterior, devenind una dintre problemele pentru rezolvarea căreia MAI depune eforturi suplimentare, mobilizează resurse și ia parte activă în mecanismul interinstituțional pentru contracararea acestei tipologii infracționale, având la dipoziție noi prevederi legale.

Activitatea MAI a trebuit să se alinieze de asemenea și cu evoluția crescătoare a altor fenomene care intră în directa sa responsabilitate, cum ar fi creșterea valorilor traficului persoanelor și mijloacelor de transport înregistrate în Punctele de Control Trecere Frontieră (creștere cu 5,6%, respectiv 2,8% față de anul anterior).

Numărul faptelor ilegale a crescut cu 7,8% față de perioada similară (2017), înregistrându-se creșteri semnificative pe linia traficului internațional cu auto furate de la 55 în anul 2017, la 282 în anul 2018 (+412,7%) și dreptului de proprietate intelectuală de la 182 infracțiuni în 2017, la 377 în anul 2018 (+107,1%).

Pe de altă parte, sunt și cazuri în care fenomenele din sfera directă a de activitate a MAI s-au redus. Astfel, în cursul anului 2018, migrația ilegală s-a caracterizat prin valori mai reduse, scăzând semnificativ atât

51 Eurostat, 2018.

1861

1819

1892

1915

1951

1862

1750

1800

1850

1900

1950

2000

2013 2014 2015 2016 2017 2018

107

numărul trecerilor ilegale (-51,5%), cât și al cazurilor de prevenire a intrării ilegale (-68,8%), comparativ cu perioada similară a anului 2017.

În ceea ce privește capacitatea de răspuns în situații de urgență, faţă de anul 2017, au crescut cu 3,6% numărul cazurilor de urgenţă la care au participat echipajele SMURD, iar numărul persoanelor asistate a crescut cu 4%. Referitor la intervenția SMURD, timpul mediul de răspuns este de 12 minute, rămânând constant faţă de anul 2017, dar mai crescut cu 1 minut comparativ cu 2016.

Tabelul 16. Evoluția numărului urgențelor, vieților salvate și a valorii bunurilor protejate, în intervalul 2011-2018

Categorie 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Urgenţe 228.661 292.311 311.188 355.338 397.148 429.003 421.015 436.001

Vieţi salvate 5.082 4.629 5.393 5.603 5.977 8.406 9.897 7.519

Bunuri protejate

(miliarde lei) 3,1 4,1 2,6 2,33 2,55 2,73 3,3 5,36

Sursa: IGSU

Toți indicatorii surprinși mai sus reflectă nevoile de înzestrare logistică și umană a Ministerului Afacerilor Interne.

Anul 2018 a constituit un an al creșterii nivelului de dotare, context în care principalele realizări s-au concretizat în creşterea gradului de dotare cu mijloace de protecţie specifice și asigurarea muniţiei pentru misiuni şi antrenament, precum şi pentru asigurarea securităţii cu ocazia evenimentelor organizate în ţară pe timpul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019.

În acest sens, un exemplu relevant privește situația la nivel de minister a parcului auto. Datorită achiziționării a 3.054 de mijloace de transport în 2018, gradul de asigurare cu mijloace de mobilitate terestră a structurilor MAI a crescut față de 2017 cu aprox. 6,5%.

108

Figura 14. Evoluția gradului de înzestrare cu mijloace de mobilitate terestră a structurilor MAI, 2017-2018

Sursa: DGL, Bilanț MAI 2018

Pentru a putea îmbunătăți situația logistică a ministerului și a structurilor sale operaționale, Ministerul Afacerilor Interne și-a dezvoltat continuu capacitatea de accesare a fondurilor nerambursabile cu scopul realizării unor investiții majore. În anul 2018 acestea au asigurat aproximativ 80% din sursele de finanțare pentru investițiile realizate în ultimii 5 ani, cu efecte în planul scăderii presiunii asupra bugetului de stat. Se estimează că, la finalul perioadei de programare 2014-2020, MAI va fi atras fonduri externe nerambursabile de 1,2 miliarde de euro, de două ori mai mult decît în perioada 2007-2013. Aceste fonduri asigură modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de la nivel central și teritorial și cresc calitatea serviciilor oferite cetățenilor.

Profilul instituțional al MAI este definit prin legislația națională, europeană și/sau prin acordurile și tratatele internaționale la care România este semnatară. Principalele acte normative care stau la baza funcționării și organzării ministerului sunt: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare și Ordinul ministrului afacerilor internelor nr. 120/2010 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară în direcţiile generale/direcţiile aparatului central al MAI, cu modificările și completările ulterioare.

Lista din Anexa 4.5. cuprinde principalele legi, ordonanțe, ordonanțe de urgență, hotărâri de guvern, ordine de ministru, regulamente UE, directive, decizii, tratate/convenții/acorduri internaționale, strategii europene și strategii naționale care guvernează și ghidează activitatea complexă a MAI.

109

Resurse

La finalul lunii mai 2019, 13,58% din totalul posturilor prevăzute la nivelul MAI erau vacante, deficitul cel mai mare fiind pe segmentul agenților de poliție, subofițerilor și maiștrilor militari, cu aproximativ 11.800 persoane în total. De asemenea, deși numeric este mai redus față de categoria anterioară de personal, deficitul de ofițeri de poliție și ofițeri reprezintă la nivelul ansamblului instituției o pondere cumulată de 21,91% raportat la prevederile din statele de organizare.

Din perspectiva ponderii posturilor vacante pe structuri, în luna iunie 2019 se înregistra un deficit de personal de 18,40% în unitățile Poliției Române (21,88% pentru ofițerii de poliție și 17,33% pentru agenții de poliție), urmată de Poliția de Frontieră Română, cu un deficit de personal de 11,73% (19,80% pentru ofițerii de poliție și 9,57% pentru agenții de poliție) și de Jandarmeria Română, care a înregistrat un deficit de personal de 11,18% (22,28% pentru ofițeri și 9,64% pentru subofițeri și maiștri militari).

O situație aparte este înregistrată la nivelul structutilor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, unde, deși deficitul total de personal este de 10,62%, cu o pondere satisfăcătoare pentru subofițeri și maiștri militari (8,33%), sunt vacante 27,85% din posturile prevăzute a fi încadrate cu ofițeri.

Evoluția încadrărilor și a pierderilor de personal la nivelul ansambului instituției în intervalul 2012 – 2018, precum și stadiul încadrării, pe categorii de personal, sunt prezentate în Anexa 4.1 Profilul instituțional, figurile 9 și 10.

Figura 15. Situația încadrărilor și pierderilor în/din Ministerul Afacerilor Interne în perioada 2012-2018

Sursa: DGMRU

Raportat la cifrele din figura de mai sus, balanța intrări-ieșiri de personal din structurile MAI, calculată ca diferență între încadrări și ieșiri, arată că anul 2016 a fost cel mai dificil din perspectiva resurselor umane, cu o pierdere de 7.479 de persoane, în contextul în care în intervalul 2013 – 2017 ieșirile au fost constant mai mari decât intrările, accentuând deficitul de resurse umane. În anul 2018, balanța intrări-ieșiri a fost pozitivă, fără însă a recupera în mod semnificativ pierderile acumulate în perioada anterior menționată.

5770

2010

922

1729

5186

6772

7442

-2644

-2300

-2603

-2715

-12665

-8659

-2609

-15000 -10000 -5000 0 5000 10000

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

Pierderi Încadrări

110

Figura 16. Balanța intrări/ieșiri de personal în structuri ale MAI la finele anului, perioada 2012-2018

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Personalul MAI, toate structurile

+ 3126 - 290 - 1681 - 986 - 7479 - 2187 +4833

Sursa: DGMRU

Din perspectiva situației promoțiilor de absolvenți ai instituțiilor proprii de învățământ ale MAI, din datele oficiale rezultă că numărul absolvenților s-a situat pe o dinamică negativă între 2010 și 2015.

În anul 2017, în contextul creșterii deficitului de personal, s-a luat decizia realizării formării profesionale inițiale prin intermediul instituțiilor proprii de învățământ la capacitatea maximă de școlarizare. Astfel, a fost realizat cadrul organizatoric pentru finalizarea studiilor seriei de elevi 2016 – 2018 în luna decembrie 2017 și încadrarea absolvenților (care au fost școlarizați 3 semestre). De asemenea, au fost stabilite măsuri privind reducerea perioadei de școlarizare a studiilor postliceale de la doi ani de studii, la un an, cu menținerea celor cinci calificări profesionale specifice MAI, fiind elaborate documentele de organizare a procesului de învățământ și cele curriculare – standardele de pregătire profesională și curriculumul calificărilor MAI de nivel 5 (cinci), conform Cadrului Național al Calificărilor. Totodată, s-a organizat o a doua sesiune de admitere în ianuarie 2018, o sesiune în iulie-septembrie 2018 și una în ianuarie 2019. De asemenea, au fost aprobate cifrele de școlarizare pentru sesiunea din vara anului 2019 pentru admiterea în Academia de Poliție, precum și pentru sesiunea de admitere din ianuarie 2020 în școlile de agenți de poliție, maiștri militari și subofițeri ale MAI.

Tabelul 17. Situația promoțiilor de absolvenți ai instituțiilor proprii de învățământ ale MAI

Cat

ego

ria

Structura/

Promoția 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

iul-sept 2017

ian. 2018

iul-sept 2018

2019 ian.

2020 (aprobat)

Age

nți

și s

ub

ofi

țeri

/ m

aișt

ri m

ilita

ri

Școli de agenți de poliție din subordinea IGPR

1.024 1.766 1.666 792 92 439 608 704 1600 1600 1600 927

Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră „Avram Iancu”

99 97 99 56 49 57 58 150 280 280 280 150

Școli de subofițeri din subordinea IGJR

320 300 308 304 106 106 245 355 700 700 700 360

Școala de subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu”

129 133 125 104 50 124 123 225 300 300 300 300

Total 1.572 2.296 2.198 1.256 297 726 1.034 1.434 2880 2880 2880 1737

Ofi

țeri

de

po

liție

/ofi

țeri

Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” - frecvență

816

(două promoții)

492 519 571 441 215 306 600 - 600

595

Academia de Poliție

- specializarea OSP – frecvență redusă

- 42 49 46 - - 26 40 - 50 50

Total 816 534 568 617 441 215 332 640 - 650 645

Total general 2.388 2.830 2.766 1.873 738 941 1.366 2074 2880 3530 2880 +

645

Sursa: DGMRU

111

Din perspectiva cursurilor și trainingurilor, cifrele arată că în intervalul 2013-2016 numărul cursanților a urmat un trend descendent de la 25.278 de cursanți în 2013 la 16.357 cursanți în 2016. Începând cu anul 2017 numărul cursanților a crescut ușor, până la 18.571 în anul 2018. Aceasta în condițiile în care o parte semnificativă a capacității interne de formare profesională a fost ocupată de cursurile organizate în centrele de perfecționare ale MAI pentru poliția locală, dar și de cursurile de inițiere în carieră cu durata de 3 luni organizate pentru personalul MAI recrutat din sursă externă (care este obligat potrivit legii să absolve un asemenea curs în primul an de la încadrare).

Tabelul 18. Număr de cursanți 2013-2018

Anul 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Nr. cursanți 25.278 23.979 22.027 16.357 17.893 18.571

Sursa: DGMRU

112

Anexa 4.2.1: Analiza SWOT

Analiza SWOT (PTSOA) prezintă principalele puncte tari și puncte slabe ale MAI, precum și oportunitățile și amenințările care se manifestă în raport cu activitatea MAI și care conțin elemente pe care factorii de decizie le pot valorifica în prioritizarea acțiunilor viitoare și comunicarea mai eficientă cu publicul larg.

Puncte tari

- Vizibilitate crescută pe plan intern

Prin specificul activității sale, MAI este instituția de la care se așteaptă reacții imediate și ferme în caz de producere a anumitor situații de criza sau de urgență, este una dintre primele instituții care trebuie să intervină în astfel de situații. Este deci o instituție cu o capacitate operațională și mobilitate care permit concentrări de efort organizațional în funcție de tipurile și nivelul de risc identificat, în cel mai scurt timp și asupra căreia se proiectează așteptări privind furnizarea unor servicii de calitate. Vectorii de imagine ai MAI sunt în general Pompierii, Poliția și Jandarmeria. Vizibilitatea este crescută și în mediul online, însă nu neapărat prin intermediul site-urilor instituțiilor (de exemplu, site-ul Poliției Române, în luna ianuarie 2019, conform site-ului www.trafic.ro, la categoria instituții publice, ocupa locul 14 în ierarhia celor mai accesate site-uri), ci mai ales prin intermediul paginilor de social media (pe Facebook, pagina MAI are, în iunie 2019, 365.668 urmăritori).

- Relații de colaborare cu toate autoritățile centrale și locale, reprezentare teritorială extinsă

MAI este poziționată central în sistemul național de ordine și siguranță publică, jucând un rol important într-o rețea complexă de relații inter-instituționale. Prin intermediul numeroaselor și variatelor structuri teritoriale, ministerul are cea mai extinsă reprezentativitate la nivel național, dintre toate structurile executivului.

- Ușurință în implementarea de instrumente de planificare strategică

Viziunea managerială a MAI este bazată, în mod tradițional, pe analiză strategică, de unde derivă și familiaritatea crescută și receptivitatea personalului MAI față de implementarea unor instrumente de planificare strategică. În plus, ministerul funcționează având la bază un sistem ierarhic de comandă și control eficient, activitatea fiind condusă pe principii ierarhice pe deplin înțelese și asumate, care derivă din valorile militare în care sunt formați angajații MAI.

- Întregul spectru al activității MAI este ghidat de prevederi ale documentelor strategice, iar în plan operațional se aplică un număr foarte mare de proceduri specifice

Activitatea ministerului este ghidată de un număr mare de documente strategice (strategii sectoriale sau transversale), emise de minister sau de alte instituții, dar care au direcții de activitate pentru care MAI are responsabilitate totală sau parțială. Datorită acestor documente, activitatea ministerului a devenit mai predictibilă, transparentă și eficientă, cu condiția existenței unor planuri de acțiune implementabile și a unei practici a monitorizării și evaluării. Sunt în vigoare o multitudine de proceduri de lucru și standarde operaționale la care angajații MAI se raportează constant și care reduc la minim situațiile pentru care trebuie identificate soluții noi în plan operativ. În plus, ministerul se caracterizează și prin capacitatea de anticipare a riscurilor și de identificare a alternativelor de soluționare, capacitatea și competența de a iniția, elabora, implementa și monitoriza acte normative specifice domeniului de activitate.

- Existența unor puncte centrale de coordonare și management operațional

Deși activitatea MAI este variată și complexă, iar structurile au competențe care se întrepătrund, domeniile de competență ale MAI sunt bine definite şi se practică o abordare integrată a activității, și datorită

http://www.trafic.ro/

113

existenței unor structuri care au o viziune de ansamblu asupra întregii activități a ministerului sau a unor domenii cheie de competență.

- Implicare pe plan extern

Pe plan european și internațional, MAI are relații de colaborare cu un număr mare de instituții și organizații din domeniul apărării și siguranței publice, ceea ce permite efectuarea unor misiuni externe, a unor schimburi de experiență sau a participării în proiecte comune și grupuri tehnice de lucru, benefice pentru eficientizarea activității instituției și menținerea la curent cu normele și practicile internaționale, cu atât mai mult cu cât fenomenele infracționale au o dinamică aparte și solicită reacții și adaptare rapidă, care se poate realiza prin cooperare și învățare din experiența internațională.

- Propriul sistem de formare inițială și continuă

MAI are avantajul considerabil de a avea propriile școli și instituții de formare inițială și continuă (școli de agenți, Academia de Poliție, centre de formare și pregătire profesională, etc), ceea ce îi permite să încadreze resurse umane cu un nivel ridicat de adaptabilitate la activitatea specifică, cu un nivel al cunoștințelor și aptitudinilor potrivit funcțiilor pe care le vor prelua și care au un mare grad de familiaritate cu standardele și sarcinile pe care vor trebui să le îndeplinească. În general, interesul personalului MAI este semnificativ față de formarea și perfecționarea profesională, acesta fiind și unul dintre factorii recunoscuți care generează motivare și satisfacție profesională. O condiție esențială pentru valorificarea eficientă a avantajelor descrise este coordonarea eforturilor de educație și canalizarea lor spre competențele și nevoile MAI și urmărind modele de bună practică (ca de exemplu CEPOL).

- Resursa umană calificată, dedicată muncii, disciplinată

Resursa umană a MAI prezintă adaptabilitate la lucru în condiții de efort prelungit, este profesionistă, disciplinată, dedicată și organizată pe principii ierarhice clare. Lucrul în echipă este perceput ca esențial, la fel și respectarea normelor de etică și deontologie. Statutul personalului (polițiști și militari în marea majoritate) contribuie la atractivitatea posturilor și, implicit, la crearea de posibilități mai bune de diminuare a deficitului de personal față de alte instituții civile cu mandate instituționale similare.

- Deschiderea către publicul interesat și transparența decizională

Ministerul depune eforturi constante și coordonate pentru creșterea transparenței decizionale și deschiderea către societatea civilă, având exercițiul consultărilor și al procesului decizional deschis, colaborativ cu parteneri de dialog activi – sindicate, patronate, asociații profesionale, ONG-uri. Se manifestă, de asemenea și o preocupare constantă pentru auto-evaluare, prin eforturile depuse pentru monitorizarea permanentă și îmbunătățirea indicatorilor de opinie publică care reflectă încrederea populației în structurile cele mai reprezentative ale ministerului – poliția, jandarmeria, pompierii.

- Succesul în atragerea de fonduri externe pentru acoperirea nevoilor de dotare și dezvoltare instituțională

Personalul MAI are experiență vastă în implementarea de proiecte finanțate din fonduri nerambursabile, activitate inițiată încă din timpul procesului de pre-aderare a României la Uniunea Europeană. Pe lângă experiența dobândită într-un interval considerabil de timp, este de remarcat și varietatea surselor de finanțare la care ministerul a avut și are acces, ceea ce permite finanțarea în mai bune condiții a nevoilor sale. Având în vedere numărul mare de structuri ale MAI care interacționează direct cu publicul, se manifestă tot mai evident interesul de a derula proiecte care vizează creșterea calității serviciilor furnizate către cetățeni, pe linia simplificării birocrației și a e-guvernării.

114

Puncte slabe

- Dotarea slabă cu mijloace resurse logistice

Insuficiența și slaba calitate a resurselor logistice (echipamente IT, parc auto, mobilier, echipamente și infrastructură de intervenție, alte dotări materiale etc.) este unul dintre elementele care periclitează semnificativ îndeplinirea misiunii ministerului. La acesta se adaugă existența unor spații de lucru și de depozitare improprii, care nu se ridică la standardele de funcționalitate necesare sau reprezintă chiar un pericol, sunt deficitar întreținute și dotate sau repartizate ineficient (structuri centrale care își desfășoară activitatea în mai multe sedii distincte), fapt care este agravat și de ritmul lent al procesului de construire a unor imobile noi, respectiv de consolidare/ modernizare/extindere a clădirilor. Numărul redus de baze tehnico-materiale de pregătire pentru desfășurarea activităților de pregătire/antrenare este de asemenea un punct slab care generează efecte asupra calității resurselor umane, asupra eficienței intervențiilor, dar și asupra satisfacției în muncă a personalului MAI.

În mod constant, bugetul alocat MAI acoperă doar cheltuielile de salarizare și cele de funcționare, dar nu și pe cele de investiții și dotări.

- Resursele umane

Domeniul resurselor umane este unul care prezintă, pe lângă punctele tari enumerate mai sus și o multitudine de deficiențe, care se traduc prin tot atâtea puncte slabe ce afectează activitatea ministerului. În primul rând, un element deficitar este subdimensionarea resurselor umane raportat la complexitatea atribuțiilor. Apoi se remarcă inexistența la nivelul ministerului a unei abordări strategice coerente pentru atragerea și motivarea resurselor umane în domeniile deficitare (ex. IT, analiza de business, comunicare online) și lipsa stabilității pe funcțiile de conducere. Având în vedere faptul că activitatea ministerului nu este liniară și complet predictibilă, fiind deseori reactivă, adică depinzând în mare măsură de producerea unor fenomene sau evenimente, se remarcă lipsa abordării de alocare flexibilă a personalului, în funcție de activitățile prioritare, chiar și între structuri, sau în funcție de volumul de muncă estimat a fi necesar într-o anumită perioadă. Implicarea personalului nu este constantă și uniformă, sunt cazuri în care personalul este implicat în prea multe activități în același timp, în parte datorită unor termene limită foarte strânse. Ponderea ridicată a activităților neprogramate în volumul de muncă al angajaților se datorează în mare parte solicitărilor primite de la alte instituții, dat fiind că MAI este un actor important în procesul de consultare și avizare la nivelul executivului. Încărcarea activității apare însă și ca urmare a modului de lucru intern, anume impunerea elaborării periodice a unui număr semnificativ de documente de raportare, planificare, analiză, procedurare, la care se adaugă uneori și practica dublei raportări. Pe lângă aceste dificultăți, se adaugă și lipsa unor mijloace financiare de motivare/recompensare a performanțelor, cu impact asupra stării morale a personalului, în special în perspectiva unor evenimente importante din viitorul apropiat, cum ar fi alegerile prezidențiale din toamna anului 2019. Alte probleme care afectează resursa umană sunt lipsa unui ghid al carierei cu caracter obligatoriu, inexistența unui plan individualizat de formare a personalului corespunzător nevoilor reale și nevoia de parcurgere a unui timp relativ mare pentru atingerea unui nivel operațional satisfăcător pentru personalul nou.

Resursele umane ale MAI sunt afectate și de continuarea fenomenului de migrație a personalului cu înaltă calificare spre alte domenii sau spre alte instituții/companii private mai atractive din punct de vedere economic. Fenomenul generează diverse riscuri, mai vizibile actualmente în funcționarea sistemelor IT (incidente de securitate, scăderea capacității de reacție la riscuri și amenințări din spațiul cibernetic) sau generează scăderea capacității MAI de absorbție a fondurilor structurale pentru implementarea unor proiecte de investiții sau de dezvoltare instituțională.

115

- Integrarea insuficientă a mijloacelor TIC în activitatea curentă

Problemele legate de TIC țin atât de dimensiunea și remunerarea personalului, cât și de absența unor aplicații informatice, spre exemplu lipsa unui software specializat sau a unor platforme tehnice integrate pentru gestiunea la nivel centralizat a resurselor umane și materiale (tip ERP), dar și de faptul că dotările TIC nu sunt în concordanță cu nivelul tehnologic actual de dezvoltare sau cu tendințele și bunele practici în domeniu. Tot în zona IT-ului, lipsa unui sistem de management electronic al documentelor duce la cheltuieli considerabile pentru materiale de birotică, cu atât mai mult cu cât ministerul este caracterizat de birocrație excesivă în comunicarea internă, dar și inter-instituțională, manifestată mai ales prin folosirea adreselor scrise în detrimentul comunicării prin e-mail, în timp real. Un alt fenomen care se manifesă în domeniul IT-ului este insuficienta valorizare și interconectare a resurselor informaționale de tipul bazelor de date, în special a celor existente la nivelul agențiilor sau instituțiilor subordonate. Această vulnerabilitate trebuie luată în considerare și ținând cont de cererea în creștere a publicului larg pentru serii de date tip ”date deschise”, folosite pentru analizarea diferitelor fenomene și pentru fundamentarea deciziilor de politică publică din toate domeniile.

Oportunități

- Apartenența la organisme internaționale

Calitatea de membru al organismelor internaționale de cooperare (UE, ONU, OCEMN – Organizația Cooperării Economice a Mării Negre), la organisme internaționale pe linia de securitate (NATO, Interpol, Europol, OSCE) sau de cooperare polițienească regională (SELEC și PCC SEE), cât și pe alte domenii (învățământ, arhivistică, permise de conducere etc.), precum și parteneriatele cu alte instituții în cadrul unor rețele de specialitate (CEPOL, FRONTEX) creează pentru MAI premisele pentru transferul de cunoștințe, schimbul de informații, pregătire profesională, desfășurarea de misiuni internaționale, operațiuni comune. De asemenea, procesul de aderare la spațiul Schengen, reformele deja parcurse și pașii viitori care vor fi făcuți pentru finalizarea aderării au contribuit în mod pozitiv la îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor și la crearea unei imagini externe pozitive, dat fiind că evaluările la nivel tehnic pentru aderarea la spațiul Schengen au rezultate favorabile.

- Nevoia din ce în ce mai accentuată de comunicare cu publicul, preferința publicului pentru comunicare și schimb de informații prin rețele sociale, în timp real

MAI are vizibilitate în spațiul public și instituțional, lucrează direct cu și pentru cetățeni, având un impact direct asupra calității vieții cetățenilor, aceștia din urmă manifestând o creștere constantă a așteptărilor privind calitatea serviciilor publice oferite și creșterea transparenței decizionale. De aceea, se impune un efort de comunicare țintit și adecvat nevoilor de comunicare ale publicului, care să țină cont și de accentuarea tendinței de comunicare a cetățenilor și companiilor cu instituțiile statului, dar și între instituții ale statului, prin instrumente online, generată atât de preferința publicului în acest sens, dar și de necesitatea de creștere a fluxurilor informaționale între diferiți actori instituționali. Implicarea MAI în proiecte de tip e-guvernare este imperioasă.

- Inovații rapide în domeniul tehnologic

Evoluțiile rapide în domeniul IT&C impun în primul rând structurilor operative ale MAI o aliniere la standardele de dotare internaționale. Spre exemplu, diferitele evoluții din domeniul hardware și software fac posibilă interconectarea sistemelor informatice pentru utilizarea unei singure surse de date ca motor de căutare de către structurile de aplicare a legii.

116

- Accesul la opinii avizate prin consultări publice și susținerea publică a inițiativelor MAI

Colaborările frecvente cu mediul privat (industria auto, a asigurărilor, patronat școli de șoferi, companii de securitate și pază, ONG-uri, sindicate etc.), conduc către obținerea unei susțineri din partea societății civile a eforturilor MAI de a emite reglementări care să gestioneze cât mai eficient problematicile vizate. În plus, existența unui consens general la nivelul societății legat de importanța combaterii unor fenomene din aria de competență a MAI precum corupția, traficul și consumul de droguri, traficul de persoane, terorismul, violența în familie, migrația ilegală sau privind prevenirea și reacția rapidă și coordonată în cazul producerii unor situații de urgență, asigură un climat favorabil implementării unor politici transparente.

- Accesul la fonduri nerambursabile pentru finanțarea nevoilor de dezvoltare instituțională și de investiții

Ministerul și structurile sale sunt beneficiari eligibili pentru o serie de programe de finanțare nerambursabilă externe, prin intermediul cărora se pot finanța activități și investiții menite să sprijine eficientizarea activității și o mai bună dotare materială.

- Strategia globală a UE - o nouă strategie care definește prioritățile de securitate și politică externă a Uniunii Europene, intitulată “Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică”

Promovarea de către UE a cooperării în domeniul afacerilor interne și elaborarea Strategiei globale a UE, ajută Statele Membre să fie mai eficiente în confruntarea cu probleme legate de securitatea energetică, migrația, schimbările climatice, a extremismului violent și războiul hibrid.

Amenințări

- Finanțare insuficientă

Bugetul alocat MAI este constant insuficient pentru acoperirea cheltuielilor curente și a celor de capital, ceea ce determină o acoperire precară a nevoilor MAI – nevoia de resurse umane înalt calificate, nevoia de continuare a investiților începute și de demarare a altora noi, nevoia de dotare cu tehnică de ultimă generație pentru prevenirea și combaterea infracționalității, nevoia de finanțare a noi proiecte etc. Alocările bugetare insuficiente și ponderea foarte mică a fondurilor pentru investiții atrag după sine riscul de a fi sancționați pentru nerespectarea unor norme internaționale de tratament și dotări (spre exemplu, spațiile de arest).

- Modificări legislative cu impact asupra resurselor umane

Pensionarea unui număr mare de personal din cadrul MAI, cauzată de intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2016 a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, mai ales personal cu funcții de conducere, a generat o nevoie acută de angajări rapide în sistem, cu riscul de a include în rândul resursei umane a MAI a unor persoane mai puțin pregătite sau chiar posibil purtătoare de risc infracțional (în cazul celor recrutați din sursă externă). În plus, personalul nou încadrat necesită parcurgerea unor programe de formare profesională inițială sau/și de tutelă profesională, precum și acomodarea cu cerințele posturilor, urmând să devină complet funcțional după o perioadă care poate varia între 6 luni și 2 ani.

- Cadru legislativ inflexibil și învechit

Existența unor lacune legislative, a unor paralelisme în reglementare, și lipsa unor protocoale de colaborare îngreunează cooperarea cu instituțiile de aplicare a legii partenere. Tot din domeniul legislativ, se remarcă amploarea fenomenului de economie colaborativă (shared economy), insuficient acoperite de reglementări cel puțin de natură fiscală, care vor trebui să fie pe deplin înțelese de autorități și integrate în circuitul economic.

117

- Amploarea și diversitatea criminalității, accentuarea caracterului transfrontalier

Amploarea și diversitatea criminalității organizate, precum și accentuarea caracterului transfrontalier al fenomenului, mobilitatea crescută a grupărilor infracționale organizate, adaptarea, specializarea și tehnicizarea activităților acestora impun eforturi mari de adaptare, prevenire și reacție din partea autorităților, în special MAI, uneori pe fondul lipsei de informații și de tehnologie adecvată. Se manifestă de asemenea din ce în ce mai frecvent noi forme de atacuri informatice și intensificarea atacurilor cibernetice asupra sistemelor informatice ale instituțiilor.

- Intensificarea fluxurilor migratorii

Intensificarea fluxurilor migratorii înspre Europa dinspre Orientul Mijlociu generează un risc de potențare a traficului de persoane. De asemenea, presiunea migrației ilegale și a fenomenului ”foreign fighters”, pe fondul amplorii fenomenului terorist în plan internațional, are efecte asupra numărului de controale la frontiere și asupra creșterii interogărilor în sistemele SIS II, care trebuie să răspundă acestor provocări. În contextul intensificării fluxurilor migratorii, România devine un stat care prezintă condițiile economice atractive și pentru forța de muncă în general. De aceea, se poate transforma într-o destinație a traficului de persoane. Pe de altă parte, există probabilitatea ridicată ca noi cetățeni români să devină ținte ale traficanților de persoane în scopul exploatării sexuale și pentru muncă forțată.

- Instabilitatea regională

Apariția unor tensiuni în relațiile bilaterale cu statele din zonă (Rusia, Ungaria, Moldova) și chiar a unor conflicte armate în statele vecine țării noastre (Ucraina), impune autorităților românești, în special celor din sistemul de apărare a țării și ordine și siguranță publică să urmărească cu atenție evoluția situației și să fie pregătite pentru diminuarea efectelor oricăror riscuri care s-ar putea produce.

- Sensibilitatea cetățenilor față de anumite subiecte publice și modul de manifestare a acestora

În ultimii ani, s-a remarcat popularizarea unor fenomene care generează sensibilitate publică mare – violența în școli, pe stadioane, creșterea numărului de victime în accidentele colective, folosirea violenței în gestionarea manifestațiilor publice, corupția la nivel înalt – care, gestionate neadecvat și urmate de un proces de comunicare publică dificilă, generează riscuri la adresa imaginii MAI și duc la scăderea încrederii cetățenilor în instituție. Este de remarcat de asemenea și popularitatea în creștere a curentelor extremiste și naționaliste, creșterea adeziunii pentru diferite formațiuni politice extremiste, la nivel european, dar și național. Teme vehiculate de aceste formațiuni sunt foarte atractive pentru publicul general și afectează încrederea în instituțiile statului și sistemul politic existent, generând uneori derive spre infracționalitate și dezordine socială. Tot din sfera manifestărilor publice, popularitatea crescută a unor mișcări de stradă, prin care societatea civilă își manifestă nemulțumirile față de anumite inițiative politice sau evoluții de pe scena publică, poartă riscul de a degenera în manifestări violente și impun autorităților să identifice modalități de gestionare și aplanare prin dialog și adaptare la condițiile specifice fiecărui caz.

- Riscul de producere a unor calamități naturale

Dezastre naturale precum cutremure, inundații, alunecări de teren, secete, epidemii, accentuarea schimbărilor climatice, defrișările unor suprafețe întinse de păduri etc., determină apariția unor fenomene extreme ce pun în pericol viața persoanelor și impun intervenția autorităților din sistemul de ordine și siguranță publică și gestionare a situațiilor de criză, a căror capacitate operațională și de răspuns putând fi însă depășită de gravitatea cu care se pot manifesta aceste fenomene.

118

Anexa 4.3: Evaluarea mediului extern (PESTLE)

MAI participă, prin prisma calității de membru sau reprezentant al României în diferite organisme internaționale, la misiuni și exerciții comune, la sesiuni de pregătire profesională, schimburi de informații și transfer de cunoștințe și practici. Astfel, instituția este expusă la cele mai noi abordări teoretice și practice și are ocazia să-și valorifice resursele interne, inclusiv prin participarea la misiuni de menținere a păcii.

Fiind o instituție care activează în zona de apărare a țării și siguranței naționale, MAI trebuie să aibă capacitatea de a preveni producerea anumitor fenomene de natură a afecta siguranța și securitatea cetățenilor și de a interveni, atunci când situația o impune. Așadar, orice situație de natură să genereze infracționalitate reprezintă o amenințare față de care MAI trebuie să aibă răspunsul și reacția cele mai potrivite și eficiente.

Anexa cuprinde evaluarea Oportunităților și a Amenințărilor mediului extern determinate de factori Politici, Economici, Sociologici, Tehnologici, Legali și de Mediu înconjurător.

Factori Politici

- Emergența, la nivel european a fenomenelor extremiste, ultranaționaliste, anti-europene, migraționiste organizate;

- Deficiențe în aplicarea strategiilor la nivel european/național menite să reducă numărul și gravitatea unor probleme sociale ce determină comportamente deviante și infracționale – inclusiv lipsa unor politici sociale eficiente care să conducă la ameliorarea unor probleme sociale complexe. Deficiențele sunt cu atât mai vizibile și resimțite de publicul larg cu cât este vorba de fenomene aflate la congruența dintre atribuțiile mai multor instituții ale executivului, cum ar fi siguranța rutieră, violența în familie sau traficul de persoane;

- Evoluția Uniunii Europene, confruntată cu provocări legate de Brexit și alte mișcări anti-europene și nevoia de a alege unul dintre cele cinci scenarii de direcționare a viitorului Europei;

- Libera circulație în țările UE și deschiderea frontierelor în regiune, facilitează activitatea grupurilor organizate care acționează prin crearea de noi ramificații în Europa, SUA, Asia, Africa și Australia și se axează pe dezvoltarea de conexiuni cu infractorii autohtoni.

Factori Economici

- Sensibilitatea mediului economico-financiar la factori cu impact la nivel global sau european a generat perioade de crize financiare, acest pericol subzistând în continuare, cu potențialul de a afecta instituțiile din domeniul aplicării legii atât prin reducerea bugetelor, cât și prin creșterea nivelului infracționalității şi mișcărilor sociale;

- Constrângeri bugetare care determină insuficienta acoperire cu resurse umane, financiare şi materiale şi îngreunează finalizarea proiectelor aflate în derulare și a investițiilor deja începute, precum şi demararea unor investiții noi;

- Creșterea disparităților economice dintre zonele rurale sărace și zonele urbane din ce în ce mai dezvoltate și care atrag capitaluri și forță de muncă calificată.

Factori Sociali

- Fluxul migrator și atentatele teroriste ce afectează Europa în perioada ultimilor ani au generat puternice conflicte sociale și culturale, ale căror dezvoltări și efecte pot fi resimțite o perioadă îndelungată;

- Amploarea și diversitatea criminalității organizate, precum și accentuarea caracterului transfrontalier al fenomenului, mobilitatea crescută a grupărilor organizate, utilizarea de către acestea a unor noi metode/tehnici;

119

- Apariția unor situații cu caracter de noutate la nivel social, care, pentru a fi gestionate eficient, presupun o pregătire profesională prealabilă;

- Organizarea protestelor de stradă de câte ori apar fenomene care generează nemulțumiri sau reacții negative în rândul populației;

- Scăderea demografică, îmbătrânirea accentuată a populației și lipsa forței de muncă, generată de scăderea natalității și de părăsirea țării de către cei în vârstă aptă de muncă.

Factori Tehnologici

- Dezvoltarea accelerată a tehnologiei şi tendința de diminuare a costurilor tehnologice pentru utilizatori individuali creează posibilități de utilizare a acestui avantaj de către exponenții mediului infracțional;

- Apariția unor atacuri cibernetice care ar putea bloca fluxul informațional al instituției, putând conduce de asemenea la compromiterea sau chiar sustragerea unor informații clasificate;

- Dinamica schimbărilor tehnologice aferente sistemului SIS/SIRENE, aspect ce ar conduce la blocaje/disfuncționalități în funcționare;

- Schimbările rapide în tehnologie, care impun modificări în consecință ale tacticilor operaționale; - Trecerea spre societatea informațională (sisteme de e-guvernare, e-comerț) și folosirea pe scară

largă a aplicațiilor pentru telefoane mobile, evoluții față de care MAI trebuie să acționeze proactiv; - Creșterea fluxului operativ foarte mare de informații şi accesul la multiple rețele de comunicații

ar putea conduce la producerea unor incidente de securitate INFOSEC.

Factori de natură legală

- Îngreunarea cooperării cu instituțiile de aplicare a legii partenere ca urmare a lacunelor legislative, a paralelismelor în reglementare şi a lipsei unor protocoale de colaborare eficiente;

- Birocrația excesivă în procesul de reglementare juridică, lacunele şi incoerența unor prevederi legislative, în special în domeniul achizițiilor publice și al contractării fondurilor nerambursabile;

- Evoluția normelor de natură europeană și nevoia de a genera propria agendă legislativă în contextul negocierilor europene.

Factori de Mediu

- Riscul producerii unor dezastre naturale, precum cutremure, inundații, alunecări de teren, incendii, secetă, mare parte dintre ele cauzate de fenomenul schimbărilor climatice.

120

Anexa 4.4. Organigramă

APARATUL CENTRAL AL

MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE

MINISTRU

DIRECŢIA AUDIT PUBLIC

INTERN

CORPUL DE CONTROL AL MINISTRULUI

(la nivel de direcţie generală)

UNITATEA DE POLITICI PUBLICE

(la nivel de direcţie)

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

MA

NA

GE

ME

NT

R

ES

UR

SE

UM

AN

E

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

PE

NT

RU

R

EL

AȚ

IIL

E C

U

INS

TIT

UŢ

IIL

E

PR

EF

EC

TU

LU

I

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

JUR

IDIC

Ă

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

PE

NT

RU

CO

MU

NIC

AŢ

II Ş

I

TE

HN

OL

OG

IA

INF

OR

MA

ŢIE

I

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

AF

AC

ER

I E

UR

OP

EN

E,

SC

HE

NG

EN

ŞI

RE

LA

ŢII

INT

ER

NA

ŢIO

NA

LE

D

IRE

CŢ

IA F

ON

DU

RI

EX

TE

RN

E

NE

RA

MB

UR

SA

BIL

E

DIR

EC

ŢIA

ME

DIC

AL

Ă

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

LO

GIS

TIC

Ă

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

FIN

AN

CIA

RĂ

DIR

EC

ŢIA

SE

CR

ET

AR

IAT

GE

NE

RA

L

DIR

ECTI

A IN

FOR

MA

RE

ŞI

REL

AŢI

I PU

BLI

CE

CE

NT

RU

NA

ȚIO

NA

L D

E

CO

OR

DO

NA

RE

A P

RO

TE

CŢ

IEI

INF

RA

ST

RU

CT

UR

ILO

R

CR

ITIC

E (l

a niv

el d

e se

rvic

iu)

SUBSECRETAR DE STAT

SECRETAR DE STAT

- pentru relaţia cu Parlamentul şi

relaţii internaţionale

CABINET SECRETAR DE STAT

DIRECŢIA GENERALĂ

MANAGEMENT URGENȚE

MEDICALE

DEPARTAMENTUL PENTRU

SITUAŢII DE URGENŢĂ

SECRETAR DE STAT

- Şef al Departamentului pentru

Situaţii de Urgenţă -


SECRETAR DE STAT

- pentru relaţia cu instituţiile

prefectului -


DIRECŢIA GENERALĂ

MANAGEMENT OPERAŢIONAL

SECRETAR DE STAT

- pentru ordine şi siguranţă

publică-

SUBSECRETAR DE STAT


OF

ICIU

L R

ES

PO

NS

AB

ILU

LU

I

CU

PR

OT

EC

ŢIA

DA

TE

LO

R

PE

RS

ON

AL

E

(l

a niv

el d

e se

rvic

iu)

CABINET MINISTRU

SECRETAR GENERAL

ADJUNCT

SECRETAR GENERAL

ADJUNCT

SECRETAR GENERAL

ADJUNCT

SECRETAR GENERAL

121

Anexa 4.5. Legislație națională relevantă

Legi

- Legea nr. 6/1991 pentru aderarea României la Convenția Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora;

- Legea nr.21/1991 a cetățeniei române, republicată cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcți, republicată cu

modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfășurarea adunărilor publice, republicată; - Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire

socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată; - Legea nr. 82/1991 a contabilităţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare; - Legea nr. 45/1994 a apărării naţionale a României, cu modificările şi completările ulterioare ; - Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată cu modificările şi completările

ulterioare; - Legea nr. 126/1995, privind regimul materiilor explozive, republicată ; - Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată ; - Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul

activităţiilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă, republicată , cu modificările şi completările

ulterioare; - Legea nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public,

republicată; - Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare ; - Legea nr. 143/2000, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi

completările ulterioare; - Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările şi

completările ulterioare; - Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările

ulterioare; - Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată, cu

modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările şi completările ulterioare ; - Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

122

- Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 92/2003 pentru aderarea României la Convenţia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale adoptată la Helsinki la 17 martie 1992;

- Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 191/2003 privind infracţiunile la regimul transportului naval, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 218/2003 privind aprobarea participării Jandarmeriei Române, ca membru cu drepturi depline, la Asociația Forțelor de Poliție și Jandarmerie Europene și Mediteraneene cu Statut Militar;

- Legea nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, republicată ;

- Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, republicată ;

- Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată ; - Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările și completările

ulterioare; - Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare; - Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată; - Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu modificările și

completările ulterioare; - Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată, cu

modificările și completările ulterioare ; - Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările și completările

ulterioare; - Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private

în sectorul comunicaţiilor electronice, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, cu modificările

și completările ulterioare; - Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei

în cadrul MAI; - Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi

completările ulterioare; - Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu

modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu completările și modificările ulterioare; - Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare; - Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările

ulterioare; - Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, cu modificările şi

completările ulterioare;

123

- Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 257/2007 privind hrănirea, echiparea, asigurarea medicală, precum și cu tehnică, produse și materiale de resort a personalului din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, pe timpul stării de mobilizare, de război , de asediu sau de urgență;

- Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice

Judiciare, cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de mobilizare parțială sau totala a forțelor armate și

al stării de război ; - Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare, republicată, cu modificările și

completările ulterioare; - Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările

ulterioare; - Legea nr. 141/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic

Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen, republicată;

- Legea nr. 155/2010 a poliției locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările și

completările ulterioare; - Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 62/2011 a Dialogului Social, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările

ulterioare; - Legea nr. 105/2012 privind detaşarea experţilor naţionali la instituţiile şi organismele Uniunii

Europene; - Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse

de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de

informaţii referitoare la încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră şi pentru facilitarea executării sancţiunilor aplicate acestor încălcări, republicată;

- Legea nr. 148/2014 pentru aderarea României la Tratatul dintre Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Regatul Țărilor de Jos și Republica Portugheză privind crearea Forței de Jandarmerie Europeană, EUROGENDFOR, semnat la Velsen la 18.10.2007 ;

- Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari; - Legea nr. 323/2015 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cadrul

instituţional al Iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo;

- Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 56/2018 privind cooperarea autorităţilor publice române cu Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol);

- Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE;

124

- Legea nr. 225/2018 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice;

- Legea nr. 363/2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterea infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date;

- Legea nr. 76/2019 privind aprobarea participării României la sistemul Organizației Națiunilor Unite de evaluare și coordonare în caz de dezastre – UNDAC.

Ordonanțe

- O.G. nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, cu modificările și completările ulterioare;

- O.G. nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicată, cu modificările și completările ulterioare; - O.G. nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu

modificările și completările ulterioare; - O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, cu modificările și completările

ulterioare; - O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare; - O.G. nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, cu modificările și

completările ulterioare; - O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările

ulterioare; - O.G. nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare

pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor cu modificările şi completările ulterioare;

- O.G. nr.88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.G. nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.G. nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.G. nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind transportul pe căile ferate din România, republicată cu modificările ulterioare;

- O.G. nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată;

- O.G. nr. 8/2011 pentru modificarea şi completarea legislaţiei cu privire la eliberarea, gestionarea şi monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor de război şi văduvelor de război, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.G. nr. 10/2012 pentru crearea cadrului legal necesar căutării automatizate a datelor de referinţă în relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene şi asigurării recunoaşterii activităţilor de laborator referitoare la datele dactiloscopice;

- O.G. nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare.

125

Ordonanțe de urgență

- O.U.G. nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, cu modificările și completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcției Generale Anticorupţie din cadrul MAI; - O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, cu

modificările și completările ulterioare; - O.U.G. nr. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea

Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, cu modificările și completările ulterioare; - O.U.G. nr. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulaţie a paşapoartelor

electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 18/2011 -, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 82/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actele de rezidență ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenți în România, cu modificările și completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 46/2019 privind operarea Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență ”RO-ALERT”

Hotărâri de Guvern

- H.G. nr. 755/1998 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, pregătirea şi executarea zborurilor speciale, cu modificările şi completările ulterioare;

126

- H.G. nr. 861/1999 pentru aprobarea închirierii de elemente de infrastructură din incinta perimetrelor administrate de MApN, respectiv de MAI şi de STS, pentru amplasarea de echipamente de radiocomunicații, cu completările ulterioare;

- H.G. nr. 943/2001 privind înfiinţarea Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.544/ 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 536/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind deținerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operațiuni specifice în activităţile deținătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehniştilor, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu; - H.G. nr. 299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii

nr.678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane; - H.G. nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi

conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii, cu modificările ulterioare; - H.G. nr. 677/2003 privind condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale și

psihologice, a medicamentelor și protezelor pentru polițiști, cu modificările şi completările ulterioare;

- HG nr. 952/2003 privind aprobarea normelor si procedurilor în vederea operaţionalizării Sistemului informatic integrat, componentă a Sistemului Electronic Naţional;

- H.G. nr.787/2003 privind aprobarea înfiinţării pe lângă Ministerul Administraţiei şi Internelor a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 370/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare;

- H.G. nr. 1016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1.490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei IGSU, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului - cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență, cu modificările ulterioare;

- H.G. nr. 1.492/2004 privind principiilor de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1.723/2004 privind aprobarea Programului de măsuri pentru combaterea birocrației în activitatea de relații cu publicul, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 1.767/2004 privind modul de organizare și funcţionare a serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor;

- H.G. nr. 1486/2005 privind asigurarea pazei şi protecţiei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului; - H.G. nr. 94/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005

privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare;

127

- H.G. nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 1375/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 294/2007 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din cadrul MAI, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 639/2007 privind structura organizatorică şi atribuţiile Inspectoratului General pentru Imigrări, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1.175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţii de transport rutier de mărfuri periculoase în România;

- H.G. nr. 1.204/2007 privind asigurarea forţei de muncă necesare pe timpul stării de asediu, la mobilizare şi pe timpul stării de război, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 741/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de producerea unui accident de aviație civilă, precum și pentru modificarea H.G. nr.74/1991 privind înființarea Regiei autonome ”Administraţia română a serviciilor de trafic aerian” – ROMATSA;

- H.G. nr. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive; - H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul

României; - H.G. nr. 1.239/2008 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea, în cadrul Academiei de

Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" din MAI, a Colegiului Naţional de Afaceri Interne; - H.G. nr. 1.319/2008 privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional Unic de

Personalizare a Paşapoartelor Electronice; - H.G. nr. 1.596/2008 privind relocarea refugiaţilor în România, cu modificările şi completările

ulterioare; - H.G. nr. 1.678/2008 privind înfiinţarea Institutului de Studii pentru Ordine Publică în

subordinea Ministerului Afacerilor Interne şi pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 1367/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;

- H.G. nr. 1376/ 2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Arhivelor Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1380/2009 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile ANRSPS, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 174/2010 privind stabilirea formei şi conţinutului permiselor de mic trafic de frontieră, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 966/2010 privind drepturile de acces al autorităților publice române la Sistemul Informatic Național de Semnalări, cu modificările și completările ulterioare;

128

- H.G. nr. 1110/2010 privind componența, atribuțiile și modul de organizare ale Grupului de lucru interinstituțional pentru protecția infrastructurilor critice, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 460/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 898/2011 privind stabilirea formei şi conţinutului permiselor de şedere, ale documentelor de călătorie, precum şi ale altor documente care se eliberează străinilor;

- H.G. nr. 1.154 /2011 pentru aprobarea pragurilor critice aferente criteriilor intersectoriale ce stau la baza identificării potențialelor infrastructuri critice naționale și privind aprobarea Metodologiei pentru aplicarea pragurilor critice aferente criteriilor intersectoriale și stabilirea nivelului de criticitate ;

- H.G. nr. 1.198/2012 privind desemnarea infrastructurilor critice naționale, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 1.236/2012 privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului;

- H.G. nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgență, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 1.152/2014 privind organizarea, funcționarea și compunerea Centrului Național de Conducere a Acțiunilor Publice;

- H.G. nr. 144/2014 privind organizarea și funcționarea Comisiei Interministeriale pentru Suport Tehnic;

- H.G. nr. 48/2015 privind stabilirea sistemului de management şi control în vederea gestionării fondurilor acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 915/2015 privind stabilirea criteriilor pentru oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor determinate de încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu în ceea ce privește periclitarea vieții ocupanților și forțelor de intervenție, neasigurarea stabilității elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului și fumului în interiorul edificiului și la vecinătăți;

- H.G. nr. 144/2016 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea caselor de pensii sectoriale din MapN, MAI și SRI;

- H.G. nr. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc; - H.G. nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun

avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu; - H.G. nr. 683/2016 privind desemnarea unor infrastructuri critice europene şi pentru

modificarea Hotărârii Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor;

- H.G. nr. 768/2016 privind organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre;

- H.G. nr. 862/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă de protecţie civilă;

- H.G. nr. 11/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor;

129

- H.G. nr. 84/2018 pentru modificarea și completarea H.G. nr.460/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane.

Ordine de ministru

- OMAI nr. 360/2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;

- OMFP nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern; - OMAI nr. 1.134/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea,

organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste, cu modificările ulterioare;

- OMAI nr. 335/2007 pentru aprobarea Mecanismului naţional de identificare şi referire a victimelor traficului de persoane;

- OMAI nr. 130/2009 privind desemnarea structurilor MAI membre ale Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat şi pentru stabilirea procedurii de comunicare a datelor referitoare la stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate prin documentele de implementare;

- OMAI nr. 317/2009 privind activitatea de informare-documentare în MAI şi aprobarea Normelor metodologice privind alimentarea cu date şi utilizarea paginii de intranet a aparatului central al MAI, cu modificările ulterioare;

- OMAI nr. 60/2010 privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice, cu modificările și completările ulterioare;

- OMAI nr. 87/2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare;

- OMAI nr. 75/2011 privind implementarea Sistemului informatic de management electronic al documentelor în MAI;

- OMAI nr. 88/2012 privind aprobarea Metodologiei de certificare a conformității în vederea introducerii pe piață a mijloacelor tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor;

- OMAI nr. 187/2012 privind parcurgerea procedurilor de transparenţa decizională în MAI; - OMAI nr. 89/2013 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire și

desfășurare a activității de prevenire a situațiilor de urgență executate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și structurile subordonate;

- OMAI nr. 90/2013 privind funcţionarea Comisiei de Dialog social la nivelul MAI, cu completările şi modificările ulterioare;

- OMAI nr. 105/2013 privind activitatea de planificare structurală şi management organizatoric în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările și completările ulterioare;

- OMAI nr. 123/2013 privind condiţiile de eliberare a permisului de conducere cu o nouă valabilitate administrativă sau a duplicatului acestuia în cazul pierderii, furtului sau al deteriorării permisului de conducere ori în cazul schimbării numelui titularului, cu modificările şi completările ulterioare;

- OMAI nr. 170/2013 privind organizarea și desfășurarea activității de identificare, desemnare și protecție a infrastructurilor critice în Ministerul Afacerilor Interne;

- OMAI nr. 69/2014 privind condiţiile de exercitare de către Ministerul Sănătăţii şi Departamentul pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a controlului operaţional şi a inspecţiei activităţii serviciilor de ambulanţă şi UPU/CPU şi pentru aprobarea modalităţilor şi procedurilor de monitorizare a serviciilor de ambulanţă şi UPU/CPU;

- OMAI nr. 15/2015 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei informare şi relaţii publice;

130

- OMAI nr. 18/2015 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind exercitarea auditului public intern în MAI și a Cartei auditului intern în MAI;

- OMAI nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în Ministerul Afacerilor Interne; - OMAI nr. 76/2015 privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului

pentru securitate internă şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, cu modificările și completările ulterioare;

- OMAI nr. 138/2015 pentru aprobarea Normelor tehnice privind utilizarea, verificarea, reîncărcarea, repararea și scoaterea din uz a stingătoarelor de incendiu;

- OMAI nr. 143/2015 privind activitățile de relații internaționale și afaceri europene la nivelul MAI cu modificările şi completările ulterioare;

- OMAI nr. 138/2016 privind organizarea şi executarea controalelor în MAI, cu modificările și completările ulterioare;

- OMAI nr. 129/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu și protecția civilă;

- OMAI nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările și completările ulterioare;

- OMAI nr. 163/2016 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale;

- OMAI nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile militare ale MAI, cu modificările și completările ulterioare;

- OMAI nr. 70/2017 privind aprobarea Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei de Consolidare și Dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pentru perioada 2017-2019;

- OMAI nr. 139/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în Ministerul Afacerilor Interne a prevederilor Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari;

- OMAI nr. 156/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea și testarea planurilor de urgenţă în caz de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

- OMAI nr. 150/2018 pentru aprobarea atribuțiilor specifice structurilor din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, precum și a fișelor posturilor personalului din conducerea acestuia, cu completările şi modificările ulterioare;

- OMAI nr. 75/2019 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă; OSGG nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice;

- ORDIN comun MAI şi MTCT nr.1160/1995/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;

- ORDIN comun MMGA şi MAI nr.520/1318/2006 privind aprobarea procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

- ORDIN nr. M.37/111/10.216/150/107.101/13.026/2011 al ministrului apărării naționale, al ministrului administrației și internelor, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri și al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale pentru stabilirea criteriilor sectoriale și pragurilor critice aferente sectorului ICN — „Securitate națională”.

- ORDIN comun MAI şi MMP nr.192/1422/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră;

- ORDIN comun al MAI nr.59/2018, MDRAP nr.221/2018, SRI nr.16317/2018, STS nr.151/2018, MApN nr.M40/2018, MJ nr. 2868/2018, SIE nr.263/2018, SPP nr.419/2018, MCIN nr.2391/2018 pentru aprobarea condițiilor de autorizare a construcțiilor cu caracter militar.

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/209427

131

Anexa 4.6. Legislație europeană și internațională relevantă

Regulamente UE

- Regulamentul (CE) nr. 1.987/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II);

- Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului;

- Regulamentul (UE) nr. 1.052/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR);

- Regulamentul (UE) nr. 1.299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană;

- Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1083/2006 al Consiliului;

- Regulamentul (UE) nr. 513/2014 al Parlamentului European și Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor și de abrogare a Deciziei 2007/125/JAI a Consiliului;

- Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil, migrație și integrare, precum și instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor;

- Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE;

- Regulamentul (UE) nr. 1.357/2014 al Comisiei din 18 decembrie 2014 de înlocuire a anexei III la Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive si Regulamentului (UE) 2017/997 al Consiliului din 8 iunie 2017 de modificare a anexei III la Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

- Regulamentul delegat (UE) 2015/1011 al Comisiei din 24 aprilie 2015 de completare a Regulamentului (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 111/2005 al Consiliului de stabilire a normelor de monitorizare a comerțului cu precursori de droguri între Comunitate și țările terțe și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1277/2005 al Comisiei;

- Regulamentul (UE) 2015/830 al Comisiei din 28 mai 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr.1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) cu respectarea Regulamentului (CE) nr.1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr.1907/2006 cu modificările și completările ulterioare;

- Regulamentul (UE) nr. 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter

132

personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor);

- Regulamentul (UE) nr. 1624/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 399/2016 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr.2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului;

- Regulamentul (UE) nr. 515/2019 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.764/2008.

Directive

- Directiva Consiliului 91/689/CEE din 12 decembrie 1991 privind deșeurile periculoase, modificată de Directiva Consiliului 94/31/CE din 27 iunie 1994;

- Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 cu privire la managementul deşeurilor din industria extractivă care modifică Directiva 2004/35/CE;

- Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora;

- Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi protejarea victimelor acestuia, precum şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului;

- Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe periculoase, de modificare şi, ulterior, de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului;

- Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante și de abrogare a Directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom și 2003/122/Euratom.

Decizii

- Decizia Consiliului din 14 decembrie 1987 privind procedura comunitară de schimb rapid de informații în caz de urgență radiologică (87/600/Euratom);

- Decizia Consiliului 2010/481/UE, Euratom: Decizia Comisiei din 29 iulie 2010 de modificare a Deciziei 2004/277/CE, Euratom cu privire la normele de aplicare a Deciziei 2007/779/CE, Euratom a Consiliului de instituire a unui mecanism comunitar de protecție civilă [notificată cu numărul C(2010) 5090] Text cu relevanță pentru SEE;

- Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008, privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului şi a criminalităţii transfrontaliere;

- Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (Text cu relevanță pentru SEE).

Tratate/Convenții/Acorduri internaționale

- Convenţia de la Viena din 8 noiembrie 1968 asupra circulației rutiere, ratificată prin Decretul nr. 318/1980;

- Convenţia unică asupra stupefiantelor din 1961, astfel cum a fost modificată prin protocolul din 1972, ratificată prin Decretul nr. 626 din 1973;

http://www.ana.gov.ro/legislatie%20internationala/Decretul%20626_1973.pdf#_blank

133

- Convenţia asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea şi împiedicarea operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la Paris la 14 noiembrie 1970, ratificată prin Legea nr.79/1993;

- Convenţia asupra substanţelor psihotrope din 1971, ratificată prin Legea nr. 118/1992; - Tratatul privind Cerul Deschis, încheiat la Helsinki, 24 martie 1992, ratificat prin Legea nr.

23/1994; - Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope din 1988, ratificată prin

Legea nr. 118/1992; - Tratatul cu privire la forțele armate convenționale din Europa, semnat la Paris, 19 noiembrie

1990, ratificat prin Legea nr. 18/1992; - Convenţia europeană pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la

Valetta la 16 ianuarie 1992, ratificată prin Legea nr.150/1997; - Convenția privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor arme clasice care ar putea fi

considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, semnată de România la New York la 8 aprilie 1992 ratificată prin Legea nr. 40/1995;

- Convenţia UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, adoptată la Roma la 24 iunie 1995, ratificată prin Legea nr. 149/1997;

- Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, precum şi a Protocolul împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestră, a aerului şi pe mare, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptate la New York la 15 noiembrie 2000, ratificate prin Legea nr.565/2002;

- Tratatul dintre România și Ucraina privind regimul juridic al frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea și asistența mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuți, la 17 iunie 2003, ratificat prin Legea nr. 93/2004;

- Tratat între România și Republica Ungară privind regimul frontierei de stat, cooperarea și asistența reciprocă, semnat la București la 20 octombrie 2005, ratificat prin Legea nr. 235/2006;

- Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, adoptată la 3 mai 2005, deschisă spre semnare şi semnată de România la Varşovia la 16 mai 2005,ratificată prin Legea nr.300/2006;

- Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind călătoriile reciproce ale cetățenilor, semnat la București, 20 octombrie 2006 aprobat prin HG nr. 1883/2006;

- Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind regimul frontierei de stat romano-bulgare, colaborarea și asistența mutuală în probleme de frontiera de stat romano-bulgara, semnat la București la 28 august 2006;

- Convenţia dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea şi întreţinerea liniei de frontieră şi a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la Bucureşti la 4 septembrie 2007, ratificată prin Legea nr. 124/2009;

- Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Marele Ducat de Luxemburg, Regatul Ţărilor de Jos şi Republica Austria privind aprofundarea cooperării transfrontaliere, în special în vederea combaterii terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale, semnat la Prüm la 27 mai 2005, ratificat prin Legea nr. 146/2008;

- Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, şi Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind înfiinţarea şi funcţionarea

134

Centrului comun de contact de cooperare poliţienească şi vamală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, ratificat prin Legea nr. 101/2010;

- Acordul-cadru de parteneriat între Ministerul Afacerilor Interne din România şi Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene - FRONTEX semnat la București la data de 10 octombrie 2013 și la Varșovia la 18 octombrie 2013.

Anexa 4.7. Politici și strategii

Strategii europene

- Agenda Europeană privind Migrația;

- Agenda Europeană privind Securitatea;

- Strategia globală a UE pentru politica externă și de securitate „Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică”;

- Strategia de Securitate Internă a UE revizuită pentru perioada 2015-2020;

- Strategia de securitate cibernetică a UE;

- Strategia UE de combatere a terorismului;

- Strategia UE privind combaterea radicalizării și recrutării;

- Strategia UE pentru creşterea economică Europa 2020, adoptată în cadrul Consiliului European din 17 iunie 2010;

- Strategia reînnoită de securitate internă a UE, adoptată în cadrul Consiliului European din 16 iunie 2015.

Strategii naționale care ghidează activitatea MAI

- Programul de guvernare 2018-2020;

- Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, în curs de aprobare;

- Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România, aprobată prin HG nr. 245/2015;

- Strategia de securitate cibernetică a României şi Planul de acţiune la nivel naţional privind implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetică, aprobate prin HG nr. 271/2013;

- Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 – 2019, aprobată prin Hotărârea Parlamentului 33/2015 și Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2015 – 2019, aprobat prin HCSAT nr. S/88/2015;

- Strategia industriei naționale de securitate, aprobată prin HG nr. 1157/2013;

- Strategia naţională de protecţie civilă, aprobată prin HG nr. 547/2005;

- Strategia naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă, aprobată prin HG nr.762/2008;

- Strategia naţională de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă, aprobată prin HG nr. 548/2008;

- Strategia națională privind protecția infrastructurilor critice, aprobată prin HG nr. 718/2011 și Planul de acțiune pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea obiectivelor Strategiei naționale privind protecția infrastructurilor critice, aprobat prin Decizia Primului Ministru nr. 43/2012;

- Strategia Națională pentru Siguranța Rutieră pentru perioada 2016-2020 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin H.G. nr. 755/2016;

- Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020, aprobată prin HG nr. 18/2015;

135

- Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 (SCAP), aprobată prin HG nr. 909/2014;

- Strategia pentru dezvoltarea funcției publice 2014-2020, aprobată prin HG nr. 525/2016;

- Strategia privind mai buna reglementare 2014-2020, aprobată prin HG nr. 1076/2014;

- Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020, aprobată prin HG nr. 317/2016;

- Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020, aprobată prin HG nr. 418/2015;

- Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020, aprobată prin HG nr. 929/2014;

- Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020, aprobată prin HG nr. 779/2015;

- Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2016-2020, aprobată prin HG nr. 583/2016;

- Strategia naţională antidrog 2013-2020 , aprobată prin HG nr. 784/2013;

- Strategia Națională privind Imigrația pentru perioada 2019-2022;

- Strategia națională privind aderarea la Spațiul Schengen, aprobată prin HG nr. 1.314/24.10.2007;

- Strategia MAI în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației pentru perioada 2015-2020, aprobată prin OMAI nr. 2/2015 și Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei Ministerului Afacerilor Interne în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației pentru perioada 2015-2020, aprobat prin Dispoziția Secretarului general al MAI nr. 5608/2015;

- Strategia Arhivelor Naţionale ale României 2015-2021 şi Planul de acţiuni aferent, aprobate prin HG nr. 865/2015;

- Strategia de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pentru perioada 2016 – 2025, aprobată prin HG 951/2016;

- Memorandumul nr. 5/3217/16.05.2016 privind planul de măsuri pentru creșterea performanței sistemului național de management al situațiilor de urgență și eficientizarea acțiunilor de răspuns în situații de urgență;

- Strategia dezvoltării aviației MAI 2010 – 2020 și planul de implementare, aprobată prin Hotărârea C.S.A.T. nr.91/30.09.2010.

136

ANEXA 5. PROIECTE DE ACTE NORMATIVE 2019

Propuse în Planul Anual de Lucru al Guvernului de către Ministerul Afacerilor Interne pentru anul 2019

Nr. crt.

Proiectul de act normativ prevăzut în PALG Data estimată pentru înaintare în ședința

Guvernului

1. Proiect de hotărâre a Guvernului pentru desemnarea autorităților publice responsabile în domeniul protecției infrastructurilor critice naționale și europene

Ianuarie

2

Proiect de lege pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind intensificarea cooperării în prevenirea și combaterea infracțiunilor grave, semnat la 5 octombrie 2015 la Washington D.C.

Februarie

3 Proiect de lege pentru completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea unităților aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne și structurilor subordonate acestuia

Februarie

4 Proiect de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea efectuării cheltuielilor pentru proiectul ROFSIB2018OS2A05P02 „Extinderea implementării soluției tehnice de recuperare în caz de dezastru a N.SIS II”

Martie

5 Proiect de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 142/2018 privind precursorii de droguri

Aprilie

6

Proiect de hotărâre a Guvernului pentru stabilirea bazelor de date relevante, conform art. 20, alin. (3) din Legea nr. 284/2018 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor din transportul aerian pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave, precum și pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale

Mai

7

Proiect de lege pentru aprobarea plății cotizației anuale în vederea participării Poliției Române la Rețeaua Polițiilor Rutiere din Europa – TISPOL, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale la care România este parte

Mai

8 Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor

August

9 Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată

Septembrie

10

Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, precum şi pentru adoptarea unor măsuri de fluidizare a activităților specifice de primire a cererilor pentru eliberarea pașapoartelor simple electronice și a pașapoartelor simple temporare la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate

Septembrie

11 Proiect de lege privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Septembrie

12 Proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români

Septembrie

137

13 Proiect de lege privind căutarea persoanelor dispărute Septembrie

14 Proiect de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul managementului situațiilor de urgență și al apărării împotriva incendiilor

Septembrie

15 Proiect de hotărâre a Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Centrului naţional de coordonare şi conducere a intervenţiei şi a centrelor judeţene, respectiv Bucureşti-Ilfov de coordonare şi conducere a intervenţiei

Septembrie

16 Proiect de hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu

Septembrie

17 Proiect de hotărâre a Guvernului pentru modificarea/completarea Hotărârii Guvernului nr. 1198/2012 privind desemnarea infrastructurilor critice naționale, cu modificările și completările ulterioare

Septembrie

18 Proiect de hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1110/2010 privind componența, atribuțiile și modul de organizare ale Grupului de lucru interinstituțional pentru protecția infrastructurilor critice

Septembrie

19

Proiect de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2019-2022, a Planului de acţiune pentru perioada 2019-2020 pentru implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2019-2022, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 572/2008 privind constituirea Grupului de coordonare a implementării Strategiei naţionale privind imigraţia, cu modificările şi completările ulterioare

Octombrie

20 Proiect de lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări (SIS) și participarea României la Sistemul de Informații Schengen

Octombrie

21 Proiect de hotărâre a Guvernului privind reavizarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii “Extindere clădire de învăţământ (pregătire) şi administrativă din Cazarma Băneasa”

Noiembrie

22 Proiect de hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 350/1993 privind pregătirea, antrenarea, perfecționarea pregătirii și brevetarea scafandrilor

Noiembrie

23 Proiect de hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico economici pentru amenajarea data center-ului din cadrul proiectului hub de servicii (centrul de furnizare servicii electronice) la nivelul M.A.I.

Noiembrie

24

Proiect de hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.483 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European

Decembrie

25

Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, precum și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice

Decembrie

26 Proiect de lege privind autorizarea deplasării elevilor și studenților din instituțiilor de învățământ ale M.A.I. în străinătate, pentru participare la stagii de pregătire practică sau teoretică

Decembrie

138

Competența face diferența!

Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

livrabil nr. 6 - sgg.gov.roplanul strategic instituțional ... dapi direcția audit public intern...

Documents