Imprimat legai.

L I T E F À F

C. BAC A LU: Cartier tătărăsc. SALONUL OFICIAL

In aces t n u m ă r : G. B O G D A N D Ü I C A , D . G U S T I I , I O N P I L L A T , M. C E L A R I A N U , A L . L A S C A R O V M O L D O V A N U , A R T U R E N A Ş E S C U . G. T A L A Z , A N A T O L E F R A N C E , G H . C A R D A Ş , Ş T . D I M I T R E S C U , F L O R 1 C A M U M U I A N U , C . I . Ş I C L O V A N U , V I R G I N I A G H E O R G H T I J , N . N . T O N I T Z A , B . C E C R O P I D E , P E R P E S S I C I U S . B u l e t i n b i b l i o g r a f i c d e A L . - S A D I I O N E S C U .

An. XLII, Nr. 23. ş Iunie 1926. Lei 5 .

2 UNIVERSUL LITERAR

A D O R M I R E A

Povestea Maicii Domnului Poem din „Biser ica de a l t ă d a t a "

Cum cădea în sat a m u r g u l pes te -ogrăz i ţ i peste ş u r c , A ieşit cu l una p l ină H e r u v i m u l din p ă d u r e .

S>au sper ia t copii cu vi te ş i -au ţ ipa t de spa ima lui.. . Linişt i t o l uă pe coastă , p e sul) plopii d r u m u l u i .

Au foşnit ca de fu r tună , fă ră vân t în frunză* plopii . Luna t r e m u r ă deva lc roa t e m a r i în iazul popii .

S'a opr i t la casa veche u n d e d r u m u ' ş i face c ruce , Creş t ineş t e , la r ă s p â n t i e si "nntârz ie pân ' s e duce .

A b ă t u t în l emnul por ţ i i de s te ja r , de două o r i : S ingură se t ruse poar ta şi p r imi pe că lă tor .

Câ ine l e u r l ă oda tă lung , <î,;oi d o a r m â r â i — ^ H e r u v i m u l pcnt r i i -a tû tu însă pasul nu ' ş i g r ăb i .

Maica D o m n u l u i . ca*u v r e m u r i s ta cu lucru l la f e r ea s t r ă ; O t rez i în r aza luni i l in, a r i pa Iui a l b a s t r ă .

S t r â n s e iia începu t» , t oa i e gr i j i l e le s t r ânse , S t r ânse zi le le t r ă i t e , cu ş i rag de l ac r imi p lânse .

La icoane ea a p r i n s e cuvios o l u m â n a r e — P â n ă ' n temel i i de suflet o cup r in se pace m a r e .

Se 'nch ină lui Sân Nicoa ră lu i Sân Ion . ei cei ma i d r a g , Se gând i la Fiu 'n c e ru r i şi la câ ine le din p r ag .

îşi u d ă ca t o t d e a u n a toa te g las t r e l e de na lbă , Se găt i ca p e n t r u n o a p t e cu cămaşa cea m a i a lbă,

Netezi cearşaful b ine , să n u facă nici o cu tă P â n z a inu lu i c u r a t ă ca şi v ia ţa ei t r e c u t ă

Se culcă s i ioasă 'n pa tu- i s t r âmt , ca pe o năsă l ic Si-adorini r u g â n d pe D o m n u l , l â n g ă Fiul ci să fie.

Î N Ă L Ţ A R E A

Pe mir iş t i , c e r de t o a m n ă a năvă l i t în v a r ă . L u m i n a lasă a u t pe c o a r n e l e de plug, Pe boii su r i ca prafu l , pc fierul d e pe j u g , Pe b r a z d e l e de u m b r ă d in c a r e . a lbă , sbonră

O b r a z d ă p lu t i t oa re , p u r t â n d a m u r g în cioc C ă t u n e l o r pi t i te sub d e a l u r i de sinealn. . . P luga ru l stă cu t a l p a înf ip tă 'n î ndo ia l ă : C o m o a r ă e? căci v i d e o l imbă ca de foc

Spor indu-ş i j ă r ă g a i u l p e ţ a r in i şi a l b a s t r ă Suind p r e c u m se su ie d in h o r n u r i , i a r n a fum. C ă d e l n i ţ a r ă cr in i i că ţu ie de par fum, Şi s'a deschis în ce ru r i , p r in nor i dc-arginf, fereas t ră .

Şi zug răv i ţ i ca 'n l emnu l din vechi t ro i ţe , ia tă P e D u h u l Sfânt , pe Ta tă l , pe F iu l — câ t e t r e i , Şi i a tă pe Mar i a u r c â n d u - s e l a Ei, P e s ca r a une i r a z e ca d â n s a de c u r a t ă .

Ţ ă r a n u ' ş i face c ruce cu d r e a p t a şi s e ' nch ină Smer i t cum se cuv ine icoanelor . Apoi P o r n e ş t e b r a z d ă d r e a p t ă cu 'n p lug cu p a t r u boi. P e c â n d uşo r se p i e rde M a r i a î n l u m i n ă .

M R E A J A

Vezi, ra iu l e o casă d in Muscel , To t p r in l ivezi de s te le sui la el .

O casă a ibă cu fe res t re mici , iu ca r e înger i i sun t r â n d u n i c i

Şi suf letele s t au în cuibul lor Ca pui golaşi sub s t r a ş ină de no r .

Din când în când o r ândun ică - i ia Să 'nvc je sboru l ce ru lu i cu ea,

Şi Maica D o m n u l u i stă în p r idve r . Se b u c u r ă de cel ma i s implu sbor .

Stă în p r idvor , l uc r ează un năvod Cu ca re o să mân tu i ; no rod .

I a r D u m n e z e u şi D u h u l Sfânt şi Fiul ei, tn casă, s tau la masă câ te t re i .

V o r b i s e de munci le de pe p ă m â n t . C'a gospodar i ch ivern is i ţ i ce s ân t .

Vorbesc de rodul viei . de - anu l b u n De pr in podgori i cu l ivezi de p r u n .

Pe Maica D o m n u l u i o d o a r e in ima, Căci m r e a j a mânt i i i r c i se gă tea .

Se-apropie înfricoşat j u d e ţ : Acolo doar pe suflet să pui p re ţ

Lung t r â m b i ţ a din u r m ă a suna t Pe ce ru r i ca un tune t d e p ă r t a t ,

Şi d rep ţ i i vin a c u m a câ te doi . In s t r a i e a lbe ca în sat la noi

Când m e r g flăcăii 'n t â r g să t r a g ă sor ţ i Moş P a t r u s t r a j ă stă la p a t r u por ţ i . —

Cu sgomot su rd se 'nch ide poa r t a g rea , Afară gloata r ă i lo r gemea .

La Scnraoschi a r d e în c u p t o r Foc b les temat , pâ r jo l dogor i tor .

I e face N e c u r a t u l d o a r u n s e m n . Ca pâ in i îi in lopa ta lu i de l emn .

C u furca drac i i m a i m ă r u n ţ i î m p u n g • I a r vae t e l e lor la r a i a j u n g .

Aude Maica p lânsu l t u t u r o r ; Sc-npleacă b lând p r in s tâ lp i i d in pridvo

Desfăşură năvodu l şi îl lasă Să cadă p r i n t r e s te le ca o p lasă .

A lunecă pe Ca lea Robi lor . D c zodii s'a fer i t t r e m u r ă t o r .

Mă tasa lu i e -a rg in t c u r a t la l ună , E a u r când dă soa re le s ' a p u n ă .

Şi ca scobnri şi m r ene dc pe Ol t , A pescui t în m r e a j ă i adu l to t .

C ine -a r ă m a s în plasă, e s căpa t — Cine-a scăpa t din ea , e blestemat , . . .

Mar io , c a r e scapi păgân i şi hoţ i , Asvâr l c i a r n ă v o d u l dacă poţi !

Mar io , m r e a j a fi-o aş tep t de an i . Fu, robul Tău Ion de là Miorcani !

ION PILLAT

UNIVERSUL LITERAR

M ă r t u r i s i r e Românită

S c r i s ă p e n t r u a c e l m i c n u m ă r d e s u f l e t e , c u r e m i - a u d a t p r o b e c ă se i n t e r e s a z ă d e s c r i e r i l e m e l e i s t o r i c e , c r i t i ce . . . . , p r i n t r e c a r e se a f l ă şi P e r -p e s s i c i u s , v i n o v a t u l c ă o s c r i u . . .

C e t i s e m d o a r ă p e R i u r e a n u . î n c la ­sa a l V - a p r i m a r ă , c u d a s c ă l u l v e n e ­r a b i l C i o f l e c ; c e t i s e m c e v a sos i t d i n B u c u r e ş t i . J n ş c o a l ă n i se f ă c e a c o n ­t r o l , c e r â n d u - n i - s e r e z u m a t u l b r o ş u ­r i l o r . E u r e s u m a i n p r o s t ; e x c e l e n t r é s u m a u n o a r e c a r e S t ă n e i o i u d i n V l ă d e n i , u n c i u n g c u m e m o r i e b u n ă , ţ ă r a n .

D a r î n c l a s a I - a a l i c e u l u i ( d e l à B r a ş o v ) n e v e n i 1. C . T a c i t , l i c e n ţ i a t d e l à B u c u r e ş t i , fost c o l e g , la U n i v e r ­s i t a t e , c u »Sp. I l a r e t şi Cir. I o c i l e s e u . E l m i - a p u s î n m â i n i P o e s i i l e p o p u ­l a r e a l e l u i V . A l e e s a n d r i , cel i j ia d e la 1866. Л fos t î n t â i u l foc d e p l ă c e r e e s t e t i c ă , d e m i r a r e . î n o r a ş u l n o s t r u se m a i a u z e a u d o a r c o l i n d e l e şi I r o ­zii ; b a l i u l a n u e x i s t a ; d o i n a e r a r e ­

d e G . B O G D A N - D U I C A

d u s ă , p r o s t i t ă . E r a d e ce s ă m ă m i r ! D u p ă d o i a n i s c r i a m v e r s u r i ( N ă -

d ă j d u e s c c ă n i c i u n u l n u se v a d e s c o ­p e r i !) ; şi •— e r a m d e c i b i n e p r e g ă ­ti i sil î n ţ e l e g şi s ă c â n t p o e z i a r ă z ­b o i u l u i d e i n d e p e n d e n ţ ă , c a r e t r e c e a m u n ţ i i zi c u z i , v e n i a d e o d a t ă c u m a r f a şi c u n e g u s t o r i i î n c ă i n u l ( i şi m e r e u t r e c ă t o r i p e v a l e a P r t i h o v e i .

D e c o p i l , d e c i , c a p u l m i s e ' n t o r s e s e s p r e B u c u r e ş t i . Şi d e a c e a s t ă d u l c e b o a l ă s u f ă r şi a s t ă z i , c â n d p r i v e s c c u o c h i i t r i ş t i e x i l u l m e u l a C l u j .

A c e s t e a s u n t p e s c u r t , i n d i c a ţ i i d e s p r e c u m s 'a n ă s c u t î n m i n e i n t e ­r e s u l p e n t r u l i t e r a t u r a p r i n c i p a t u l u i .

• D a r i n t e r e s u l p e n t r u i s t o r i a l i t e ­

r a r ă ? E r a m p ú i n c l a s a a ѴГ-а. D i n c l a s a a

V l - a î n c e p u s e m a s i m ţ i f r u m u s e ţ i l e li-t e r a t u r o i g e r m a n e . T r a d u c e a m , cu d. G . I - b e l a d i n , u n B u c o v i n e a n c a r e d i n n o r o c i r e , t r ă e ş t c î n c ă î n B r a -

,->wWrSi:-.

Albe flori F lo r i mici în f lor i te 'n zori-". F lo r i de r o m â n i t ă , A t r e c u t pe-aic i O micu ţă fată, Şi-a(i s t rop i t -o toa tă Cu rouă c u r a t ă Pe a lba- i roch i ţă ;

Şi i-afi da t în ca le Val de mi roden i i Albe mici vedeni i , G ingaş i năs tu r ic i C u r o u ă 'n p e t a l e . In a r o m a voas t r ă Vjsele e i r r e s c Şi s p r e ză r i a l b a s t r e Ca voi înf loresc .

Ro mân i t e a l b e , Fnce( i - i voi sa lbe Viselor ei da lbe , Să r ă m â c 'n l u m e Tot ca voi c u r a t e , Bine să se 'ndr i i ine Pe căi f e rmeca te Şi să-i r â d ă 'n S o a r e , D r a g i m ă r g ă r i t a r e .

C. TALAZ

C. MIHAILESCU : A iNCl I .LS Sa lonu l Oficial

sov . P e D e r T a u c h e r al l u i S c h i l l e r îl î n v ă ţ a s e m p e d e a r o s t u l . . .

P e L e s s i r g l - a m î m p r u m u t a t a p o i d e l à b i b l i o t e c a l i c e u l u i s ă s e s c , să-1 s o r b î n t r ' o s a r ă . D a t - a m şi d e L a o ­k o ó n ! E r a o d e s c o p e r i r e p r i n c a r e m ă m i ş c a i u g r e o i u . . . .

P e n t r u c e n a ş c e t i , î n s ă , şi o i s ­t o r i c l i t e r a r ă ? R o m â n e a s c ă ? N u se p o m e n i a p e a t u n c i , p e l a 1880/82. S ă m i se d e a u n a g e r m a n ă ! B i b l i o t e c a r al l i c e u l u i r o m â n e r a p r o f e s o r u l d r . B u z o c c a n u . C â n d v o r b i a u m f l a b u c i l e d a î n l ă t u r i cu m â n a , g e s t d e r e ­p u l s i e şi d e î n d e m n l a p r o p r i e a l e ­g e r e a c ă r ţ i l o r o r i şi d e p l i c t i s e a l a , m a i ş t i u eu . . . „ A l e g e şi t u d c - a c o l o , d u l a p u l e s t e d e s c h i s , a l e g e c e v r e a i c t c " . A l e g : G e s c h i c h t e d e r d e u t s e h e n N a t i o n a l l i t e r a t u r . . . D e s p r e a u ­t o r n u a u z i s e m p â n ă a t u n c i . C â t e v a v o l u m e ! A c a s ă , b ă t a e d e c a p : g r e u d e î n ţ e l e s , g r e u d e t o t : î n c e p a c e t i p e s ă r i t e ; d a u şi d e t e x t e l a î n ţ e l e ­su l m e u şi t o t t r a g fo lo s . F u s e s e G e v -v i n u s ! F o a r t e t â r z i u , î n G e r m a n i a a f l a i u c ă p e C e r v i n u s s p e c i a l i ş t i i n e m ţ i îl c i t e s c d u p ă c e d a u d o c t o ­r a t u l c u a j u t o r u l a l t o r c ă r ţ i m a i p u ţ i n p r o f u n d e ! Şi t o c m a i e u e r a m să f iu n ă z d r ă v a n u l d e a-1 î n ţ e l e g e d i n c l a s a a V l - V l I - a a l i c e l u i d i n B r a ­ş o v !

N u p o t v e d e a c l a r , d a r v a g s i m t c ă L e s s i n g şi C e r v i n u s m i - a u t r e z i t p r e d i l e c ţ i i l e p e n t r u c e r c e t a r e a i s i o -h'ică : P ă r i n ţ i m a r i a i u n u i c o p i l , c a r e f a ţ ă d e e i e s t e î n c ă

G . B O G D A N - D U I C A

B u c u r e ş t i , 20 M a i 1926.

Fiinţa şi menirea academiilor ele D. GUŞTI

M e m b r u al Academie i R o m â n e

Discursu l de r ecep ţ i e al d-lui D. Guş t i : F i in ţa şi m e n i r e a Academi i lor , ros t i t în şed in ţa so lemnă a Academie i R o m â n e din 1923, şi d in ca r e n e îngădu im a ex ­t r a g e aces t f r agmen t de ac tua l i t a t e , p r i v i n d Academia n o a s t r ă — cons t i tue o I n i m o a s ă e v o c a r e a i s tor ie i aces to r inst i t u ţ iun i s a v a n t e .

D-l D . Guş t i p o r n i n d de la Academia lui P la ton , s t ă r u e a s u p r a Academici i idea le („Colegiul ope re i de 6 zile s a u Casa şi Ins t i tu tu l lu i Solomon' ' ) p reco­n iza tă în „Noua A t l a n t i d a ' ' a lu i Bacon, a s u p r a m e r i t e l o r lu i Le ibniz c a r e la 21 de an i p recon iza Academia Un ive r sa l ă , şî ep i loghează î nde lung a sup ra nou lu i sp i r i t ce t r e i m e să a n i m e Academi i le , deven i t e în zi lele n o a s t r e , Academi i mU l i tan ie , Ins t i tu t e Na ţ iona l e .

Tab lou l schi ţa t p â n ă a c u m al une i Aca­demii pe r fec te p u n e în a d e v ă r a t ă l u m i n ă fiinţa si m e n i r e a Academie i R o m â n e .

P r in r e g u l a m e n t u l sanc ţ iona t dc Loco­t enen t a D o m n e a s c ă în 1866, „Soc ie ta tea Academică R o m â n ă " fu consf inţ i tă legal , ca r e p r e z e n t a n t ă oficială an t i c ipa t ă a un i ­rii de azi şi ca depoz i t a r a c u l t u r a l ă a ne­s t insu lu i dor secu la r de Unire, a t u t u r o r Români lo r ; p r in a r t . 2 a l aces tu i Regula ­ment profet ic se a r a t ă cu nespusă hotă-r î re , că p e n t r u „Socie ta tea Academică Ro­m â n ă " nu ex i s t ă ho t a r e n e d r e p t e pol i t ice şi geograf ice, căci el p r e v e d e a ca, m e m b r i ai Socie tă ţ i i : 3 R o m â n i dc pes te Milcov. •1 de d incoace de Milcov. 3 din T rans i l va ­nia. 2 din Banat , 2 clin M a r a m u r e ş , 2 din Bucovina, 3 din Basa rab i a şi 2 din Mace­donia .

Academia R o m â n ă a fost însă n u nu­m a i fidelă mis iuni i ei na ţ iona le , un forum pat r io t ic , ca re p r in m e m b r i i din toate pun­cte le locuite de Român i avea p lasa te p re ­tu t inden i sen t ine le n e a d o r m i t e p e n t r u a vegliia la î n t r e ţ i n e r e a şi e x a l t a r e a focu­lui sacru na ţ iona l , ea a avu t în ace lş t imp o n e î n d e a j u n s de p r e ţ u i t ă ac t iv i ta te , c a r e păz ind p ropor ţ i i l e cuven i t e p e n t r u o na­ţ iune t â n ă r ă în pl in avân t de r enaş te r i ; cu l tu ra l ă , poa t e r iva l iza ş: fi c o m p a r a t ă — î n d r ă z n i m a af i rma, fă ră t e amă dc exa ­g e r a r e — cu ac t iv i t a t ea celor m a i de sea­mă Academi i a le lumi i .

P e n t r u a nu vorbi de şedin ţe so lemne, concur su r i şi p r emi i , de comunică r i , me­morii, şi publ ica ţ i i , Academie i Române îi rovine onoa rea a fi dat Ţă r i i p r i m a bi ­bl io tecă pub l ică e u r o p e a n ă , unice colecţii de manusc r i se , de documen te , de hă r ţ i geograf ice, s t a m p e şi p o r t r e t e şi o minu­nat de boga tă colecţ ie numisma t i că .

P r i m a g r i j ă a Academie i delà în t eme­ie rea ci p â n ă azi, a fost şi va fi, şi în vi i tor c e r c e t a r e a şi desvo l t a r ea Limboi noas t re , c a r e . d u p ă geografu l Hoffmann, c i ta t dc p r imul p r e şed in t e de o n o a r e al Academiei . Regele ( iarol 1, în c u v â n t a r e a de desch ide re a şedinţe i so lemne ţ int i tă cu pr i le ju l j u b i l e u l u i de 25 an i ai Acade­miei (t Apr i l ie 1891): ...Limba r o m â n ă zicea lloffinan, este a t â t de boga tă . îTicâi, dacă s 'ar cul t iva, a r mer i t a să fie l imba a tot genu lu i uman ' ' .

Pot r iv i t aces tu i p r im p r o g r a m Acade­mia a întocmit , după cum se şt ie. lu­c ră r i în t inse p r i v i t o a r e la l imbă, or to-srrnfie. g rama t i că , folklór, t e x t e şi b i ­bl iografi i vechi c a r e şi-au găsi t încoro­n a r e a în „E tymolog idum m a g n u m Ko'-m a n i a e " , azi, D ic ţ i ona ru l -Limboi, In cu r s de apa r i ţ i e , şi ca re , c â n d va fi t e r ­minat , va mer i ta i să> fie. î nch ina t ace ­luia ca r e 1-a p a t r o n a t , Regelu i Caro l I : în m e m ó r i á m et h o n o r e m regem.

D u p ă Limbă, cum e ra şi f iresc, Aca­demia a consac ra t ac t iv i t a tea c i — d c ca r e poa te fi m â n d r ă — Isor ie i Na ţ io ­nale , o r g a n i z â n d s tudi i , publ ica ţ i i şi mo­n u m e n t a l a co lec ţ ionare de d o c u m e n t e p r i v i t oa r e la I s tor ia Români lo r .

Mai tâ rz iu , în mod sporadic , Academia a b s o r b i t ă cu l uc ră r i l e sale a s u p r a Limbi i şi Is tor ie i , a î n t r e p r i n s şi ce rce t ă r i şti­inţifice p ropr i i , cum au fost b u n ă o a r ă , observa ţ i i meteoro logice , c u m p ă r a r e a de i n s t r u m e n t e şi i n s t a l a r e dc d i fer i te ob­se rva to r i i în ţ a ră , cum este, da da t ă mai recen tă , e x p l o r a r e a arheologică! a Do-brogei cu His t r ia şi cctă j i le U lme tum, iar acum de cu rând , p r i n i n t e r v e n ţ i a ei ene rg ică a sa lva t o b s e r v a t o r u l de ns t ro-

Prolog de poem Ii icingc-voi f run tea-mi cu an t i cu l pin, Ş i -a lă tur i de-a l v ie ţe i h a r a c , Mări-voi v l ă s t a ru l de sânge l a t i n . P o d o a b a p ă m â n t u l u i D a c !

Cânfa-voi no rodu l de ap r ig i c iobani , Semeţ i la f ă p t u r ă şi ch ip , Oş t i r e dc cuşme , pe ochi dc vu l t an i , Câ t s te le sub ce r şi n i s ip !

P e corzi o ţe l i te de-a l s lavei p r inos , C h e m a - v o i î n t r e g u l t r e c u t ! Cuv in t e l e -mi sune , zbucn ind fu r tunos , Ca lănc i r epez i t e p e - n n scut !

Din b r u m a de secoli, n e a m falnic t e c h e m ! Svâcnească -mi azi p iep tu l , s ă lba t i c ! Şi c ân tu -mi de s l avă să d e p e n e ' n g h e m Făş i i d in a z u r u l C a r p a t i c !

ARTUR ENAŞLSCU

UNIVERSUL LITERAR

4

B U R A D E S C U : P O R T R E T Sa lonu l Oficial

nomie, de r e n u m e eu ropean , delà Nis­t ru, d in Basa rab ia .

Insfârşi t , p r i n c r e a r e a şcolilor d in Pa­ris şi Roma, ce se da to r e sc exc lus iv ini­ţ ia t ivei Academie i , s a e x t i n s sfera ei de in f luen tă d e p a r t e , în s trăinjătatea clasică.

Es te b ine a r e î m p r o s p ă t a amin i t i r i i noas t r e câ teva da te , cunoscu te deal t fe l , şi c a r e din l ipsă de t imp sun t d e p a r t e a fi comple te , azi, când avem norocul a t ră i o nouă epocă din v ia ţa neamulu i , şi c â n d toa te forjele t r e b u e s c î n c o r d a t e p e n t r u a da fer ici tei so lu ţ ionăr i pol i t ice a ex is ­ten te i noas t r e na ţ i ona l e s t r ă l u c i r e a une i noui r e n a ş t e r i sp i r i tua le .

I n l ăn ţu ind p r e z e n t u l i l u s t ru lu i t recut , non» obl igaţ i i se impun . Academia Ro­m â n ă t r e b u i e să se î n a r m e z e p e n t r u o ac­ţ iune şi ma i concen t r a t ă , şi mai, a v â n t a t ă , şi mai p u t e r n i c ă decât a fost p â n ă acum.

Căci ea t r ebu i e . în sfera ei de ac ţ iune , să consol ideze şi să consacre succesul po­l i t ic al zi lei p r i n t r ' o î n ă l ţ a r e şi p ros ­p e r i t a t e a cu l tu r i i na ţ i ona l e sub specie ae t e rn i t a t i s .

Vieafa une i na ţ iun i ostie fmpodobiSă cu f rumuse ţ ea unu i a d â n c sens e t ic ; na­ţ i une î n s e a m n ă un idea l cu l t u r a l de r ea ­l iza t ; ea es te deci un p r inc ip iu de comu­n i t a t e a munc i i cu l tu ra l e .

C u cât c u l t u r a n a ţ i o n a l ă este m a i dez­vo l t a t ă şi ma i o r ig ina lă , cu a t â t ma i ade ­v ă r a t şi p ro fund es te s e n t i m e n t u l comu­ni tă ţ i i munc i i cu l t u r a l e , deci ch i tu l ele c i m e n t a r e a un i t ă ţ i i na t iona le .

Dacă es te aşa. a tunc i Academia Ro­m â n ă es te p ă r t a ş ă la î n f i r ipa rea şi c rea­rea Naţ iun i i , r e p r e z e n t â n d în acc laş t imp o r epe t i ţ i e în o r d i n o c u l t u r a l ă a Naţ iun i i , p e n t r u t o t d e a u n a u n a şi indivizibi lă , şi veşnic f r ă m â n t a t ă de nos ta lg ia r ea l i ză r i i m a x i m a l e a ei însăş i .

Aceas ta fiind m e n i r e a Academie i , ca Ins t i tu t Na ţ iona l , ca va t r e b u i să aducă une le r ev izu i r i o rgan iza ţ i e i sa le i n t e r n e şi, în c a d r u l ac tua l e i Cons t i tu ţ i i , să facă unele r c t u ş ă r i de S ta tu t p e n t r u a se ap rop i a şi ma i mul t de „Academia pe r ­fectă".

t. Po t r iv i t p r i nc ip iu lu i Academie i ac­t ive şi mi l i t an t e , a r fi d e dor i t ca în vi i tor să se dea o m a i m a r e î n s e m n ă t a t e secţ i i lor în v iea ţa g e n e r a l ă a Academie i n o a s t r e ; m u n c a in t ens ivă din s ânu l sec-

ţiilo.r să sc des făşoare îti şedinţe^ săp tă ­mâna le p r in p a r t i c i p a r e a r e g u l a t ă şi o-hl iga tor ie a •membri lor lor p e n t r u ск-munieaea unor r ezu l t a t e pe r sona l e , noui . pen t ru p u n e r e a la p u n c t în mod cr i t ic a celor mai noui ce rce t ă r i d in a l t e păr ţ i ori p e n t r u o r g a n i z a r e a luc ră r i lo r colec­tive de spec ia l i t a te (cum a r fi î n t r e a l te ­le, pen t ru a amin t i pi lda Academie i unga re : e d i t a r e a de clasici, de t r a t a t e mari ştiinjifice ori de d i c ţ iona re enci­clopedice).

2. Dacă f iecare secţ ie va avea vicaja şi acţ iunea ei p rop r i e , s for ţă r i l e lor, coope­rând p e n t r u un scop comun, vor t r e b u i coordonate în şed in ţe le p l e n a r e .

5. N u m ă r u l secţ i i lor Academie i va t r e ­bui să fie măr i t , căci A c a d e m i a nu poa te împotr iva sp i r i tu lu i v remi i , să e x c l u d ă din sânul ei ş t i in ţe le sociale şi pe cele filozofice.

Nu t r e b u i e u i ta t , că una din cele m a i vechi societăţ i româneş t i , c a r e s 'ar pu­tea considera ca o v e n e r a t ă s t r ă b u n ă a Academiei, se in t i tu la în 1795 „Socie ta tea filozofescă a N é m u l n i R o m â n e s c în m a r c Pr in ţ ipa tu lu i A r d e i u l u i " .

Şti inţele sociale sun t deal t fe l şi azi p r e ­văzute în secţ ia i s to r i că — celui ce vă vorbeşte 1 s'a făcut c ins tea a fi a les în această secţie ca sociolog —, ş t i in ţe le so­ciale sunt însă p r e a i m p o r t a n t e şi p r e a

dezvol ta te , n u m ă r u l lor p r e a m a r e şi for­m e a z ă u n tot şt i inţif ic carac te r i s t ic , pen­t r u a p u t e a fi cons ide ra t e ca o s implă a n e x ă la a l t e ş t i in ţe : ş t i in ţe le j u r id i ce , economice , s tat is t ice, e tnologice, poli t ice, re l ig ioase , sociologice cer d r e p t u l la o e x i s t e n ţ ă au tonomă , şi nu n u m a i la una t o l e r a t ă şi mi lu i tă .

In aceas t ă o rd ine de idei a m i n t i m că i lus t ru l a c a d e m i c i a n d i spă ru t , D . S tur -dza, — c ă r u i a A c a d e m i a îi d a t o r e ş t e o b u n ă p a r t e din t r ad i ţ i e şi r e n u m e — a făcut în t i -o şed in ţă p l e n a r ă a celei dc-a doua confer in ţe a păci i , ce a avu t loc în 1907, la I l aga , „ P r o p u n e r e p e n t r u înfiin­ţ a r e a şi o r g a n i z a r e a unei Academi i de d r e p t i n t e rna t iona l 1 ' , cu r e şed in ţ a în I l a ­ga — p r o p u n e r e ce a avu t un m a r e ră­sune t pe v r e m u r i .

A c a d e m i a de d r e p t i n t e r n a ţ i o n a l se y t i n a u g u r a so lemn ab ia la 14 Iu l ie din acest an, în pa l a tu l p ă c i i din Hága .

Avem d r e p t u l să fim m â n d r i de suc­cesul s t r ă luc i t de azi al r e a l i z ă r i i une i idei emise, de u n academic i an r o m â n în faţa unu i a r e o p a g mondia l , a c u m 16 an i !

C r e d că n ' a r face impres ia unei ino­vaţ i i î n d r ă s n e ţ e şi p r ip i t e , ca să i n t r e în Academia R o m â n ă , ş t i in ţe le , pe ca re , p r i n însăş i def ini ţ ia şi n a t u r a ei o A c a d e m i e t r e b u i e să le cup r indă , şi p e n t i u ca r e în 1795 în Ardea l se înf i in ţase ch ia r o so­c ie ta te specia lă , ia r în 1907 se p r o p u n e a

h

— Vecernie D a r dece ce r şe to r i i au căzu t la p ă m â n t , Biciui ţ i că toaca Ba te în c rucea M â n t u i t o r u l u i ?...

Stol de fec ioare , cu ochi p l u m b u r i i Es de p r i n cur ţ i şi po rnesc cu be te l i Şi cu boce te Ia g r ă d i n a lu i Iosif.

Pe EI L 'nu je r t f i t p r i m ă v a r a , Şi as tăz i a m u r g u l condeinză cu foc Icoana cu faptu l Golgote i .

Şi, pă ră s i t ă , ca or ice femee, Mar ia P l â n g e , cu faţa ca c ea r a iu z ă b r a n i c e n e g r e .

D a r fetele n u şt iu să bocească : Mai m u l t cântă, ' cu g l a su r i de muzică r ece . D o a r Iosif î m p u n g e p ă m â n t u l Cu r ă c n e t e scu r t e .

Ia r când va fi v â n ă t ă sea ra , Cu c repu l îns te la t de c iuda t e l umin i , • Se va scu rge convoiul cu D o m n u l , Greu l ocolit pe poteci , p r i n g răd in i . Şi-un om îi va duce pc b r a ţ e meda l i a

d e spini .

M1IIAIL CKEAUIANU

de un fost m e m b r u a l Academie i noas t re î n t e m e i e r e a une i A c a d e m i i specia le l a I l aga .

4. Dar Academia R o m â n ă m a i a r e o la­cună s imţ i toa re de împl in i t ; ca a fost tot­d e a u n a o ins t i tu ţ ie cu l tu ra l ă , şi nu nu ­mai o asocia ţ ie ş t i in ţ i f ică; ş t i in ţa e s t t nu n u m a i un e l emen t al cu l tur i i , ce lă la l t es te A r t a .

Ei b ine , dacă delà începu t Academia a n u m ă r a t p r i n t r e secţ i i le ei una l i t e ra ră , ea nu poa te refuza să i se a l ă t u r e şi una a Ar te lo r .

Deal t fe l a cea s t a ar fi şi conform spi­r i tu lu i ac tua le lo r S t a tu t e , c a r e p r e v ă d că secţia l i t e r a r ă a r e a se ocupa... . „şi cu ches t iun i l e de be l l e -a r t e " , apoi.... „a în­cu ra j a şi r e c o m a n d a sp re p r e m i a t e ope­re le l i t e r a r e şi a r t i s t i ce mer i to r i i ' ' .

In acest ch ip r ev i zu i r ea s t a tu t e lo r A-cademie i n o a s t r e a r însemna , p r o p r i u zis, o p r e c i z a r e a lor, i a r „ r e o r g a n i z a r e a " ei n ' a r fi decât a p l i c a r e a sp i r i t u lu i în ca r e au fost concepute .

5. Es te de r e ţ i nu t n u m a i neces i ta tea unei noui r e g r u p ă r i r e p a r t i z ă r i şi clasi­f icări de secţii , ori de noui subseej i i îu c a d r u l ac tua l e lo r secţii c a r e să facă po­sibile l u c r ă r i l e lor.

P r inc ip iu l de cons t i tu i re a secţ i i lor ori a subscc ţ i i lor nu p o a t e f: a l tu l decât acel de omogen i t a t e a specia l i tă ţ i i m e m b r i l o r ce Ie compun, p e n t r u ca p r i n coez iunea ace loraş i i n t e r e se şi p r e o c u p ă r i şt i inţifi­ce şi a r t i s t i ce l uc ră r i l e Academie i să dea un m a x i m u m de rod.

In tot cazul este de dor i t — aceas t a re -ese ca o r e c a p i t u l a r e f i rească a e x p u n e r i i n o a s t r e de p â n ă acum — ca v i i toarea r e ­o r g a n i z a r e a Academie i să cup r indă t r e i m a r i secţ i i : I. secţ ia ş t i in ţe lor m a t e m a ­tice, a ş t i in ţe lor f izico-himice şi a ş t i in­ţe lo r biologice ( n a t u r a l e şi imed i ţ a l e ) ; I i . secţ ia ş t i in ţ i lor is torice, a ş t i in ţe lor filologice, a ş t i in ţe lor sociale şi a ş t i in-felor filozofice şi însfârgi t . III, sec ţ ia L i t e r a tu r i i şi a Ar t e i (muzică, scu lp tu ră , p i c tu ră , a r h i t e c t u r ă ) .

UNIVERSUL LITERAR

Dormêâm adânc Revolta înger i lor ANATOLE FRANCE D o r m e a m a d â n c , cu in ima toa t ă

Şi n u t e - am văzu t C â n d ai t r e c u t

P r in lunca în t insă şi la tă .

D o r m e a m adânc , cu in ima toată I a r cân tecu l t ău Pr in .sufletul m e u

P a r c ă n ' a r fi t r ecu t n ic ioda tă .

Visam c u m v â n t u l în tr ifoi In v â r t e j se -oprea Noroc" îşi c ău t a

I n t r ' u n trifoi cu p a t r u foi.

Şi p a r c ă e r a u p e n t r u mine F â n t â n i l e seci P ă d u r i l e reci

Şi n i căe r i nu -mi e r a b ine

D o r m e a m cu in ima toa t ă , a d â n c , Şi n 'a m sini fit Paşii cu car i ai veni t

In t r ându-n i i în g â n d u r i , a d â n c .

D o r m e a m a d â n c , cu in ima toa t ă Şi n ' a m auzi t C â n d te-a i lovit

De d ragos t ea mea toa t ă .

F L O R I C A MUMUIANU

De l imi t a r ea d i n t r e secfii nu va fi r i ­g idă ; or icând, d u p ă nevoi , ele p u t â n d co­l a b o r a î m p r e u n ă , când l u c r ă r i l e î n t r e ­p r i n s e vor i m p u n e aceas ta . <Eireşte că noua r e o r g a n i z a r e va a t r a g e d u p ă s ine şi o m ă r i r e c o r e s p u n z ă t o a r e a n u m ă r u ­lui m e m b r i l o r Academie i .

6. Academia fiind o ins t i tu ţ ie c u l t u r a l ă r ep rezen ta t iv na ţ iona lă , a r fi de dor i t cu ea să a ibă un contact m a i in t im eu opi­nia pub l i că p r i n comunică r i r e g u l a t e pu­blice, la o re când pub l i cu l poa te veni , a sup ra u l t imulu i s t ad iu or i a ce lo r m a i no ui m a r i descoper i r i a le gândi r i i şi p ro ­gresu lu i ştiinţific, c a r e f r ă m â n t ă şi d a u s i g n a t u r a epocei în c a r e t r ă im.

De sigur, nu poa te i n t r a în s a r c ina Ar cademie i , ca ea să î n t r e p r i n d ă o p e r a a t â t de u t i lă a popu la r i ză r i i ş t i in ţ i lor şi nu poa te fi de d e m n i t a t e a ei ca să fde tu r ­b u r a t ă de amb i ţ i a popu la r i t ă ţ i i .

Academia s e rveş t e A d e v ă r u l şi F r u m o ­sul cu exc lus iv i t a t ea o r i că re i a l te ten­d in ţe şi ea nu u r m ă r e ş t e decât un r e s ­pect şi-o cons idera ţ i e b a z a t ă p e î n c r e d e r e în m e n i r e a ei .

Totuşi , dacă ş t i in ţa a r e sec re te le ei, ea nu este un secre t p e n t r u n imen i . Şt i in ţa es te a Naţ iun i i , c a r e t r e b u i e să fie în ­t r e ţ i n u t ă şi l u m i n a t ă în mod r egu la t u-sup ra mar i l o r p r o b l e m e a l e t impu lu i .

7. lus fâ rş i t Academia R o m â n ă va t r e b u i să pa r t i c i pe efect iv la l u c r ă r i l e Acade­miei I n t e r n a ţ i o n a l e , cu) c a r e să r ă m â n ă în cea mai s t r â n s ă co l abo ra re , căci na ţ iu ­nea r o m â n ă , p r i n Academia ei, a r e da to ­ria să vo rbească şi d r e p t u l să fie ascu l ­t a t ă p r e t u t i n d e n i , u n d e sun t în j oc p r e ­roga t ive le conşt i in ţe i ş t i inţ i f ice un ive r ­sale .

T r e b u i e să se î n ţ e l e a g ă m a i m u l t de­cât p â n ă acum, că n a ţ i u n e a t r i m i ţ â n d la a d u n ă r i l e i n t e r n a t i o n a l e p e a m b a s a d o r i i ei ştiinţifici, s ăvâ r şe ş t e u n ac t e l e m e n t a r de m a n i f e s t a r e a onoa re i na t i ona l e .

D. GUSTÏ

Manuscr i se le cons t i tu iau fă ră îndoia lă cea ma i m a r e bogă ţ i e a acestei imense colecţii . Se af lau ma i cu oseb i re cores-l-ondenţe ined i t e de Gassendi , de pă r i n ­tele Mersenne , de Pasca l , c a r e a r u n c ă noui lumin i a s u p r a sp i r i tu lu i secolului ul XVlI-lea. Şi nu-i h i n d u i t să u i t ăm bibl i i le ebra ice , t a lmudur i l e , t r a t a t e l e rab in ice , i m p r i m a t e şi manusc r i s e , t ex ­tele a r m e n e ş t i şi s a m a r i t e n e pe p ie le de be rbec şi pe t ab l e t e de s icomor în fine (oaie e x e m p l a r e l e an t i ce şi p r e ţ i oa se cu­lese în Egyp t şi în Sir ia de c ă t r e faimo­sul Moise dc Dina şi pe ca r e A l e x a n d r e d'l ' isparvien le ach iz i ţ ionase p e un p r e ţ de nimic p â n ă în 1836, când « a v â n t u l în s tudi i eb ra i ce a m u r i t de b ă t r â n e ţ e şi mize r ie la P a r i s .

Bibl ioteca e s p a r v i a n ă ocupă al doi lea e ta j a l b ă t r â n e i c lăd i r i . L u c r ă r i l e soco­t i te de un in te res mediocru , p r e c u m căr­ţ i le de exegeză p r o t e s t a n t ă din secolul al XIV-lea, şi a l XX-lea, d ă r u i t e de d, ( . 'aeian, e r au a svâ r l i t e fără să fie legate în î n t i nde rea nesfârş i tă a podur i lor . IN li­niai ca ta logul cu sup l imen te l e , a v e a opt­sprezece vo lume în folio. Acest ca ta log e ra ţ inu t la zi şi biblioteca, î n t r ' o per fec tă o rd ine . D. Ju l i en Sar ie t t e , a rh iv i s t pa­leograf, ca re , s ă r a c şi modest , d ă d e a lec­ţii ea să t r ă iască , deven i în 1895, d u p ă r ecomanda tu l episcopului de Agra , peda­gogul t â n ă r u l u i Maur i ce şi a p r o a p e în a-celaş t imp, conse rva to ru l b ibl ioteci i es-p a r v i e n e . î n z e s t r a t cu o ac t iv i t a t e meto­dică şi cu o r ă b d a r e î n d ă r ă t n i c ă d. Sa­r ie t t e , c lasase s ingur toa te vo lumele a-ces tu i vas t a ş e z ă m â n t . S i s temul conceput de el şi apl icat , era a tâ t de complicat , t i cbe te le puse pe că.rţi se c o m p u n e a u din a t â t e a l i t e re ma juscu le şi minuscu le , la-i ine şi greceşt i , din a t â t e a cifre a r a b e şi r omane , însoţ i te de s te luţe , de dub l e ste­lu ţe , de t r ip le s te lu ţe şi cu s emne le ca r e e x p r i m ă în a r i tme t i că r id ică r i l e la cub

şi e x t r a g e r i l e de rădăc in i , că s tud iu l lor a r fi ce ru t m a i m u l t ă v r e m e şi m u n c ă de cât a i nevoie să 'nve ţ i a l g e b r a la pe r ­fecţie, şi cum nu se găsi n i m e n i c a r e ar li d o r i t să dea ap ro fundă r i i aces to r sim­bolur i o b s c u r e ceasur i î n t r eg i folosite Ia descope r i r ea legi lor n u m e r i l o r d. Sa­r ie t t e r ă m a s e s inguru l să se r ecunoască în c las i f icăr i le sale şi astfel deven i ceva cu totiil impos ib i l să găseşt i fără a j u to ru l său, p r i n t r e cele t re i s u t e şeasezeci d e mii de vo lume î n c r e d i n ţ a t e paze i sale, car ­tea de ca r e avea i nevoie . Aces ta e ra re ­zu l t a tu l ze lu lu i său. D e p a r t e de a se p l â n ­ge de l uc ru l aces ta , e l s imţia d i m p o t r i v ă , o vie sa t isfacţ ie .

D. Sa r i e t t e îşi i ubea b ib l io teca , o iu­bea cu gelozie. Iu f iecare zi in t ra în ea dein o r e l e şap te d iminea ţa , şi acolo, pe un m a r e b i rou de malion, ca ta loga . F işe le scrise cu m â n a sa u m p l e a u d u l a p u l mo­n u m e n t a l ce se r id ica în faţa lui p e c a r e t rona b u s t u l în gips al lui A l e x a n d r u Es-pa rv i en , cu p l e t e l e în vân t cu p r i v i r e a sub l imă, p u r t â n d ca C h a t e a u b r i a n d favo­rite, cu g u r a r o t u n d ă şi cu p i ep tu l goi. C â n d bă t ea amiaza , d . Sa r i e t t e se ducea să p r â n z e a s c ă , în s t r â m t a şi î n tunecoasa s t r a d ă P a n e t t e s , la l ă p t ă r i a la P a t r u - E -•piscopi, f r ecven ta t ă od in ioa ră de Baude­la i re , T h é o d o r e de Banvi l le , C h a r l e s As-se l ineau, I/ouis M é n a r d şi nobi lu l spa­niol, c a r e t r a d u s e s e „Mis te re le P a r i s u l u i " în l imba conqu i s t ador i lo r . Pârul şi răfuş-tele c a r e se b ă l ă c e a u a t â t d e d r ăgăs to s p e vechea f i rmă de p i a t r ă de u n d e îşi t r ăgea n u m e l e s t r ada , r e c u n o ş t e a u p e d. Sur je t te . Se î n to rcea lu o r e l e d o u ă s p r e ­zece şi t re i s f e r tu r i p r ec i s în b ib l io teca sa de unde nu m a i eşea decâ t la şeap te ceasur i ca să se ducă la „Cei p a t r u epis-eopi" şi să se a ş eze î n a i n t e a mese i fru­gale , cu d e s e r t u l obic inui t de p r u n e . In f iecare s ea r ă , d u p ă cină c a m a r a d u l sân Michel G u i n a r d o n , cunoscut pe s t e tot sul)

AL. SADI rONEScù Bibliotecar la Academia Română

' UNIVERSUL LITERAR 1

N u m ă r u l - Schiţă -

numele de moş G u i n a r d o n , p ic tor deco­rator, r e p a r a t o r de t a b l o r u i ca re l uc ra pentru biser ic i , venea din m a n s a r d a sa din P r n c e s s e a u x Q u a t r c - E v ê q u c s să-şi bea ca feaua şi l ichiorul , şi cei doi p r i e ­teni j u c a u p a r t i d a lor de domino . Moş Guinardon , voinic şi p l in de via ţă , e r a mai b ă t r â n decâ t a r fi p u t u t să c r e a d ă ci însuşi : a p u c a s e pe C h c n a v a r d . D e o casti tate să lba tecă , t u n a t o t d e a u n a îm­potriva m u r d ă r i i l o r neo-pogan is inu lu i în-tr 'un l i m b a j de o obscen i t a t e n e m a i po-mejiită. Ii p l ăcea să f lecărească . D. Sa-riette a scu l t a cu p l ă c e r e . Moş G u i n a r d o n d : scuta de p r e f e r i n ţ ă cu p r i e t enu l său despre C a p e l a înge r i lo r , la Sain t -Supl ice , ale că re i p i c t u r i se j u p u i a u pe ici p e colo, şi p e ca r e ar fi t r e b u i t să le r e p a r e , când o v r e a D-zeu , căci d e c â n d cu sepa-raţ iunea b iser ic i lor nu ma i a p a r ţ i n e a u decât lui D u m n e z e u . Ş; n imen i nu se mai î n g r i j e a de r e p a r a ţ i u n i l e necesa re . Dar moş G u i n a r d o n nu p r e t i n d e a nici nu salariu.

A r c h a n g h c l u l Mihai l es te p a t r o n u l meu, zicea el, şi a m uu cult specia l p e n ­tru sfinţii î nge r i .

După ce făcea o p a r t i d ă de domino, d. Sariette mi t i te l , i a r moş G u i n a r d o n voi­nic ca un s t e j a r , p le tos ca un leu . m a r c cât sfântul Cr is tofor , p o r n e a u a l ă tu r i , vorbind p r i n p ia ţa Sa in t -Sulp icc , sub noaptea când f rumoasă când posomorâ t ă . 1). Sar ie t te se ducea d e n p r e p t u l acasă , spre m a r e a p ă r e r e de r ă u a p ic to ru lu i care era n o c t a m b u l şi v o r b ă r e ţ .

A doua-zi d. Sa r i e t t e îşi lua când cea­sul bă tea şap te , locul său în b ib l io teca sj începea să ca ta logezc . Aşezat la b i rou l său, a runca t u t u r o r o p r i v i r e de meduză , de groază ca să nu vie v re -un î m p r u i n u -tător de că r ţ i . Ar fi voit ca aceas ta p r i ­vire să sch imbe în p i a t r ă nu n u m a i pc magistraţii , pe oameni i politici , pe p r e ­laţii care se l ă u d a u cu f ami l i a r i t a t ea lor cu s tăpânul , s p r e a-: ce re î m p r u m u t vre-o car te , da r ch ia r şi pe d. G a é t a n binefăcător al b ibl io teci i , c a r e adesea lua vre-o vechitură de carte amuzantă MU obscenă, ca s'o mai citească în z i le le de ploaie la ţară, seu pe madame R&-née d'Esparvlen, când venea să-l ceară

L ii ţ ipă t s t r iden t de copil , — se auzi. . . ( J i ru l , ca a t i n s d r e p t în in imă, t r e s ă r i : i ra glasul copi lu lu i său. Aşa ţ ipa când îl a m e n i n ţ a vreo p r i m e j d i e sau când ma­ma nu voia să-i facă un gust.. . Se sculă r e p e d e de la masa d e l u c r u şi desch izând în g r a b ă f e reas t r a , p r iv i în s t radă . . Toc­mai a tunc i un au tomob i l gonea grabnic . . . A tâ t p u t u să v a d ă : n u m ă r u l 1547... Ruina­se de p i a t r ă : de s igur că au tomob i lu l a-ces ta călcase copi lul şi acum fugea de răspundere . . . Cu p ic ioa re de pa ra l i t i c , ab ia avu p u t e r e a să se t r agă s p r e sone r i e şi, d u p ă ce apăsă s l ab pe bu ton , căzu pe cel d in tui scaun. T o a t ă f i inţa i-se golise, de­venind o cav i t a t e d u r e r o a s ă , — în p r e a j ­ma lui fîlfâia d u h u l nenoroc i r i lo r îtiari... S e r v i t o a r e a veni şi fără să zică nimic, aş teptă . . .

— S t ă p â n u l o p r iv i şi, î n g h i ţ i n d un nod uscat, ab i a p u t u s o î n t r e b e :

— , ,Unde e feti ţa?. . ." S e r v i t o a r e a zise, s imp lu : — ,,E cu coiiiiţa, la cucoana marc . . . " — . .Da?. . ." ~ „Da.. . — ,,13ine, — du-tc. . ." şi s e rv i toa rea

plecă.. . Hainas s ingur , pr iv i în j u r şi r idicări

du-sc de p e scaun, oftă... Se aşeză din nou la lucru , d a r f i rul

rup t nu se mai p r i n d e a lesne... Aceiaş i a m i n t i r e sbucnea c l a r ă §i a b s u r d ă în min tea lui. . .

-, re-o c a r t e p e n t r u bo lnav i i d in sp i t a lu l său, sau ch ia r p e însuş i d. R e n e cl ' t ispar-vien, c a r e se m u l ţ u m e a to tuş i cu codul c 'vil şi cu Dal loz .

L u â n d cea m a i n e î n s e m n a t ă că r ţu l i e îi sfâşiai in ima. Ca să refuze î m p r u m u ­tu r i l e ch ia r şi ace lo ra ca r i a v e a u a t â t ea d r e p t u r i , d. Sa r i e t t e născocea mii de min­c iuni i ngen ioase sau g ro so l ane şi n u se t emea să ca lomnieze a d m i n i s t r a ţ i a sa, nici să te facă să te îiid->ieşti de v ig i len ţa sa s p u n â n d că u n volum p e ca r e cu un

minu t î n a i n t e îl ţ inea sub p r iv i r e , sau îl apăsa p e in imă, s'a r ă t ăc i t sau s'a p ier ­dut . Şi. când în cele din u r ină t r ebu ia n e a p ă r a t să dea ca r te , o r e lua de două­zeci de ori de là î m p r u m u t ă t o r p â n ă ce i-l î n m â n a .

T r e m u r a fără îndo ia lă ca v r e u n obiect din cele î nc r ed in ţ a t e g r i j e i sale să nu l ip­sească. C o n s e r v a t o r a t r e i su te şeasezeci mii de vo lume, în mod cons tan t a v e a t r e i su t e şasezeci mii mot ive de a l a r m ă . Une­ori se deş t ep ta noap tea , scă lda t în t r ' o su­d o a r e rece şi sco ţând un s t r igă t de nel i ­n iş te , p e n t r u c ă văzuse în vis o g a u r ă în-t r ' u u raft al b ib l io tecei .

1-se p ă r e a mons t ruos , n e d r e p t şi déso­lan t ca o c a r t e să p ă r ă s e a s c ă v r e o d a t ă lo­cul său. Nobila sa ava r i ţ i e e x a s p e r a p e d. René cl 'Esparvicn, c a r e nedându - ş i sea­ma de v i r tu ţ i l e de săvâ r ş i t u lu i său bibl io­tecar , îl lua d r e p t u n b ă t r â n m a n i a c . D. Sa r i e t t e ignora aceas t ă n e d r e p t a t e ; d a r a r fi b r a v a t cele mai c r u d e nep lăce r i , a r fi î n d u r a t d i s p r e ţ u l şi oca ra sp re a sa lva i n t e g r i t a t e a comori i sale .

Mul ţumi tă as idui tă ţ i i , vigi lenţ i i , ze lu lu i său, sau p e n t r u a s p u n e tot cu un cuvân t , i u b i r i i sale, b ib l io teca lui E s p a r vieil n u p i e r d u s e o s i n g u r ă foaie sub a d m i n i s t r a ­ţ ia sa, t imp de şeasesprezecei an i c a r e s 'au împl in i t la 9 S e p t e m b r i e 1912,

Trad. de I. FLOKOIU

...O p o e a n ă p l i nă de u m b r e fugare , no­roi pes te tot, apă p icu rând ele pe rumur i , un cer de cenuşă. . . Pes te n o a p t e se înenc-rusc ră cu t r upe l e a v a n s a t e a le nemţ i lo r , îi r e sp inse ră o b u c a t ă şi acum g r ă b e a sp re adăpos tu l de noapte . . . P u r t a în spa­te c a r a b i n a de ca re nu se despă r ţ i s e o c l ipă p â n ă a tunc i : c a r a b i n a ser ia 13+7... Se gândea cine şt ie unde, la nimic, — când în fajâ-i se ivi un soldat neamţ. . . Rătăci t sau fugar, so lda tu l săn iăna cu tiu lup , p r ins la s t r â m t o a r e în t r 'o goană de \ â i m i o a r e . . . P r i v e a spe r i a t î m p r e j u r şi ti emura . . . Repede, ca h ipno t iza t , îşi scoa­se c a r a b i n a din spa t e şi-o în t inse sp re duşman. . . So lda tu l n e a m ţ se opri , desfăcu b r a ţ e l e şi g ră i i n d u r a r e p r i n l u m i n a moa le a ochilor.. . In ochii ace ia pâ lpâ ia o nesfâ rş i tă mi lă p e n t r u nevas t a şi copiii de-acasă. . . O p u t e r e ma i m a r e ca el lupta cu t r ăgac iu l carabinei . . . Să apese sau nu? Auzi c la r un glas ven ind d in sp re l umina ochilor fuga ru lu i : „nu mă omorî!. . ." Dar ce ru l e ra de p l u m b , apa p i cu ra de pe ra ­muri. . . . O d e t u n ă t u r ă seacă se auzi... Sol­d a t u l n e a m ţ căscă ochii , desfăcu iar b ra­ţele în l ă tu r i şi când deschise g u r a ca p e n t r u a r e sp i r a a d â n c . îi ţâşni un sul dc- sânge , pe care-1 scuipă la p ic ioare le celui ca re t răsese. . . Aopi se p lecă în cei în genunch i , s t r â n s e mâ in i l e la piept şi. ca si cum s 'ar fi închina t , îşi lăsă f run tea în p ă m â n t u l desfundat . . . Mai, t r e să r i ca de-o a t i n g e r e rece . — şi. pe u r m ă , în ţe ­peni.. . F r u n z e l e p i c u r a u m e r e u boabe de apă , ce ru l era m e r e u praf de cenuşă.. .

O d u r e r e ascu ţ i t ă îi t r ăsn i b r a ţ u l cu c a r e ţ inea c a r a b i n a , şi o ne l in i ş te ame ţ i -

S o l o I i igăduif i-mă o c l ipă! P r e s imt c â n t ă r i l e de fier. Aduse ca de o a r i p ă Jn locul ce lor c a r e p ier .

I ngădu i ţ i -mă! sun t mică, D a r pot să cân t p e n t r u cei mici ; In haosu l ce se r id ică Mă voi l ipi de l icur ic i .

M'oi p r i n d e 'n câ rca unui g r e e r A l ă t u r e a de d u m n e a t a . P e d r u m u r i l e de c u t r e e r Să-ţ i cân t şi eu câ te ceva.

Să t â n g u e în mine g lasu l I m b ă t r â n i t e l o r poveşti . . . T e rog , m a i î n t â r z i e pasu l C u c a r e v r e i să m ă s t r iveş t i !

Din cân tec , ţ i pă t n u voi face. D in noap t e , n u pot face z i ; D a r n u t e voi lăsa în pace Şi p o a t e m ă vei auz i .

Te-oi s t r e c u r a pe ici, pe colo. In ca lea ce lo râ pr ibegi , Şi a scu l t ând b ă t r â n u l solo, Mă voi căzni să-l n i ţe leg i .

Eu n u voi c ău t a v ioa ră Sn bat în struna nimănui Şî nu voi cere bunăoară Să cânt la nunta dracului!

VinClNIA GREORGHÍU

ѴШЁШІ L1TËËÀË

j

N. N. T O N I T Z A : KATIUŞKA L I P O V A N C A

t c a r e ii sgudui toa tă fiinţa... O fâlfâire ca t i fe la tă şi n e a g r ă îi î nvă lu i t r is t sufle­tul. . . Căzu apoi şi el î n l in ia avan tpos -tu lu i de noapte. . . b u r i e ru l companie i , a doua zi, îi dădu r a p o r t u l : Soldatu l ger­man , împuşca t în po iana d in deal , făcea p a r t e d i n t r ' u n r e g i m e n t b a v a r e z şi avea ma t r i co la 1347...." Aceiaş i a m e ţ e a l ă , ca în cl ipa împuşcă r i i . îi c lă t ină c rcerü . . . Ca o fünfa i m a t e r i a l ă d a r cons is ten tă , nu ­m ă r u l acesta , se r id ică în faţa lui , ne l i -n .ş t indu-1, — şi un glas , p e ca re n u m a i MI n e t u l lui îl auzea , gue ră : ,,nu mă omorî!. . ."

P e u r m ă veni r e t r age rea . . . Şi î n t r ' o n o a p t e de m a r ş , cup r in s ca de furie , îşi smulse d in spa te c a r a b i n a , c a r e îl a r d e a ca o dungă, de foc, şi t r ă sn ind -o de -un co­pac , o a r u n c ă s f ă r âma tă , într'uii) gant mo­cirlos.. . D a r p e d a t ă d in a p a ve rde , se r id ică aceiaşi f an tomă : n u m ă r u l 1347, — cu z â m b e t t r is t şl cu glas ş u e r a t : „nu m ă omorî!. . . '"

...Şi de -a tunc i n u m ă r u l acesta , ca o f i inţă i m a t e r i a l ă d a r cons i s ten tă , îi t ine t ovă ră ş i e nedespă r ţ i t ă , a v â n d o î n semnă ­ta te p rec i să în viafa lui... D e câ te or i se s u e în vagon sau în au tomob i l , p r i v e ş t e ma i î n t â i la n u m ă r u l ce p o a r t ă , — de a s e m e n e a o r ide câ te or i a r e de-aface cu cifre, la v reo ins t i tu ţ i e sau la v reo bancă . . D i m i n e a ţ a , p r iveş te în ju r , când m e r g e p e s t radă , să vadă dacă î n t â lne ş t e u n d e v a fi inţa concre tă a n u m ă r u l u i : la spa t e l e v r e u n e i t r ă su r i , pe l a t u r a unu i camion, sau a i u r e a s 'ar p u t e a afla... N u m e l e a-

cestui n u m ă r în deoseb i te fe lu r i : 1 pe 3.47, 13 p e 47, 134 pe 7... Ştie că t a r e l e lui a d u n a t e fac 15. iar j u m ă t a t e a în tâ ia scăzu tă din a doua, dă 34, ad ică cele două ţifre de la mijloc...

Şi o r i de câ te o r i se a t inge de aces t n u m ă r sau de de r i va t e l e lui, o ne l in iş te de epi leps ie i-se î m p â n z e ş t e a b r u p t în suflet, r ă s togo l ind în el bo lovan i de du­r e r e . — şi tot a tunc i a u d e c lar , nesch im­ba t şi, b l â n d : „nu m ă omorî!. . ."

C u g e t â n d p e n t r u a mia o a r ă aces te gân­dur i , omul se sculă de la b i rou l său de l u c r u ş1., p l i m b â n d u - s e p r i n cameră , cău­ta să-şi găsească — aşa cum fusese tot­d e a u n a —• ech i l ib ru l sufletului . . . Cuge tu că to tu l n u fusese de cât o co inc iden tă b i za r ă , d a r foar te f i iească . ma i a les în război. . . C ă ţ i f rele , în cele d in u r m ă , sunt a r b i t r a r e gi ima te r i a l e , — o no ta ţ i e şl atât . . . C ă r ă sbo iu l e un caz de forjă m a ­joră. . . G â n d u r i l e aces t ea se p l imbau , inu­tile, p r i n golul suf le tu lu i , ca n iş te p a ­s e r i c a r e nu a u p e ce să se aşeze. . .

C ă u t a u n a r g u m e n t m a i p u t e r n i c , d a r soner ia îl t rez i . P a r c ă s u n a s e în el, în d r e p t u l inimei. . . Ridică p r i v i r e a : сарсь fac toru lu i se vede la uşa d e sticlă... Co r e s p o n d e n t a de seară. . . G â n d u r i l e i-se r i­sipiră. . . C â t e v a j u r n a l e ş i o a d r e s ă a poş te i centra le . . . I-s,e Lumină in ima . Ce­ruse de m a i b ine de-o j u m ă t a t e de an, un n u m ă r la telefon, — ins i s tase p r i n p r i e ­ten i , p romisese cadour i . — toa t e î n za­dar. . . A c u m a , în sfârşit , b ă n u i izbânda. . .

înves t i t , d ă d u un bacşiş b u n fac torulu i , ca re p lecă surâzând . . . Repede , cu t ă e t o r u l de fildeg, desfăcu co re sponden ta poştei. . . P a r c u r s e fu lge ră to r cu jpr ivirea t r u p u l adresei . . . C h i p u l — p e d a t ă — i se î n tu ­necă : d i rec ţ ia îi făcea cunoscut că-i a-co rdase n u m ă r u l 1347...

Un fir t r e m u r ă t o r de foc îl s t r ă p u n s e din c re ş t e t p â n ă în că lcâe , •— văzu din nou ce ru l de cenuşă de a tunc i , p i că tu r i l e de p loae ca r e cădeau de p e f runzele p l ân ­gă toa re , — şl, l ă sându-se în fotoliul din oda ia Iui de luc ru , auz i c lar . acc laş glas, impe r sona l , b l a j in şi t r i s t : „nu mă omorî! . . . ."

AL. L A S C A R O V - M O L D O V A N U

Carnetul unui adolescent

BIBLIOTECA

Aici a m aşeza t p r i m a c a r t e cu ch ipu r i a copi lă r ie i me le şl r e g u l a t câ te u n a nouă , c u r a t ă şi f rumoasă ca î n v ă ţ ă t u r i l e d in ea, îşi găs ia locul aici .

Apoi când ch ipu l m e u î n d r ă z n e ţ dc e p h e b , p rovoca to r eşit d i n t r ' u n gu le r răs­f rânt , îş i a ccen tua se t r ă s ă t u r i l e , î n t r e fi­le le une i că r ţ i a m p ă s t r a t o i l o a r e t imidă de p r i m ă v a r a , în a f ec t a r ea une i iubi r i s t i nghe re .

C u mâ in i l e în t inse mă ţ i n e a m s t r â n s d e d o u ă lumi , a m â n d o u ă deopo t r i vă de a-p r o a p e , u n a c a r e mă nesocot ia încă, căci p e n t r u cei m a r i e r a m p r e a copil şi u n a c a r e m ă gonia , căc i e r a m p r e a m a r e pen ­t r u a m ă m a i p r imi copiii în j ocu l lor . Raf tu r i l e mij loci i p ă s t r e a z ă l e c t u r a ado­le scen te i m e l e .

Şi v i a t a a m desci f ra t -o p r i m a o a r ă d in r â n d u r i l e une i căr j i . Suf le tu l m e u e r a ca o p lacă fotograf ică n e a t i n s ă încă .

D e - a t u n c i r a f tu r i l e s 'au u m p l u t cu t o ­m u r i g r e l e de c r e d i n ţ e şi e rez i i , cu lmi d e i dea lu r i şi ab i su r i d e r ea l i t a t e , î m b ă t r â ­n ind t i ne re scu l a spec t a l f rumoase i bi-' b loteci .

Insfârş i t î n t r ' o zi a m reuş i t să aşez cu n e r ă b d a r e şi n a i v ă m â n d r i e , a l ă t u r i de suf le tul omen i r i i , p r i m a p a g i n ă iscăl i tă d e mine , p r i m u l m u g u r al suf le tu lu i meu , u n a tom — d a r ş t i am că şi m u n ţ i i s u n t fo rmaţ i tot d in a tomi .

D e a t u n c i h a z a r d u l , p r i e t e n ce lo r în ­d răzne ţ i , îmi a r u n c ă la tot pa su l f r â n t u r i de viafă supusă , d â n d u - m i p r i l e ju l să con t ro lez ce le înch ise în că r ţ i .

Bibl iotecă, n e m u r i r e zămis l i t ă d e m u r i ­tor i , s u b a c ă r o r mască nici as tăz i n u ş t im ce se a scundea , c ron ică de toa t e zi le le a su f le tu lu i m e u ! Şi as tăz i î ţ i m â n g â i cu p r i v i r i l e i zvoru l po rn i t î n t â i ş i ' n tâ i Ia d r u m , îneca t a c u m în f luviul po top i to r a l cuv in t e lo r : A n d e r s e n .

C. I. Ş ICLOVANU ,

VWtWÜt UtÈÈÀ»

Pe marginile unui interviu

Pictura noastră bisericeasca de pictorul^ŞT. DI/VUTRESCU

Recen tu l i n t e rv iu 1) d in R a m p a al d-lui N.îcltifor C r a i n i c , a c t u a l u l s ec r e t a r ge­n e r a l de là m i n i s t e r u l de Cu l t e si Ar t e , a k>st o surpri&ă nu n u m a i p e n t r u î n t r e a ­ga famil ie a r t i s t i că d in ţ a r a noas t r ă , da r şi p e n t r u acei ca r i nu p r e a văd ros tu l a-cestui min i s t e r .

A n i m a t o r u l p l a t o n i c de là G â n d i r e a şi C u v â n t u l a a t â t o r ches t iun i c u l t u r a l e şi a r t i s t i ce c u r e n t e ( s c ă r m ă n a t e zilnic dc o d roa i e de scăfâr l i i cu m e s e r i e de condei) cât şi c r i t i cu l î n d â r j i t a o s u m e d e n i e de nerozi i s ăvâ r ş i t e de une l e of icial i tă ţ i t r ecu te p e la A r t e şi Cu l t e , a deven i t el însuş i of ic ia l i ta te .

Din j i l ţ u l c a r t i s"a î n c r e d i n ţ a t , schi­ţează cu o se r ioasă p r e o c u p a r e , un bo­ga t p r o g r a m de a c t i v i t a t e v i i toare a m i n i s t e r u l u i „e l i te lor c r e a t o a r e " cum s p u n e d-su.

P r o g r a m u l p r i v e ş t e a m ă n u n ţ i t f i ecare a r t ă şl ins t i tu ţ ie a r t i s t i că şi c u l t u r a l ă în p a r t e .

Una d i n t r e ches t iun i l e p e ca r e d-sa o p u n e în l u m i n ă cu o in tu i ţ i e supe r ioa ­ră şi o î m b r ă ţ i ş e a z ă cu o d r agos t e deo­sebi tă , e „ p i c t u r a b iser icească ' ' . C h e s ­t iune m a r e în a d e v ă r , căci a r e f rumoasa c h e m a r e de a se rv i b i se r ica p r in a r t ă ; şi c a r e ma i a r e şi da ru l , de a împăca şi jus t i f ica î m p e r e c h e r e a b i z a r ă ce s 'ar p ă r e a că es te î n t r e cu l te şi a r t e .

„ A c a d e m i a de a r t e b i z a n t i n e " p e cari d-sa o p r e c o n i z e a z ă ca o neces i t a te covâr­ş i toare p e n t r u v i i to ru l es te t ic a l b iser ic i ­lor noas t re , cum şi m ă s u r i l e de con t ro l p e n t r u au to r i za ţ i i l e de p ic tor i b iser iceş t i , sun t n ă z u i n ţ e l e de a n i î n t r eg i a le câ tor­va special iş t i , ca r i însă n 'ai t a v u t posi­b i l i tă ţ i le de contact , cu un factor r ea l i ­za to r .

D a r să r e p r o d u c e m din a u t o r i z a t u l in­t e rv iu al d-lui C r a i n i c , f rumos n u a n ţ a t de p a n a u n u i a d i n t r e cei ma i bun i re ­p o r t e r i cu l tu ra l i , sc r i i to ru l F r o d a , pasu-gii lo c o m p l e c t e a le ches t iun i i c a r e va forma obiec tu l d iscuţ iui i i i noas t r e .

— „Nu c rede ţ i că m i n i s t e r u l de C u l t e şi Ar te a r t r e b u i d e s p ă r ţ i t de oa r ece con ţ ine p r e o c u p ă r i a p r o a p e con t rad ic to r i i .

— N u m i r e a m e a la aces t min i s t e r do­vedeş te tocmai că aces te p r e o c u p ă r i nu se exc lud , aşa cum uni i a r voi să c r eadă . Biser ica a fost î n t o t d e a u n a c r e a t o a r e de a r t ă . A r fi să r epe t l u c r u r i a r h i c u n o s c u t e din is tor ia civi l izaţ iei , s p u n â n d că a r t e l e şi l i i e r i l e au c rescu t în p r e a j m a biser ic i i şi că ins t inc tu l re l igios ca şi cel es te t ic au p â n ă la un p u n c t un e x t a z ident ic . La noi în ţ a r ă . în specia l , f i ind-că socotit că o ins t i tu ţ i e t r e b u e să c o r e s p u n d ă con­di ţ i i lor spec ia le u n d e e p u s ă să ac t iveze ; — biser ic i le r e p r e z i n t ă a p r o a p e s ingur i l e m o n u m e n t e de a r t ă veche . I a t ă de c e şi Comis ia m o n u m e n t e l o r i s tor ice a p a r ţ i n e de Min i s t e ru l Ar t e lo r .

UN VAL D E BARBARIE

D a r în l e g ă t u r ă cu p i c t u r a , Min i s t e ru l A r t e l o r se v a ocupa în p r i m u l r â n d d e p i c t u r a re l ig ioasă . Şi i a t ă de ce aceas t ă g r a b ă ş i p r e c ă d e r e : T r e b u e l u a t e m ă s u r i ca m a j o r i t a t e a zug rav i lo r de biser ic i , a r ­tişti improv iza ţ i să n u m a i p ro f aneze casele sf inte.

Sunt a d e v ă r a t e mons t ruoz i t ă ţ i p ic tu ­ri le clin u l t ima v r e m e făcute în sf intele biserici . U n va l de b a r b a r i e de t ă t ă r i s m (e v o r b a de felul c u m l u c r a p i c to ru l T ă -tărăscu) , c o n r u p e gus tu l pub l i c şi impr i ­

m ă o d e c a d e n ţ ă în a r t a p i c tu re i sac re româneş t i , a r t ă c a r e a cunoscu t v r e m u r i de g lor ie şt a da t ţâ r i i m o n u m e n t e s t ră ­luci te .

A C A D E M I A D E A R T E BIZANTINE

Pici u ra sac ră p ă r ă s i t ă de of ic ia l i ta te t r e b u e s t imula tă , a j u t a t ă şi ma i a les cu­r ă ţ a t ă dc toţi nechemaţ i i , ca r i o p â n g ă ­resc. Ne gând im la o comisie de specia­lişti , c a r e să fie î n s ă r c i n a t ă să dea au to ­r iza ţ i i le de r i g o a r e p e n t r u p i c t a r e a şi r e ­p a r a r e a p i c tu re i în b iser ic i .

Nu voim p r i n aceas t a să împied icăm e-laitul c r e a t o r a l a r t i s t u l u i răp indu- i ini­ţ ia t iva sau i m p u n â n d u - i un şablon ofi­cial, d u p ă c a r e să luc reze , clar nici nu î n ţ e l egem să - m a i t o l e r ă m cu biser ic i le , să a jungă p r a d ă t ă t ă r ă sc i smu lu i .

— C e r e m e d i i vedeţ i? — R e m e d i u l îl vedem în r e î n t o a r c e r e a Ia

a r t a sac ră b i zan t ină . Iu aces t scop vom sus ţ ine în f i in ţa rea unei Academi i de a i -te b i zan t ine , car i să c u p r i n d ă secţ iuni de p i c tu ră , muz ică re l ig ioasă , s c u l p t u r ă în lenin şi p i a t r ă şi a r h i t e c t u r ă .

In aceas t ă d i rec ţ ie am şi î n a l t u l spr i ­j in al P ă r i n t e l u i P a t r i a r h , c a r e l up t ă pei»-

trU ace laş ideal . Şi n u m ă pot op r i să r e ­lev o co inc iden ţă fer ici tă . In m o m e n t u l când ne p r e g ă t e a m Să-i c o m u n i c ă m p la ­nul nos t ru . P ă r i n t e l e P a t r i a r h n e făcuse o a d r e s ă min i s t e ru lu i p r i n ca r e ni se ce­r e a ace laş luc ru ' ' .

C h e s t i u n e a astfel sch i ţ a t ă d e d. C r a i ­nic, e v ă z u t ă a p r o a p e sub toa te aspec­te le ei.

In a d e v ă r , b i se r ica es te , d a r m a i a les , a fost, c r e a t o a r e de a r t ă . Biser ica ca to­lică tic-a da t „Renaşterea* ' care. a î n r â u ­r i t l u m e a î n t r e a g ă , i a r b i ser ica o r t o d o x ă „ A r t a b izan t ină ' ' , c a r e a înf lor i t mal, a l e s l i î n c e p u t u l o r todox ie i .

D a c ă însă a r t a b iser ice i catol ice ac­tua le nu mai e la î n ă l ţ i m e a R e n a ş t e r e i , d iu p u n c t u l de v e d e r e al c rea ţ ie i , se m e n ­ţ ine to tuş i în m a r g i n i l e une i decen te desăvâ r ş i t e ca mese r i e , p e când la b ise­r ica o r t o d o x ă s căde rea e m u l t ma i sim­ţ i t ă .

Sp i r i t ua lu l şi logica decora t ivu lu i b i ­zan t in , din cele câ teva m o n u m e n t e m a r i , şi ch ia r na iv i t a t ea p r imi t iv i lo r noş t r i zu­gravi , e s te de o s u p e r i o r i t a t e n u n u m a i ar t i s t ică , d a r şi ca meş te şug , m u l t m a i r id ica tă , de cât vops i tu r i l e cu glanz a l e b iser ic i lor r ecen t r id ica te . Atâ t „ T ă t ă -răseisniul '" c a r e e r a un r e f l ex pa l id şi h i ­br id al sp i r i tu lu i Renaş t e r e i , trecut, p r i n Moscova, (şi ca r i sp r e nenorocu l nos t ru a lăsa t s u m e d e n i e de prozel i ţ i ) cât şi ^bi­zan t in i smu l de s a l o n ' al lui Lecomte de Nouy , (cu toa tă s u p e r i o r i t a t e a lui tech-nicâj au dev ia t şi î n d e p ă r t a t sp i r i tu l bi­zan t in , ca r i tot ma i l i căr ia pa ici p e colo

1) R a m p a 17 Mai 1926. S O R O C E ANUT* P O E T U L BACOVIA

Sa lonu l Oficial

10 UNIVERSUL LITERAR

la zugrav i i noşt r i b ă t r â n i , d a r ma i a les b i ­zan t in i smu l academic al u n o r meş te r i ,,de poze de p a n o r a m ă " c a r i h ă l ă d u e s c pes te tot locul cu g loa ta lor de ucenic i cu j ab lon , u n i t ă cu inconş t ien ta unor zu-gră.vaşi i m p r o v i z a ţ i şi cu r a p a c i t a t e a ne­gus tor i lo r de o d o a r e b iser iceş t i şi de ico­n i ţ e g l ă n ţ u i t e şi „ a u r i t e cu b ronz ' ' , au t r iv ia l iza t î n t r ' u n mod b a r b a r — a r t a n o a s t r ă s ac r ă Bizant ină .—„Unica a r t ă de­co ra t i vă m u r a l ă d e pe s u p r a f a ţ a p ă m â n ­tu lu i , ca r i a s ta t la baza ch ia r a Reimş-t e re i " .

Pe ici p e colo, când v re -un pic tor mai de va loa re , î n d r ă z n e ş t e să se a p r o p i e de vre -o b i se r i că n o u ă de zugrăv i t , e înde­p ă r t a t cale de k i l o m e t r i , de s t a r e a de ig­n o r a n t ă în ca r i se află, comi te tu l b i se r i ­cii în f run te cu p r e o t u l (do m u l t e or i ch i a r cu episcopul) , c a r e nu-1 p o a t e a p r e ­cia fa tă de a l t u l m a i s lab , ş i ca r i fa ta l îi face o c o n c u r e n ţ ă ne l ea l ă mai în tâ i ca preţ- C ă c i p e n t r u ast-fel de „comis iuni ' ' o fer ta cu p r e ţ u l cel ma i ieftin e cea b u ­nă , — şi e decisiva !

A v e m m u l t e ch ia r în Bucureş t i , da r m a i a les u n u l r ecen t m i n u n a t de ca rac t e r i s t i c p e n t r u cele spuse ma i sus.

C â t e t a l e n t e f rumoase cu r ea l e încl i­n ă r i p e n t r u decora t iv , n u sun t astfel î m p i e d e c a t e de a l uc ra p e n t r u aceas t ă a r t ă a ş a de p ipe rn i c i t ă şi în jos i tă a c u m !

Mai în tâ i—cum s p u n e d. Cra in ic—Mi­n i s t e ru l va t r e b u i să n u m e a s c ă o соші-s iune de specia l iş t i : a rh i t ec ţ i , p ic tor i , sculp tor i , ca r i s ingur i i să a ibă p r e c ă d e -r ea de a e l i b e r a şi con t ro la au to r i za ţ i i l e de p ic to r i b iser iceş t i . C r e d însă , că d r e p ­tul aces te i comis iuni a r t r e b u i ex t in s astfel , ca la or i şi ce l u c r a r e nouă sau de r e p a r a t , să a i b ă c u v â n t u l h o t ă r î t o r . Rolu l ei ar' fi n u n u m a i de s fă tu i toa re a comi te ­tu lu i local ci şi de control, de spec ia l i ta te .

Tot ea a r t r e b u i să şi r ecep ţ ioneze lu­c r a r e a t e r m i n a t ă .

D a r p a r a l e l cu aces te mij loace , car i a r viza m a i m u l t a c t u a l i t a t e a r ă m â n e de p i e g ă t i t v i i to ru l cât ma i f rumos a l aces­tei a r t e .

„ A c a d e m i a de a r t e b i z a n t i n e " a n n u -ţ a t ă de d. s ec r e t a r g e n e r a l ( p e n t r u c a r e a m fost consu l t a t şi eu a c u m t re i a n i d e fostul s e c r e a r g e n e r a l d. I sp i r , şi c ă r u i a i-am p r e z e n t a t şi un p r o e c t de o rgan iza re ) a r t r e b u i să fie nu n u m a i o şcoa lă de o spec ia l i t a te o a r e c a r e , ci un „ a d e v ă r a t fo­car de apos to la t re l igios şi a r t i s t ic ' ' .

Ea va da roade , d u p ă felul cum va fi î n tocmi tă şi sus ţ inu tă , d a r m a i a les . „spi­r i t u l " ei va d e p i n d e î n p r i m u l r â n d de p ro feso r i i ca r i vor ind ica şi l impezi d ru ­m u l v i i toa re lo r g e n e r a ţ i i de p ic to r i b ise­r iceşt i .

Nu n e p u t e m în să s t ă p â n i o r eze rvă , p r o v o c a t ă de s u r p r i z e l e cu c a r e n e Iu­beş te î ncon t inuu m e n t a l i t a t e a de d u p ă r ăzbo i . Ar iv i smu l car i , n e p u t â n d face p r e o c u p a r e a d e c ă p e t e n i e a spec ia l i s tu­lui , înch is în t u r n u l lu i d e f i ldeş — a in­dicat şi în aces t d o m e n i u cazu r i l e lu i concre te , de o a m e n i a i t impu lu i , P r i n s â i -guinfa u n o r m a e ş t r i a g l o m e r a ţ i de co­menz i l e une i oficial i tăţ i a m a t o a r e de p a ­r a d ă , p r i n a n t r e p r e n o r i i r e s t a u r a t o r i de m o n u m e n t e , specia l iş t i î n c o n s u m a r e a a v a g o a n e de b u r e ţ i p e n t r u s p ă l a r e a fumu­lui d e l u m â n ă r i de p e p e r e ţ i , şi p r i n zu-g răvaş i i „ t u r t ă du lce ' 1 cocoloşiţi î n t r e su­t a n e l e u n o r cuvioşi m o n a h i , a r t a n o a s t r ă b i se r i cească — a p a r e n t a c t i v ă — îşi ca­r a c t e r i z e a z ă e p o c a d e .decădere p l a s t i că şi a g o n i e suf le tească .

Cum au ajuns aceşti diverşi „meşteri" ea se impue atenţiei oficiale e lesne de ţaţele*.

Autorul poezie!, de dureroasă satirH „Capitala" din Hiena o ştia de mult,.

IONEL T E O D O R E A N U : La Mede len i -H o t a r u l ne s t a to rn i c ; roman ; cd. „Car ­

tea Românească ' ' .

T r e b u e să-mi a c o / d a ţ i aceas t ă dero ga r e de tact . Am c â n t ă r i t t o tu l şi a m a j u n s la ace iaş i h o t ă r î r e . T r e b u e . Ştiu, nu e de loc f rumos ceeaoe scr iu în p r a g u l a-cestei cronici , în c a r e nevoln icu l m e u en-Ursiasm se f r ă m â n t ă şi nu-ş i găseş te a-r ip i la înăl ţ imeai b u c u r i e i p r i n ca r e a t re ­cut d e a l u n g u l aces tor p a g i n i d e p r imă­v a r ă şi de m i r e a z m ă a l e r o m a n u l u i lui Ionel T e o d o r e a n u . D a r dacă aţ i fi s t r ăbă ­tut , d i m p r e u n ă cu mine , aces te paj iş t i ce reş t i a l e unu i p a r a d i s a l copii lor , dacă v'aţiL fi î n c â n t a t de j o c u r i l e şi de cuvin­tele, de „nebunii le" ' , î n t r ' u n cuvânt , aces ­tor î nge r i r ă t ăc i ţ i p r i n t r e oameni , dacă v 'a ţ i fi m i n u n a t d e e x t r a o r d i n a r a lo r in­te l igenţă , de fantez ia lor inven t ivă , de i n i m a l o r şi î n d ă r ă t n i c ă ş i bună , de su­fletul aces tu i „diavol a m a r n i c " ca r e este O lgu ţa şi c a r e sub a p a r e n ţ e de a n a r h i c pe rona l i sm, a s c u n d e cel m a i serios, cel ma i t enace şi cel m a i emoţ ionan t d i n t r e suf lete , dacă ma i ales, t r e c â n d p r i n mica d r a m ă a despărţ i irei Ini Dănu ţ , de Mede­lenii copi lă r ie i , d u p ă t r i s ta lui că l ă to r i e sp re Bucureş t i aţ i fi poposi t p e m a r g i n e a aces te i g ropi а b ă t r â n u l u i om de c u r t e , moş G h e o r g h e ; viz i t iu l ce s fârşeş te încon­j u r a t de d r agos t ea boier i lor şi a dudui te i şi a ţ i fi l ă c r ă m a t ca Olgu ţa , în fa ţa t ră ­su r i i p ă r ă s i t ă de mi r acu losu l ei Autom&-don, — ei b ine , a tuno i , în c iuda pro toco­lului , v ' a t i fi că lca t pe in imă şi a ţ ţ fi a les o h o t ă r î r e la fel cu a mea . Căc i nu p u t e m începe a c e a s t ă cronică , f ă r ă să n e î m p o t r i v i m d i n r ă s p u t e r i , a-ce lu i va l de b a r b a r i s m critica c a r e în faţa poesiei îşi v â r ă dege te l e în ochi , când -ir t r e b u i să se, descopere , ace le i m e t e h n e —• be l fer i smul , c ă r u i a s p u n â n d u - i p e nume , ne m u l ţ u m i m , p e n t r u astă-zi j să-i consem­năm, în a ş t e p t a r e a a l t o r zile, m ă c a r ex is ­t en ţa . P o a t e că i n d i g n a r e a n u e o b u n ă sfe tnică î n a l e s t i lu lui . Se poa te . D a r scr i ind de sp re Ione l T e o d o r e a n u vom face la fel cu mici i lui eroi c a r e vânează , în a c e a admi rab i l ă—simbol ică—scenă , hi­doasă b r o a s c ă a iazulu i , în c a r e s'a cui­b ă r i t sufe tu l ven inos al F i te i E lencu — şi vom t r imi t e o s ăgea t ă î n s p r e cronicu­l u i p i t i t în s u m b r u l subsol , u n d e 'şi f ierbe a p a sălcie a n e î n ţ e l eg e r i i în m a t e r i e de poezie . Vai ! de u n as t fe l de foi leton a a v u t p a r t e şi a d m i r a b i l a c a r t e a lui Io­ne l T e o d o r e a n u !

„Ce a d â n c sun t sor t i i noş t r i ch ibzui ţ i D e sfetnic i - inar i cu c re i e r i jugăn i f i Şi S t r âmbă - l eg i — m a i m u ţ e . . / '

î n t r ' u n a r t i co l v i i tor n e vom încerca să schi ţăm, n o r m e l e de educa ţ i e d u p ă ca r i s*ar p u t e a c r e ş t e noui le g e n e r a ţ i i de p r e o ţ i , ca să p o a t ă avea o m a i c l a r ă în ­ţ e l e g e r e şi i m legi t im en tuz ia sm fa{ă d e artele menite să Împodobească casele sfinte tn cari propovăduesc.

D a r să n u zăbov im. A fost ca o da to ­rie de conşt i in ţă . T r e b u i a î n s e m n a t acest loc p e n t r u v i i t oa re l e r even i r i . Să p ă r ă ­sim i n d i g n a r e a şi să l u ă m , p e înde le te , d r u m u l dela mi j loc .

R a r e o r i a m în ţe les ma i b ine , ca as tăzi , după mi racu loasa l e c t u r ă şi p r i n ceaţa fireştii ind ignăr i , cuv in te le lui A l a i n : ..Elogiile exces ive , i a t ă s ingur î l c e ro r i cc se cunosc în lumea l i t e r a ră ' ' .

I n t r ' a d e v ă r ! r o m a n u l lui Ionel Teodo­reanu n a r e nevoe de-un astfel de a la iu . Ei ind u n p e r m a n e n t mot iv de î n c â n t a r e p e n t r u lector , Medelen i i nu sunt m a i pu­ţin o c a r t e p r e a b o g a t ă în suggest i i , o t emă p e n t r u nesfârş i te va r i a ţ iun i cr i t ice ,

$T. DJMîTRESCU

Ionel T e o d o r e a n u

o cons t ruc ţ i e solid a r t i cu l a t ă , un dome­niu pe ' n t i n su l că ru i a unu l din cei ma i t iner i d a r d i n t r e cei m a i iscusiţi i ng ine r i ho tă rn i c i a r ea l i za t u n a d in ce le m a i fe­r ic i te p a r c e l ă r i în m a t e r i e de r o m a n .

Căci i a t ă ceeace t r e b u e ş t e g r a v a t ch iar p e f rontul aces te i c ronic i . N e af lăm nu n u m a i în faţa unu i n e c u r m a t izvor de e x a l t a r e l i r ică, cu toa t e peisagi i le- i suf le teş t i sau din n a t u r ă pe c a r e a r t a lu i Ionel T e o d o r e a n u le zug răveş t e cu o pa­le tă mă i a s t r ă , d a r n e af lăm în faţa une i lumi , cu v a r i a ţ i u n i l e ei sufleteşt i , cu p r e ­c izăr i de med iu şi de ca r ac t e r e , o famil ie de suf le te c a r e c reş te şi s e în f r ă ţ e ş t e în bucur i e în m ă s u r a în c a r e famil ia d e a r b o r i a lui Ju les R e n a r d se în f r ă ţ ea în tăcere . Nu e n u m a i o l ume de copii , cu mi racu losu l acela n e v i n o v a t şTi d e basm, c a r e ap rop i e a t â t e a d in şoti i le sau e x ­pedi ţ i i le mici lor croi , de feer ia lui T y l t y l si .Vlytvl d in „ P a s ă r e a a lbas t ră ' " a lui Mae te r l i nck . D a c ă de a t â t e a ori , înce­pând ch ia r d in p r a g u l r o m a n u l u i cu sce­na aşa de m i n u n a t ă a s m e u l u i lu i D ă n u t , în c a r e p l a s t i c i za r ea acelu i „ e l an ve r t i ­ginos şi nos ta lg ic al u n u i suflet tânăr'* pe care-1 satisface urcarea unui smeu şi des­pre care vorbeşte Irjo Hirn In „Jocurile de copii", no-a îndemnat — suprem o.

UNIVERSUL LITERAR 11

D. PHEREKYDE: N A T U R A M O A R T A Premiat Salonul Oficial

magiu p e n t r u o c a r t e de l i t e r a t u r ă — să reci t im cap i to lu l s ineulu i d in amin t i t u l t ra ta t si f o r m u l ă r i l e şt i inţ if ice, cu o aşa de m i n u n a t ă in tu i ţ i e a r t i s t i c ă r ea l i za t e în p a g i n i l e d i n t r u ' n c e p u t a l e lui Ionel T e o d o r e a n u — d a c ă de a t â t e a or i , zic, t recem pe l â n g ă l i z ie re deJ basm, p e n t r u c ă au to ru l , ca şi micul său\ e rou , posedă o f e rmeca tă tu rb incă , d in care-ş i scoate minuni le , dacă a t â t e a pasagi i t r e b u e s c m e m o r a t e c a tot a t â t e a p o e m e în p r o z ă t inc ta te în cu lo r i de f lor i şi f ruc te , dacă infuziuni le l i r ice a le sc r i i to ru lu i — ma-

. n ie ră ce-1 a p r o p i e d e l in ia G i r a u d o u x -Del te i l , î n F r a n ţ a , i a r la noi de Minules -cu — d a u c ă r ţ i i n u ştiu ce a l t o i r e de rapsodie c â n t a t ă p a r a l e l cu v ia ţa ce se desfăşoară , dacă , î n t r ' u n c u v â n t n a v i g a m pe a p e l e u n u i somptuos f luviu de poez ie şi de î n c â n t a r e l i r i că — r o m a n u l se înfi­r ipează me tod ic şi solid p e temel i i l e a-cestea de g ra ţ i e , svel t ca o g r ă d i n ă a Se-mi ramide i , vec ină cu e t e r u l şi to tuş i cu rădăcin i smu l se d in p ă m â n t u l p e ca r e 1-a t â râ t d u p ă d â n s a .

Şi es te o d u b l ă v ic tor ie în a c e a s t ă bi­ru in ţă a lui Ionel T e o d o r e a n u . Şi p e n t r u romanu l r o m â n e s c ca re - ş i a d a o g ă r â n d u ­rile cu u n e l e m e n t aşa de p re ţ i o s şi pen ­tru au to r , în specia l .

L i n e a u r m ă r i t a s c e n s i u n e a lu i Ione l Teodoreanu îşi a d u c e a m i n t e cu o deose­bită î n d u i o ş a r e de a c e l e nu t ocma i de­p ă r t a t e t i m p u r i a l e d e b u t u l u i său , în c a r e un iu r e ş de imagin i se e x e r c i t a în vede ­rea v i i toa re lo r s b o r u r i . E r a un a m e s t e c de cu lor i şi de metaforei c a r e m e r g e a u în marg inea „Is tor i i lor n a t u r a l e ' ' a l e lui Jules R e n a r d i u r e ş p e c a r e sc r i to ru l , ce s'a dovedi t , ma i c u r â n d de câ t se pu­tea bănu i , u n sp i r i t m a t u r , 1-a o r d o n a t şi 1-a a n e x a t , cu t i m p u l , noi l ior sa le î n t r e ­p r i n d e r i . Nuve le l e ce u r m a r ă , „Ul i ţa copi­lăriei", „Vacan ţ a c e a m a r e ' ' p ă s t r â n d &-tâtea d in b r a ţ e l e de f lor i a l e d e b i t u l u i său meta fo r i c , z ămis l eau u n suflet de a-dolescent, cu mi j i r i l e - i p l i n e de poez ie şi cu răsăriturile de dragoste, în anal iza cărora Ionel Teodoreanu trecuse deja, drept un tânăr maestru. Şi iatfi-l astă-zi la bila roman.

Cetitorul ea re cuuaafte Medelenii d<)ul

T e o d o r e a n u va în ţe lege de ce în c ronica aceas ta , cu toa tă b u n ă v o i n ţ a noas t r ă , r ă m â n e m totuşi , p e r m a n e n t , să d ă m t â i -coale aces t e i m i n u n a t e ope re . El s t ie că es te d in ca le a f a r ă de g r e u şi poa t e inut i l s ă r u p e m , p r i n t r ' o poves t i r e în r i tm te -

_ r e s t ru , a c e a s t ă d e s f ă ş u r a r e a m p l ă d e ex ­i s ten ţe , ce se p e t r e c în r a i u l Mede len i lo r şi în spa ţ i u l însor i t a l une i v a c a n ţ e de vară .

Şi apo i ce-a m p u t e a s p u n e ma i mul t , p e s t e t r e p t e l e aces tu i scr is p r i n e x c e l e n ­ţ ă d ia loga t , d e s p r e suf le te le aces tor copii c a r e f iecare îşi a r e f i rea Iul d is t inc tă . C r o n i c a r u l d e s p r e c a r e a m i n t e a m m a i a-d ineao r i şi c a r e ne s u p ă r a s e în t reacă t , e r a cu deoseb i r e î n g r i j a t d e l a t u r a edu-

.-cat ivă d i n aces t r o m a n . D a r Olgu ţa , cu toa te î n d r ă z n e l i l e ei d e c u g e t a r e , cu tot a d o r a b i l u - i c in ism es t e u n suflet a les . De n ' ar fi să r e m a r c ă m — d o u ă l a t u r i d e a l t m i n t e r i i m p o r t a n t e — d e cât d ra ­gostea ei p e n t r u b ă t r â n u l vizi t iu , moş G h e o r g h e şi de fe ren ta , de l i ca t e ţ ea că re ia n ic i nu - i t r ece p r i n m i n t e să j icnească! p e Monica, copi lul or fan , f rumosu l î n g e r a ş găzdu i t p e v a r ă înl casa Mede len i lo r , când f ra te le ei D ă n u ţ î i es te un p e r m a n e n t cal de b ă t a e , si tot a m în ţ e l ege ca l i t a t ea su­f le tească a Olgu ţe i . V ine î n să z iua acele i d u r e r o a s e h o t ă r î r i ce u r m e a z ă vizi tei un ­ch iu lu i lu i D ă n u ţ , acel a d o r a b i l H e r r

- Dok to r , p i t o r e sc p e r s o n a j , ca de al tfel mai t oa t e pe r sonag i i l e r o m a n u l u i lu i Io­nel T e o d o r e a n u . H e r r D o k t o r v ine de là Bucureş t i şi de sp r in s de mul t de m e d i u l m o l d o v e n e s c face o î n d â r j i t ă c r i t i că a-ces tu i m e d i u , p e n t r u c a în cele d in u r m ă î n v i n g â n d împo t r i v i r i l e f ireşt i a c c e n t u a t e a l e d-nei D e l e a n u sa dec idă famil ia să-i l a se în g r i j ă c r e ş t e r e a lu i D ă n u ţ , p e c a r e îl i a cui s ine la Bucureş t i . A j u n s a ic i , tr*,-b u e să rec i t i ţ i a ce l e scene de o s a v o a r e şi comică ş i g r avă , d a r m a i ades o m e ­nească , în c a r e tot suf le tul d e so r ă iub i ­t o a r e al O lgu ţ e i se d ă p e fa ţă . Ea n u ad­mi te să i se ia f ra te le d in c a s a p ă r i n t e a s ­că şi s u p ă r a r e a ei, p e n t r u c ă n ' a fost| şi ea consultată gi întrevederea cu d. Deleanu si ancheta ce conduce pentruca să se lă­murească « mut din cele mai înduioşă­toare scene dis roman. Sub aparenta de Jncbiiltor in miniatura, Încruntat p po»

somorâ t , p r e s i m ţ i l ac r imi l e c a r e în t â rz i e , d in orgol iu . Copi lu l aces ta evo lu i ază su­f leteşte , cum evo lu i ază şi c a n d o a r e a su­f le tească a Monicăi , micu l î n g e r b l â n d , t e ro r i za t de p r o p r i a - i a d o r a ţ i e p e n t r u D ă n u ţ , c u m evo lu i ază aces t D ă n u ţ , t ip p r i n e x c e l e n ţ ă re f lex iv , i n t e r io r i za t şi t imid, v o l u n t a r t enace , î n t r ' u n cuvân t . I a t ă e n u n ţ a t e , a ş a da r , ace le însuş i r i c a r e fac d in poves t i r ea aceas t a a Mede­len i lor , u n r o m a n şi încă u n u l d in cele

- ma i b u n e p e c a r e le avem. „Ceeace de­s igna r o m a n u l şi-1 ţ ine în p ic ioare , e s te fă ră î ndo ia l ă aceas t ă t r e c e r e delà copi­l ă r i e la m a t u r i t a t e , c a r e e ca şi i s tor ia i n t imă a t u t u r o r s e n t i m e n t e l o r şi a tu tu ­ro r c u g e t ă r i l o r n o a s t r e " , s p u n e î n t r ' u n loc Ala in . A d e v ă r u r i c a r e s e ver i f ică în­t r u to tu l în aceas t ă vas tă monogra f i e a Medeleni lor , în ca re , ca( să u t i l i zăm o a l t ă a d m i r a b i l ă i m a g i n ă , a aee lu iaş , f i ecare ins îşi d e s e m n e a z ă fo rma ca şi câ in i le in i t . rbă.

C u m însă nici în p l a n u l nos t ru , nici în mi j loace le n o a s t r e n u s tă s c r i s să s t ă r u i m a s u p r a f rumuse ţ i lo r în p a r t e a le aces tu i roman ş icum n u n e e da t să r econs t i tu im a t â t e a d in s c e n e a c ă r o r e n u m e r a r e sin­g u r ă cons t i tue u n v e r i t a b i l co r t eg iu de delicii , nu vom spiciui ca să f avor izăm pe una î n d a u n a ce le i la l te , deşi o ne înf ra-na t ă d o r i n ţ ă n e î n d e a m n ă să n e amin­t im ia răş i de v iz i ta mic i lor p r i ch inde i , la căsu ţa a l b ă a lu i moş G h e o r g h e , de ido­l a t r i a b ă t r â n u l u i v iz i t iu de c u r t e p e n t r u d u d u i t a O lgu ţa , c ă r e i a îi f ace ze s t r e d in b a n i i lui , d in ca r i c u m p ă r ă m ă t ă s u r i — car i a u să se t a i e — şi l e s t r â n g e în b r a ş o v e a m a ţ u i p r i m i t ă îjn d a r de là bă­t r ân i i bo ie r i — a d m i r a b i l ă t r a n s m i s i u n e s e n t i m e n t a l ă î n t r e s t ă p â n i şi ţ ă r a n i — de i m p r e s i o n a n t a a g o n i c a b ă t r â n u l u i vizi t iu , şi p e n t r u că s u n t e m aici , de m i n u n a t a pa ­g i n ă c a r e es te t e s t a m e n t u l lu i moş G h e o i -g h e p e c a r e l -am dor i t r a n s c r i s ca a t â t e a a l t e p a g i n i de o m e n e s c şi poez ie .

D a c ă r o m a n u l d-lui Ionel T e o d o r e a n u es te o foa r te se r ioasă monogra f i e a l u-nu i ţ i nu t sufletesc, c a r e de azi î n a i n t e îşi a r e locul f ixa t în geograf ia r o m a n u l u i r o m â n e s c — aşa c u m A r m a d i a d in „ Ion" a l d-lui Liv iu R e b r e a n u şi-1 a r e m a i de demul t . „La Mede l en i i " e s t e î n ace l a ş t i m p şi m a i p r e s u s de t o a t e o b i n e f a c e r e su­f letească, o f â n t â n ă d e î n t i n e r i r e p e n t r u in imi le i u b i t o a r e de f rumos.

I a t ă p e n t r u ce t r e b u e ş t e î n t â m p i n a t cu e n t u s i a s m .

C O N S T A N T I N KIRfViiSCU: Istoria răz­boiului pentru întregirea României , 19Í6—1919, ed . I l -a r e f ă c u t ă î n î n t r e ­g ime şi m u l t a d ă o g a t ă ; (în 3 vo lume) , vol. I, ed. C a s a Şcoalelor . A te l i e r e l e „ C a r t e a Românească ' ' .

N u c r ed s ă e x a g e r e z a f i r m â n d c ă m a r e a epopee a r ăzbo iu lu i nos t ru p e n t r u î n t r e ­g i r ea n e a m u l u i , îşi a f lă , a c u m la c u r â n d î m p l i n i r e a u n u i decen iu , cel m a i fru­mos m o n u m e n t de c o m e m o r a r e î n a c e a ­s tă ope ră , aşa d e me tod ică şi a ş a des u t i l ă a d- lui C o n s t a n t i n Kir i ţescu . A j u n s ă tu a ş a de scur t t i m p la a doua ediie, sac ra ­lă î n t r e aces tea , în 1923, cu unu l d in p r i -mi i le ei, d e a c a d e m i a R o m â n ă , „ I s to r i a R ă z b o i u l u i ' a d-lui Ki r i ţ escu e î n tâ ia în­c e r c a r e de c o o r d o n a r e s i s t ema t i că a tu­t u r o r i n fo rma ţ iun i lo r cu p r i v i r e l a r â z bo iu l n o s t r u . D e ş i r e f ăcu tă î n întregim», şi pornită pe trei volume, graţie materia­lului documentar, eparit în răat impui de la prima ediţie şi până astăzi, in ашмгл-йі

< 4 u l ВДИевси, operă de ştiinţă tn primul rând, nu i&pft

ŰNlVEÉSÜL иппАп

VASILE ALECSANDRI (1821-1890)

din v e d e r e en toată m a r e a e i u t i l i t a te , scopul p e n t r u c a r e e scr isă, i n t e n i u n e la­p i d a r f a r m u l a t ă în r â n d u r i l e p r e l im ină ­r i i a le l uc ră r i i şi sub l in ia te , p e b u n ă d r e p ­t a t e în r a p o r t u l academic , la p r e m i e r e :

. .Lucarea de fa ţă es te o l u c r a r e de sin­ce r i t a t e . Războ iu l n o s t r u a avu t a spec t e deoseb i t e : ep i soade î n ă l ţ ă t o a r e şi t r i s te . N ' am sch imba t c a r a c t e r u l nici u n u i a din ele . Le-лш descr is aşa cum au fost, cum le-am văzut sau gândi t , cu pă r ţ i l e lor lu­minoase şi cu u m b r e l e lor . Am d i sp re ­ţui t fals if icări le vo i te , în f lor i r i le meş te ­şugi te , f razeologia minc inoasă . P e n t r u a-ceste cuv in t e , poves t i r ea n a r e pes te tot a spec tu l uneii epopei g lor ioase . C i t i r e a el va deş tep ta adeseor i m â n d r i e , a l t e or i însă umi l i r e şi a m ă r ă c i u n e . Aşa a fost i s tor ia n o a s t r ă de veacur i . D a r cunoş t in­ţa e x a c t ă e necesa ră , în o r i ce m a t e r i e ; în is torie ca şi în ş t i in ţă . Eu ne î n g ă d u e să a v e m ide i j u s t e ; d e ea a t â r n ă rec t i ­t ud inea ac ţ iun i lo r n o a s t r e ; n u m a i mu l ­ţ umi t ă ei, p u t e m să d e p ă r t ă m f o r m a r e a de idei false, i svoru l cel ma i fecund şi cel ma i ob işnui t a l g reşa le lor . De aceea , o r icâ t de nep l ăcu t şi s u p ă r ă t o r . p e n t r u pe r soane , o r i c â t de j icn i tor p e n t r u amo­ru l nos t ru p r o p r i u na ţ iona l , a r fi u n e o r i a d e v ă r u l , l-am spus cu c u r a j .

Aşa am în ţe les că t r e b u i e să se facă o p e r ă pa t r io t i că ; pa t r io t i smul a d e v ă r a t nu constă în l inguş i rea a m o r u l u i p r o p r i u na t iona l şi în mis t i f icarea a d e v ă r u l u i ' ' .

.N'am fi zobovi t la aces t copios ef.tat, dacă în r â n d u r i l e lui nu se cup r inde ma i mul t de cât u n crez d e c i r cums tan ţ ă . O op.eră ca r e m ă r t u r i s e ş t e d in ch ia r p r a ­gul ei, aces te nobi le g â n d u r i s ingure le în d rep t să că lăuzească şi pe omul de şti in­ţă şi p e educa to r , nu poa t e fi decâ t o o p e r ă profund educa t ivă . Ceea ce şi es te cu pr i sos in ţă . .Istoria Războiului '" a d-lui Kir i ţescu . Scr isă p e n t r u m a r e l e pub l i c şi p e n t r u t ine re t , şi p o r n i n d delà acest în d r e p t a r aşa de s incer fo rmula t de a u t o r u l ei . „Is tor ia r ăzbo iu lu i ' ' , t r ebu ie să dev ie ca r t ea a u x i l i a r ă a educaţ ie i şcolare şi ce tă ţeneş t i — lăsa te p r e a m u l t ă v r e m e , în m a t e r i e de in fo rma ţ i e is tor ică, pe s eama p i o d u c ţ i u n i l o r falsif icate, m o ş t e n i r i a l a unu i greşi t r o m a n t i z m ca re a făcut r a v a ­gii în c u l t u r a r omânească .

Volumul I c u p r i n d e două p ă r ţ i : „Or i ­g ini le şi p r e g ă t i r i l e r ă zbo iu lu i " şi „Cam­p a n i a d in 1916" c a r e se î nchee cu sfâr­ş i tul C a m p a n i e i dob rogene .

In p r i m a p a r t e , d u p ă câ teva cons ide­ra tu lu i de o rd in g e n e r a l p r i v i t oa r e la j u s ­t i f icarea războae.lor, ©a semne de vi ta l i ­té te a popoare lo r , a u t o r u l face u n suc­cint d a r necesa r e x c u r s r e t rospec t iv al I r iden te i r o m â n e . Se t r e c în rev i s t ă fa­ze le is tor ie i Români lo r , în d i fer i te le lu i a şeză r i p rov inc i a l e ca şi î nce rcă r i l e de d e z r o b i r e î n t r e p r i n s e în decu r su l isto­riei şi se s t ă r u e ş t e în d e o s e b i a s u p r a pe r ioade i neu t r a l i t ă ţ i i şj p regă t in l i r ăz ­bo iu lu i nos t ru . P e n t r u ce t i to ru l c a r e a t ră i t a ce l e t i m p u r i — şi cilne nu şi le a-шin tes t e cu o jus t i f ica tă melanco l i e — recons t i t u i r ea ace lor f r ă m â n t ă r i n e u t r a l e a u o s a v o a r e spec ia lă . D. Kir i ţescu t r a ­sează jun t ab lou verlidic aii atlmosferei de c o r u p ţ i u n e , d e susp ic iune , de en tu ­z iasm ca şi de en igmă al z i le lor de a c u m un 'dejeeniu. ;

In p a r t e a a doua e însăş i C a m p a n i a n o a s t r ă din 1916, de là ofensiva r o m â n ă în T rans i l van i a , p r i n c ă d e r e a T u r t u c a e : — „o lecţ ie aspră*' c u m î,i zice p e buină d r e p t a t e a u t o r u l -— p r i n î n c e r c a r e a de la F l ă m â n d a şi p â n ă la r u p e r e a fo rn tu lu i dobrogean , o c u p a r e a C o n s t a n ţ e i şi sfâr­şi tul c a m p a n i e i d o b r o g e n e în mi j locul a-celei a tmosfe re de in fe r io r i t a t e n a ţ i o n a l ă şi de d e p r i m a r e suf le tească p e c a r e a t â ­ţ ia d i n t r e noi a m t ră i t -o .

D a c ă a r fii să a d u c u n s l äb e log iu a-cestei căr ţ i c a r e se r e c o m a n d ă p r i n do-

I n i s tor ia une i l i t e r a t u r i găsilm scrii­tor i ce au a re ia t epoc i l i t e r a r e m a r c a b i l e în. v r e m e a lor ; şi faţă de ca r e pos te r i t a ­tea a fost des tu l de v i t r egă , dându-1 cu to tu l u i tă r i i , s au desap rec i ind pe n e d r e p t va loa r ea ac t iv i tă ţ i i lor. Sunt cazu r i cu­noscu te în l i t e r a t u r a f ranceză de e x e m ­p l u ; u n d e to tuş i cu l tu l p e n t r u t r ecu tu l l i t e r a r es te m u l t ma i cunoscut decât a iu­rea .

In l i t e r a t u r a r o m â n e a s c ă a t â t de nouă şi de să racă , celle câ teva pe rsona l i t ă ţ i c o n s a c r a t e d e sp i r i tu l pub l i c şi de cr i t ică s u n t de or ig ină r e c e n t ă şi a s u p r a lor nu s a u făcut încă s tud i i se r ioase c a r e să scoată în ev iden ţ ă o r ig ina l i t a t ea scr i i to­ru lu i şi in f luen ţa e x e r c i t a t ă a s u p r a con­t e m p o r a n i l o r sau a epigoni lor . E x e m p l u l cel ma i e locvent ni-1 oferă p o e t u l V. Alecsaudr i . Acest scr i i tor a t â t de m a r e în v r e m e a lui a a j u n s as tăz i să fie pe nt, d r e p t cr i t ica t în аіч.іеоіоіе u şoa re şi su­per f ic ia le , de acei c a r e nu cunosc îndea­j u n s ope ra sa şi' i zvoa re l e de insp i r a ţ i e a le poe tu lu i . In a f a ră de s tud iu l magis ­t ra l a l d-lui Ch. D r o u h e t : în ca r e st, a r a t ă in f luen ţa P t e r a t u r i i f ranceze asu­p r a lui Alecsaudr i , ev iden ţâudu- se în a-celaş t imp şi p a r t e a o r ig ina lă a scr i i to­ru lu i ; nu s'u scris încă ninr 'c t emein ic d e s p r e ojxu-a ba rdu lu i ' de là Mirceşt i . P e n t r u a d o c u m e n t a aceas t ă a f i r m a r e , voi amin t i că n u a v e m p â n ă a c u m a nici m ă c a r o edi ţ ie cr i t ică a oper i lo r sa le .

In a s e m e n e a caz vine foar te uşor pes­cu i to r i lo r în a p ă t u l b u r e d e c r e t a ţ i de ga ze te le co t id iene m a r i cri t ici , • să vo rbeas ­că cu a t â t a u ş u r i n ţ ă de va loa rea dis­cu t ab i l ă a cu t a re ' , o p e r e a poe tu lu i , sau de or ig ina sa evre iască .

Des igu r dacă vom ap rec i a b a g a j u l li­t e r a r a lui A lec sand r i d in p u n c t u l de v e d e r e s t r ic t estet ic , nu vom găsi nici o o p e r ă c a r e să p o a r t e pece t ea genia l i ­tă ţ i i c r e a t o a r e , sau ausweissu l de l i b e r ă c i r cu la ţ i e în p a t r i m o n i u l l i t e r a tu r i i un i ­ve r sa l e ; d u p ă cum acelaş caz s 'ar p u t e a ap l i ca şi Ia a t î ţ i a poeţii din l i t e r a t u r i l e s t r ă i ne ca r e to tuş i perzisfă să fie consi­de ra ţ i de m a r i poeţi , de î n t r e a g a in te lec­tua l i t a t e l i t e r a r ă a ţăr i i lor.

D a c ă as tăz i a d m i r a t o r i i Ini A lecsaudr i a u scăzut c u to tul ei vor m a l scădea

c u m e n t a r e şi s incer i t a te , aşi spune , de p i ldă că ea sup l ineş te î n t r ' o a d m i r a b i l ă s in teză t o a t e su r se l e de informaţiunii din­t r e ca r e a t â t e a a u t r ebu i t să fie ver i f ica te . O b o g a t ă b ib l iograf ie ca re p r e c e d e volu­m u l n e a r a t ă deal t fe l se r ioz i t a tea docu­m e n t ă r i i d-lui Ki r i ţ escu şi jus t i f ică şi me­nitele şi succesul aces te i ope re .

I a t ă de ce t r e b u e s c sub l in i a t e toa te îm­b u n ă t ă ţ i r i l e de ordin t e h n i c p e c a r e d. Kir i ţescu le-a adaos l u c r ă r i i sale . Edi ţ ia aceas t a a p a r e i l u s t r a t ă şi cu suf ic ien te p l anşe p e n t r u ce t i to ru l do rn ic să u r m ă ­rească fazele lup te lo r .

M i n u n a t ă s in teză — de t a i l a t ă — a răz­boiu lu i nos t ru , c o o r d o n a r e s i s t emat ică ca r e dă luc ră r i i t oa t ă în fă ţ i şa rea u n e i o p e r e d e ş t i in ţă , p r i n s impl i t a t ea poves t i ­r i i şi p r i n sp i r i tu l de s ince r i t a t e ce-o că­lăuzeş te „Is tor ia Războ iu lu i ' ' a d-lui Ki­r i ţescu, b i n e m e r i t ă s impa t i a d e ca r e s'u b u c u r a t î n massa m a r e a ce t i tor i lor şi-1 î n d e a m n ă săi con t inue î n aceleaşi pe r fec te condi ţ iuni , ce le la l t e vo lume a le t r i logie i r ăzbo iu lu i nos t ru .

PERPESSICIUS

încă, p â n ă se va găsi c ineva ca r e să s tu­dieze cu p ro funz iune v a l o a r e a în t imp şi în g r an i ţ e l e r c s t r î n s e a le scr isu lu i r omâ­nesc, a o p e r e i sale l i t e r a r e ca r e a da t pos ib i l i t a te de l a r g ă desvo l t a re şi înflo­r i r e u rmaş i lo r . A lecsaudr i n 'a avu t desi­gur gen ia l i t a t ea unu i D a n t e s a u Emi-nescu, p e n t r u a p u t e a c re ia o l imbă poe­tică, n ece s a r ă ercaţiunii lor s u p e r i o a r e ; în sch imb a reuş i t cu a ju to ru l poezie i p o p u l a r e să î n t e m e e z e o l i m b ă l i t e r a r ă a r m o n i o a s ă de c a r e s a u folosit toţi poeţi i de d u p ă el .

Vasile Alecsandr i

P o r t u l A l e c s a n d r i a fost al epocei sa le ; el a v ib ra t şi melód iá t l i ra sa la or ice f r ă m â n t a r e şi p r e o c u p a r e а v r e m e i sale ş' ca a t a r e trebue. j u d e c a t şi ap rec i a t n u m a i în p r i z m a t i m p u l u i său . Uşurin­ţa cu ca r e "şi-a r is ip i t în t o a t e p ă r ţ i l e i n sp i r a ţ i a sa poet ică 1-a împedeca t de l à c ize la rea une i o p e r e de m a t u r i t a t e . Tot scr isul său se r e s imte de g r a b a şi necesi­t a t ea ce r in ţe lo r v remi i .

Dci aces t fapt şi-a da t s cama şi Alecsau­dr i c ă t r e sfârş i tul vieţei sale când locuia în s t r ă i n ă t a t e . î n t r ' o scr isonse a d r e s a t ă u n u i p r i e t e n el spunea că a r e de gând să refacă tot ce a scris şi să pub l i ce o nouă colecţ ie de poezi i i n t i t u l a t e : „zi le cu soa re" . Vedem d a r c ă însuş i poe tu l n u e r a m u l ţ u m i t la b ă t r â n e ţ e de poezi i le sa le şi do rea să Ic refacă . Des i ­gur îşi dădea s eama d e s u p e r i o r i t a t e a la c a r e a junsese poezia r o m â n e a s c ă cu Eminescu şi .ar fi dor i t să-şi r ev izu iască o p e r a oare nu ma i c o r e s p u n d e a cu p r o ­gresu l t impulu i .

In ac t iv i t a tea l i t e r a r ă a lu i Alecsandr i p u t e m u r m ă r i şi ac t iv i t a t ea sa pol i t ică şi

„ c u l t u r a l ă . T o a t e fapte le s ăvâ r ş i t e de el în al t d o m e n i u a u găsi t r ă s u n e t ş i în cel l i t e ra r . Es te d a r inuti l a m a i sclwţa b iograf ia sa dacă î nce rcăm să r e p r e z e n ­t ăm evolu ţ ia cronologică a ope re i .

î n t o r s în ţ a r ă delà Pa r i s , în 1839, u n d e îşi c o m p l e t a s e c u l t u r a l i t e r a r ă , c i t i nd cu p a s i u n e pe scr i i tor i i m a r i ai epocei , d in ca r e se in sp i r ă i n ope re l e s a l e d e m a i t â r z i u ; A lec sand r i începe să sc r ie p r o z ă p e n t r u „Dac ia l i t e r a ră ' 1 , comedi i p e n t r u noul t ea t ru r o m â n e s c înf i in ţa t a-tunci . Revo lu ţ i a de là 1848 al c ă r u i o r g a ­n i za to r e ra , îi p r i l e j u e ş t e o s e a m ă de p o e z i i cu subiec t p a t r i o t i c ; d u p ă c u m şi r ă sbo iu l p e n t r u n e a t î r n a r e d i n 1877 îi

UNIVERSUL LITERAR 13

furnizează sub iec te p e n t r u ace le poezi i însuflefite (le v i te j ia d o r o b a n ţ u l u i (lela Plcvna i n t i t u l a t e ,,Ostaşii noştri". F a p ­tele s t r ăbun i lo r găsesc r ă s u n e t ,în câ teva poeme i s to r ice . .Dumbrava roşie" ; „Dan căpitan de plai"; Sentinela României ' ' r t e . şi în p iese le . .Cetatea Neamţului'" şi „Despot Vodă".

Dar o p e r a cea mai i m p o r t a n t ă a lui Alecsnnori a fost co lec ţ ionarea poezi i lor . Crescut în sp i r i tu l şeoalo.i r oman t i ce caa'c admira cu a t â t a e n t u z i a s m cân t ece l e poporului şi î n d e m n a t des igur şi de Ale­ea Ilusso. jv teesandr i a d u n ă începând din 1842. când face că lă to r i i p r i n m u n ti ; poezii p o p u l a r e ; le „ î n d r e a p t ă " aşa cum o făceau şi cu.lcgato.rii d in F r a n ţ a , pe ca r e A l e c s a n d r i i-a cunoscu t ; şi apoi prez in tă o n c r a în fata s t r ă i n ă t ă ţ i i .

Răsune tu l m a r e de cnrc s'a b u c u r a t această o p e r ă a lu i Alecsandri . h\ s t r ă ină ­tate, ne-o dovedeş te în p r imu l loc. t ra­ducer i le c a r e s 'au făcut din ea în : f ran­ţuzeşte, englezeş te , nemţeş te , i t a l i eneş te ; cum şi ap rec i e r i l e e logioase a le fo lklor iş -tilor s t r ă in i .

I ela ope re l e lui D. C a n t e m i r şi P . Maior nici o sc r i e re r o m â n e a s c ă n ' a gă­sit um mai m a r e r ă sune t p r i n t r e î nvă ţ a ţ i i din Apus , ca modes ta colecţ ie de folklór n lui A lecsandr i .

Şi din aces t punc t de v e d e r e A lecsandr i a sesizat sp i r i tu l t impu lu i şi a da t la \ rome o operă pe ca r e pu tea ma i r e p e d e să o î n t r e p r i n d ă is torici i d e a t u n c i : Ko-gă lu iceanu . N. Bălceseu sau cr i t icul cu p r egă t i r e fi lologică a p u s e a n ă Alecn Rlisso.

î n v i n u i r e a a d u s ă mai tâ rz iu de folklo-ristii special iş t i şi nespccia l i ş t i a s u p r a sch imbăr i lor i n t roduse de poet es te cu mult mai p r e j o s d e m e r i t u l ce-1 a r e Alecsandr i de а fi pub l i ca t p e n t r u p r i m a oară la noi, o colecţ ie de poezii popula.ro.

Sub î u r î u r i r e a aces tor poezii a le po­porului , a l că tu i t e în t r ' o l imbă a t â t de vie şt de f rumoasă . Alecsandr i se r i f o serie de poezii cul te , cunoscu te le ,,Doine şi lăcrămioare" ; . .Legende" e t c . . c a r e an fost a şa de b ine p r i m i t e de pub l i cu l cititor de pe acea v r e m e şi c a r e la l andu l lor nu servi t ca model pen t ru urmaşi . C â n d se va s tud ia la nori m a 1

pe l a r g inf luenţa poeziei p o p u l a r e a su ­pra o p e r e i poet ice a lui A lecsandr i . vom avea pos ib i l i t a tea să VÎMIOIU cât de folo­s i toare a fost a c e a s t ă î n r â u r i r e a s u p r a inspira ţ ie i sale .

Din vas ta o p e r ă poet ică a lui Alecsan­dri pos t e r i t a t ea p o a t e se lec ţ iona câ t eva poezii oare să r ă m â n ă or icând ca m ă r ­tur ie gene ra ţ i i l o r viitoairo. Acele bucă ţ i , bine în folos, n u fac p a r t e d in ca t egor i a inspi ra ţ i i lor ocaz iona le şi în a cela ş t imp t recă toa re ci sun t cele câ teva t ab lou r i pi toreşt i a le m e l e a g u r i l o r româneş t i care vor fi t o t d e a u n a f rumoase şi n e m u ­r i toare pe aces t p ă m â n t b i n e c u v â n t a t de Dumnezeu .

Pas te lu r i l e lui A l e c s a n d r i î m p r e u n ă cu proza desc r ip t ivă a lui Odoboseu şi Sacoveanu fo rmează o geograf ic p i to ­rească a ţ ă r e i n o a s t r e ce poa te avea pen ­tru noi ncelaş i n t e r e s pe ca r e îl nu pentru Ruşi desc r i e r i l e lui Gogol şi' Turglionieff, indii forent de m a e s t r i a a r t i s ­tică în ca r e au fost înfă ţ işa te .

Un ne în t r ecu t pas te l i s t al p ă m â n t u l u i românesc, un en tuz ias t şi fericit e d u c a t o r naţional p e n t r u t i ne re t ; aşa gă.sesc m a i potrivit a d e s p r i n d e ca r ac te i i s t i ce le a c ­tivităţii l i t e r a r e a Iui Va.-ile A lecsandr i .

Gif. C A R D A Ş

S P I C U I R I B I B L I O G R A F I C E A. — OPERA, ediţii: 1) Farmazonul din Hirlău. Comedie în trei

acte... Iaşi, 1840.

2) Buchetiera delà Florenţa în „Dacia lite­rară", Iaşi, 1840.

3) Cinovnicul şi modista. Comedie într 'un act.. . Iaşi, 1841.

4) K. K. Iorgu delà Sadagura sau Nepotu-I salba dracului. Comedie în trei ac te , Iaşi, 1844.

5) Creditorii. Comedie 1 act , Iaşi, 1845. 6) Un rămăşag. Comedie 1 act , Iaşi, 1845. 7) Peatra din casă. Comedie cu cântece în 1

act. laşi , 1847. 8) Deşteptarea Romîniei (1848). Foaie volantă . 9) Protestaţie în numele Moldovei, a omenlrel

şi a lui Dumnezeu, Iaşi, 1848. 10) O nuntă ţărănească. Scene naţionale în 1

act, Iaşi, 1850. 11) TEATRU ROMINESC. REPERTORIUL

DRAMATIC. Tom. I. Cuprinde piesele: Iorgu de Ia Sadagura, Creditorii, Iaşii în carnaval, Rămă­şagul, Piatra din casă, Nunta ţărănească, Scara mîtei, Şoldan Viteazul, Mama Angheluşa docto-roaia, Herşcu boccegiul, Chiriţa în Iaşi sau două fete ş'o neneacă, Crai-nou, Doi morfi vii, Chir Zuiiaridi şi Chirita în provinţie. Iaşi, 1852.

12) Poésie roumane. Les doînas. Poésies mol­daves de V. Alecsandri. Tradu i tes par I. E. Voi-nesco, Pa r i s 1852-53, ed. II, Par is 1855.

13) Poezii populare. Balade (cîntice bătr îneşt i ) adunate şi îndreptate. P a r t e a I. Iaşi, 1852, P a r ­tea II. Iaşi, 1853. Traducer i din aceas tă colec­ţ ie : In limba franceză cu o in t roducere de A. Ubicini, Pa r i s , 1855. In englezeşte de H. Stan­ley. Rouman Anthology, Hclford, 1856. In nem­ţeşte de W. v. Kotzcbuc. Romanische Volkspoe-sie„ Berlin, 1857 şi Scftullcr, Rumänische Volks­poesie, Hermanns tad t , 1859.

14) Doine şi lăcrămioare, 1842-1851, Iaşi 1853. 15) Aceeaş operă adăugită cu SUVENIRE şl

MĂRGĂRITARELE. Pa r i s , 1853. 16) Potpuri literar de V. Alecsandri şi M.

Millo, Iaşi, 1854. 17) Balade (eîntece bătr îneşt i ) I-II, Iaşi, 1855. ÎS) România literară, foaie periodică sub di­

recţia d-Iui V. Alecsandri. Anul I, Iaşi, 1855. 19) Moldova în 1857. Foaie volantă . 20) Păcală şi Tindală. Dialog politic, 1857. 21) Cetatea Neamţului sau Sobietki şi plăeşil

romîni. Tablou istoric în 3 ac te , Iaşi , 1857. 22) Salba literară... Iaşi 1857. 23) Vioara teatrului romînesc. Culegere de

eîntece şi cuplete publicate de Luchian. Iaşi, 1857.

24) Clevetici ultra-demagogul şi Timofte Na-poilă ultra-retrogradul, Iaşi, 1861.

25) Repertoriul dramatic, Iaşi . 1863, Tom. I-II. 26) Doine şi lăcrămioare. Suvenire şi Mărgă­

ritarele. Ed. II, Iaşi 1863. 27) Gramaire de Ia langue roumaine par V.

Mirccsco... Pa r i s , 1863. 28) Poezii populare ale romînilor, adunate şi

întocmite... B u c , 1866. 29) Millo director sau mania posturilor, Cer­

năuţi, 1867. 30) Hartă Răzeşul. Opere tă comică într 'un act. Iaşi. 1871. 31) Dumbrava roşie (1497), poem istoric. Iaşi,

1872. 32) Opere complete. Poezii (vol. I—IV), Tea­

tru (vol. I—V) şi Proză (1 vol.) . B u c , Socec, 1875. 'I " " '

33) Opere complete. Vol. I : Poez i i ; vol. I I : P r o z ă ; vol. III—IV: Tea t ru . Edit. Minerva, B u c , 1904—1908.

34) Opere complete în edi tura biblioteceî pen­tru toţi. B u c , Alcalay.

35) Poezii lirice, 1840—1859, Vălenii de munte , 1909.

36) Ostaşii noştri. Poezi i , B u c , 1878 şi ed. II, B u c . 1SS0.

37) Despot Vodă. Legendă istorică în versur i , 5 acte şi 2 tablouri , B u c , 1880.

38) Fîntîna Blanduziei. Piesă în 3 actur i şi în versur i . B u c , 1884.

39) Ovidiu. Dramă în 5 actur i şi în versur i , B u c , 1890.

40) Trei convorbiri cu Napoleon III. Ploeşt i , 1908.

41) Scrisori că t re Maiorcscu, Negruzzi, e tc . , edi tate de I. Chendi, B u c , 1904.

42) Lettres inédites du poètes roumain V. Alecsandri à Edouard Grenier, Pa r i s , 1911. Tra­ducere romînească : Scrisori inedite, ВіЫ. pen­tru toţi, B u c , Alcalay.

„SALONUL O F I C I A L "

Sala Şt. Bimitrcseu

VI

Deşi aici stau l ao la l t ă firi aşa de o-pusr . sala aceas t a ni se p a r e a fi — d u p ă aceia a lui Pa l l ady—cea ma i a r m o n i c ă şi mai u n i t a r ă .

E încă o dovadă că, în a r t ă . nici di­ve r s i t a t ea t e m p e r a m e n t e l o r , nici ace ia a m a n i e r e l o r nu împied ică u r m ă r i r e a şi a t i n g e r e a aceluiaşi ideal .

Ci d impo t r ivă . Să nu în t â rz i em, însă , c e r c e t a r e a noa-

t ră . M1CAËLA ELFUT1IERIADE

e p e n t r u noi o necunoscu tă . P o a t e o de­b u t a n t ă . Natura d-sale moartă ne-a r e ­ţ inut , totuşi , p r iv i r ea p r in excep ţ iona l e cal i tă ţ i , car i , n i se p a r c . sunt m a i m u l t de o rd in emoţ iona l , de cât de o rd in tech-nic.

Cu un joben, două căr ţ i şi o p e r e c b e de mănuş i — d-na E leu t l i e r i ade a izbut i t să compuie un in te r ior , de o r a r ă şi odih­n i toa re e l egan ţă .

L. VÍORKSCU mi ş t ie să p ic teze . Şi as ta e l ă m u r i t : n u p lace nici ace lo ra car i i gno rează com­plect mese r i a , nici ace lo ra cari z u g r ă v e s c exces iv de b ine .

Totuş i Vioreseu — p V ] n n e a ş t e p t a t u l viz iuni i lui, p r i n ca l i t a t ea cu loare i , p r i n nu ştiu ce p r imi t i v şi totuşi, clasic echi l i ­b r u în c o m p u n e r e — es te un pic tor .

Ii Hpseşte doa r a t â t : o ab i l i t a t e m a ­n u a l ă şi o i m p e r t i n e n ţ ă mondenă .

C â n d le va avea — va fi u n a n i m recu­noscut .

C. BACALU ne p r e z i n t ă o s e r i c de peisagi i , in car i me lanco l i zn rea cu loare i — poa t e şi a mot ive lor — p a r e a fi p r e o c u p a r e a d-salc (le căpe t en ie .

F o a t i t ud ine , o a r e c u m in te lec tua lă , a-ceas ta , c a r e — socotim — nu conv ine t e m p e r a m e n t u l u i d-sa le , p r i n e x c e l e n ţ ă opt imis t — şi, necompl ica t .

I a t ă p e n t r u ce p r e f e r ă m pe i sag iu l d-sale cu case le a lbe , u n d e t u ş a vioaie r ă s p u n d e une i senza ţ i i s p r i n t e n e şi — n ic idecum a l t e r a t ă în l a b o r a t o r u l ce re ­b ra l .

D. Bacalu es te — sau a r t r e b u i să fie - - p ic to ru l impres i i lo r d i rec te , o r i a su-ven i r i lo r p r o a s p e t e , s imple , l uminoase şi c la re .

LAURA C O C E A mul t ma i s lab r e p r e z e n t a t ă ca a n u l t r e ­cut — şi m u l t mai pu ţ i n u n i t a r ă . A r e , totuşi r e m a r c a b i l e ca l i tă ţ i de cu loare , pe car i , uneor i — (poate d in l ipsa une i ma i r i g u r o a s e discipl ine) — nu ştie să le fo­losească îuch iega t , po t r iv i t unei logici c roma t i ce i n t e r i o a r e .

HENRI D A N I E L în al şău „pahar cu spini" şi „sticlă cu otravă" a r e ev iden te obses iun i deca­d e n t e .

Cu toa t ă b i z a r e r i a lor, a m b e l e p â n z e i n t e r e s e a z ă p r i n ca l i tă ţ i le unu i decora t iv de o v io len ţă i n t imă — şi o a r e c u m re ­s e m n a t ă .

L U C R E Ţ I A MIHAIL e ia răş i Ia o a l t ă r ă s p â n t i e . P o a t e Ia c e a m a i b r u t a l ă d in toa te p e r e g r i n ă r i l e d-sale . . " ' '

14 UNIVERSUL LITERAR

In t i m p u r i l e noas t r e , femeia e c u p r i n ­să de febra mascu l in iză r i i .

In toa te man i f e s t ă r i l e pub l i ce — şi in­t ime — t ine n u n u m a i să ega leze p e b ă r -a tb , d a r s ă ! şi î n t r e a c ă .

Socot ind, greşi t , că a r t a b ă r b a t u l u i trebuie să r e s f r ângă forja b r u t a l ă — fe-

• me ia m o d e r n ă s'a î n c ă p ă ţ â n a t să e x a ­ge reze m u l t e d i formi tă ţ i , i nvo lun t a r e , a le s exu lu i po t r ivn ic , să l e monopol i ­zeze ş i să Ie i m p u n ă c l anu lu i .

In l up t a aceas ta , — năbuş i t s c râ şn i -t o a r e şi fă ră no imă — suf le tu l femeei a fost a b a n d o n a t p e nis ipul a r e n e i şi căl­cat în p i c ioare , tocmai de a m a z o a n e l e car i mi l i t au ma i va jn i c p e n t r u r i d i ca rea lui .

Pă s t r a ţ i - vă , doamne lo r , suf le tul — în a r t ă şi în toa te — aşa c u m vi Fa lăsa t b u n u l D u m n e z e u : v i b r a n t del icat — şi s implu.

Veţi cârş t iga , astfel , a s u p r a b ă r b a t u l u i cea mai g lor ioasă şi nec l in t i t ă i zbândă .

G O R I MIRCESCU e x p u n e d o u ă pânze , p r e a m a r i faţă de c o n c e n t r a r e a l ăun t r i că , insuficintă .

Au totuşi o t ehn ică vioaie şi o c u l o a r e accep tab i l ă .

MERICA R A M N I C E A N U n e î n d e s t u l ă t o r r e p r e z e n t a t ă cu încerca­rea d-sale de portret — deşi in te l igen t compusă .

R O M E O STORK cu cele două pamouri , s imbol i s t -decora-t ive , nu ne spume încă n imic l ă m u r i t — cu toa te că b ă n u i m în e le n e a s t â m p ă r u l î m p r ă ş t i a t al u n u i t e m p e r a m e n t ca r e ca tă să se a d u n e şi să se d isc ipl ineze .

P . D R A G O E a făcut, des igur , un s tud iu t a r e a t e n t im munţii d-sale Sabini. D a r c e folos ! Ta ­b loul e m o n o c h r o m p â n ă la nef i in ţă — şi gol.

S O R O C E A N U deşi cu î na l t e ca l i tă ţ i de c u l o a r e , e to­tuş i pu ţ i n cam i lus t ra t iv în „Omul şi Primăvara" d-sale .

In sch imb s i lue ta p o e t u l u i Bacovia, e cel ma i concen t ra t , ma i e x p r e s i v şi ma i obsedan t portret, d in câ te s 'au t r imis a-nul a c e s t a la Salon.

ŞT DIMITRESCU D u p ă o n e g l i j a r e t e m p o r a r ă a c romat ice i — în c a r e v r e m e a a adânc i t , cu neobiş­nu i t ă î ndă ră tn i c i e , p r o b l e m a sMlului •— p ic to ru l aces ta , de o n e t ă g ă d u i t p u t e r ­n ică o r ig ina l i t a t e , se întoarce' , veşnic p r o a s p ă t şi v iguros la v e c h e i d-sale p r e o c u p a r e — culoarea — ca re a fost şi

va fi s u p r e m a vo lup ta t e , şi c h e m a r e , a suf le tu lu i său, — î n t r ' o veşnic i p r i n s ă şi nehod in i t ă v i b r a r e .

SABIN P O P e a n u l aces ta ma i pu ţ in u n i t a r ca rea l i ­z a r e t echn ică şi v iz iune .

P o a t e şi mai pu ţ i n adânc i t , suf leteşte , de cât a n u l t recut . e

N e p ă s a r e ?—sau g r a b ă ? Or i cum, ca l i tă ţ i le d-sale f rumoase ,

claritatea şi ritmul — cal i tă ţ i emina­men te la t ine —• se ev iden ţ iază , eu pr iso­sinţă, şi acum.

IONESCU-SIN cu cele două p o r t r e t e : „Flăcăul 1" şi „Vi-ky" — de un rea l i sm a p r o a p e grafic, se­ver şi sp i r i tua l — ne d ă încă o dovadă de sp re f rumoase le d-sale d ispoz ' ţ i i pen­t ru frescă.

„Ţărănuşul pe Olt" — o p e r ă quas i ca­r i c a t u r a l compusă şi greoi p i c t a t ! — im a r e ca l i tă ţ i le d e stil a le celor trei b u c ă ţ i : nudul şi portretele.

P. I O R G U L E S C U A b e a dacă m a i p ă s t r e a z ă c e v a ' d i a obse­siile iseriene, de car i sun t em s i fur i—se va d e b a r a s a complect , pe m ă s u r a în ca r e va adânc i s tud iu l cu loa re i .

„Natura Moartă" şi „Muşcata" sun t do­vada d r u m u l u i de e l i b e r a r e pe care a p o r n i t să păşească , f rumos şi vioi, a r t i s ­tul aces ta , încă destul de t â n ă r şi admi ­rab i l înzes t ra t .

L-am dor i însă mai pu ţ in g răb i t — să cucerească .

N. N. TONITZA

LA C Ă R Ă B U Ş : r ev i s t a „Aşa e via |a" de d. N. Kiriţescu

Dumin ică , s'a deschis t e a t r u l de vară „ C ă r ă b u ş " , sub c o n d u c e r e a d-lui Tănase , c a r e e s t e des igur un iscusit regizor şi d ibac iu î m p r u m u t ă t o r a l l u c r ă r i l o r b u n e , p e c a r e l e vede a iu r ea , adop tându- I e cu g e n e r o z i t a t e c h i a r t e a t r u l u i său.

T e a t r u l d-lui T ă n a s e e în g e n e r e cău ­ta t . Mi s'a spus, c ă a t u n c i când j o a c ă la T imişoa ra , v in spec t a to r i n u m e r o ş i din sa te le şi o r ă ş e l e l e d i m p r e j u r să vadă p e T ă n a s e , — ocace nu se p r e a î n t â m p l ă la t r u p e l e ce le la l te , c a r e se duc cu misi i şi în p r o p a g a n d ă .

In s e a r a d e de sch ide r ea t e a t r u l u i Că­r ă b u ş , a m văzut l ume foar te mu l t ă .

Revis ta d-lui N. Kir i ţescu e f ă r ă în­do ia lă cam lungă , a r e une l e in s i s t en te d e siliiri de g lumă, c a r e a r p u t e a să l ipseas­că. (Prea lungi scene le r e p e t a t e cu ilu­z ionismul şi t r a n s f o r m i s m u l şi p r e a « e l u n g ă d u r a t ă s c e n a cu a b e c e d a r u l ) .

încolo , d e s f ă ş u r a r e a episoadelor , s im­pa t ică , şi a n t r e n a n t ă G l u m a uşoară , pi­c a n t ă şi n e c ă u t a t ă .

F o a r t e i n t e r e s a n t deco ru l şi ch i a r foar­te bogat . î n c e p â n d cu be rze le , c a r e a-duc un nou . r omân şi s fâ rş ind cu ba l e ­tu l amin t i r i l o r , scene le se succed î n t r ' u n r i tm de spo rn ică v io ic iune .

D. T ă n a s e e des igur comicul cel mai p i to resc p o p u l a r . D-ne l e N a t a l i t a Pave-lescu, M a r i l e n a Bodescu, Lizica Pe t rescu , Violeta Ionescu, sp r i n t ene , cu v e r v ă şi î n t r e c â n d u - s e să a s i g u r e succesul t ea t ru­lui şi i z b â n d a rev is te i .

D-n i i C o d r u ţ , P isone , Dan , Şerbănescu . G h e o r g h i u au starurit cu s ince r i t a t e hi v a r i a t e ro lu r i şi a u dat un n i m e r i t a n s a m ­blu.

Un foar te a les n u m ă r l 'au da t a d m i r a ­bi la d a n s a t o a r e Ossie Rond j e şi dansa­to ru l Nino.

Ba le tu l des tu l d e a rmonic , condu» de Rosj i -Rosj i . Muzica sglobie şi v a r i a t ă .

B. C E C R O P I D E

Buletin bibliografic săptămânal *> de AL.-SADHONESCU

1. F I L 0 S 0 F 1 E . MORALĂ. Riebet (Char les ) . — Ş t i i n ţ a m e t a p s i h i c ă .

In r o m â n e ş t e de Miha i l D r ă g ă n e s e u şi P . M u ş o i u . B u c u r e ş t i (Tip . Adevë-rul), [1926], 63 p . F ig . Lei 50. (Biblio­t eca , Rev i s t e i Idee i" ) .

8 L I T E R A T U R Ă . Bontea ( P r o t o i e r e u l C lemen t ) . — T. M.

Dos toewsch i . V i a ţ a şi ope r i l e l u i . F o c ş a n i , (Tip. N a u m Gheorghiu), 1926, 56 p. Lei 40.

Dragomirescu (Mihai l ) . — Ş t i i n ţ a l i t e r a ­t u r i i . Vol. I : I n t r o d u c e r e î n ş t i i n ţ a l i t e r a t u r i i . E s t e t i c a l i t e r a r ă . B u c u ­reş t i , E d i t u r a Ins t i tutu lu i de Litera­tură, 1926, 392 p . Le i 250.

Şerban ( M a r i o a r a Dr. M.). — S t u d i u des­p r e c h e s t i u n e a s h a k e s p e a r e - i a n ă Clu j , (Tip . Viaţa), 1926, 21 p .

I. L I T E R A T U R Ă ROMÂNĂ. Caracostea (D.). — I z v o a r e l e poeme i Lu­

cea fă ru l . B u c u r e ş t i , Socec & Co., 1926, 36 p. Lei 10.

*) A se vedea t ab lou l c las i f ica ţ iuni i ze­c imale în n u m ă r u l 1. -

Caracostea (D.). — S t u d i i şi M a t e r i a l e p e n t r u î n ţ e l e g e r e a l u i M. E m i n e s c u . I. D o u ă b a s m e n e c u n o s c u t e d i n iz­v o a r e l e l u i E m i n e s c u . B u c u r e ş t i , Socec & Co., 1926, 46 p . Lei 15.

Negrescu (Dr. I.). — F i g u r i c u l t u r a l e d i n t r e c u t u l B a s a r a b i e i . C h i ş i n ă u , (Impr. Statului ) , 1926, 26 p . F ig .

a) Poezie . Ion-Hotarele ( Ion Th. ) . — î n f r â n g e r i .

Poezi i . B u c u r e ş t i , (Tip . Cartea Ro­mânească) , 1926, 108 p. Lei 50.

Tul l iu (Nuşi ) . — Poez i i . O r i g i n a l şi t r a n ­s p u n e r e l i t e r a r ă . B u c u r e ş t i , E d i t u r a Societăţ i i Apostol Mărgărit , 1926, XVI -f- 144 p . Lei 120. (Bib l io teca n a ­ţ i o n a l ă a A r o m â n i l o r Vol. I).

b) Teatru. Petrescu (Luc re ţ i a ) . — A n u ţ a . Comedie

î n p a t r u ac t e . B u c u r e ş t i , Cartea Ro­mânească , 1926, 125 p. Lei 30.

Teleajen (Sandu) şi A d r i a n Pasca. — C r a i u l V â n t . P o e m d r a m a t i c î n 3 a c t e (6 - t ab lour i ) . Arad , Librăria Die­cezană, 1925, 124 p . Lei 10. (Biblio­t eca S e m ă n ă t o r u l Nr. 123—124).

c) R o m a n . Nnve lă . Constant (Sav in) . — Auten t ice . . . Sch i ţ e

vese le . A r a d , Librăria Diecezană, 1926, 110 p . Lei 10. (Bib l io teca Se­m ă n ă t o r u l N r . 128—129).

Costacbe GlumicL — N i ţ ă P i t p a l a c cu f a m e l i a în E v r o p a . N o a t e de o m u m ­bla t . B u c u r e ş t i , Universul , 1926, 208 p. F ig . Lei 30. (Bib l io teca z i a r u l u i U n i v e r s u l Nr . 6).

Dongorozi ( Ion). — S i g n o r B e r t h e l o t y . Schi ţe . A r a d , Librăria Diecezană, 1926, 126 p . Lei 10. (Bibl io teca S e m ă ­n ă t o r u l Nr . 130—131).

Rădulescu -N ige r (N.). — D r a m a une i t i ­n e r e ţ i . R o m a n . B u c u r e ş t i , Cugetarea, S. Ciorne i & P . C. Georgescu , [1926], 280 p . Lei 55.

I I . L I T E R A T U R Ă S T R Ă I N Ă . Tóth I s t v á n . — A k u l t u r f e c s k e n d ö a u -

x e n t a l m a k é t r é szben , n y o l c k é p b e n . Clu j , (Tip . Provident ia) , 1926, 98 p.

I I I . L I T E R A T U R Ă S T R Ă I N Ă TRADUSĂ. Hardy ( T h o m a s ) . — U n caz de c o n ş t i i n ­

ţă . In r o m â n e ş t e de H. I u h ă n . B u c u ­reş t i , Adevërul , [1926], 31 p. Lei 4. (Lec tu ra Nr . 57).

P o ë (Edgar Allan) . — Sis temul Dr. Ca-

VNIVERSÜL LITERAR 15

REVISTE • VIAŢA R O M A N E A S C A , 1926. A n u l

XVIII, Apri l No. i : G i b . I. Mihăescu , Ea „ G r a n d i f l o r a " ;

D. I. Suchin nu, Npte p e m a r g i n e a c ă r ţ i ­lor (Di renda l , sau A r i v i s m u l - t e m ă l i te­r a r ă ) ; Ot i l i a Caz imir , D r u m do s a r ă ; Al. A. Ph i l i pp ide , P r o c l a m a ţ i e ; P a u l Zarifo-pol, D e s p r e me toda şi s t i lul lu i P r o u s t ; Luc ian Blaga, C e a s o r n i c u l d e nis ip ; I. Pe t rov ic i , C. Răduleiscu-Motru ; Mate i B. C a n t a c u z i n o , Via ta , D r e p t u l , L i b e r t a ­tea ; Dcmosfene Rotez, Ia m ă n ă s t i r e (Ve­cern ie .—Utren ie ) ; Mihai D. Ra lea , Di ­sociaţ i i (Ceiace e nob i l .—Artă şi pol i te ţe . — Teor i i l e în îafa f ap te lo r .—Imora l i t a t ea r ecunoş t in ţe i .—Cehov .—Inven ţ i e şi j u s t i ­ţ ie. — Pes imi sm şi complex i t a t e .—Tim­brul s t i lu lu i . — In tóm i ta te şi f ami l i a r i t a t e . — N e b u n i a şi t eo r i a cunoaş t e r i i . — Ut i ­l i za rea s inuc ide r i lo r .—Discurs de a teu) ; Doc to r T u d o r D u m i t r e s c u , Cron ica şt i in­ţifică (Nofiuni a s u p r a he red i t ă ţ i i ) ; Const . I. Vişoianu, Cron ica e x t e r n ă (Delà Lo­ca rno Ia Geneva ) ; P. Nicanor & Co., Misccl lanen (Irv loc dc c ron ică pol i t ică. — Cron ica d r u m e ţ i l o r : I. Pe t rov ic i , Ra i t e p r i n t a r ă ; M. Sadoveanu , D r u m u r i basa -r a b e n c şi I. S imionescu, O r a ş e clin Ro­mânia . — Dein redaef ie) . Recenz i i ; Re­vista r ev i s t e lo r .

П A a p ă r u t , , S b u r ă t o m l ' ' No. i, cu a r t i ­cole, n u v e l e şi poezii d e E. Lovinescu, Hor t ens i a P a p a d a t Bengescu , T icu Ar -c-hip. F . Aderca . G. Nichvta, V l a d i m i r S t re in i i , Cami l Ba l t azá r , S a n d a Movilă, Mia Fro l lo . Ot i l ia Gh ibu şi cu a r t i co le c r i t i ce ca r e î m b r ă ţ i ş e a z ă î n t r e a g a ac t iv i ­t a t e l i t e r a r ă a u l t i m e i l un i , d e E. Lovi­nescu. Pompi l iu Constant inescH, F . Ader ­ca, V lad imi r S t re inu , T u d o r Şo imaru , M. lo rgu lescu şi An ton H o l b a n .

MARELE PREMIU N A S T U R E L - H E R E S C U

• Se şt ie că d i n t r e p r e m i i l e Academie i , cel mai i m p o r t a n t p â n ă anu l aces ta , c â n d l u a r ă f i inţă şi p r e m i i a 50.000 lei , e r a m a r e l e p r e m i u Năs tu re l -He re scu , de (2.000 lei, înf i in ţa t p r in t e s t a m e n t u l do­n a t a r u l u i délai 30 Augus t 1873. P r e m i u l se a c o r d ă din 4 în 4 ani şi se d e c e r n ă în t â i a o a r ă Iui Vasi le A l e c s a n d r i p e n t r u . ,Des-po t -Vodă" în 1881 („cea mai b u n ă c a r t e r o m â n e a s c ă de là 15 Augus t 1876,—3Í D e ­c e m b r i e 1880").

..In 1885 n u s'a da t In 1889 s'a da t Iui A. O d o b e s c u p e n t r u

. .Scrieri i s tor ice şi l i t e r a r e " , în 1893 nu s 'a da t .

In 1897 lui G. Coşbuc p e n t r u t r aduce ­rea Ene ide i d in Virgi l iu .

In 1901 nu s a da t . In 1905 l u i I. S â r b u p e n t r u I s t o r i a l a i

„Miha iu Vi teazul" , vol I. In 1909 n u s'a da t . In 1913 lui) G. M u r n u p e n t r u t r a d u c e r e a

I l i ade i d in H o m e r . In 1917 (în ses iunea d in 1919) lu i A.

VInhută , p e n t r u „Poezi i" . In 1921 lu i Liv iu R e b r e a n u p e n t r u

„Ion". In 1925 nu s'a da t . (Academia a v â n d

?ă a l eagă î n t r e co lonelu l N. Condeescu şi Ion Minulescu , s 'a ab ţ i nu t ) .

DIN S T R Ă I N Ă T A T E • K r i s h n a m u r t i c e l eb ru l a s c e r i nd i an p e

c a r e d-na An ie Besaut îl a n u n ţ a s e lumi i î n t r e g i ca pe un nou mes ia , a sosit la P a ­r is , î m b r ă c a t e l egan t şi c u şapcă d e vo ia j ca o r i ce englez ce se r espec tă . U n teosof priete/n ifitim cu Kr i shnamur t i » neagă] m e s i a n i s m u l s ău :

„Nu-i v o r b a de nici un Mesia. Nu) ex i s t ă noui c red inc ioş i p e n t r u c ă nu ex i s t ă u n cult nou.

K r i s h n a m u r t i e un ascet c a r e de Ia vâ r s t a de ş ap t e an i a p r i m i t o e d u c a ţ i e r e l ' g ioasă specia lă azi a r e 33 d e an i , e foar te i n s t ru i t şi cunoaş t e m a i m u l t e l imbi .

Regu la vieţ i i p e ca r e o p r e d i c ă a d e p ­ţ i lor săi, şi-i u r m a t ă de el es te de o p u r i t a t e r i g u r o a s ă : a l i m e n t a ţ i e vege ta r i a -nă şi în t impu l izo lăr i lor c o n s a c r a t e m e -d i t a ţ iune i , i n t e r z i ce rea de a m â n c a v re ­u n a l i m e n t f ier t sau găt i t în v r e u n fel o a r e c a r e : în t impu l aces to r izolăr i , o-m u l t r e b u i e să se î n t o a r c ă la p u r i t a t e a p r i m e l o r zi le a l e c rea ţ ie i , când se h r ă ­nea cu p r o d u s e l e p ă m â n t u l u i aşa cum Ie p r o d u c e a el . In sfârş i t b a r b a i i i şi fe­mei le t r e b u i e să p ă s t r e z e o cas t i t a t e a b ­so lu tă .

„ D o c t r i n a lui K r i s h n a m u r t i ? C a r i t a t e , milă , u n i r e f ră ţească a t u t u r o r re l igi i ­lor, înfriă'tirea popoarelor ' ' 1 .

Aceas ta a p r e d i c a t şi p r e s u p u s u l Mesia în s a l a A d y a r la "Paris, şi va p r e d i c a în Angl ia , pes te câ teva zile. La î n t o a r c e r e se v a o p r i în I t a l i a u n d e se va r e t r a g e p e Monte G e n e r o s o p e n t r u m e d i t a ţ i e şi r u g ă c i u n i .

CX Pr imi i cinei m e m b r i ai Academie i g e r m a n e în f i in ţ a t ă de c u r â n d în u r m a une i l a rg i dicuţi i , au fost n u m i ţ i de mi ­n i s t e ru l ins t ruc ţ i e i publ ice , in i ţ i a to ru l fondăr i i Academie i .

Ei s u n t : G e r h a r t H a u p t m a n n , T h o m a s

Mann, L u d w i g Fu lda , A r n o Holz şi H e i ­m a n n S t eh r u n scr i i to r s i lez ian jenre e cel ma i pufin cunoscu t în s t r ă i n ă t a t e .

La l e f e r e n d u m u l o r g a n i z a t d e r ev i s t a „Die L i t e r a r i s c h e W e l t " p r i n t r e c i t i tor i i să i , a u î n t r u n i t m a i m u l t e vo tu r i u r m ă t o ­ri i sc r i i to r i : T h o m a s M a n n 1.421, F r a n z Wer fe l 682, G. H a u p t m a n n 594, Re ine r Mar ia R i lke e a l ş ap t e l ea c u 384 d e vo­tu r i , Fritz) von U n r u h a l zecelea , H e i n r i c h Mann a l 11-lea, G e o r g Ka i se r a l 15-lea, A r n o Holz (unul d i n t r e academic ien i ) a l 12-lea, H u g o von H o f m a n n s t h a l a l 19-lea, Al f red K e r r a l 2Í-Iea.

E d e m n d e r e m a r c a t că c i t i tor i i aces ­te i f o a r t e r ă s p â n d i t e r ev i s t e n ' a u b inevo i t să a c c o r d e n ic i u n vot a c a d e m i c i e n i l o r n u m i ţ i de m i n i s t r u : F u l d a şi S tehr .

6 Iunie , 1716 : A fost z u g r u m a t de t u r c i î n î n c h i s o a r e a de pol i ţ i e a l u i B o s t a n -gibaşa , î n v ă ţ a t u l c r o n i c a r m u n t e a n , S to l ­n i c u l C o n s t a n t i n C a n t a c u z i n o .

1920 : S. M e h e d i n ţ i ş i -a ţ i n u t d i s c u r s u l de r ecep ţ i e în A c a d e m i a R o m â n ă , vo r ­b i n d d e s p r e „Caracterizarea e tnograf ică a u n u i popor prin m u n c a ş i une l t e l e sale". R ă s p u n s u l a fost da t de I. B i a n u .

8 Iunie , 1848 : E l i a d e R ă d u l e s c u şi Go-leş t i i p ă r ă s e s c B u c u r e ş t i i p e n t r u a în ­cepe r e v o l u ţ i a l a I s l az .

1862 : A m u r i t î n B u c u r e ş t i m a r e l e b ă r b a t de S t a t B a r b u C a t a r g i u .

1920 : I. L u p a ş ş i -a ţ i n u t d i s c u r s u l de r ecep ţ i e î n A c a d e m i a R o m â n ă , v o r b i n d d e s p r e „Nicolae P o p e a ş i Ioan M. Mol-dovann". R ă s p u n s u l a fost d a t de N. Io rga .

9 Innie , 1912 : A m u r i t I a B e r l i n m a ­re l e s c r i i t o r I. L. C a r a g i a l e .

1923 : M. Saxioveanu ş i -a ţ i n u t d i s ­c u r s u l dei r ecep ţ i e î n „Academia Roma* nă", v o r b i n d d e s p r e „Poezia populară". R ă s p u n s u l a fost d a t de G. B o g d a n -Duică .

11 Iunie , 1866 : I o a n S b i e r a a fost n u ­m i t m e m b r u a l A c a d e m i e i R o m â n e .

1920 : Sex t i l P u ş c a r i u şi-a ţ i n u t d i s ­c u r s u l de r ecep ţ i e î n A c a d e m i a R o m â n ă , v o r b i n d d e s p r e „Local l imbe i r o m â n e i n t r e l imbi le romanice". R ă s p u n s u l a fost d a t de I. B i a n u .

12 Iunie , 1848 : A p a r e in B u c u r e ş t i ga ­ze ta „Pruncul român", c o n d u s ă de C. A. Rose t t i şi V i n t e r h a i d e r .

t r a n şi a l P r o f e s o r u l u i Puff. I n ro ­m â n e ş t e de M. S t r a j e şi C. I l i escu . B u c u r e ş t i , Adevërnl , [1926], 31 p . Lei 4. ( L e c t u r a N r . 60).

Stevenson (R. B.). — C a d a v r e p e n t r u d i ­secţ ie . N u v e l ă s e n z a ţ i o n a l ă . I n ro ­m â n e ş t e de H. B l a z i a n . B u c u r e ş t i , Adevërnl , П926], 31 p . Lei 4. (Lec­t u r a Nr . 64).

Bonrget ( P a u l ) . — Răp i rea . . . I n r o m â ­n e ş t e de George S i lv iu . B u c u r e ş t i , Adevërnl , [1926], 31 p . Lei 4. ( L e c t u r a Nr . 58).

Zola (Emi le) . — B e s t i a U m a n ă . T r a d u ­ce re de Ion P a s . B u c u r e ş t i , Cugeta­rea, S. C iorne i & P . C. Georgescu , [19261. 253 p . Lei 48. ( R o m a n e l e ce­lebre) .

Bartsch (R. H.). — O a v e n t u r ă î n t i m p u l R e v o l u ţ i e i (D-na D o r e t t e ş i -n a t u r a ) . I n r o m â n e ş t e de I. M i h a l -cea . B u c u r e ş t i , Adevërnl , [1926], 31 p. Lei 4. ( L e c t u r a Nr . 61).

Karkawifzas (Andre i ) . — Vra ja . I n ro ­m â n e ş t e de N. P a p a m i d a . B u c u r e ş t i . Adevërul [1926], 31 p. Lei 4. ( L e c t u r a Nr . 62).

Cehov (An ton) . — D r a g o s t e a . I n r o m â ­neş t e de M. Sevas to s . B u c u r e ş t i , A-

devërul , [1926], 31 p . Lei 4. ( L e c t u r a N r . 63).

l u c i a n (Val le) . — R o s a r i t o . I n r o m â n e ş t e d e Al. I acobescu . B u c u r e ş t i , Adevë­rul, [1926], 31 p . Lei 4. ( L e c t u r a Nr . 59).

9 I S T O R I E . B I O G R A F I E . B ă l a n (Teodor) . — L u k i a n Kobi l i t za .

E i n B e i t r a g z u r K e n n t n i s d e r po l i ­t i s c h e n E r e i g n i s s e d e r J a h r e 1848 u n d 1849 in d e r B u k o w i n a . C e r n ă u ţ i , ( B u c h d r u c k . Eminescu) , 1926, 15 p .

Beraud (Hen r i ) . — Ce a m v ă z u t la Mos­cova. I n r o m â n e ş t e de A. P . N., cu u n a r t i co l de D. M e r e j k o w s k y . Edi ­fia I. B u c u r e ş t i , Universu l , 1926, 201 II p . Lei 40. (Biblioteca z i a ru lu i U n i v e r s u l Nr . 7).

Iorga (N.). — O m ă r t u r i e d i n 1404 a ce­lor m a i vech i „Moldoven i " . B u c u ­reş t i , A c a d e m i a Română , 1926, 4 p .

Loghin ( C o n s t a n t i n ) . — A n u l 1848 în c u l t u r a şi l i t e r a t u r a Bucov ine i . Cer­n ă u ţ i , (Tip . Mitropol i tul S i lves tru) , 1926, 36 p.

Popa ( T r a i a n ) . — D o c u m e n t e p r i v i t o a r e la t r e c u t u l R o m â n i l o r d i n v e c h i u l s c a u n a l M u r e ş u l u i . Vol. I. T â r g u -M u r e ş , (Tip . Concordia), [1926], 119 p .

a) Răsboiu l R o m â n i e i 1916—1918. (Is tor ie , Memor i i , I m p r e s i i , e tc) .

Hodoroabă ( P r e o t N. V.) .—Din r ă z b o i u l de r e î n t r e g i r e . Note şi i m p r e s i i d i n c a m p a n i e 1916—1918. E d i ţ i a H-a . B u c u r e ş t i , Cartea Românească , 1926, 303 p . Lei 65.

b) Biograf ie . Dragnea ( R a d u ) . — M i h a i l K o g ă l n i c e a -

n u . E d i ţ i a I l - a î n t r e g i t ă şi p r e l u ­c r a t ă . B u c u r e ş t i , (Tip. R o m â n e U-nite) , 1926, 293 p . Lei 80.

91 G E O G R A F I E . CĂLĂTORII .

A d a m ( Ioan) . — C o n s t a n ţ a p i t o r e a s c ă . E d i ţ i a H-a . B u c u r e ş t i , Universa la , A l c a l a y & Co., [1926], 288 p . F ig . Lei 60.

D. V. P. — L a C o n s t a n t i n o p o l . I m p r e s i i şi a m i n t i r i . Cluj , (Tip . Fondul Căr­ţilor Funduare) , [1926], 23 p . - f 1 p l . Fig.

N a n s e n (Fr id t jof) . — S p r e P o l î n î n t u ­n e r i c şi g h i a ţ ă veşn ică . T r a d u c e r e de B. M a r i a n . E d i ţ i a IH-a . B u c u ­reş t i , H. Ste inberg & FiaL [1926], 493 p . F ig . Lei 16. ( C ă m i n u l N r . 185-

16 UNIVERSUL LITERAR

E C O U R I ACADEMIA ROMANA

I n 25 Mai s'a deschis a 59-a ses iun » no ra l ă a Academie i R o m â n e . I t i p o r l u i d-lui V. P â r v a n , s e c r e t a r u l g e n e r a l a d u c e i n f o r m a t i u n i i n t e r e s a n t e în l e g ă t u r ă cu ac t iv i t a t ea şi p l a n u r i l e docte i I n s t i t u ţ i i Spicuim din acest r a p o r t aces te r â n d u r i de sp re cr i t ica s i tua ţ i e i m a t e r i a l e a Aca­demie i . S i n g u r ă pe r spec t i va înch ider i i b ib l io tec i i (cu î n c e p e r e delà 1 I a n u a r i e vi i tor) şi ar fi suficient mot iv de a l a r m a î n t r ' u n Stat cu cât de e l e m e n t a r e p r e o ­cupă r i de cu l tu ră . Cceace nu e cazul no­s t r u :

„Nu-mi veti lua în nume de rău dacă dc 'a început voiu spune că întâlnirea noas t ră din a-cest an nu va fi în totdeauna o senină şi plă­cută orânduire de t reburi ştiinţifice şi admini­s t ra t ive , ci adesea un izvor de gânduri neplă­cute şi de îngrijorări pentru viitorul vechei şi glorioasei noas t re institutiuni nat ionale. In a-devăr chestiuni ca aceea a localului, a funcţio­narilor noştr i , a t ipăriturilor, a achiziţiilor, ne vor preocupa îndelung, fără putinţa de a le da noi singuri soluţia dori tă . Academia fiind ex­propria tă ca orice simplu par t icular , a sărăci t cu totul. Diferitele guverne nu au rezolvit până azi nici pentru ea, nici pentru tovarăşe le ei de suferinţă, Eforiile spitalelor civile, chest iunea revalorizăr i i venituri lor ce aces te instituţii avu-seră înainte de războiu. Iar Academia Română a r ămas în spate cu Biblioteca naţională a Statului român, pe care trebuie s'o îngrijească si întret ie în mare par te cu propriile ei mij­loace. Comisia bugetară vă va a ră ta prin ra­port special că deficitul nostru anual la chel-tuelile de în t re ţ inere ale bibliotecii va deveni chiar delà 1 Ianuarie vii tor aşa de mare . încât Biblioteca va trebui să fie închisă : în adevă r el se va cifra ia suma absolut insuportabilă pentru noi de 1.800.000 anual" .

MEMBRII DECEDAŢI

In cursu l a n u l u i Academia R o m â n ă a avu t d e sufer i t p i e r d e r i î n s e m n a t e în r â n d u r i l e m e m b r i l o r , r o m â n i sau s t ră in i , act ivi , o n o r a r i şi co responden ţ i .

Anghel Sal igny deceda t la . 17 Iun i e 1925, fost m e m b r u al secţ iuni i şt i inţif ice, fost m in i s t ru al comunica ţ ie i î n t eme ie ­tor d i m p r e u n ă cu Duca , a l i ng ine r i e i ro­mâneştii, a u t o r al podu lu i de» p e s t e Du­n ă r e ;

Dr. Torna Ionescu, m a r e l e c h i r u r g , s t ins în 28 M a r t i e a. c. ;

Ion Ursu, m e m b r u coresponden t , p ro ­fesor d e Is tor ia Român i lo r la Un ive r s i t a ­tea d in Bucureş t i , s t ins Ia 17 Oct . 1925.

Vasile Stroescu, m e m b r u d e o n o a r e d in Maiu 1910, s t ins d in v i a ţ ă Ia Í3 Apr i -l : e a, c.,. cunoscu t c t i tor c u l t u r a l ;

Vladimir Cavaler de Repta, s t ins din v ia ţă l a 24 Apr i l i e , fost, p ro fesor la U-n ive r s i t a t ea d in C e r n ă u ţ i şii mi t ropo l i t al Bucovine i ;

Ion Slavici, m a r e l e p roza to r , s t ins Ia Panc iu la 20 Augus t 1925, cel m a i vechiu m e m b r u co re sponden t a l Academie i , a-les d i n 1882, la secţria l i t e r a r ă i a r la cea is tor ică în ca l i t a t e de colaboraltor a l co­lecţ iei H u r m u z a k i ;

D i n t r e m e m b r i i s t r ă in i : Théoph i l e Homol le , p r e ş e d i n t e a l inst i ­

tu tu lu i F r a n ţ e i ş i Un iun i i Academice in­t e r n a ţ i o n a l e (-f- 14 Iun i e a. a ) .

Albin Haller, m e m b r u a l Ins t i tu tu lu i F r an ţ e i , fost p r e ş e d i n t e a l Academie i de Şt i in ţe d i n P a r i s , ( + 29 Apr i l i e 1925).

Louis Vincent Guilouard, con t inua to ­ru l o p e r e i lui D e m o l o m b e , u n u l d in cei mai m a r i j u r i s consu l ţ i a i F r a n ţ e i (-f- 26 I a n u a r i e 1925.)

LOCALUL ACADEMIEI F

In t e l ec tua lu l ca şi c e t ă ţ eanu l de r ând , t r e b u e să afle că ac tua lu l loca l al Aca­demiei , a deven i t de m u l t i m p r o p r i u sa­van te i ins t i tu t iun i . Spor i r ea colecţ i i lor bibl ioteci i ca şi a u g m e n t a r e a servic i i lor d a u o u rgen t ă a c t u a l i t a t e accstei_ ches­t iuni a loca lu lu i . i • III

Sugcstiunile făcute de Secretarul d-voas t re General în raportul general din sesiunea t re ­cută asupra desvoltări i ce trebuie să dăm vii­torului local al Academiei au fost re luate , dis­cuta te şi amplificate de Comisiunca aleasă de d-voasi re pentru s tudierea chestiunii localului. In numeroase şedinţe Comisiunca a discutat modul de distr ibuţie, a încăperilor de ca re In­stituţia are nevoie şi, reformând planurile dina­inte de războiu, a ajuns să s tabilească un plan de distribuţie, care să se rvească de bază con­cursului pr intre arhi tecţ i . Comisiunca a propus şi d-voast re ati aprobat în şedinţa delà 15 Ia­nuarie publicarea concursului în condiţiunile pe care le va a ră ta în amănunte Comisiunca loca­lului bibliotecii într 'un rapor t special.

Publ icarea concursului s'a făcut în cursul lunii Ianuarie , distribuindu-sc delà Cancelar ia Academici numeroşilor solicitatori interesaţ i , programul condiţiunilor concursului , împreună cu exemplarele din planurile întocmite de Co-mîsiune, şi s'a fixat termenul de prezentare a proiectelor pentru ziua de 1 Iunie curent .

Prin aprobarea dată asupra deschiderii con­cursului, d-voast re aţi dispus în acelaş timp ca cheltuielile ocazionate de ţ inerea lui să se a-copere din suma de 1.000.000 Iei, neangajată , din cele 10.000.000 lei puse de Ministerul In­strucţiunii la dispoziţia Academiei încă din vara anului t recut pentru începerea construcţiei localului Academiei.

In urma acordări i celor 10.000.000 după pro­punerile Comisiunii localului, aţi hotăr î t ca să se înceapă prin a se construi unul din cele două d e p o z i t e . d e cărţi figurate în planul gene­ral, pentru motive care vă sunt bine cunoscute . In cursul lunii Maiu 1925 s'a dat prin licitaţie efectuarea bv.:,"rii d-lor Ingineri A. Ioanovici şi P . Moccia, astfel că lucrarea a putut să în­ceapă în Iunie. Un rapor t amănunţi t asupra t iersului aces tor lucrări vă va face colegul no­stru d-1 G. Balş, căruia i-aţi încredinţa t direc­ţia construcţiei depozitului de cărţ i . Pen t ru de­săvârş i rea construcţiei începute , dar ne termi-nafe, şi pentru continuarea lucrării celei mari , s'a alocat la distribuirea excedentelor bugetare din anul t recut de fostul Guvern, o nouă sumă de 10.000.000 lei. pentru ca re s'a intervenit ca să fie pusă la dispoziţia Academici" .

PREMIILE A C A D E M I E I IN SESIUNEA 1926

• Bucur ia i secrc tarulu i gene ra l e p e depl in jus t i f ica tă . Anul acesta s 'au depus sp re p r e m i e r e d in o p e r e p u b l i c a t e u n n u m ă r îndoit de cât a n u l t recut . Mai m u l t : la sub iec te le d a t e de Academic au r ă s p u n s ş a p t e l u c r ă r i în manusc r i s . Se ştie că subiec t* le da te n'nu t en ta t nicio-dfllă. D. C. Rădu lescu-Mot ru aducea , de cu rând , jus t i f ica te cri t ici s i s temulu i de p remi i a l Academie i si acestora- c u su­b iec te da te , în special .

C u m n u p u t e m r e p r o d u c e m a r e l e nu­m ă r de o p e r e p r e z e n t a t e la n u m e r o a s e l e p r emi i a le Academie i vom a r u n c a pen ­t r u u n e l e p remi i , câ teva p ronos t i cu r i în­ţe legând cât de p la ton ice r ă m â n aces te profeţ i i . A r fi d e a j u n s să ne gând im cât de i n o p e r a n t e au fost. anul t recut , indi ­caţ i i le d in pub l i c ca r e des ignau la p r e ­miul na ţ iona l d e p r o z ă pe Ion Slavic i i a r la m a r e l e p r e m i u N ă s t u r e l a l Academie i pe lori Minulescu. D e a c e e a p r e f e r i n ţ e l e

n o a s t r e n a n decâ t un fi t iu de cu r ioz i t a t e . P a r a a v e a deci m a i m u l t e şanse :

La premiul Năsturel (4000 lei) : I) D e ­metrius V. : Fec ioa re l e : 2) Găvănescu (genera l C) : Ind ia , Ocolu l p ă m â n t u l u i în 7 lun i şi o zi, vol. II.

La premiul didactic dr. C. Păcuraru-Bianu (5000 Iei) : 1) Iîiciulescu Marin N.: D e s e n u l şi modela ju l la copii ; 2) Lazăr prof. Victor : Istonia Român i lo r p e n t r u şcoalcle n o r m a l e şi s e c u n d a r e de s ta t şi m i n o r i t a r i C l u j 1924 ; 3) Scriban A u g u s t : C r a m a t i c a l imbi i r omâneş t i (morfologia) p e n t r u folosinţa t u t u r o r , Iaşii 1925.

La premiul Demostene Constantinide : (4000 Iei divizibil) : Gheorghiu Mircea : Stropi de î n t u n e r i c şi L u m i n ă ; C â n t e c e l e cl ipei ; 2) Ncgresou Dr. I. : In f luen ţe le s lave a s u p r a fabule i r o m â n e ş t i în l i t e ra ­tu ra p o p u l a r ă scr isă etc. ; 3) Stamatiad Al. T. : Poezii : Câ ţ iva scr i i tor i .

La premiul Dr. Aurel Cosma (100.000 lei) : C. Moisil, cu 19 l u c r ă r i de numis ­mat ică şi s igi lograf ic .

La prmiul Statului Gh. Asachi (50.000 lei) ; Hamangiu C. : Codul civil] a d n o t a t e tc . e t c . . 3 vol . Buc. 1925.

La premiul Grigore C. Angelescu Í4000 lei) : Zaborovschi Virgil : Pol i t ica e x t e r n ă a celor t r e i P r i n c i p a t e , Ţ a r a R_o-mânească . T r a n s i l v a n i a şi Moldova de là ased iu l Vienei (1683) p â n ă Ia m o a r t e a Iui Ş e r b a n C a n t a c u z i n o ş i su i rea pe t r on a tui C o n s t a n t i n B r â n c o v c a n u (1688) ; Buc. 1925.

La premiul Adamachi (5000 lei , d iv i ­zibil) : 1) Enescu Ioan şi Coif eseu Ioan : C e r e a l e l e româneş t i şi s t a n d a r d i z a r e a lor ; 2) Dobrescu Dr. I. M. : Meteoro log ia ag r i co l ă ; 3) Zavergi iu-Theodoru D r . M. : Noţ iun i de higiena specia lă , p u e r i c u l t u ­ra, med ic ină si f a rmac ie domes t i că , Ed . IT-a p. cl. VIII lie.

! I SCRIITORII

• D-1 Ion G a n e , a u t o r u l „Zăr i lor d e a l t ăda tă ' ' , va t i p ă r i în e d i t u r a b ib l io tec i i „ S e m ă n ă t o r u l " de la A r a d u n vo lum d e t r a d u c e r i în ve r su r i , i n t i t u l a t „ R i t m u r i s t ră ine" ' .

D I N STREINATATE

• D i n t r ' o a n c h e t ă a s u p r a r o m a n t i s ­m u l u i d ă m aces te p ă r e r i a le lu i P a u l V a l é r y :

„ R o m a n t i s m u l ? Ce-i a s t a? Nimen i n 'o poa te spune . O epocă e t o t d e a u n a clas i ­c i smul sau r o m a n t i s m u l a l t e ia . E u com­p a r romant ic i i cu niş te a v e n t u r i e r i ; so­sesc în t r ' o ţ a r ă : o r e v o l u ţ i o n e a z ă .

„ D u p ă t r e c e r e a lor, ap roape 1 singuriăi o rd inea se r e o r g a n i z e a z ă . Aceas tă o rd ine c e sen ţa c las ic ismului . T o t d e a u n a e x i s t ă o p e r i o a d ă de d e s t r ă b ă l a r e c a r e u r m e a z ă unei p e r i o a d e d e cons t ruc ţ i e . P r iv i ţ i epo­ca n u m i t ă r o m a n t i c ă ş: aceea ca r e a u r ­mat -o . Poeţ i i p a r n a s i e n i r e g u l a r i z e a z ă to­r en tu l poet ic a l lui Vic tor Hugo^şi p rec i ­zează foi-ma mo la t ecă a lui L a r t i n e . Ro­m a n u l n a t u r a l i s t î n sănă toşeş t e imag ina ţ i a d in „Natzc l i ez" şi „Bug- Ia rga l " .

Redactor T E R P E S S I C I U S