listafacultati.ro subiecte admitere universitatea bucuresti limbi straine 2002

8/8/2019 ListaFacultati.ro Subiecte Admitere Universitatea Bucuresti Limbi Straine 2002

http://slidepdf.com/reader/full/listafacultatiro-subiecte-admitere-universitatea-bucuresti-limbi-straine-2002 1/24



51

record’ and Sir David Cardinal – had come early to prepare the ground as thoroughly as possible. As ever, little was done toconceal anything from me as I went in and out of the various rooms in which these gentlemen sat deep in discussion, and Ithus could not avoid gaining a certain impression of the general mood.

1.1 Translate into English:Credeam că îl strivisem pe Petrică cu replica mea, dar el avu un surâs spontan de superioritate, nu se gr ă bi să-mi

r ăspundă, aştepta ca Matilda să ne schimbe farfuriile. Ea ne ascultase cu o expresie care sugerase că îi venise în cap ungând, mai degrabă o întrebare pe care aştepta să i-o pună la urmă soţului ei; în această amânare savura parcă reacţia lui, cucare urma să se delectezeşi prin priviri neascunse, pe care mi le arunca din când în când, îmi promitea că şi eu o să mă distrez; soţia îşi cunoştea soţul, punctele lui vulnerabile; fireşte nu le va dezvălui, să-l facă de râs, dar nici nu va ezita să-iatingăpuţin morga aceea a lui.

Subiectul 22.1 Finish the following sentences without changing the meaning of the sentence printed before them:a. What a pity she didn’t wear her new dress at the party! / She wishes… b. You should not have informed them about it. / They’d rather not…

2.2 Write out the sentences, using the most logical form of the verbs in brackets:Sir Percival (be) in the woods for many days now. His armor is dull, his horse tired. The last food he (eat ) was a bowl of milk, given to him by a woman. Other knights (be) this way, he can see their tracks and their despair. His only hope is he(find ) the treasure before them.

2.3 Find the mistake and correct it:a. The streets are flooded; it can have been raining all night. b. I’ll see her as soon as I’ll finish my work.c. Only if I leave now I can catch the train.

2.4 Use the words in capitals to form new sentences similar in meaning to the original ones. Do not alter the word incapitals in any way.

a. I advise you to solve that problem as soon as possible. (HAD ) b. It appears that he is making more and more money these days. (TO )Subiectul 3.3.1 “I have always borne partially to my country. I would hide the frailties and deformities of my political mother, and

place her virtues and beauties in the most advantageous light. This was my sincere endeavour in those many talks with thatmighty monarch, although it unfortunately failed of success.” (J. Swift,Gulliver’s Travels)Discuss Swift’s perspectives on the “deformities” of the real and imagined worlds and his use of irony to convey the spiritof the place. (100 words)

3.2 “A child saidWhat is the grass?Fetching it to me with full hands;How could I answer the child? I do not know what it is any more than he.I guess it must be the flag of my disposition, out of hopeful green stuff woven.Or I guess it is the handkerchief of the Lord…” (Walt Whitman,Song of Myself)

Consider the ways in which Whitman’s “Self” is celebrated in the poet’s various definitions of grass. (100 words)

Barem de corectare

Nota finalăreiese din media aritmeticăa S1.1+S1.2+S3+S4Se acordăurmătoarele puncte:Subiectul 1.1 – 10,00 p.; Subiectul 1.2 – 10,00 p.;Subiectul 2 – 10,00 p.; Subiectul 3 – 10,00 p. Nota finalăreiese din media aritmeticăa S1.1+S1.2+S3+S4

Subiectul 1.1Se noteazăcorectitudineaşi acurateţea exprimării în limba romană, redarea adecvatăa sensului textului în limba engleză. Sedepuncteazăcu 1 p. abaterile grave de la sensul textului, distorsionarea totalăa înţelesului caşi exprimarea confuzăîn limbaromână. Se apreciază eleganţa exprimării în limba română, găsirea de soluţii cât mai aproape de sensul textului englezesc.Se pot puncta cu un bonus de 0,5 pânăla 1 p. soluţiile ingenioase de traducere.

Se acordă1 p. din oficiu.Subiectul 1.2Se notează traducerea corectă a structurilor gramaticale, fluenţa textului în limba engleză, cunoaşterea vocabularului

implicat de traducerea textului. Se depunctează cu 0,5 p. folosirea greşită sau formarea greşită a timpurilor verbale, averbelor modaleşi a diatezei pasive, nerespectarea regulilor de concordanţăa timpurilor, folosirea greşităa infinitivului caşia gerunziului sau a participiului. Se depunctează cu 0,25 puncte formele greşite de plural, folosirea necorespunzătoare a principalelor prepoziţii din limba engleză, greşelile de topică. Se vor depuncta cu 0,10 puncte cinci greşeli de ortografie. Se pot puncta cu un bonus între 0,5şi 1 p. soluţiile deosebit de originale pentru unele structuri mai dificile.

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro




52

Se acordă1 p. din oficiu.Subiectul 2.Subiectul 2.1 este notat cu 2 p. (1 p. x 2),Subiectul 2.2 este notat cu 2 p. (0,5 p. x 4),Subiectul 2.3 cu 3 p. (1 p. x 3) iar

Subiectul 2.4 cu 2 p. (1 p. x 2).Se acordă1 p. din oficiu.Subiectul 3.

Se acorda câte 4,5 p. pentru fiecare subpunct. Se apreciază: exprimarea corectă, coerenţa şi concizia r ăspunsului, claritateaşi consecvenţa, încadrarea în limitele cerinţei, precumşi capacitatea candidatului de a structura argumentaţia şi de a seraporta la textul din manual. Se acordăun bonus de 0,5 pânăla 1 p. pentru idei originaleşi exprimare nuanţată.

Se acordă1 p. din oficiu.

Proba scris ă la Limba Francez ă (subiect tip A)Subiectul 1.1.1 Traduisez en français:De ce o minţisem? De ce, în loc să-i spun deschis cum se petrecuser ă lucrurile, preferasem minciuna aceea stupidă,

căreia nu-i mai găseam acum nici o explicaţie? Poate că, dacă aş fi fost sincer în clipele acelea, nu m-aş mai simţi acumvinovat, deşi, în definitiv, urmările vorbelor mele nu fuseser ă deloc grave... Dimpotrivă, ceea ce mi se păruse atunci orezolvare de moment îmi îngăduise sădepăşesc un impas, dar r ămăsesem cu gustul amar pe care ni-1 lasăorice gest imoral.Îmi fusese teamăcă, dacă ar fi aflat adevărul, n-ar fi fost în stare săpriceapăcă fiecare dintre noi are slă biciuni pe care nu-ivine săle recunoască.

1.2 Traduisez en roumain:La verve sauvage de Goya le captait; mais l’universelle admiration que ses oeuvres avaient conquise, l’en détournait

néanmoins un peu, et il avait renoncé, depuis des années, à les encadrer, de peur qu’en les mettant en évidence, le premier imbécile venu ne jugeât nécessaire de lâcher des inepties et de s’extasier devant elles. Il en était de même de ses Rembrandtqu’il examinait, de temps à autre, à la dérobée; et, en effet, si le plus bel air du monde devient vulgaire dès que le public s’enempare et se met à le fredonner, l’œuvre d’art qui ne demeure pas indifférente aux faux artistes, qui ne se contente pas desusciter l’enthousiasme de quelques-uns, devient, elle aussi, par cela même, pour les initiés, banale, presque repoussante.

Subiectul 2. 2.1 Mettez au discours indirect, en commençant par: „Maurice assura sa femme...“

– Je me sens beaucoup mieux. Je suis seulement un peu fatigué. – Tu n’es plus malade? Alors, viens au cinéma avec moi! – Bonne idée. Où ça? – Ah! Tu n’es donc pas si fatigué que ça! – Je ne suis pas fatigué pour aller au cinéma, mais je suis fatigué pour rester ici. – Le docteur t’a écrit hier une ordonnance... où est-elle?

2.2 Répondeznégativement , en remplaçant les mots soulignés par les pronoms convenables:Est-ce qu’il t’a offertdes bonbons ? Est-ce qu’elle a confiéles clés à sa fille ? Ont-ils demandéaux enfants de se taire ?

2.3 Complétez les phrases suivantes par le verbe entre parenthèses au temps qui convient:Au cas où tu (aller ) en France, n’oublie pas de visiter les châteaux de la Loire. Il est en retard d’une heure; il est possiblequ’il (s’égarer ). Elle avait préféré faire comme si elle (ne rien voir ).

Subiectul 3. Que veut-on dire lorsqu’on parle du droit à la différence?Exposez, en les justifiant et en les illustrant d’exemples, vos

propres vues sur la question. (35 à 40 lignes)

Barem de corectare

Nota finalăreiese din media aritmeticăa S1.1+S1.2+S2+S3Se acordăurmătoarele puncte:Subiectul 1.1 – 10,00 p.; Subiectul 1.2 – 10,00 p.;Subiectul 2 – 10,00 p.; Subiectul 3 – 10,00 p. Subiectul 1. (Traducere/retroversiune)

1.1 La traducerile în limba franceză, greşelile se vor depuncta astfel: 1,00 p.: contrasensurile (neînţelegerea unei fraze); 0,50-0,75 p.: necunoaşterea unui cuvânt, interogaţia directă şi indirectă, concordanţa timpurilor, folosirea greşită a

modurilor, si condiţional; 0,25-0,50 p.: greşeli de morfosintaxă – acordul în număr şi/sau gen, acordul participiului trecut, genul substantivelor,

flexiunea verbului, negaţiile, elementele de relaţie, folosirea greşităa pronumelor sau a articolelor; 0,15-0,25 p.: greşeli de lexic, regimul prepoziţional al verbelor;





53

0,10 p.: greşeli de grafie, altele decât cele de mai jos; 0,05 p.: greşeli de grafie – accentele, trema, sedila.

Se acordă1 p. din oficiu. 1.2 La traducerile în limba română, greşelile se vor depuncta astfel:

1,00 p: greşelile de ortografie sau de gramaticăa limbii române. 0,50-1,00 p.: necunoaşterea unui cuvânt, contrasensurile. 0,25-0,50 p.: exprimările for ţate, calcurile, nerespectarea topicii specifice limbii române. 0,25 p.: neadecvările stilistice.

Soluţiile elegante vor fi premiate cu 0,25-0,50 p.Se acordă1 p. din oficiu.

Subiectul 2. (Gramatic ă)Subiectul 2.1 este notat cu 3 p. (0,50 p. x 6),Subiectul 2.2 este notat cu 3 p. (1 p. x 3),Subiectul 2.3 cu 3 p. (1 p. x 3).Greşelile de gramaticăse sancţioneazăconform baremului de la probele de traducere.

Soluţiile elegante vor fi premiate cu 0,25-0,50 p.Se acordă1 p. din oficiu.Subiectul 3. (Redactare)Greşelile se vor depuncta astfel:

2,00 p.: absenţa structurii de bază(introducere, dezvoltare, concluzie); 2,00 p.: greşeli de logică şi argumentare; 1,00-2,00 p.: absenţa sau folosirea incorectăa exemplelor; 2,00-8,00 p: abaterea de la subiect, în funcţie de gravitate; astfel, un eseu perfect redactat din punct de vedere retoricşi

lingvistic, dar pe altătemădecât cea cerută(chiar dacăexistăo anumităapropiere), va fi notat cu 1; 1,00 p.: nerespectarea dimensiunilor indicate.

Se acordă1 p. din oficiu.

Greşelile grave de lexicşi de gramaticăse sancţioneazăconform baremului de la probele de traducere.Se puncteazăpozitiv: 1,00 p. pentru originalitate.

Proba scris ă la Limba german ă (subiect tip A)Subiectul 1. Übersetzen Sie ins Rumänische!Wenn ein Kind lesen gelernt hat und gerne liest, entdeckt und erobert es eine zweite Welt,das Reich der

Buchstaben . Das Land des Lesens ist ein geheimnisvoller, unendlicher Kontinent. Aus Druckertinte entstehen Dinge,Menschen, Geister und Götter, die man sonst nicht sehen könnte. Wer noch nicht lesen kann, sieht nur, wasdirekt vorseiner Nase liegt und steht: den Vater, die Türklingel, das Fahrrad, den Blumenstrauß und, vom Fenster aus, vielleicht denKirchturm. Wer lesen kann,sitzt über einem Buch und erblickt mit einem Male den Kilimandscharo oder Karl denGroßen oder Huckleberry Finn im Wald hinter einem Baum. Wer lesen kann, hat ein zweites Paar Augen, und er mußaufpassen, daß er sich dabei das erste Paar nicht verdirbt.

Subiectul 2.2.a Drücken Sie die unterstrichenen Teile im Text (.. . ) durch andere Worte aus!2.b Bilden Sie damit je einen Satz!

Subiectul 3. Verwenden Sie untenstehende Wortgruppen (b-j) in je einer höflichen Bitte um eines dieser Verben:ab-/ an- / auf- / aus- / los- / mit- / weg- / zu-. .. „machen“!

Muster:a. bei unserem Spiela. Bitte mach bei unserem Spiel mit!

b. das Licht im Keller; c. bei unserem nächsten Ausflug;d. die Kette; e. den Videorekorder;f. das Fenster; g. die Doseh. für mich - einen Termin mit dem Schulleiter; i. den Fleck am Ärmel; j. das Preisschild von der neuen Hose.

Subiectul 4. Bilden Sie Sätze mit dem angegebenen Wortmaterial (b-f). Verwenden Sie dabei das Verb im

Konjunktiv II der Vergangenheit!Muster:a. Sie / diese Arbeit / unbedingt bis heute / erledigen müssena. Sie hätten diese Arbeit unbedingt bis heute erledigen müssen!

b. der neue Kollege / diesen Fall / schon am Mittwoch / bearbeiten sollen;c. meine Assistentin / Ihnen / alle nötigen Informationen / geben können;d. Sie / vor unseren Geschäftspartnern / nicht darüber / reden dürfen;





54

e. Ihre Mitarbeiter / mehr auf die Details / achten müssen;f. man /jemand anderen / für diesen Job / nehmen sollen.

Barem de corectare

Subiectul 1. (Traducere) (10 p.)Se apreciazăcu punctaj maxim (9 p.) redarea fidelăa sensului textului, forma îngrijită şi corectă.Se depunctează cu: 0,5 p. – deviere gravă de sens; 0,25 p. pentru eroare lexicală sau gramaticală; 0,25 puncte – omisiunesau element adăugat; 0,05 p. – fiecare eroare de ortografie sau punctuaţie. (Notă: o greşeală repetată se depunctează osingur ădată).

Se acordă1 p. din oficiu.Subiectul 2. (10 p.)2.a (Explicarea sensului lexical) 3 soluţii corecte x 1 p. = 3 p.;2.b (Redactare) Se acordă2 p. x 3 soluţii corecte = 6 p.;

Se acordă1 p. din oficiu.Subiectul 3. (10 p.)

Se acordăcâte 1 p. pentru fiecare soluţionare corectă.Se acordă1 p. din oficiu. Subiectul 4. (10 p.)

Se acordăcâte 1,8 p. pentru fiecare soluţionare corectă.Se acordă1 p. din oficiu. Nota finalărezultădin media aritmeticăa rezultatelor obţinute la fiecare din cele 4 subiecte.

Proba scris ă la Limba rus ă (subiect tip A)Subiectul 1. УПРАЖНЕНИЯ:1.1. Раскройте скобки:

1.Без(вы) мой друг не хотел идти в поход. 2.Мы с нетерпением ждём писем от( родители). 3.С(утро) до(обед)они гуляли по городу. 4.После(обед) дедушка отдыхает в своей комнате. 5.Мне нравится гулять по(улицы)нашего города. 6.В классе15 (ученик) и только2 (ученица). 7.Мы всегда пишем сочинения без(ошибки). 8.Он часто получает письма от(свои друзья). 9.Мой брат любит писать(карандаш).

1.2. Вместо точек вставьте подходящие по смыслу глаголы движения:1.Она плохо видит и поэтому...очки(нести-носить). 2.Зимой часто...снег(идти-ходить). 3.Каждый и год мы...к своим друзьям в деревню(ехать-ездить). 4.Всегда в 8 часов учительница... в класс(войти-входить). 5.Каждое утро этот автобус...пассажиров на вокзал(везти-возить). б. Домашние птицы не умеют... (лететь-летать). 7.Он идет по улице и...в руке книгу(нести-носить). 8.Мой отец хорошо...машину(вести-водить). 9.Лодка...к берегу (пльпь-плавать).

Subiectul 2. ПЕРЕВЕДИТЕ НА РУМЬІНСКИЙ ЯЗЬІК:

Вот и кончился последний урок последнего дня нашей школьной жизни! Впереди ещё долгие и трудные зкзамены,но уроков у нас никогда не будет.В класс вошла Женя Румянцева: – Серёжа,можно тебя на минуту. Я вышел в коридор. В этот необычный день и Женя показалась мне не совсем обычной. Одета она была,как

всегда:короткое платье,детские туфли.Казалось,что Женя всегда носит вещи младшей сестры.Новым в ней был тонкий румянец лица и живой блеск больших черных глаз. – Серёжа, я хотела тебе сказать: давай встретимся через десять лет...Мне интересно, каким ты станешь. Ты

ведь очень нравился мне все эти годы.Subiectul 3. ПЕРЕВЕДИТЕ НА РУССКИЙ ЯЗЬІК:În anul 1853, când în Principatele Române (Румынские княжества) era multăarmatărusească, printre ofiţerii ruşi ce

se găseau la Bucureşti se aflaşi un locotenent de artilerie la care tovar ăşii lui se uitau chiorâş pentru faptul că citeanecontenit, chiar şi în timpul prânzului. El îndr ăgise oraşul acesta „mareşi frumos“, cu un centru elegant, unde îi plăcea să se plimbe. Plecând dinţara noastr ă, junele ofiţer din brigada a treia de artilerie duce cu sine imaginea unui popor bunşiinteligent. Locotenentul purta numele de Lev Nicolaevici Tolstoi.

Subiectul 4. НАПИШИТЕ СОЧИНЕНИЕ НА ТЕМУ:„Место С.А.Есениа в русской и мировой литературе“ (изложение-максимум1,5-2страницы)

Barem de corectur ă

Subiectul 1. (10 p.)Se acordă4,5 p. pentruSubiectul 1.1 şi 4,5 p. pentruSubiectul 1.2 ; pentru fiecare construcţie greşităse scad 0, 5 puncte.





55


Se notează traducerea corectă a structurilor gramaticale, fluenţa textului în limba română, cunoaşterea vocabularuluiimplicat în traducerea textului. Se pot puncta soluţiile deosebit de originale pentru redarea unor structuri mai dificile.Se scad: 0,5 p. pentru fiecare echivalare incorectă a structurilor gramaticale fundamentale; 0,3 p. pentru fiecare greşeală gramaticală – recţiune verbală, terminaţii substantivale, adjectivale, verbale etc.; 0,2 puncte pentru fiecare greşeală deechivalare lexicală.


Se notează corectitudineaşi acurateţea exprimării în limba rusă, redarea adecvată a textului în limba rusă, cunoaşterea

vocabularului implicat în traducerea textului. Se pot puncta soluţiile deosebit de originale pentru redarea unor structuri mai dificile.Se scad: 0,5 p. pentru fiecare propoziţie netradusă, pentru deviere gravă de sens a unei întregi fraze sau propoziţii; 0,1 p. pentru fiecare greşealăde echivalare lexicală; 0,2 p. pentru omisiune sau element adăugat.


Se acordă 9 puncte pentru o compoziţie închegată, corectă din punctul de vedere al informaţiei, care se încadrează în temă şi tratează subiectul într-o formă îngrijită, f ăr ă greşeli de gramatică şi lexic. Se poate puncta suplimentar (după caz)originalitatea abordării temei.Se scad: pânăla 5 p. pentru tratarea eronatăa temei; 0,5 p. pentru fiecare greşealăgravăde exprimare, care face textul ininteligibil;0,1 p. pentru fiecare greşealăgramaticală şi/sau lexicală; 0,05 puncte pentru douăgreşeli de ortografieşi/sau punctuaţie.

Se acordă1 p. din oficiu. Nota finalărezultădin media aritmeticăa rezultatelor obţinute la fiecare din cele 4 subiecte.

Proba scris ă la Limba italian ă (subiect tip A)Subiectul 1. 1.1 Tradurre in romeno:Carlo torno nella casa di campagna. Distrutto e terrorizzato dalle tensioni che non vedeva l’ora di riprendere proprio

nel momento in cui le sfuggiva, sentiva il cuore stretto dall’angoscia, nel momento stesso in cui esso cuore gli si allargava,quasi gonfio di gratitudine, per l’enorme quantità di cose di cui cominciava a fare esperienza. Una sera violetta rendevalugubre la piazza dove egli discese dalla corriera. Le rondini volavano alte; la gente rincasava, voltando le spalle alla luceche pure persisteva imbiancando il cielo olivastro.

1.2 Tradurre in italiano:Ultimele zile de vacanţă aduc cu ele o nostalgie specifică toamnei. Deja soarele nu ne mai arde cu temperaturi

excesive, astfel încât nu prea avem de ce să ne plângem din acest punct de vedere. În afar ă de faptul că ne gândim doar la banii cheltuiţi pe un sejur de câteva zile la mare, ne-au r ămas în suflet amintiri plăcute care reprezintăsingurul lucru pe carenu ni-l poate lua nimeni. Pentru cei tineri, mai ales, aceste amintiri – cum o vor vedea mai târziu, peste ani – se pot dovedicele mai frumoaseşi mai durabile pe care le vor avea.

Subiectul 2. 2.1 Mettere il verbo tra parentesi alla forma adatta: Se Luigi non (avere) impegni, (venire) certamente alla nostra festa. Il professore italiano arrivò in aereo, (tenere) una sola conferenza all’accademia e (ripartire) il giorno stesso. Lo conosceva benissimo, perciò sapeva che, il giorno dopo, (farsi) vedere all’ora fissata.

2.2 Mettere al posto dei puntini i pronomi convenienti: Vorrei tanto farle conoscere la mia amica... . posso presentare domani? Finalmente ho consciuto la ragazza per ... i miei amici hanno bisticciato. La città... provenivano i profughi era stata bombardata.

2.3 Mettere le parole tra parentesi alla forma adatta: Tra (il braccio ) del fiume, (l’erba ) crescevano alte. (Lo spot ) ormai interrompono anche le trasmissioni più (seria ). (Il fuoco ) si accendevano un po’ dovunque in (campagna ) arse dalla siccità.

Subiectul 3.

Redigere un breve saggio (circa 150 parole) sull’argomento: „A che cosa serve, secondo te, a un giovane di oggileggere i classici del Trecento?“

Barem de corectare

Subiectul 1.1 şi 1.2 (Traducere şi retroversiune)





56

Se penalizează: schimbările de sens (2 p. fiecare); omisiunile, improprietăţile (0,5 p. fiecare); greşelile de topică şiortografie (0,25 p. fiecare); greşelile de gramatică şi lexic (1 p. fiecare).

Subiectul 2. (Gramatic ă şi lexic): Fiecare frazăcorect rezolvatăse noteazăcu 1 p. Se acordă1 p. din oficiu.Subiectul 3. (Comentariu): Se penalizează: nerespectarea temei (5 p.); lipsa de logică (3 p.); greşelile de topică şi

ortografie (0,25 p. fiecare); greşelile de gramatică şi lexic (0,5 p. fiecare). Se acordă1 p. din oficiu. Nota finalăeste media notelor obţinute la S1.1, S1.2, S2şi S3.

Proba scris ă la Limba spaniol ă (subiect tip A)Subiectul 1. En susCartas marruecas , José Cadalso puntualiza: „El gran Escipión fue testigo de la ruina de

Numancia, pues no puede llamarse propiamente conquistador de la ciudad.“ A partir de la obra mencionada y de otrostextos estudiados, realiza un comentario con el título „Mitos nacionales de la lucha en contra del invasor “. Se recomiendaque tu trabajo tenga una extensión máxima de 50 renglones.

Subiectul 2. Traduce al rumano:Recuerdo el primer día que me separé de ti. Sintiendo esa duda que es la condición de todos los que penan de amor, la

de que nada de lo que han vivido fuera real, y pudiera esfumarse como lo hace el humo al abrir una ventana. Me encerrabaen mi habitación leyendo, escribiendo cartas que luego no llegaba a echar, y no tenía ilusión ni por salir, pues todo me parecía apagado y feo. Por eso amaba la oscuridad, y por eso creo que en ninguna época de mi vida he entendido mejor alos vampiros, su deseo de vivir sólo de noche, de huir de la compañía de los hombres, o de sólo acercarse a ellos parahacerles todo tipo de barbaridades. De hacerlo sin remordimientos, como él que retira de una fuente una pieza de fruta, y sela va comiendo mientras recorre las galerías heladas de su castillo, envidiando en secreto la dulce mortalidad de loshombres. Porque era eso, una noche eterna, lo que parecía aguardarme a partir de entonces, todo porque tú acababas de irtey ya no estabas a mi lado para ayudarme a llevar la cuenta de las horas. ¡Con qué gusto te habría dicho que te quedaras, quevolvieras conmigo a Castro, que estaba segura que podía tenerte escondido en mi propio cuarto, sin que mi padre llegara adescubrirlo nunca! (G. Martín Garzo, Las historias de Marta y Fernando )

Subiectul 3. Traduce al español:Cu cât ne apropiem de sfâr şitul veacului, cu atât nevoia de abreviere se dovedeşte mai necesar ă. Nimeni n-a calculat

câtşi cum se produce în domeniul cuvântului, vorbit sau scris, dar oamenii trag concluzii după bunul lor simţ şi vorbescmereu mai puţin. Dacă şi-ar da drumul să povestească tot ceştieşi vrea să comunice, omul modern ar trebui să renunţe lahrană, la dragosteşi chiar la moarte. Înlocuirea limbajului verbal prin imagini plastice e o altă soluţie. Înf ăţişarea pe ecran aunei ploi torenţiale ne avertizează că vor urma scumpirea combustibiluluişi certuri între soţi din cauza averii. Un anumitsemn de circulaţie imprimat pe prima pagină a unui ziar semnifică sporirea exigenţelor la examenele din facultăţi sauvictoria în alegeri a partidului conservator. La cinematograf, spectatorul nu mai trebuie să piardă vremea urmărind cu proprii săi ochi aventurile eroului preferat: e de-ajuns imaginea leului care rage. Nu va trece mult pînă când vom auzi pestradăoameni scur ţi, în pantaloni scur ţi, trimiţându-şi mesaje ca între prieteni:

– V 5! – 48,625şi 1/6.Atunci, întreaga poveste amoroasădin tinereţe a bunicii ni se va înf ăţişa într-un număr fracţionar.

(Mircea Horia Simionescu, Ingeniosul bine temperat ) Subiectul 4. 4.1 Adapta las siguientes oraciones al estilo indirecto pasado. Haz todas las modificaciones que consideres necesarias

para la nueva situación comunicativa:a.. „Este año – informó el director de Tráfico – el número de los muertos sigue siendo una tragedia.“ b. „Tan pronto como tengamos un coche nuevo – les prometió –, iremos a pasar un fin de semana en una casa rural deLeón.“c. „Antes de empezar a escribir – insistió – piensa cuál va a ser tu punto de vista.“

4.2 Escribe la forma correcta de la palabra que falta (o de las palabras que faltan):a. Me estoy ... loco de tanto estudiar. b. Cree a aquellos que buscan la verdad, duda de ... la han encontrado.c. Ven ... antes posible.d. Andaba haciendo eses, como si ... borracho.

4.3 Lee las siguientes frases y elige la forma adecuada:

a. Cuando salgo del agua de la piscina, lo primero que hago es quitarme.. . (el gorro / la gorra) de baño y ponerme.. . (elgorro / la gorra) para que la visera me proteja del sol. b. Prefería tomar .. . (cualquiera / cualquier) bebida distinta.c. Mientras no... (venga / vendrá), no podemos hacer nada.d. No he... (acabado / dejado) de fumar, ni pienso hacerlo.

4.4 ¿Podrías dar consejos relacionando y poniendo en la forma correcta los elementos que tienes a continuación?





57

Situación Consejo1. Si no quieres tener barriga; a. no conducir.2. Aunque te gusten los animales; b. no dejar de darse un paseo por el Albaicín. Es un barrio

precioso, y muy típico.3. Si (usted) ha tomado medicamentos que producensomnolencia;

c. hacer gimnasia

4. Cuando vayas a Granada; d. no hacer de su casa un pequeño zoo.4.5 Sustituye los infinitivos que van entre paréntesis por las formas verbales adecuadas:

a. Aun a riesgo de que les... (parecer) mal, tengo que decirles lo que pienso.

b. Me preocupa que todavía no.. . (llegar - ellos). Ya son las diez y han salido a las nueve de la mañana.c. De.. . (saber) que esto iba a ser tan difícil, nunca me hubiera matriculado.d. Si.. . (llegar - tú) antes, habrías visto algo increíble.

Barem de corectare

Pentru fiecare dintre subiectele 1-4 se acordăcâte un punct din oficiu la care se adaugă9 p. pentru îndeplinirea corectaa cerinţelor, dupăcum urmează:

Subiectul 1.Se acordă următorul punctaj: pentru înţelegerea subiectului (1 p.); pentru existenţa unui plan al expuneriişi respectarea păr ţilor sale componente – introducere, cuprins, concluzii (1,5 p.); pentru selectarea informaţiilor potrivite subiectuluiformulat, pentru prezentarea logica a argumentelor, pentru calitateaşi originalitatea comentariului (3,5 p.); pentru folosireaexemplelor sub formă de parafrază, citat, trimitere la opere literare, texte critice etc. (1 p.); pentru corectitudineaşistă pânirea limbii (1 p.); pentru originalitate (1 p.).

Vor fi depunctate dupăcum urmează: abaterea de la subiect, selectarea incorectăa informaţiilor şi argumentelor, omisiuneaunor aspecte indicate în titlu – 0,5-2 p.; lipsa de logică în argumentare, divagaţiile improprii – 1-3,5 p.; expunerea haotică,inexistenţa unui plan – 0,5-1,5 p.; dependenţa de tip strict reproductiv faţăde manual – 1 p.; exprimarea deficitar ă, alegereaunui registru impropriu în expunere – 1 p.

Subiectul 2. ( 9 p.);Subiectul 3. ( 9 p.) Pentru găsirea unor soluţii originale se poate acorda 1 p.Subiectul 4. ( 9 p.) – câte 1,80 p. pentru fiecare dintre cele cinci probleme ale subiectului.

În toatălucrarea, greşelile de limba se vor depuncta astfel: 0,10 p. – semne diacritice greşite sau omise, greşeli de ortografie; 0,25 p. – greşeli de morfosintaxă(forme verbale si nominale eronate), elemente lexicale folosite in contexte improprii; 0,5 p. – elemente de relaţie folosite greşit, folosirea greşită a verbelor ser şi estar , selecţia greşită a modurilor şi

timpurilor verbale în subordonată; 0,5-1 p. – calcuri lexicale, lacune, distorsiuni semantice grave.

Proba scris ă la Limba japonez ă (subiect tip A)Subiectul 1. Traduceţi următorul text în limba română.

= stil european; = sufragerie; = demult.Subiectul 2. 2.1 Alegeţi douăparticuleşi construiţi câte două fraze în care fiecare din ele săaibăfuncţii diferiteşi explicaţi pe scurt

aceste funcţii.2.2 Puneţi verbele din coloana a doua forma potrivită.





58

a. … b. … ( )c. …d. …e. …

2.3 Completaţi următoarele fraze: f. … j. …

g. … k . …

h. …2.4 Scrieţi în kanji următoarele cuvinte:

a. b. c. d. e.2.5 Scrieţi citirile pentru următoarele kanji:

a. b. c. d. e.2.6 Construiţi douăfraze care săconţinăsubordonate cauzale introduse prin conjuncţii diferite.Subiectul 3. Scrieţi o compunere de aproximativ o jumătate de pagină în care să vă exprimaţi părerea despre

următoarea afirmaţie:

Subiectul 4. Traduceţi în limba japoneză:a. Pe tablăsunt scrise multe semne japoneze. b. Clădirea care se aflălângă şcoalăa fost construităcu o sutăde ani în urmă.c. Cred căgramatica limbii japoneze este mai uşoar ădecât gramatica limbii chineze.d. Profesorul Tanaka ne-a predathiragana şikatakana. f. Am de gând săcumpăr aceastăbicicletăpentru căeste frumoasă şi ieftină.g. Pentru căa muncit prea mult prietena mea s-a îmbolnăvit.h. Chiar dacămâine o săplouătrebuie sămergem la aeroport să-l întâmpinăm pe domnul doctor.i. Pentru căvrea săstudieze în Anglia, mama ei a pus-o pe Hanako săînveţe limba engleză. j. Nuştiu dacăeste voie săfumezi aici.

Barem de corectare

Fiecare subiect este notat cu 10 puncte, dintre care 1 punct se acordădin oficiu.Subiectul 1. Se depuncteazăcu 0,25 p. traducerile greşite ale construcţiilor gramaticale, cu 0,10 p. greşelile de lexicşi

cu 0,05 p. exprimări neadecvate în limba română.Subiectul 2.1 (0,5 p. x 4=2p.); se depuncteazăcu 0,25 p. identificarea greşităa funcţiei particulei;Subiectul 2.2: ( 0,40

p. x 5 = 2 p.);Subiectul 2.3: ( 0,40 p. x 5=::2 p.);Subiectul 2.4: (0,20 p. x 5= 1 p.);Subiectul 2.5: ( 0,20p. x 5= 1 p.).Subiectul 2.6: (0,50 p. x 2 = 1 p.)

Se depuncteazăcu 0,10 p. scrierea greşităa unui caracter.Se depuncteazăcu 0,10 p. scrierea greşităa citirii unui caracter.Subiectul 3. Se depunctează cu 0,25 p. o greşeală de gramatică, cu 0,10 p. o greşeală de lexicşi cu 0,05 p. scrierea

greşităa unui caracter.Subiectul 4. Se notează cu 1 p. traducerea corectă a fiecărei propoziţii. Se acordă 1 p. din oficiu. Se depunctează cu

0,25 p. o greşealăde gramatică, cu 0,10 p. o greşealăde lexic.

Proba scris ă la Limba chinez ă (subiect tip A)Subiectul 1. Traduceţi în limba chinezătextul:O bătrână aşteaptă maşina în staţia de autobuz. Cum bătrâna nu are vederea prea bună şi nu poate să distingă

ideogramele, mă întreabă: „Domnule, maşina asta ajunge la gar ă?“ „Ajunge“, îi r ăspund. „Dar poate să încapă în ea atâtalume care aşteaptă?“, măîntreabăea din nou. „Maşina asta-i destul de mare, or să încapătoţi“, îi r ăspund. O întreb la rândulmeu: „Mătuşă, dumneata unde mergi? Poţi să duci toate lucrurile astea pe care le ai cu dumneata?“ „Lucrurile astea nu-s prea grele, pot să le duc – îmi r ăspunde ea vesela. Deşi am ieşit de mult timp la pensie, stau încăbine cu sănătatea, mai potmerge pe drum, pot săfac mâncareşi săderetic prin casă, aşa căm-am gândit sămăduc să-mi vad copiiişi să-i ajut puţin.“

Subiectul 2. Construiţi câte o frazăcu forma negativăa complementului de posibilitate pentru următoarele verbe:

Subiectul 3. Alcătuiţi o compunere de minimum 300 de idiograme pe tema La cump ăr ături .





59

Subiectul 4. Traduceţi în limba românătextul:

Barem de corectare

Pentru fiecare subiect se acordăun punct din oficiu.Subiectul 1. Se acordă9 pentru corectitudinea lexicală şi gramaticala a traducerii.Subiectul 2. Pentru fiecare frazăcorect formulatăse acordă1 p.Subiectul 3. Se acordă 9 p. în funcţie de corectitudinea frazelor, coerenţa compuneriişi exploatarea lexicului indicat

de manual.Subiectul 4. Se acordă9 p. pentru corectitudinea traducerii sensuluişi 1 p. pentru reformularea literar ă.La toate subiectele, se depunctează cu 0,20 p. greşelile de gramatică şi cu 0,10 p. cele lexicale. Pentru fiecare

ideogramăgreşităsau lipsăse depuncteazăcu 0,05 p.

Proba scris ă la Limba arab ă (subiect tip A)Subiectul 1. Vocalizaţi complet textul de mai jos, apoi traduceţi-l în limba română:

Subiectul 2. Analizaţi morfo-sintactic cuvinteleşi construcţiile subliniate din textul de la Subiectul 1.Subiectul 3. Traduceţi în limba arabă:

a. Fratele meu studiazăistoria lumii arabe la Cairo. b. Am fost la bibliotecă şi am găsit multe căr ţi despre acest scriitor.c. Acest scriitor arab este vestit/cunoscut în toată lumea. d. România este primaţar ăpe care am vizitat-o.e. Mergi la teatru în fiecare zi? f. M-am dus dimineaţa la bibliotecă, dar n-am găsit-o deschisă.

Subiectul 4. 4.1 Conjugaţi verbul următor la neîndeplinit (prezent):4.2 Conjugaţi la conjunctiv verbul precedat de conjuncţia

Barem de corectare

Subiectul 1 . Se acordă: 4,50 p. pentru traducerea corectă a textului; 4,50 p. pentru vocalizarea corectă a acestuia; 1 p. dinoficiu. Se penalizează: vocalizarea incorectă a unei consoane finale a cuvântului – 0,10 p.; vocalizarea incorectă a uneiconsoane în interiorul cuvântului – 0,05 p.; netraducerea integrală a textului, scăzându-se din numărul de puncte procentulcorespunzător păr ţii netraduse, cu o aproximaţie de ± 5%; folosirea unui cuvânt greşit care modificăsensul frazei – 0,10 p.;cuvântul netradus, în locul căruia s-a lăsat spaţiu gol – 0,10 p.

Nu se penalizeazăeventuala nemarcare a vocalelor lungi.





60

Subiectul 2 . Se acordă 10 p.: 3 pentru fiecare structur ă corect analizată + 1 p. din oficiu. Indicarea incorectă a datelor morfologice se penalizeazăcu 0,20 p.; indicarea incorectăa mărcilor sintactice se penalizeazăcu 0,20 p.

Subiectul 3 . Se acordă 10 p.: 1,5 pentru fiecare frază corect tradusă + 1 p. din oficiu. Se penalizează netraducereaintegralăa textului, scăzându-se din numărul de puncte procentul corespunzător păr ţii netraduse, cu o aproximaţie de ± 5%;se penalizează cu 0,10 p. folosirea unui cuvânt greşit care modifică sensul frazei; se penalizează cu 0,10 p. cuvântulnetradus în locul căruia s-a lăsat spaţiu gol.

Subiectul 4 . Se acordă 10 p.: 4,5 pentru fiecare subiect + 1 punct din oficiu. Se penalizează cu 0,1 p. orice indicaregreşităa unui sufix verbal; Se penalizeazăcu 0,10 p. indicarea greşită/neindicarea uneia dintre persoane.

Notă: Penalizarea altor eventuale tipuri de greşeli este lăsată la latitudinea profesorului care face corectarea, dar nu cumai mult de 0,2 p. pentru o greşeală.

Proba scris ă la Limba român ă 1. Care formăde plural este corectă:

a. fresce; b. freşte; c. freşti.2. În care dintre seriile de mai jos figureazănumai adjective care pot avea grade de comparaţie:

a. principal, teribil; b. nevinovat, naţional; c. elegant, benefic.3. În care propoziţie substantivulcas ă este în genitiv?

a. Mulţumităcasei noastre mari,ne-am putut strânge toţi;

b. Dinspre casa noastr ăse audemuzică;

c. Toate ferestrele acestei case suntîndreptate spre r ăsărit.

4. Care dintre următoarele enunţuri nu este locuţiune:a. a lua parte; b. a lua o parte; c. a lua partea cuiva.

5. În care dintre următoarele serii apar numai pronume posesive cu mai mulţi posesori:a. ai mei, ale ei, ai noştri; b. al nostru, ai noştri, ale voastre; c. a noastr ă, ai lor, ai lui.

6. În enunţul: B

ă ie

ţ ii lor sunt simpatici,cuvântul lor este:

a. pronume personal; b. pronume posesiv; c. adjectiv pronominal.7. În care dintre următoarele enunţuri verbul este la diateza pasivă:

a. Sănu fi întrebat nimic pe nimeni?; b. Sănu fii întrebat de nimeni nimic?; c. N-or fi întrebat nimic?8. În care dintre enunţurile de mai jos adjectivul este la genul feminin:

a. dragăprietene; b. dragăprietenă; c. prietene dragă.9. Cuvântul de din enunţul: De voi reu şi, mă voi bucura,este:

a. prepoziţie; b. conjuncţie; c. adverb.10. În enunţul: Am cumpă rat doar un pepene,cuvântul un este:

a. numeral cardinal; b. articol nehotărât; c. adjectiv nehotărât.11. Care dintre următoare formele ale verbuluia studiaeste la modul condiţional-optativ, persoana a II-a singular:

a. săfi studiat; b. ai studia; c. ai fi studiat.12. În enunţul: Fata de a venit ieri este sora mea, cuvântul de este:

a. conjuncţie; b. prepoziţie; c. pronume relativ.

13. Care este forma corectăde dativ singular a substantivuluibunica : a. Maria îi aduse bunicei un buchetde flori.

b. Maria îi aduse bunicii un buchetde flori.

c. Maria îi aduse bunicăi un buchetde flori.

14. în care dintre enunţuri substantivuleleveste în cazul genitiv:a. Tabla s-a spart din vina elevului din banca întâi.

b. Elevului din banca întâi i se vascădea nota la purtare.

c. Numele acestui elev îmi scapă.

15. Substantivul din enunţul:Mi-e seteeste în cazul:a. dativ; b. acuzativ; c. nominativ.

16. În fraza: Î ţ i ajunge cât ai câ ştigat,ajunge are valoare de verb:a. predicativ personal; b. predicativ impersonal; c. copulativ.

17. Adjectivultreaz are la plural formele:a. trezi, treze; b. treji, treze; c. treji, treje.

18. În care dintre enunţurile următoare numeralul este întrebuinţat adverbial:a. Am bilete la clasa întâi; b. Întâi a scris, apoi a plecat; c. Întâiul e cel mai bun.

19. În care dintre următoarele serii apar numai forme corecte:a. copiii aceia, casa aceia, aceeaşi carte; b. copiilor aceia, casei acelea, aceleaşi căr ţi; c. copiii aceia; casa aceea, aceleiaşi căr ţi.20. Care dintre enunţurile următoare este corect:

a. Tudor este tatăl a trei fete; b. Tudor este tatăal trei fete; c. Tudor este tatăla trei fete.21. În enunţul: Dacă t ă ceai, filozof r ă mâneai,imperfectul este echivalent cu:

a. modul conjunctiv, timpul perfect; b. modul condiţional, timpul prezent; c. modul condiţional, timpul perfect.22. Bine este adverb în enunţul:





61

a. R ămâi cu bine. b. Priveşte ce domn bine! c. Ai scris bine.23. Formele corecte de imperativ ale verbelor a uita , a se uita sunt:

a. uită! uită-te! b. uite! uite-te! c. uită! uite-te!24. În care dintre următoarele enunţuri se aflăun complement circumstanţial de cauză:

a. Oştiu de mică; b. De mică, e mică; c. Nu ajunge la masăde mică.25. În enunţul: Nemaifiind pribeag/ De-atunci înainte, / M-or troieni cu drag/ Aduceri aminte,cuvântul pribeag este:

a. nume predicativ; b. subiect; c. complement circumstanţial de timp.26. În enunţul:Ş i l ă sându-te la pieptu-mi/Nu ştiam ce-i pe pă mânt/Ne spuneam atât de multe/ F ă r-a zice un cuvânt există:

a. trei predicate; b. patru predicate; c.şase predicate.27. În enunţul: Nemaiputând să se ducă la munte, aplecat la mare,gerunziul are funcţie de:

a. complement circumstanţial de timp; b. complement circumstanţial de cauză; c. complement circumstanţial de mod.28. Enunţul: Era un du-te-vino care nu-mi pl ă ceaconţine:a. douăsubiecteşi douăpredicate; b. un subiectşi douăpredicate; c. douăsubiecteşi un predicat.

29. În care dintre enunţurile de mai jos existăpredicat nominal:a. Totul era din cauza lui; b. Budinca aceasta este f ăr ăgust; c. Trenul a ajuns f ăr ă întârziere.

30. În care dintre enunţurile de mai jos existăcomplement circumstanţial de timp:a. Ploile din iunie sunt calde; b. Munca din timpul nopţii este

obositoare;c. Dupăaccident a plecat.

31. În enunţul:Cum am auzit vocea lui, am şi deschis u şa,cuvântul cum: a. are funcţie sintactică; b. nu are funcţie sintactică; c. are valoare de conjuncţie

subordonatoare.32. Enunţul:Stricându-i-se planurile, bă iatul s-a supă rat pe ai lui,conţine:

a. un subiect; b. douăsubiecte; c. trei subiecte.33. În enunţul:Gândesc la via ţ a-mi,-mi este:

a. complement direct; b. atribut adjectival; c. atribut pronominal.34. În enunţul: Iat ă satul meu,substantivul are funcţie de:a. subiect; b. complement direct; c. complement de loc.

35. În enunţul: Acolo, lâng ă izvoar ă , iarba pare de omă t,predicatul este:a. pare; b. pare de omăt; c. iarba pare.

6. În care dintre următoarele enunţuri existănume predicativ:a. Ajunsese mai r ău decât în urmăcu doiani;

b. Ajunsese mai repede decât cu maşina; c. Ajunsese mai departe decât i sespusese.

37. În care dintre următoarele enunţuri cum are funcţie de complement circumstanţial de mod:a. Cum zici căa fost programul? b. Cumţi-ai dat seama? c. Cum l-a prins l-a amendat.

38. În care dintre următoarele enunţuri existăatribut pronominal:a. Erau vremuri favorabile altora; b. Întârzierea dumnealor aveam s-o

plătim noi;c. N-are adresa nimănui.

39. Predicatul propoziţiei: Ai mei pierdu ţ i sunt, pa şă , to ţ i,este:

a. sunt paşă; b. sunt; c. pierduţi sunt.40. În enunţul De remarcat că acum era bine,de remarcat este:a. nume predicativ; b. complement circumstanţial de cauză; c. complement circumstanţial de timp.

41. În care dintre următoarele enunţuri interjecţia are funcţie de subiect:a. El aude ham-ham la poartă; b. Se aude ham-ham la poartă; c. Se aude un ham-ham gros.

42. În enunţul: Descoperirea obiectului la locul ar ă tat a schimbat datele anchetei,la locul este:a. atribut substantival prepoziţional; b. complement circumstanţial de loc; c. complement indirect.

43. În enunţul:M ă bucuram la gândul că ar veni,la gândul este:a. complement circumstanţial de loc; b. complement circumstanţial de cauză; a. complement direct.

44. În enunţul:Oameni de admirat sunt pu ţ ini,atributul este:a. substantival; b. verbal; c. adverbial.

45. În enunţul: De şi terminase facultatea, nu ştia ce i- ar pl ă cea să se facă ,pronumele relativ are funcţie de:a. subiect; b. nume predicativ; c. complement direct.

46. Câte dintre cuvintele enunţului: Dar surori mai ai?au funcţie sintactică:

a. unul; b. două; c. trei.47. Care dintre următoarele enunţuri reprezintăo propoziţie simplă:a. Constantin Brâncoveanu eraluminatşi curajos;

b. Afar ăplouă. c. Nu s-a întâmplat chiar nimic.

48. În care dintre următoarele enunţuride du şmani este complement indirect:a. Fugind de duşmani, a ajunsla un schit;

b. A fost fugărit de duşmani până la un schit;

c. Fuga de duşmani e ruşinoasă.

Deleted: a. uită! uită-te!





62

49. În enunţul:Cine a f ă cut a şa ceva este un om r ă u,predicatul propoziţiei a doua este:a. este un om; b. este r ău; c. este.

50. În enunţul: Nu-mi amintesc nimic,cuvântul nimic este:a. subiect; b. complement direct; c. complement indirect;

51. În fraza:Cel mai frumos este anotimpul când înfloresc teii,adverbul relativ când introduce:a. o circumstanţialăde timp; b. o atributivă; c. o circumstanţialăde cauză.

52. În fraza:Mi-a r ă mas să repet un capitol,conjuncţia să introduce o subordonată:a. subiectivă; b. completivă indirectă; c. predicativă.

53. În fraza:Merit ă să -l stimul ă msubordonata este:a. completivădirectă; b. predicativă; c. subiectivă.

54. Fraza:Mama, care are pă rerile ei, cât e ea de intolerant ă , a stat şi apoi s-a r ă zgândit este corect împăr ţită în propoziţii în varianta:a.Mama1 /, care are pă rerile ei2 /, cât e ea de intolerant ă 3 /, a stat şi apoi s-a r ă zgândit 1 /; b.Mama, care are pă rerile ei1 /, cât e ea de intolerant ă 3 , a stat şi apoi s-a r ă zgândii4 /; c.Mama1 /, care are pă rerile ei2 /, cât e ea de intolerant ă 3 /, a stat 1 / şi apoi s-a r ă zgândii4 /.

55. În fraza: Incapabil să stea lini ştit şi neînchipuindu- şi de ce ar trebui să stea a şa, Mavrodin î şi l ă sase la o partearma,propoziţia principalăeste:a. Incapabil săstea liniştit...Mavrodin;

b. Incapabil...şi neînchipuindu-şide ce ar trebui;

c. Incapabil...şi neînchipuindu-şi...Mavrodin îşi lăsase la o partearma.

56. În fraza: Prieteni sunt, sau devin, cei ce lucrează împreună , pentru că sunt sili ţ i să colaboreze şi, pentru ca să colaboreze cu succes, trebuie să fie sinceri, şi asta cu mult mai mult atunci când sunt liberi unul fa ţă de cel ă lalt,există:a. trei principale, douăcircumstanţiale de cauză, o completivă indirectă, douăsubiective, o circumstanţialăde scop; b. trei principale, o atributivă, o circumstanţialăde scop, o completivăindirectă, douăcircumstanţiale de cauză, o subiectivă;c. două principale, o atributivă, două circumstanţiale de cauză, o completivă indirectă, o subiectivă, o circumstanţială de

timp, o circumstanţialăde scop.57. În care dintre următoarele enunţuricum introduce o circumstanţialăcauzală:a. Cum am deschis uşa, amauzit râsetele lor;

b. Cum n-avea timp, a pornit-o devreme;

c. Cum măîntorc să ptămâna viitoare,îţi voi trimite mâine nişte bani.

58. Fraza: Nu s-ar putea spune că ce vrea să facă el este chiar o minuneconţine:a. o subiectivă; b. douăsubiective; c. trei subiective.

59. În enunţul: Î ţ i dai seama că rui om îi datorezi succesul t ă u?,subordonata este:a. completivăindirectă; b. completivădirectă; c. atributivă.

60. În fraza: Îi prinde bine că se spune despre el că ar trebui să ocupe un loc important există:a. trei subiective; b. douăsubiective; c. o subiectivă.

61. În fraza: A început să ning ă ,subordonata este:a. subiectivă; b. completivădirectă; c. predicativă.

62. În fraza:Se gândea că omul acesta, de ştept cum este, poate să -l întreacă ,propoziţia a doua este:a. căomul acesta, deştept cum e; b. căomul acesta, deştept... poate; c. căomul acesta... să-1 întreacă.

63. În care dintre următoarele enunţuri unde introduce o completivăcircumstanţialăde loc:a. Acesta este satul unde s-a stabilit; b. Nu seştie unde vom găsi piesa de schimb;

c. L-am condus unde era semnul f ăcut.

64. În fraza: Nu ştiam că -i tot aceea/De te razimi pe o umbr ă /Sau de crezi ce-a zis femeiaexistă:a. o principală, o completivă directă,douăsubiectiveşi o completivădirectă;

b. douăprincipale, o completivă directă, o subiectivă şi o atributivă;

c. o principală, o atributivă, două completive directeşi o subiectivă.

65. În fraza: Nu că uta că -s mic, dar trebile pe care ţ i le-oi face eu nu ţ i le-face altul, mă car să fie cu stea în frunteexistă:a. cinci propoziţii , dintre caredouăprincipale;

b. patru propoziţii, dintre caredouăprincipale;

c. cinci propoziţii, dintre caretrei principale.

66. În enunţul: De la o vreme, mama, nemaivă zându-mă şi crezând că -s prin livad ă undeva, iese afar ă ,există:a. o singur ăpropoziţie; b. douăpropoziţii; c. trei propoziţii.

67. În care dintre seriile de mai jos figurează numai elemente de relaţie ce pot introduce mai-multe tipuri desubordonate:a. când, dacă, ce; b. care, cât, să; c. deşi, încât, căci.

68. În fraza: Eu, bunicule, a ş vrea să mă fac ce e şti tu,ultima propoziţie este:a. subiectivă; b. completivădirectă; c. predicativă.69. În care dintre enunţuri existăsubordonatăpredicativă:

a. Întrebarea fusese dacăva reuşi; b. Întrebarea dacăva reuşi îl preocupă; c. Se întreba dacăva reuşi.70. În enunţul: Lipsa lor de grabă mi s-a pă rut ciudat ă şi el poate că a observat asta, dar ce l-a determinat să coboare

a fost că m-a vă zut,există:a. douăsubiective, o predicativă; b. o predicativă, o subiectivă; c. trei predicative, douăsubiective.





63

71. în care dintre următoarele enunţuri cuvântul func ţ ionalitateeste corect întrebuinţat:a. Măsurile au vizat funcţionalitateaunor unităţi sanitare;

b. Funcţionalitatea unor unităţi sanitareeste determinatăde mai mulţi factori;

c. Anumite cuvinte au funcţionalitateestetică.

72. Care dintre următoarele enunţuri conţine greşeli de exprimare:a. S-a întors înapoi cât a putut de repede; b. S-a întors din nou la prima iubire; c. însuşi faptul acesta l-a întors pe dos.

73. Bibliofilul iubeşte:a. căr ţile; b. bibliotecile; c. bibliile.

74.Calofilia este iubirea de:a. cai; b. frumos; c. scris.

75. Desuet înseamnă:

a. deşucheat; b. abscons; c. învechit.76. În care dintre următoarele serii apar numai grafii corecte:a. înnăscut, înnămolire, înot; b. înnebunit, înorat, înapoiere; c. înoda, înecat, înnegurat.

77. În care dintre următoarele serii figureazănumai perechi de antonime:a. sus/ deasupra, înainte/ pe vremuri,a întreba/ a iscodi;

b. traducere/ tălmăcire,greutate/ volum, aerisit/ aerat;

c. nicăieri/ pretutindeni,nimic/ tot, amiabil/ ostil.

78. În care dintre următoarele enunţuri apar elemente de argou:a. Din două şmenuri, în mai puţin deo lună, ajunsese multimiliardar;

b. Dacăo sămunceşti în dorul lelii,n-o săprimeşti nici o leţcaie;

c. A f ăcut puşcărie pentru căamanglit o valizăla gar ă.

79. Care dintre următoarele perechi sunt paronime:a. profunzime/ adâncime; b. conjunctur ă/ conjectur ă; c. solitudine/ singur ătate.

80. Care dintre următoarele perechi sunt sinonime:a. insolubil/ insalubru; b. feciorelnic/ fetid; c. întunecat/ obscur.

81. În care din seriile de mai jos figurează numai cuvinte care s-au format în limba română cu sufixul-os:

a. folos, jegos, miros; b. f ălos, folos, noros; c. bălos, colos, prinos.82. Care dintre următoarele perechi de cuvinte sunt antonime:a. locvace/ taciturn; b. negr ăit/ alburiu; c. dezgustat/ îngustat.

83. Prepoziţiilede pe lâng ă, f ăr ă de, de la sunt compuse prin:a. alăturare; b. abreviere; c. contopire;

84. Care dintre seriile de mai jos conţine numai arhaisme semantice:a. rost, mişel, nemernic; b. işlic, gugiuman, caimacam; c. cneaz, jimicer, clucer.

85. Sensul corect al neologismelor fortuit , lucrativ , mutual , specios , summum se află în seria:a. întărit, folositor, reciproc,special, cumul;

b. neprevăzut, rentabil, în tăcere,suspicios, sumă;

c. întâmplător, rentabil, reciproc,amăgitor, culme.

86. În care dintre seriile de mai jos apar numai cuvinte scrise corect:a. obtuz, apţibild, obstacol; b. erbivor, heleşteie, licee; c. proprietar, frustrare, preceptor.

87. În care dintre seriile de mai jos sunt greşeli:a. bună-voinţă, luare-aminte,

rea-credinţă;

b. vasăzică, deopotrivă, îndeajuns; c. du-te-vin-o, linge-blide,

poale-n brâu.88. În care dintre enunţurile de mai jos sunt greşeli:a. În ceea ce privesc rezultatele,nu avem a ne plânge.

b. Filmul care l-am văzut numi-a plăcut.

c. Muzeul pe care mă interesează să-l vizitez era închis.

89. În care dintre enunţurile de mai jos sunt greşeli:a. Fi atent cu cei din jur! b. Să nu fii ner ă bdător cu elevii! c. Nu fi nepoliticos!

90. Care dintre cuvintele următoare este scris corect:a. greere; b. logoree; c. creem.

Barem de corectare

Testul grilă este alcătuit din 90 de întrebări, pentru fiecare r ăspuns corectşi complet acordându-se 0,10 puncte. Seacordă 1 punct din oficiu. În cazul întrebărilor la care sunt corecte mai multe r ăspunsuri, vor primi puncte numair ăspunsurilecomplete. R ăspunsurilepar ţial corecte nu vor primi nici un punct.

Rezolvarea testului se face pe foaia de concurs, cu colţ înnegrit, prin umplerea cu cerneală sau pastă albastr ă sauneagr ăa căsuţelor ce corespund variantelor corecte de r ăspuns.Model de completare corectă:

Model de completare incorectă:





64

Nu se vor accepta r ăspunsurile marcate prin haşurare, încercuire, x-uri etc. Aten ţ ie la coresponden ţ a dintre numă rul întrebă rii şi numă rul r ă spunsului!Timpul de lucru este de trei (3) ore.

Proba scris ă la Limba englez ă (subiect tip B)Subiectul 1.1.1 Translate into Romanian:It is no doubt the quiet of these surroundings that has enabled me to ponder all the more thoroughly these thoughts

which have entered my mind over this past half hour or so. Indeed, but for the tranquility of the present setting, it is possibleI would not have thought a great deal further about my behaviour during my encounter with that man. That is to say, I maynot have thought further why it was that I had given that man the distinct impression that I had never been in the employ of Lord Darlington. For surely, there is no real doubt that is what occurred.

1.2 Translate into English;Mai mult decât atât nu mi-a vorbit generalul despre elşi despre rudele sale. M-a reţinutşi nu mi-a dat voie săplec. M-a

întrebat dacănu vreau săvin sălocuiesc în vila lui. Dacăeu voi accepta sălocuiesc acolo, m-ar instala chiar în aripa bibliotecii.El e foarte ocupatşi nu m-ar tulbura. Iar din partea rudelor lui nu voi avea nemulţumiri, rudele nu i-au pătruns încăîn casă. I-amf ăgăduit că voi reveni zilele următoareşi vom hotărî. Nu era o amânare a refuzului. Speram, dacă trece un timp, chiar scurt, că generalul va reveni la felul lui singular şi hotărât de a-şi aranja timpulşi ocupaţiile. Credeam sincer căva începe săse ocupe foarteatent de fermă.

Subiectul 2. 2.1 Finish the following sentences without changing the meaning of the sentence printed before them:

a. He regrets not seeing that movie. / He wishes... b. Why did you answer so rudely? / I’d rather you...

2.2 Write out the sentences, using the most logical form of the verbs in brackets:The men arranged the chairs, (make) a place for her at the card table. She (not play) poker since college. For a brief

period of time it (be) the fashion in her class and she was sure she (remember) the game in no time.2.3 Find the mistake and correct it:

a. Why did you lie the table before they arrived? b. What means your bad behaviour?c. The actor is believed to win an important award.

2.4 Use the words in capitals to form new sentences similar in meaning to the original ones. Do not alter the word incapitals in any way.a. My hair has been styled eight times this year. (HAD) b. If you happen to find my glasses, will you put them on the table? (SHOULD)

Subiectul 3 3.1 Consider the following passage from Jane Austen’s Pride and Prejudice: “In spite of her deep-rooted dislike, she

could not be insensible to the compliment of such a man’s affection, and though her intentions did not vary for an instant,she was at first sorry for the pain he was to receive.”

Consider the relevance of “affection” in the confrontation between “pride” and “prejudice” (100 words)3.2 Let me not to the marriage of true minds /Admit impediments. /Love is not love /Which alters when it alteration

finds /Or bends with the remover to remove.Consider the implications of “alteration” in relation to Shakespeare’s perspective of love (“not Time’s fool”) in Sonnet 116 .

Barem de corectare

Baremul de corectare este identic cu cel de la Proba de limba engleză– subiecte de tip A.

Proba scris ă la Limba francez ă (subiect tip B)Subiectul 1.1.1 Traduisez en français:Pe cei mai mulţi dintre foştii săi colegi de liceu nu-i mai văzuse de cel puţin cincisprezece ani, aşa că, în primul

moment, nu-l recunoscuse pe str ăinul care o abordase cu atâta familiaritate. Astfel de situaţii sunt întotdeauna stânjenitoare,deşi totul nu e decât o chestiune de memorie vizuală– poţi săai sau nu. În plus, e neplăcut să te pomeneşti în faţa cuiva careştie cum te numeşti, dar căruia nu-i poţi atribui o identitate.

– M-am schimbat atât de mult? o întrebănecunoscutul. – Nuştiu, poate că, dacăn-ai avea barbă şi ochelari...Făcu un efort să şi-l închipuie f ăr ăbarbă. Apoi exclamă: Paul!





65

1.2 Traduisez en roumain:Mais c’était maintenant l’ingénieur qui allait d’un plan à l’autre, repris par le labeur de toute sa vie, enfiévré à la

pensée de l’avenir éclatant qui dormait là.«Et ce n’est que le début, reprit-il. Regardez ces plans, c’est ici le grand coup, tout un système de chemins de fer

traversant l’Asie Mineure, de part en part... Le manque de communications commodes et rapides a de graves répercussionssur ce pays si riche, où les voyages et les transports se font toujours à dos de mulet ou de chameau... Imaginez alors quellerévolution, si la voie ferrée pénétrait jusqu’aux confins du désert! L’Europe s’ouvrirait enfin les portes de l’Orient... Oh! pour peu que cela vous intéresse, nous en causerons en détail. Et vous verrez, vous verrez!»

Subiectul 2.2.1 Mettez au discours indirect:

– Le juge tendit à Maigret le journal. – Lisez-moi ça ... Alors, qu’est-ce que vous en pensez? – Je pense que ça montre que j’ai raison. Tout va bien, monsieur le juge. – Vous trouvez? Et si toute la presse de midi redonne l’information? – Eh bien, ça fera du bruit dans les bureaux pendant quelques heures. La tête d’un homme vaut bien ça! – Je me demande si j’ai bien fait de vous croire...

2.2 Répondez négativement, en remplaçant les mots soulignés par les pronoms convenables: – Est-ce qu’il t’a emmenée au théâtre? – Est-ce qu’elle dit aux enfants ce qu’ils doivent faire? – Ont-ils rendu les billets aux visiteurs?

2.3 Remplacez les séquences soulignées par des propositions dont vous mettrez les verbes aux modes et aux tempsconvenables.

À la tombée de la nuit il quitta la maison endormie.Après la chute du Gouvernement, le Président a nommé un Premier Ministre par intérim.

Les enfants remirent tout en ordre avant la rentrée de leur père.Subiectul 3. „Faut-il toujours dire la vérité?“ Vous exposerez votre opinion dans un développement composé,argumenté et illustré d’exemples (30 à 35 lignes).

Barem de corectare

Baremul de corectare este identic cu cel de la Proba de limba franceză– subiecte de tip A.

Proba scris ă la Limba german ă (subiect tip B)Subiectul 1. Übersetzen Sie ins Rumänische!Die junge Frau oben auf der Tribüne hatte den Kopf an die Schulter ihres Nachbarn gelehnt und schlief; in ihren

Armen lagein Baby . Unten, im Saal des Bundestages, hielt der Bundeskanzler an diesem 18. April 2002 eine Rede, die er als historisch bezeichnete: Es war die erste Regierungserklärung im Bundestag zur Familienpolitik. Einmalblickte der

Redner hinauf in die Sitzreihen und lächelte, als er die ruhig schlafende Mutter sah. Gerade hatte er gesagt, dass dieBundesregierung, wenn sie wiedergewählt wird im September, vier Milliarden Euro für die Ganztagsbetreuung vonKindern plant und das Kindergeld noch einmal erhöhen will! Familie ist ein Thema, das besser geeignet ist als jedes andere,die Menschen für Politik zu interessieren.

Subiectul 2. Drücken Sie die unterstrichenen Teile im Text (.. . ) durch andere Worte aus!Subiectul 3. Bilden Sie indirekte Fragen nach folgendem Muster!

a. Der Bus fährt alle zehn Minuten, (Wie oft?) Können Sie mir sagen, wie oft der Bus fährt?

b. Der Taxistand ist da drüben, (Wo?)c. Die Straße ist wegen Bauarbeiten gesperrt. (Warum? /Weshalb?)d. Es ist gleich sieben. (Wie?)e. Die Banken schließen heute um 16 Uhr, (Wann?)f. Der Fernsehturm ist 150 Meter hoch. (Wie?)g. In diesem Haus befindet sich das Fremdenverkehrsamt. (Was?)

h. Hier wohnt niemand. (Wer?)i. Kosmetikartikeln können Sie auch aus der Apotheke kaufen. (Woher?) j. Zum Bahnhofkommen Sie am schnellsten mit der U-Bahn. (Womit?)

Subiectul 4. Was passt zusammen?z.B.: a. 4. - Thomas hat großen Hunger.

a. Thomas hat; l. mir heute nichts. b. Es gelingt; 2. mein Problem.





66

c. Er kennt; 3. mir dein Auto?d. Leihst du; 4. großen Hunger,e. Ich danke; 5. ein guter Fachmann.f. Er wird; 6. dir für die Hilfe.

Barem de corectare

Baremul de corectare este identic cu cel de la Proba de limba germană– subiecte de tip A.

Proba scris ă la Limba rus ă (subiect tip B)Subiectul 1. УПРАЖНЕНИЯ 1.1. Вместо точек вставьте подходящий глагол движения в нужной форме.

1.С какой скоростью обычно...самолеты? (лететь-летать). 2.Вчера весь день мы...по городу(идти-ходить). 3.Мы всегда...улицу быстро(перейти-переходить). 4. Oна несколько раз...в аптеку, но лекарство ещё не готово(идти-ходить). 5.Спортсменки тренируются на стадионе и в бассейне: они бегают, ... (плыть-плавать). 6.Сегодня этот самолёт...в Москву(лететь-летать). 7.Брат сейчас...в поликлинику, чтобы вызвать врача(бежать-бегать).8. Я всегда...с собой документы(нести-носить). 9.Её брат шофёр.Он хорошо...машину(вести-водить).

1.2. Раскройте скобки:1. Утром она ходила в магазин за (молоко). 2.В этом рассказе говорится о (судьба) слепого музыканта. 3.Мы подходим к (это здание). 4.Они часто говорят о (свое будущее). 5.После(уроки) ученики гуляли в парке. 6.Около(наша школа) находится городской парк. 7. Наши друзья ходят в походы по (суббота). 8. Благодаря (помощь)брата,я правильно ответила на все вопросы. 9. Чехов написал много(повести и рассказы).

Subiectul 2. ПЕРЕВЕДИТЕ НА РУССКИЙ ЯЗЫК:

Când vorbim, ascultăm sau citim despre Moscova, în mod obligatoriu ne gândim la Kremlin. Kremlinul este simbolulMoscovei. Kremlinul este cea mai veche parte a capitalei Rusiei. în prezent acesta este unul din cele mai frumoaseansambluri de arhitectur ănu numai din Moscova, cişi din întreagaţar ă.

Spre sfâr şitul secolului al XIV-lea, în jurul Kremlinului a fost construit un zid din piatr ă albă. La sfâr şitul secolului alXV-lea, Moscova a devenit capitala statului centralizat rus. Oraşul a început să se dezvolte. Aici au fost construite multecatedrale, turnuri. Acum Kremlinul are 20 de turnuri. Pe unul dintre aceste turnuri se aflărenumitul orologiu al Kremlinului,ale cărui bătăi se pot auzi în fiecare zi la radio.

Subiectul 3. ПЕРЕВЕДИТЕ НА РУМЫНСКИЙ ЯЗЫК:Творчество великого румынского поэта Михая Эминеску стало теперь мировым явлением благодаря труду

многочисленных прекрасных переводчиков. В настоящее время произведения Эминеску пользуются широкой популярностью в различных странах земного шара.

Начиная с 1881года, когда в Бонне впервые в мире были опубликованы его стихотворения на немецком языке, лирика Эминеску заняла достойное место в мировой литературе. Много произведений великого лирика были переведены на десятки языков мира. „Произведения Эминеску принадлежат всем временам“ – говорила

переводчица стихов поэта на английский язык. Среди сборников, которые были изданы в последнее время за рубежом, следует отметить произведения Эминеску в переводе польского поэта Добровольского, сборники стихов на испанском языке и другие.

Subiectul 4. НАПИШИТЕ СОЧИНЕНИЕ НА ТЕМУ: „Место и роль Александра Сергеевича Пушкина в русской литературе.“ (изложение– максимум1,5-2страницы)

Barem de corectare

Baremul de corectare este identic cu cel de la Proba de limba rusă– subiecte de tip A.

Proba scris ă la Limba italian ă (subiect tip B)Subiectul 1.1.1 Tradurre in romeno:

II parroco del villaggio. Don Abbondio, aveva incontrato pochi minuti prima i soldatacci mandati da un prepotentesignorotto locale, i quali gli avevano proibito, se voleva salvare la vita, di celebrare il matrimonio tra Renzo e Lucia. Ildialogo si svolge ora tra la vecchia e affezionata domestica Perpetua e lo spaventatissimo Don Abbondio. Quest’ultimo,ansante e tremante di paura, entra in casa. Non sfugge a Perpetua il dramma e la tempesta che scuotono il cuore di DonAbbondio e preoccupata domanda cosa sia successo. Abbandonandosi distrutto sul suo seggiolone, il povero prete mostradi non volere dire una parola. Qualcosa di grave è avvenuto, è chiaro, e Perpetua si ostina ad aprire una breccia nel silenzioatterrito di Don Abbondio.





67

1.2 Tradurre in italiano:Inundaţiile devastatoare din ultimul timp au afectat atât o mare parte dinţările europene câtşi Asia, provocând pagube

uriaşe şi pierderea de vieţi omeneşti. Un ziar german se întreba, în legătur ă cu această nenorocire: „Trebuie să ne gândimdacănu cumva noi înşine suntem cei care provoacăfor ţa distructivăa apelor, prin dezvoltarea adesea excesivăa civilizaţieinoastreşi prin agresarea insistentăa mediului natural“.

Subiectul 2. Completare le seguenti frasi:2.1 con il futuro dei verbi tra parentesi:

Se Mario non (avere) impegni, (venire) certamente alla nostra festa. Il professore italiano (arrivare) domani in aereo, (tenere) una sola conferenza all’accademia e (ripartire) il giorno stesso. Io, personalmente, non (bere) questa medicina. E orribile!

2.2 con i pronomi personali adatti: Chiamerei suo figlio, ... sgriderei per quello che ha fatto e ... proibirei di uscire di casa. Maria non è riconoscente: tu ... fai del bene e lei... parla sgarbatamente. A Giulia, io quei libri .... manderei anche subito se sapessi che ha intenzione di leggere....

2.3 con l’antonimo degli aggettivi tra parentesi: Le popolazioni più (sazie) del mondo devono essere aiutate dalla comunità internazionale. Per un ragazzo (pigro) come lui, la televisione non rappresenta un vero pericolo. Anche se non troppo (avaro), lui non esita ad aiutare i suoi amici.

Subiectul 3. Redigere un breve saggio (circa 150 parole) sull’argomento:„Quali sono, secondo te, i maggiori problemi della gioventù dei nostri giorni.“

Barem de corectare

Baremul de corectare este identic cu cel de la Proba de limba italiană– subiecte de tip A.

Proba scris ă la Limba spaniol ă (subiect tip B)Subiectul 1. El poeta Manuel Gutiérrez Nájera (1859-1895) decía: „El drama más contundente del hombre, el de la

búsqueda de la identidad, estalla justo en los albores de la vida, precisamente porque en estos momentos elquerer sersignifica dejar dequerer ser ahora. Es por esto que vivimos la juventud como una enfermedad, una enfermedad que secura poco a poco.“

En tu opinión, ¿sigue válido el alegato del poeta mexicano? Explorando el significado del fragmento anterior y a partir de tus propias reflexiones, realiza un breve ensayo titulado Juventud e identidad. Se recomienda que tu trabajo tenga unaextensión máxima de 50 renglones.

Subiectul 2. Traduce al rumano:Me siento en un banco de la calle a hacer la digestión. El tráfico, que hasta ahora era prácticamente inexistente, se va

densificando por momentos. Esto sucede porque todo el mundo está volviendo a la ciudad. [... ] La densidad del tráfico esuna de las cosas que más preocupado tiene a su alcalde. Éste ha recomendado en varias ocasiones el uso sustitutivo de la

bicicleta. Quizá la gente haría más uso de la bicicleta si la ciudad fuera más llana. Otra solución sería que el Ayuntamiento pusiera bicicletas a disposición de los transeúntes en la parte alta de la ciudad, con las cuales éstos podrían ir al centro muyde prisa y casi sin pedalear. Una vez en el centro, una empresa concesionaria se encargaría de meter las bicis en camiones yvolverlas a llevar a la parte alta. A lo sumo, habría que colocar una red en la parte baja de la ciudad para impedir que losmenos expertos se cayeran al mar una vez efectuado el trayecto descendente. Quedaría pendiente, claro está, la forma enque la gente que hubiera bajado al centro en bicicleta volvería a la parte alta, pero esto no es cosa que deba preocupar alAyuntamiento. (Eduardo Mendoza – Sin noticias de Gurb )

Subiectul 3. Traduce al español:Mi se întâmplă destul de frecvent să primesc scrisori de la oameni pe care nu-i cunosc. Nu mă refer la marile plicuri

pline cu strofeşi rime pe care poeţii încănepublicaţi mi le trimit, gest, din păcate, lipsit de orice finalitate publică, pentru că opiniile mele, oricât de entuziaste, nu dispun de nici un spaţiu tipografic pentru afirmarea lor. Mărefer la scrisorile venite dela cei cărora pagina li se adresează f ăr ă a le pretinde r ăspuns. De fiecare dată primirea unei astfel de scrisori îmi pune probleme de nerezolvat. Pentru că – cinstit vorbind – ce aş putea r ăspunde eu unei scrisori în care se exprimă gândurişisentimente declanşate de un gând sau de un sentiment exprimat de mine. Ar fi, desigur, foarte simplu sămăsimt mândr ăde

toate aceste mărturisiri, dacă nu aş şti că meritul meu nu este decât cu foarte puţin mai mare decât al lor, dacă nu aş şti că întâlnirea idealădintre scriitor şi cititor are loc întotdeauna la mijlocul drumului dintre ei. Pentru cămereu, întorcându-mălaanaliza celui mai exclusiv uman dintre actele omeneşti, lectura, ajung la concluzia că este asemenea unui han spaniol, încare fiecare mănâncăceea ce îşi aduce de acasă. (Ana Blandiana – Autoportret cu palimpsest )

Subiectul 4. 4.1 Adapta las siguientes oraciones al estilo indirecto pasado. Haz todas las modificaciones que consideres necesarias

para la nueva situación comunicativa:





68

a. „Se lo dejo - agregó – con tal de que me lo devuelvan mañana mismo sin falta“. b. „Cuando vaya a visitarte – le contestó Marta –, me tienes que presentar a tus padres“.c. Pelé señaló el pasado martes: „La ley que rige los contratos de los futbolistas es, en mi opinión, un resabio de esclavitud“.

4.2 Escribe la forma correcta de la palabra que falta:a. Yo ya he terminado, podemos irnos... tú quieras. b. Anda, vamos, que te invito... comer.c. No se puede confiar en él; lo hace todo a... loco, deprisa y corriendo.d. En la Plaza del Sol se encuentra la sede de la Presidencia de Madrid,... reloj emite las campanadas que anuncian el añonuevo a todos los españoles.

4.3 Sustituye los infinitivos que van entre paréntesis por las formas verbales adecuadas:

a. Tu jefe te ha llamado y ha dicho que le.. (ir) a ver mañana. b. – ¿Dónde está el chico? – Está en su cuarto...(oír) la radio.

c. Cuando el alcalde...(introducir) la nueva normativa de tráfico, el centro estará menos atascado.d. Me gusta que siempre me...(sonreír) cuando me ves.

4.4 Lee las siguientes frases y elige la forma adecuada:a.¿... (a qué / cuál) prefieres, el blanco o el negro? b. – ¿Que hiciste anoche?

–... (fui / estuve) en el teatro.c. El mejor camino es tomar la carretera que va...(por / para) Madrid.d. En...(el guía / la guía) del Museo no aparece dónde está esta pintura. Pregunta a... (eseguía / esa guía).

4.5 Reconstruye las ingeniosas frases de Ramón Gómez de la Serna utilizando un fragmento de cada una de lascolumnas; conjuga el verbo de la columna B en la forma apropiada:

A B C

1. El agua ... (sonar)... ... de paseo.2. Las flores que no ... (volver)... ... a máquina de escribir de la muerte.3. La “q” es una “p” que ... (oler)... ... el pelo en las cascadas.4. La ametralladora ... (soltarse)... ... son flores mudas.

Barem de corectare

Baremul de corectare este identic cu cel de la Proba de limba spaniolă– subiecte de tip A.

Proba scris ă la Limba latin ă (subiect tip B)Subiectul 1.1.1 Traduceţi textul următor:His rebus gestis, Curio se in castra ad Bagradam recipit atque universi exercitus conclamatione imperator appellatur,

posteroque die Uticam exercitum ducit et prope oppidum castra ponit. Nondum opere castrorum perfecto, equites exstatione nuntiant magna auxilia equitum ab rege missa Uticam venire; eodemque tempore vis magna pulveris cemebatur. Novitate rei Curio permotus praemittit equites qui primum impetum sustineant ac morentur.

1.2 Faceţi analiza morfosintacticăa cuvintelor şi sintagmelor următoare: gestis, in castra, venire, sustineant.Subiectul 2.2.1 Caracterizaţi succint (în maximum o pagină) opera lui Horatius.2.2 Traduceţi în limba latină:Caesar scrie că obiceiurile (mos) germanilor se deosebesc (differre) mult de cele ale galilor. Căci cei dintâi nu

stă pânesc (habere) un ogor (ager) anume (certus), ci îl primesc (recipere) anual (quotannis) de la magistraţi, ca să-l cultive(colere).

Notă: Candidaţii pot folosi Dicţionarul Latin-Român.

Barem de corectare

Se acordăo notă (între 1şi 10) pentru subiectele1.1 şi 1.2, cumulate,şi alta, pe aceeaşi scar ă, pentru subiectele2.1 şi 2.2,cumulate. La fiecare dintre cele două notări se acordă câte 1 punct din oficiu. Nota finală rezultă din media celor două note par ţiale. Din cuplul .1.1-1.2 , traducerea valorează 7 p., iar analiza morfo-sintactică, 2. Din aceste valori maxime se vor scădea câte 0,10-0,50 p. pentru greşelile de morfologie, sintaxăsau lexic, în funcţie de gravitatea lor; se consider ămai gravă neidentificarea unui ablativ absolut sau a unui acuzativ cu infinitiv decât o confuzie de timp sau de caz. Neînţelegereatextului se taxeazăcu 3-6 puncte, dupăîntindereaşi profunzimea erorii.





69

Din cuplul2.1-2.2 , subiectul de literatur ă valorează 6 p.şi retroversiunea, 3. La literatur ă, se iau în considerare atâtcorectitudineaşi bogăţia informaţiei, câtşi capacitatea de sintetizareşi eleganţa de expresie a candidatului. La retroversiune,depunctarea se face caşi la traducerea din latină. O tezăcare impresioneazăprin corectitudine, prin demonstrarea obiceiuluitraduceriişi prin amploarea cunoştinţelor de literatur ăva putea fi recompensatăcu un punct în plus.

Se vor sancţiona drastic greşelile de limba română.

Proba scris ă la Limba român ă (pentru specializ ările B la care examenul s-a sus ţ inut prin Limba român ă )

1. În care dintre următoarele serii apar numai adjective ce pot avea grade de comparaţie:

a. desăvâr şit, general, ritmic; b. teribil, indiferent, insuportabil; c. obedient, generos, imprudent.2. Formele duble de plural ale substantivelor curen ţ i/curente, globi/globuri, termeni/termene:a. sunt variante admise de limba literar ă, indicând acelaşi obiect; b. sunt variante admise de normele limbii literare, indicând obiecte diferite; c. sunt variante din care limba literar ăadmite o singur ăformă.

3. În care dintre seriile următoare apar numai forme corecte de genitiv: a. buneistări, bunei credinţe, bunei-cuviinţe;

b. bunăstării, bună-credinţei, bună-cuviinţei;

c. bunăstării, bunei-credinţe, bunei-cuviinţe.

4. Forma de masculin plural a articolului nehotărâtun este: a. unul; b. nişte; c. doi.

5. În care dintre următoarele serii pronumele posesive nu indicămai multe obiecte posedate: a. a noastr ă, al vostru, ai noştri; b. ale mele, ai tăi, al său; c. al meu, a sa, a voastr ă.

6. Alegeţi forma corectă a pronumelui relativ care din enunţul: Aceasta este o acţiune... efect va fi resimţit multmai târziu:

a. al cărei; b. a cărui; c. al cărui.7. Enunţul: Eu nu mai pot să merg repede ca tineconţine:a. un adverb; b. trei adverbe; c. patru adverbe.

8. În enunţul:Ce tare miroase a parfum,cuvântula este: a. prepoziţie cu regim de acuzativ; b. adverb; c. articol genitival.

9. Numeralul ordinal corespunzător numeralului cardinalopt este: a. al optălea; b. al optulea; c. o optime.

10. Forma corectăde imperativ negativ pentru persoana a Il-a singular a verbuluia aveaeste: a. n-ai; b. n-aibi; c. n-avea.

11. Cuvântul cei din enunţul: Ei alearg ă al ă turi de cei pe care i-au mai depăşit , are funcţie de:a. adjectiv demonstrativ; b. articol demonstrativ; c. pronume demonstrativ.

12. În enunţul:Tocmai el s-a g ă sit să vorbească , cuvântul tocmai este:a. adverb de mod pe lângă verbul s-a g ă sit ;

b. adverb de întărire pe lângă verbul să vorbească ;

c. adverb de întărire pelângăpronumeleel.

13. În enunţul: Nici un elev nu a ob ţ inut punctajul maxim, nici un este: a. numeral; b. pronume negativ; c. adjectiv pronominal.14. În enunţul:Mi-e foame, substantivul este în cazul:

a. nominativ; b. acuzativ; c. dativ.15. În enunţul:Trebuia să fi învăţ at mai bine, verbula fi este:

a. auxiliar; b. copulativ; c. predicativ.16. Formele de persoana a Il-a plural ale imperativului sunt identice cu:

a. cele de persoana a II-a pluralde la indicativ prezent;

b. cele de persoana a III-a singular de la indicativ prezent;

c. cele de persoana a II-asingular indicativ prezent.

17. În care dintre următoarele enunţuri apare articolul posesiva: a. Casa lor e mai mare decât a noastr ă. b. Camera a început sămiroasăa

mucegai.c. Prima grijăa fetei a fost săreparecuibul a douărândunele.

18. Alegeţi forma corectă: a. celor mai multor băieţi; b. celor mai mulţi băieţi; c. cei mai multor băieţi.

19. În enunţul: Îi displace orice spune, cuvântulîi este în cazul: a. nominativ; b. dativ; c. acuzativ.20. Cuvintele subliniate sunt atribute adjectivale:bunica lui, mama ei, pă rin ţ ii lor :

a. da; b. nu; c. dupăcaz.21. În care dintre următoarele serii apar numai forme corecte:

a. grotescă, pitorescă, patriotă; b. grotească, pitorească, patrioată; c. grotescă, pitorească, patrioată.22. în care dintre exemplele de mai jos apar greşeli:





70

a. Ioane, nu fi obraznic! b. Creind opere durabile, veţi aveasatisfacţii.

c. Ele înşile au cerut sănu lemai vizităm.

23. Conţine în totalitate cuvinte care au omonime seria: a. lin, port, gol; b. nul, vază, mână; c. păr, parcă, la.

24. Care dintre adjectivele de mai jos se află la gradul comparativ: a. la fel de discret; b. mai isteţ; c. teribil.

25. În enunţul: Prietenul t ă u este mai atent decât fratele meu,decât fratele are funcţie de:a. complement circumstanţial de mod; b. complement indirect; c. nume predicativ.

26. În enunţul: A stat ce a stat şi a plecat , ce este:a. pronume relativ cu valoare adverbială; b. pronume interogativ; c. pronume nehotărât.

27. În care dintre următoarele enunţuricui are rol de subiect: a. Mergeţi pe la casa cui vreţi. b. Mergeţi pe la casa cui văare. c. Mergeţi pe la casa cui văplacesămergeţi.

28. În enunţul: De bucuria lui Vasile se bucurau cu zâmbete largi cei de pe margini, păr ţile de propoziţie sunt înnumăr de:a.şapte; b. cinci; c. opt.

29. Numeralul din enunţul: Au venit doisprezece copii. a. are funcţie de atribut; b. are funcţie de subiect; c. nu are funcţie sintactică.

30. Câte funcţii sintactice există în enunţul:M ă ria, tare frumoasă te-ai f ă cut! a. cinci; b. trei; c. una.

31. În care dintre enunţurile de mai jos existănumeral: a. Au plecat unul câte unul. b. S-au bucurat amândoi. c. Am vorbit cu o veche prietenă.

32. În enunţul: Din ce col ţ de ţ ar ă a venit?cuvântulce îndeplineşte funcţie de: a. complement indirect; b. atribut pronominal; c. atribut adjectival.

33. În enunţul: Doi elevi au absentat , numeralul: a. are funcţie de atribut adjectival; b. are funcţie de subiect; c. nu are funcţie sintactică.34. În enunţul: Nu ştiu al cui copil a venit , al cui are funcţia de:

a. atribut; b. complement direct; c. subiect.35. Complementul circumstanţial de scop din enunţul: A doua zi, de repezit ce era, iar ăşi a şa f ă cu, f ă r ă să - şi mai

aducă aminte că plecase în pe ţ it , este exprimat prin:a. substantiv cu prepoziţie; b. verb la participiu; c. verb la supin.

36. În enunţul: Altul este al t ă u suflet/Al ţ ii ochii t ă i acum, există: a. douăpredicate nominaleşidouăatribute;

b. un singur predicat nominal,un subiectşi un atribut;

c. patru atributeşi un predicat nominal.

37. În enunţul: La ce să mai fi r ă mas acolo!, la ce este: a. complement circumstanţial de cauză; b. complement circumstanţial de scop; c. complement indirect.

38. În enunţul: Î ţ i ajunge cât ai câ ştigat , ajunge este: a. verb personal; b. verb impersonal; c. verb copulativ.

39. În enunţul: Am oroare de minciună , de minciun ă este: a. complement indirect; b. atribut; c. complement circumstanţial de cauză.40. În care dintre enunţuri-i are valoare morfologicăde verb:

a. Dă-i înainte, căe bine ce faci; b. Faţa-i albăse ghicea în întuneric; c. De-i veni repede, te-oi ajuta.41. Al doilea predicat din fraza:Ceea ce umbrea vâlceaua era un salcâm uria ş este:

a. era uriaş; b. era; c. era un salcâm.42. În enunţul:Spune-le alor mei să mă a ştepte, alor mei are funcţie de:

a. atribut pronominal; b. atribut adjectival; c. complement indirect.43. În enunţul:Cel mai mic era mai bun, cel mai mic are funcţie de:

a. subiect; b. nume predicativ; c. atribut adjectival.44. În enunţul: De ştept, el se remarcă printre colegi, cuvântulde ştept este:

a. atribut adjectival izolat cu nuanţă circumstanţialăde cauză;

b. complement circumstanţial decauză;

c. apoziţie substantivală.

45 În enunţul: Iacă , ă sta mi-e norocul!, interjecţia:

a. are funcţie sintacticăde predicat verbal; b. are funcţie sintacticăde subiect; c. nu are funcţie sintactică.46. În enunţul: Nu te mai gândi la ce s-a petrecut , la ce are funcţie de:

a. subiect; b. complement indirect; c. complement direct.47. În care dintre enunţurile de mai jos existăpredicat verbal:

a. Se poate intra în aceastăcasă. b. Eu pot fi înşelat. c. Pare bucuros de reuşită.48. Indicaţi în care dintre enunţurile de mai jos existăcâte trei funcţii sintactice:





71

a. Numai unul săr ămână; b. Nu din cauza lui Paul nu s-ar fi întors. c. Doar taică-său pleacăla munte.49. Forma de acuzativ a pronumelui personalo, inclusăîn locuţiunea verbală a rupt-o la fug ă :

a. are funcţia sintacticădecomplement direct;

b. nu are funcţie sintactică, întrucâtare valoare neutr ă;

c. poate fi orice fel de complement.

50. În care dintre enunţurile de mai jos existăcomplement circumstanţial de cauză: a. S-a supărat pe tine. b. Din asta s-a supărat. c. A plâns de supărare.

51. Fraza: Acesta fu lucrul cel mai u şor, de vreme ce maica Filofteia se pă rea că nu are în mă nă stire alt ă însă rcinaredecât pe cea de că l ă uză este corect împăr ţităîn propoziţii în seria: a. Acesta fu lucrul cel mai uşor 1/, de vreme ce maica Filofteia se părea2/cănu are în mănăstire altă însărcinare decât pe ceade călăuză3/.

b. Acesta fu lucrul cel mai uşor 1

/, de vreme ce2

/ maica Filofteia3

/ se părea2

/ că nu are în mănăstire altă însărcinare decât pecea de călăuză3/. c. Acesta fu lucrul cel mai uşor 1/, de vreme ce maica Filofteia se părea2/ cănu are în mănăstire altă însărcinare3/ decât pe ceade călăuză4/.

52. Subordonata din fraza:C ă ai min ţ it, te prive şte numai pe tine, este: a. circumstanţialăconcesivă; b. subiectivă; c. atributivă.

53. Subordonata din fraza:Mi-a r ă mas să mă interesez de acest lucru, este: a. circumstanţialăde scop; b. completivădirectă; c. subiectivă.

54. Indicaţi felul subordonatei introduse prin conjuncţia subordonatoaredacă din enunţul: Dacă voi nu mă vre ţ i,eu vă vreau: a. circumstanţialăcondiţională; b. circumstanţialăde cauză; c. circumstanţialăconcesivă.

55. Indicaţi felul ultimei propoziţii din enunţul: Ar fi bine dacă am şti unde locuie şte: a. circumstanţialăde loc; b. completivădirectă; c. subiectivă.

56. În enunţul:V ă zând eu că mi-am aprins paie-n cap cu asta, am şterpelit-o de acasă numai cu be şica cea de porc,

nu cumva să -mi ia tata ciubotele şi să r ă mân de ru şine înaintea tovar ăşilor , există: a. patru predicate verbale; b. trei predicate verbale; c. douăpredicate verbale.57. În fraza:Mi-amintesc vara când ne-am cunoscut , subordonata este:

a. atributivă; b. subiectivă; c. circumstanţialăde timp.58. În care dintre enunţurile de mai jos apare subordonatăsubiectivă:

a. Toţi au ajuns cum ai prevăzut. b. Destul că te-am ajutat anul trecut. c. Totul pare săcorespundă pretenţiilor noastre.

59. În care dintre enunţurile de mai jos apare subordonatăpredicativă: a. Paul nu mai este cum îlştiam. b. Fraţii mei au r ămas unde i-am lăsat. c. Fireşte căau dreptate.

60. În enunţul:Cine te-a îndemnat să faci una ca asta?ultima propoziţie este: a. subiectivă; b. completivăindirectă; c. predicativă.

61. În fraza: F ă r ă să fi citit mult, el scria bini şor , subordonata este: a. circumstanţialăde mod; b. circumstanţialăconcesivă; c. circumstanţialăde timp.

62. În care dintre următoarele enunţuricum introduce o subordonatăcircumstanţialătemporală:

a. Cum o iei la dreapta, dai de casa lor. b. Îmi place cum începe ziua. c. S-a dus vestea cum lucreazăea.63. În enunţul: Lui Bologa i-a fost ru şine că s-a gândit mă car să treacă la inamic, există: a. o principală, o atributivă şio completivăindirectă;

b. o principală şi douăcompletiveindirecte;

c. o principală, o subiectivă şi ocompletivăindirectă.

64. În fraza: Nu ştiu cum se cheamă satul acesta, dar ştiu că pretutindeni unde m-am dus, unde s-a vorbit române şteeste pă mântul patriei mele, propoziţia care conţine ultimul predicat este: a. o circumstanţialăde timp; b. o completivădirectă; c. o principală.

65. Enunţul: Era să se întâmple o boacă nă : a. conţine o subordonatăsubiectivă; b. conţine o subordonatăpredicativă; c. nu conţine nici o subordonată.

66. Propoziţia subordonatădin fraza: Predealul este o sta ţ iune cum nu- ţ i po ţ i imagina, este: a. predicativă; b. atributivă; c. circumstanţialăde mod.

67. În enunţul: De remarcat că , până acum, ar fi putut termina de scris, există: a. douăpropoziţii; b. o propoziţie; c. trei propoziţii.

68. În enunţul: Fata se f ă cu albă cum e varul , adverbul relativcum introduce:

a. o predicativă; b. o completivăde mod; c. o atributivă.69. În fraza:Se temea că , dacă ar fi încercat s-o stânjenească , s-ar fi nă pustit to ţ i asupra lui să -l lin şeze, de şi f ă r ă nicio dreptate, fiindcă el nu le dorea r ă ul, ci dimpotrivă , avea datoria să le apere munca, există: a. o principală, douăcompletive indirecte, o circumstanţialăcondiţională, o completivădirectă, o circumstanţialăconcesivă,douăcircumstanţiale cauzale, o atributivă; b. o principală, două completive indirecte, o circumstanţială condiţională, două circumstanţiale de scop, o circumstanţială concesivă, o circumstanţialăcauzală, o atributivă;





72

c. o principală, o completivă indirectă, o circumstanţială condiţională, o completivă directă, o circumstanţială de scop, ocircumstanţialăconcesivă, douăcircumstanţiale cauzale, o atributivă.

70. Adverbul relativunde poate introduce o subordonată: a. completivăindirectă; b. circumstanţialăcauzală; c. circumstanţialăconsecutivă.

71. Indicaţi în care dintre următoarele serii de cuvinte figureazănumai neologisme: a. sigur, primitor, ultim; b. sursă, primitiv, optim; c. sincer, primenit, optime.

72. Cuvintele a înlătura, a întruchipa, a îngenunchea s-au format prin:a. derivare; b. compunere; c. conversiune.

73. Alegeţi forma corectăa cuvântului: a. preşedinţie; b. preşedenţie; c. preşidinţie.

74. Cuvântulanxietate este sinonim cu: a. stupoare; b. nedumerire; c. teamă.75. Identificaţi exprimările greşite:

a. Toatănuvela s-a axat decât pe oîntâmplare stranie.

b. Prefera mai bine sănu fiştiut nimic. c. Pesimismul deznădă jduitşi furibundal acestui om m-a deranjat întotdeauna.

76. Care dintre perechile de mai jos conţine sinonime: a. miop/ prevăzător; b. neruşinat/ impudic; c. expeditiv/ predestinat.

77. Enunţul: Nu f ă şi tu ca tinerii care crează într-una problemeconţine:a. douăgreşeli; b. o greşeală; c. trei greşeli.

78. În care dintre următoarele serii de cuvinte apar numai termeni apar ţinând aceleiaşi familii lexicale: a. cânt, cântecel, descânta, cantor; b. fi, fiinţă, nefiresc, fire; c. putere, tărie, for ţă, vigoare.

79. Sinonim al cuvântuluivindicativ este: a. r ăzbunător; b. vindecător; c. pretenţios.

80. Perechile: atlas/ atlaz, albastru/ alabastru, aluzie/ iluzie sunt:

a. sinonime; b. paronime; c. omonime.81. În care dintre următoarele serii apar numai cuvinte derivate: a. r ăscumpărare, nefiresc, viitor; b. biologie, litografie, hidrolog; c. motonavă, inaccesibil, reciclare.

82. Termenulerudi ţ ie înseamnă:a. înrudire a douăpopoare; b. cultur ăvastăîntr-un domeniu; c. proces de erodare.

83. Care dintre enunţurile de mai jos conţine greşeli:a. Toţi macagii se strânseser ăînfaţa intr ării in gar ă.

b. Câţiva membrii ai guvernului audemisionat la aflarea veştii.

c. Fiii lui au ochi albaştri.

84. În care din seriile de mai jos figureazănumai cuvinte care s-au format în limba românăcu sufixul-a ş:a. gulaş, malgaş, puşcaş; b. tr ă paş, f ăraş, fruntaş; c. golaş, pălmaş, plutaş.

85. Sunt corect cuplate sinonimele:a. îndr ăzneală/ aplomb, cumplit/atroce;

b. autohton/ aborigen, ramificaţie/arborescentă;

c. groaznic/ abominabil, searbăd/anost.

86. Care dintreşirurile de mai jos conţine forme corecte:

a. ambiguu, ambiguă; b. ambiguu, ambiguuă; c. ambigu, ambiguă.87. În care dintre enunţurile de mai jos sunt greşeli:a. Iaţi-leşi vino dupămine. b. Ia-ţi-leşi vino dupămine. c. Ia-ţi-leşi vin-o dupămine.

88. În care dintre următoarele enunţuri apar exprimări pleonastice:a. Acest produs farmaceutic trecedrept panaceu universal.

b. Alegătorii l-au ales pe candidatul cucele mai puţineşanse de reuşită.

c. Nu mai reţinea vorbele pe care lerostise oratorul.

89. În care dintreşirurile de mai jos existăgreşeli:a. înnorat, înnă buşit, înnobilat; b. arctic, succint, complecşi; c. râjniţă, împrejmuire, jneapăn;

90. În care dintre enunţurile de mai jos existăgreşeli:a. Elevii cel mai bine pregătiţi iaunote mari.

b. Elevii cei mai bine pregătiţi iaunotele cele mai mari.

c. Elevii cel mai bine ar fi săînveţe.

Barem de corectare

Testul grilă este alcătuit din 90 de întrebări, pentru fiecare r ăspuns corectşi complet acordându-se 0,10 puncte. Seacordă 1 punct din oficiu. În cazul întrebărilor la care sunt corecte mai multe r ăspunsuri, vor primi puncte numair ăspunsurilecomplete. R ăspunsurilepar ţial corecte nu vor primi nici un punct.





73

FACULTATEA DE LIMBIŞI LITERATURI STR ĂINE................................................................50

Str. Edgar Quinet, nr. 7, tel. 312.13.13.................................................................................................................50 Proba scrisă la Limba engleză (subiect tip A) ................................................................................................50

Barem de corectare.......................................................................................................................................51 Proba scrisă la Limba Franceză (subiect tip A)..............................................................................................52

Barem de corectare.......................................................................................................................................52 Proba scrisă la Limba germană (subiect tip A)...............................................................................................53

Barem de corectare.......................................................................................................................................54

Proba scrisă la Limba rusă (subiect tip A) ......................................................................................................54 Barem de corectur ă.......................................................................................................................................54 Proba scrisă la Limba italiană (subiect tip A).................................................................................................55

Barem de corectare.......................................................................................................................................55 Proba scrisă la Limba spaniolă (subiect tip A)...............................................................................................56

Barem de corectare.......................................................................................................................................57 Proba scrisă la Limba japoneză (subiect tip A)..............................................................................................57

Barem de corectare.......................................................................................................................................58 Proba scrisă la Limba chineză (subiect tip A) ................................................................................................58

Barem de corectare.......................................................................................................................................59 Proba scrisă la Limba arabă (subiect tip A)....................................................................................................59

Barem de corectare.......................................................................................................................................59 Proba scrisă laLimba română..........................................................................................................................60

Barem de corectare.......................................................................................................................................63 Proba scrisă la Limba engleză (subiect tip B).................................................................................................64 Barem de corectare.......................................................................................................................................64

Proba scrisă la Limba franceză (subiect tip B)...............................................................................................64 Barem de corectare.......................................................................................................................................65

Proba scrisă la Limba germană (subiect tip B)...............................................................................................65 Barem de corectare.......................................................................................................................................66

Proba scrisă la Limba rusă (subiect tip B).......................................................................................................66 Barem de corectare.......................................................................................................................................66

Proba scrisă la Limba italiană (subiect tip B).................................................................................................66 Barem de corectare.......................................................................................................................................67

Proba scrisă la Limba spaniolă (subiect tip B)................................................................................................67 Barem de corectare........................................................................................................................................68

Proba scrisă la Limba latină(subiect tip B)......................................................................................................68 Barem de corectare.......................................................................................................................................68 Proba scrisă la Limba română (pentru specializările B la care examenul s-a susţinut prin Limbaromână)...............................................................................................................................................................69

Barem de corectare.......................................................................................................................................72


listafacultati.ro subiecte admitere universitatea bucuresti limbi straine 2002

Documents