Anexă la Hotărârea Curții de Conturi

nr.35 din 22 iunie 2018

RAPORTULauditului situațiilor financiare ale

Serviciului Hidrometeorologic de Stat încheiate la 31 decembrie 2017

Lista acronimelor

MADRM Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

RM Republica Moldova

MM Ministerul Mediului

SHS Serviciul Hidrometeorologic de Stat

HG Hotărârea Guvernului

CCRM Curtea de Conturi a Republicii Moldova

APP Agenția Proprietății Publice

MFC Managamentul Financiar și Control

I. OPINIE CU REZERVEAm auditat situațiile financiare ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat,

întocmite la 31 decembrie 2017, care cuprind: bilanțul contabil, raportul privind veniturile și cheltuielile, raportul privind fluxul mijloacelor bănești, raportul privind executarea bugetului, raportul privind circulația mijloacelor fixe, uzura mijloacelor fixe și amortizarea activelor nemateriale, raportul privind circulația stocului de materiale circulante și a rezervelor de stat, raportul privind lipsurile și delapidările de mijloace bănești și valori materiale,Raportul narativ privind executarea bugetului.

În opinia noastră, cu excepția aspectelor expuse în „Baza pentru opinie cu rezerve”,rapoartele financiare oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă cu privire la poziția financiară prezentată a Serviciului Hidrometeorologic de Stat pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2017,în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil1.

II. BAZA PENTRU OPINIE CU REZERVEMisiunea de audits-a desfășurată în conformitate cu Standardele Internaționale de

Audit2. Responsabilitățile auditorilor în baza acestor standarde sunt descrise în secțiunea „Responsabilitățile auditorului” din prezentulRaport.

Suntem independenți față de Serviciul Hidrometeorologic de Stat,în conformitate cu cerințele etice relevante auditului rapoartelorfinanciareîn Republica Moldova și am respectat responsabilitățile de etică conformacestor cerințe.

Considerăm că probele de audit pe care le-am obținut şi expus în Capitolul IV. „Aspectele-cheie de audit” sunt suficiente și adecvate pentru a servi drept bază pentru opinia cu rezerve, determinată de efectul denaturărilor semnificative, dar nu pervazive, aferente:

(i) necontabilizării și prezentării incomplete în rapoartele financiare a situațiilor patrimoniale, cauzate de neevaluarea și neînregistrarea în evidența contabilă a unor terenuri în valoare de9999,4 mii lei; menținerii în evidența contabilă a2 clădiri, în valoare de 99,1mii lei, privatizate în anul 2007;

(ii) nereflectăriiîn evidență contabilă a lipsurilor și delapidărilor, constatate în cadrul inventarierii anuale (234,8 mii lei);

(iii) clasificării neadecvate a unor active nefinanciare, ceea ce a denaturatprezentarea elementelor contabile aferentemijloacelor fixe și stocurilor de materiale circulante cu 315,6 mii lei;

1 Ordinul ministrului finanțelor nr.216 din 28.12.2015 „Cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar”.2Hotărârea Curții de Conturi nr.60 din 11.12.2013 „Cu privire la aplicarea Standardelor Internaționale de Audit ale Instituțiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curții de Conturi”; Hotărârea Curții de Conturi nr.7 din 10.03.2014 „Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000 – 9999)”.

3

(iv) determinării incorecte a uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale și a cheltuielilor aferente,ca urmare uzura mijloacelor fixe a fost majorată cu 2424, 0 mii lei,iaramortizarea activelor nemateriale diminuată cu 616,1 mii lei;

(v)menținerii în evidența contabilă a mijloacelor fixe nefuncționale și neutilizate în procesul operațional, la acesteacontinuând să fie calculată uzura;

(vi) neraportării creanțelor compromise în valoare de 103,9 mii lei.Totodată, auditul a fost limitatîn obținerea probelor suficiente și adecvatepentru

a se expune asupra fiabilității, autenticității și credibilității stocurilor de materiale circulante înregistrate în evidența contabilă a Serviciului.

III. PREZENTAREA DOMENIULUI AUDITATIII.1 Statutul juridic, misiunea, funcțiile de bază ale autorității auditate

Activitatea hidrometeorologică se desfășoară în mod unitar pe întreg teritoriul ţării în baza Constituţiei, Legii nr.1536-XIIIdin25.02.1998 cu privire la activitatea hidrometeorologică (în continuare – Legea nr.1536-XIII din 25.02.1998)3, recomandărilor Organizaţiei Meteorologice Mondiale şiconvenţiilorinternaţionale în domeniul hidrometeorologiei la care Republica Moldova este parte.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat (în continuare – SHS sau Serviciul) este instituția publică din subordinea MADRM, care promovează politica statului în domeniul hidrometeorologiei, monitoringului calității mediului înconjurător și realizează supravegherea și controlul de stat asupra efectuării observațiilor hidrometeo pe teritoriul RM de către persoane fizice si juridice.

Funcţiile principale ale SHS constau în monitorizarea stării și evoluției condițiilor hidrometeorologice și ale calității mediului înconjurător,în scopul protecției populației și a ramurilor economiei naționale contra fenomenelor periculoase, elaborarea prognozei meteorologice, asigurarea populației și organelor administrației publice centrale și locale, agenților economici cu informație hidrometeorologică și despre calitatea mediului înconjurător, efectuarea supravegherii și controlului privind respectarea standardelor de efectuare și prelucrare primară a observațiilor hidrometeorologice de către stațiile și posturile departamentale de observații. De asemenea, SHS efectuează expertize și pregătește avize la programele de cercetări științifice departamentale, ține evidența de stat a resurselor acvatice, elaborează și editează Cadastrul de Stat al Apelor, acordă informație specializată persoanelor fizice și juridice, contra plată, conform Nomenclatorului serviciilor prestate cu plată.

III.2 Managementul autorității auditateActivitatea SHS este reglementată prin Legea nr.1536-XIIIdin 25.02.1998 și prin

HG nr.401 din 03.04.2003 „Despre unele aspecte privind activitatea hidrometeorologică în Republica Moldova”4 (în continuare – HG nr.401 din 03.04.2003). Efectivul-limită al

3 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.60-61, art.409 din 02.07.1998.4Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.67-69, art.423 din 11.04.2003.

4

SHS este aprobat în număr de353 de unităţi5, inclusiv: (i) personal de conducere – 30 unități, (ii)personal de specialitate – 296 unități, (iii) personal auxiliar – 27 unități. Informația privind statele și efectivul de personal este prezentată în pct.6.7 din prezentul Raport de audit. Structura organizatorică a SHS se prezintă în Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Administrarea SHS este asigurată de directorul acestuia, numit în și eliberat din funcție de către Guvern. Un prim-vicedirector și un vice-director al SHS sunt numiți și eliberați din funcție de către MM, iar din august 2017 – de MADRM6, la propunerea directorului Serviciului.

Serviciul include: (i)reţeaua de observaţii care constă din staţiişi posturi meteorologice, hidrologice, aerologice, aviameteorologice, agrometeorologice şi alte staţiişi posturi specializate, precum şi centre de hidrometeorologie şi centre de observaţii asupra poluării mediului;(ii)laboratoarele de observaţii asupra poluării mediului; (iii)Fondul Naţional de Date Hidrometeorologice7.

În calitate de autoritate publică (ORG 1), Directorul SHS este responsabil de organizarea și controlul planificării, utilizării alocațiilor conform destinațiilor prevăzute în bugetul propriu, efectuarea operațiunilor financiare în corespundere cu cadrul general, ținerea evidenței contabile și raportarea conform cadrului regulator8, elaborarea și implementarea unui sistem de management financiar și control intern eficient, asigurând buna guvernare a fondurilor publice și gestionarea eficientă a patrimoniului public, inclusiv prevenirea și descoperirea erorilor și fraudelor.

Informațiile privindatribuțiile SHS sunt prezentate în Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

III.3 Resursele financiare gestionatePrincipalele surse de întreținere ale SHS sunt constituite din veniturile încasate,

care însumează 971,8 mii lei, și finanțarea de la bugetul de stat, care a constituit 20.011,5 mii lei. Sinteza resurselor colectate și gestionate în anul 2017 se prezintă mai jos.

5 Pct.2 din HG nr.401 din 03.04.2003.6 MM a fost supus reformei APC, succesor al drepturilor fiind desemnat MADRM.7 Fondul Naţional de Date Hidrometeorologice include datele obținute de Direcțiile Hidrologie, Meteorologie și Monitoring al calității mediului și arhivate în format electronic și publicații pe suport de hârtie a datelor generalizate în anuare, inclusiv date primare de la posturile aflate pe teritoriul Transnistriei. Schimbul de date are loc în baza Convenției aprobate la nivel de stat.8 Legea contabilității nr.113-XVIdin27.04.2007 (cu modificările și completările ulterioare; în continuare – Legea contabilității) și Ordinul ministrului finanțelor nr.216 din 28.12.2015.

5

Tabelul nr.1. Veniturile colectate și finanțarea de la bugetul de stat aferente anului 2017, mii leiIndicatori Cod

CBde casă efective

Venituri din prestarea serviciilor cu plată 142310 731,0 870,5Plată pentru locaţiunea bunurilor patrimoniului public 142320 240,8 242,8Donaţii voluntare pentru cheltuieli curente din surse externe pentru autorităţile/instituţiile bugetare

144124 - -

Venituri de la active intrate cu titlu gratuit 149200 - 42193,7Transferuri curente primite cu destinaţie specială între instituţiile din cadrul bugetului de stat

192310 - -

Transferuri capitale primite cu destinaţie specială între instituţiile din cadrul bugetului de stat

192320 - -

Finanțarea de la buget 149800 20011,5 20011,5TOTAL VENITURI 20983,3 63318,5Sursă: Datele SHS.

Resursele obținute în anul 2017 (20.983,3 mii lei) au fost direcționate pentru efectuarea cheltuielilor de personal, procurarea bunurilor și serviciilor, achitarea prestațiilor sociale și altor cheltuieli. Sinteza direcțiilor de utilizare a alocațiilor bugetare se prezintă în Tabelul nr.2.Tabelul nr.2 Direcțiile de utilizare a resurselor publice de către SHS în anul 2017, mii lei

Indicatori Cod CB

Executat Efectiv

Cheltuieli de personal 21 16835,1 16741,7Bunuri și servicii 22 3226,1 4280,9Cheltuieli privind deprecierea activelor 23 10398,9Prestații sociale 27 59,5 54,8Alte cheltuieli 28 5,8 5,8TOTAL CHELTUIELI 2 20126,5 31482,1

Total active nefinanciare 3 825,1 -

Total active și cheltuieli nefinanciare 2+3 20951,6 31482,1Sold bugetar 31,7 31836,4Sursa: Datele SHS.

III.4 Patrimoniul administratÎn anul 2017 SHS a gestionat active nefinanciare (patrimoniu) în valoare totală de

168,3 mil.lei. Structura activelor nefinanciare se regăsește în Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit. În totalul patrimoniului, ponderea majoră revine mijloacelor fixe (162,2mil.lei/96,4% din totalul activelor nefinanciare), urmată de stocurile demateriale circulante (5,5 mil.lei/3,3%) și de activele neproductive (0,6 mil.lei/0,3%). Sinteza comparată a patrimoniului administrat este prezentată în Figura nr.1.

6

Figura nr.1.Sinteza activelor nefinanciare administrate de SHS, mii lei

Mijloace fixe: 120.7 mil.lei, sau 96%

Stocuri de materiale circulante: 4 mil.lei,

sau 3%

Active neproductive: 0.6 mil lei sau 0%

anul 2016

Mijloace fixe: 162.2 mil.lei, sau 96,4 %

Stocuri de materiale circulante: 5.5 mil.lei,

sau 3,3%Active neproductive: 0.6 mil.lei, sau 0,3%

anul 2017

Sursă: Bilanțul contabil al SHS întocmit la situația din 31.12.2017.

Metodologia și sfera de abordare a auditului sunt prezentate în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.Informații relevante domeniului auditat sunt prezentate în Anexa nr.5 la prezentul Raport de audit.Estras din Bilanțul contabil se prezintă în Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit.

IV. ASPECTELE-CHEIE DE AUDITIV.1 Valoarea patrimoniului din situațiile financiare nu reflectă informațiile în mod exhaustiv și veridic.

Evaluările auditului au stabilit că SHS nu a respectat în mod exhaustiv cadrul regulator relevant privind organizarea și gestionarea managementului și a evidenței contabile. Astfel, constatările de audit au evidențiat neasigurarea evaluării și înregistrării în evidența contabilă a tuturor bunurilor publice deținute cu titlu de proprietate, ceea cea denaturat semnificativ informațiile din situațiile financiare și, ca urmare,determinăsporirea riscului de neasigurare a integrității acestora și de înstrăinare necontrolată a bunurilor proprietate publică a statului.

IV.1.1 Informațiile privind terenurile gestionate nu au întrunit principiile de plenitudine, evaluare și exactitate, fiind denaturate cu cca 9999,4 mii lei.

Se atestă că Serviciul administrează 15 loturi de teren cu suprafața totală de 16,6298 ha, în evidența contabilă fiind înregistrate doar 4 terenuri cu suprafața de 2,4995 ha, a căror valoare este de 580,3 mii lei, iar APP i-au fost raportate 13 terenuri cu suprafață de 13,7389 ha. Totodată, de menționat că, din totalul de 11 loturi de teren neînregistrate în evidența contabilă (14,1303 ha,sau 84,97%), doar 3 loturi (1,5633 ha, sau 9,40%) au fost evaluate de organele cadastrale la prețul de 566,4 mii lei, iar 8 loturi de terenpână în prezent nu au fost supuse evaluărilor conform cadrului normativ în

7

vigoare9, valoarea cărora,potrivit estimărilor auditului, constituie 9.433,0 mii lei10. Astfel, se denotă că valoarea terenurilor nereflectate în Bilanțul contabil al SHS a constituit per total 9.999,4 mii lei,pozițiile bilanțiere la sfârșitul anului bugetar fiind diminuate cu suma respectivă.

Sinteza informațiilor aferente terenurilor nereflectate în evidențacontabilă a SHS se prezintă în Anexa nr.6 la prezentul Raport de audit.

IV.1.2 Situațiile patrimoniale privind bunurile imobile au fost afectate de denaturări.

SHS administrează 20 de clădiri, a căror valoare totală constituie 56.472,76 mii lei, deținând drepturile patrimoniale doar pentru 12 clădiri cu valoarea bilanțieră de 41.447.4 mii lei (73,39%). Totodată, de menționat că, deși 2 clădiri ale Stației meteorologice Bălțata, cu valoarea de 99,1 mii lei,au fost privatizate în 2007, acestea până în prezent nu au fost excluse din evidența contabilă, ceea ce a condiționat denaturarea valorii patrimoniului gestionat reflectat însituațiile financiare și patrimoniale.

4.1.3. Nereflectarea în evidența contabilă alipsurilor și delapidărilor constatate în cadrul inventarierii anuale a determinat denaturarea informațiilor dinsituațiile patrimoniale.

Potrivit cadrului normativ național, scopul principal al procedurii de inventariere este de a stabili și a evalua starea reală a elementelor patrimoniale.Urmare a verificărilor de audit, s-a constatat că rezultatele inventarierii anuale s-au soldat cu stabilirea unor lipsuri și delapidări de bunuri în sumă totală de 234,8 mii lei, care însă nu au fost reflectate corespunzător în rapoartele financiare și, ca urmare, au afectat fidelitatea și credibilitateainformațiilorincluse în situațiile financiare.

4.1.4. Stocurile de materiale circulante și mijloace fixe prezentate în situațiile financiarenu au întrunit principiile de inteligibilitate, clasificare și exactitate.

În vederea asigurării integrității și controlului asupra circulației și folosirii corecte a tuturor valorilor materiale, respectarea normelor stabilite de stocuri și cheltuieli, precum și depistarea în termeni potriviția materialelor nefolosite, este necesară transpunerea principiilor generale privind evidența, clasificarea și gestiunea stocurilor în procedurile interne ale instituției, care contribuie nemijlocit la deținerea informațiilor exacte despre soldurile aflate în gestiunea sa.

9 Pct.1.4.5.1. din Ordinul MF nr.216 din 28.12.2015 stipulează că:„în cazul deținerii, dar nereflectării în evidența contabilă, valoarea de intrare este determinată de către un evaluator independent sau o comisie creată de către autoritatea/instituția bugetară, în conformitate cu valoarea de piață a acestora,iar referitor la terenuri se va ține cont și de prevederile Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr.1308-XIII din 25 iulie 1997. În cazul în carebunurile imobile sunt înregistrate la organele cadastrale, acestea se reflectă în evidența contabilă la valoarea cadastrală ajustată”.10 Au fost aplicate prevederile Legii nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului.

8

Se denotă că valoarea stocurilor de materiale circulante reflectatăîn informațiile financiare constituie5.460,91 mii lei. Analiza procedurilor de evidență și înregistrare a circulației acestora a stabilit că Serviciul nu asigură consecvența completă dintre consumul și decontarea materialelor utilizate. Aceste proceduri au determinat majorarea artificială a stocurilor disponibile, respectiv, influențând situațiile financiare încheiate la 31 decembrie 2017. În aceste condiții, auditul nu dispune de probe suficiente și adecvate pentru a avea o asigurare rezonabilă precum că stocurile materialelor circulante sunt prezentate fidel, auditul fiind limitat în a se expune asupra plenitudinii și credibilității informațiilor financiare.

Totodată, se atestă că, clasificarea necorespunzătoare a activelor nefinanciare, la categoria mijloacelor fixe fiind atribuite materiale circulante în valoare de 315,6 mii lei, acondiționatdenaturarea informațiilor prezentate în rapoartele financiare, fiind afectată inteligibilitatea și autenticitatea acestora.

IV.2 Urmare a determinării incorectea uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale, informațiile din situațiile financiareau fost denaturate semnificativ.

Aplicarea neconformă a prevederilor cadrului normativ-regulator privind modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale11, precum și stabilirea duratei de funcționare utilă a unor mijloace fixe mai mică decât prevede cadrul regulator12 aucondiționat majorarea valorii uzurii mijloacelor fixe cu 1015,9 mii lei13 și, respectiv, denaturarea informațiilor relevante prezentate în rapoartele financiare întocmite la finele anului 2017.

Managementul imprudent instituit în cadrul SHS a determinatcalcularea uzurii pentru mijloacele fixe a cărordurată de funcționare utilă a expirat. Astfel, valoarea uzurii mijloacelor fixe calculată peste 100% a constituit 1250,3 mii lei, cu suma respectivă fiind majorate cheltuielile perioadei.

Urmare a clasificării neregulamentare a unor bunuri la mijloace fixe, deși conform cadrului regulator acestea urmau a fi reflectate la stocuri de materiale circulante14, uzura mijloacelor fixe a fost majorată cu 157,8 mii lei.

Totodată, se atestă că valoarea amortizării activelor nemateriale raportate în situațiile financiarea fostdiminuată cu 616,1 mii lei,urmare anecalculăriiamortizării pentru unele active nemateriale, cu aceeași sumă, fiind afectate și rezultatele anului curent raportate în Bilanțul contabil și în Raportul privind veniturile și cheltuielile.

De asemenea, se subliniază că în stocurile de mijloace fixe și materiale circulante au fost identificate bunuri neutilizateși nefuncționale, cărora li se calculează, conform prevederilor regulamentare, uzura și amortizarea, iar valorile semnificative ale acestora 11 Planul de conturi contabile în sistemul bugetar și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr.216 din 28.12.2015.12 Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale, aprobat prin HG nr.338 din 21.03.2003.13Această neconformitate de asemenea a denaturant cheltuielile și rezultatele cu suma de 1015,9 mii lei.14Piese de schimb.

9

sunt reflectate în rapoartele financiare ale entității, ceea ce nu denotă valoarea reală a bunurilor utilizate în procesul de activitate.IV.3 Neraportarea creanțelor compromise a determinat denaturarea informațiilor prezentate în rapoartele financiare.

Analiza creanțelor aferente veniturilor înregistrate în evidența contabilă relevăcăvaloarea totală a acestora constituie 354,4 mii lei. Totodată, evaluarea scadenței creanțelor formate denotă că 103,9 mii lei, sau 29,23% din totalul înregistrat, sunt creanțe cu termenul de achitare expirat, care nu sunt reflectate în informațiile financiare ale instituției15.

V. MENȚIUNI PRIVIND CONTINUITATEA ACTIVITĂȚIIProtecția mediului și dezvoltarea agriculturii reprezintă o problemă de importanță

globală, care, în contextul celor mai recente evoluții, a devenit și o prioritate națională. Consolidarea și dezvoltarea domeniilor respective influențează în mod direct viața, sănătatea populației, precum și economia țării. Serviciul Hidrometeorologic de Stat, potrivit atribuțiilor sale, reprezintă elementul-cheie care realizează monitoringul calității mediului înconjurător, efectuând observații hidrometeo. Activitățile desfășurate de către SHS în vederea realizării obiectivelor instituționale sunt acoperite financiar cu resurse atât bugetare, cât și proprii. Însă, dimensiunea financiară a Serviciului este caracterizată de un buget limitat și de oportunități modeste în dezvoltarea și menținerea gradului și nivelului suficient de profesionalism.

V.1 Lipsa unor documente de planificare strategică, dar și a planurilor anuale instituționale de activitate, precum și a rapoartelor privind realizarea indicatorilor de performanță conturează incertitudini cu referire la dezvoltarea și consolidarea Serviciului.

Dificultățile evidențiate pe parcursul activității instituțiilor în domeniu, precum și procesul de reformare a autoritățilorpublice inițiat în 2017 au făcut caSHS de asemenea să devină parte componentă a acestui proces. Astfel, în contextul fuzionăriiMinisterului Agriculturii și Industriei Alimentare cu Ministerul Mediului și formării Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Serviciul a devenit instituție subordonată celui din urmă. Autoritatea publică centrală își desfășoară activitatea în conformitate cu documentele strategice naționale16, ale cărui scopuri rezultă din prevederile Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Obiectivele stabilite în strategiile naționale conțin acțiuni și indicatori de performanță de care este responsabil și SHS.

15 Raportul privind starea creanțelor și a datoriilor cu termenul de achitare expirat (FD- 049).16HG nr.301 din 24.04.2014 „Cu privire la aprobarea Strategiei de mediu pentru anii 2014-2023 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia” și HG nr.409 din 04.06.2014 „Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2014-2020”.

10

În vederea realizării acestor sarcini, Serviciul urma să elaboreze și coordoneze, cu autoritatea ierarhic superioară, un plan de acțiuni în care să fie stabilite exhaustiv și enumerate acțiunile, responsabilii, perioadele de implementare, precum și termenele de realizare. Evaluarea de către audit a activității de dezvoltare strategică a SHS a relevat că la acest aspect instituția nu are elaborate niciun document. Activitatea de zi cu zi este desfășurată în conformitate cu dispozițiile generale de activitate, nefiind efectuate monitorizări și raportări privind activitățile prevăzute în documentele strategice de ramură.

V.2 Calitatea insuficientă de pregătire a personalului și fluctuația mare a angajaților SHS, precum și nivelul redus al resurselor necesare efectuării activităților de monitorizare pot influența performanțele instituționale.

Una din deficiențele cu care se confruntă Serviciul în activitatea sa este numărul redus al personalului calificat.Totodată, se menționează că în Republica Moldova nu sunt instituții care ar pregăti specialiști în domeniu. Astfel, cele menționate, precum și fluctuația mare a personalului angajat, care de-a lungul anilor a înregistrat indicatori semnificativi (în 2017 a atins un nivel de 21%), pe termen scurt și mediu pot afecta semnificativ activitatea Serviciului. În acest context, începând cu anul 2014, SHS a fost într-o continuă modificare a statutului instituțional pentru a menține personalul de bază.

Totodată, insuficiența resurselor destinate prelevării şi analizei probelor are efect negativ asupra capacităţii de a furniza informaţii suficiente în contextul onorării de către RM a angajamentelor asumate conform acordurilor internaționale, precum şi respectării cadrului legal şi normativ naţional privind calitatea mediului, cu impact asupra sănătății şi calității vieţii populației etc. De asemenea, sistemul de monitorizare al Serviciului este determinat de tendința negativă de reducere a locațiilor de monitorizare, astfel încât numărul acestora în 4 ani s-a redus de la 72 la la 59 de unități, ceea ce reprezintă 18,1% din numărul de unități.

Consecutivitatea neajunsurilor înregistrate de către Serviciu, precum și de către partenerii de dezvoltare și monitorizare impunautorităților publice centrale să identifice soluții de reformare instituțională a SHS. Astfel, în anul 2018 urmează a fi creată Agenția Mediului, în care vor fi încorporate inclusiv funcții, activități și subdiviziuni care în prezent se află în componența Serviciului Hidrometeorologic de Stat (Direcția monitoring al calității mediului (cu laboratoare și centrele de investigații pe 4 componente ale mediului (aer, apă, sol, radioactivitatea mediului)).

În aceste condiții, activitatea SHS este caracterizată de limitări și condiții speciale de activitate, care reprezintă impedimente în dezvoltarea sa.

VI. ALTECONSTATĂRI

11

6.1. SHS nu oferă o atenție adecvatăimplementării sistemului de management financiar și control, ceea ce creeazănereguli și deficiențe în gestionarea patrimoniului administrat.

Potrivit cadrului legal17, conducerea entității este responsabilă de implementarea controlului intern, inclusiv a sistemului de MFC, de evaluarea funcționalității lui, precumși de aprecierea gradului de conformitate al acestuia cu prevederile cadrului regulator.

În vederea acumulării probelor de audit cu referire la organizarea și funcționarea sistemului de management financiar și control în cadrul SHS, auditul a evaluat:

(i) organizarea sistemului de MFC, prin analiza faptului dacă Serviciul dispune de reglementări interne suficiente și relevante; planuri de acțiuni de implementare a MFC, precum și dacă are descrise și cartografiate procesele de bază din cadrul autorității, dar și stabiliți responsabilii de implementarea elementelor MFC;

(ii) implementarea controalelor de securitate în aplicații, baza de date și sistemele operaționale, în contextul politicii de securitate a sistemului informațional, precum și instituirea controalelor generale și controalelor aplicațiilor la nivel de operațiuni economice și pe domenii;

(iii) existența și respectarea reglementărilor interne de rigoare, procedurile de organizare și raportare în contextul asigurării funcționării eficiente și conforme a serviciului contabiletc.

Procedurile de audit desfășurate au relevat că, deși conform „Declarației de bună Guvernare pentru anul 2017” sistemul de MFC instituit în cadrul SHS este parțial implementat, totuși Serviciul nu dispune de elementele definitorii ale unui MFC fiabil și consolidat. Astfel, în cadrul SHS nu a fost elaborat Planul de acțiuni privind implementarea MFC, precum și Registrul riscurilor. De asemenea, nu au fost identificate procedurile formalizate și descrieri ale proceselor de bază ale Serviciului. Totodată, s-a stabilit că conducerea entității nu a realizat acțiuni direct orientate în vederea implementării managementului riscurilor și a activităților de control, precum și instituirii unui sistem de informare, comunicare și documentare internă, dar și proceduri documentate privind raportarea suspiciunilor referitor la neconformități, fraude și corupție.

17Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern (în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010); Ordinul ministrului finanţelor nr.49 din 26.04.2012 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar şi control şi emiterea declaraţiei privind buna guvernare”.

12

6.1.1Implicarea superficială în asigurarea funcționării elementelor sistemului de MFC alSHS, neaplicarea bunelor practici de gestionare a resurselor și patrimoniului public, precum și insuficiența procedurilor interne de monitorizare și evidență a patrimoniului gestionat genereazădeficiențe în activitatea instituției.

PentruconducereaSHS este imperativă întreprinderea măsurilor de consolidarea MFC, pentru a exclude pe viitor apariția neregulilor și neconformităților, precum cele constatate de echipa de audit în privința:

înregistrării întârziate în evidența contabilă a bunurilor și serviciilor achiziționate de către unitatea de implementare a proiectului „EMP Managementul Durabil POP” și transmise SHS cu titlu gratuit. În acest context, se subliniază că Serviciul, urmare a activităților insuficiente ale managementului financiar și control, nu a ținut cont de principiul de departajare, astfel bunurile primite gratuit în anul 2016 de la Unitatea de implementare în valoare de 34,46 milioane lei au fost reflectate în evidența contabilă abia în anul 2017, afectând astfel în esență raportarea financiară. Acțiunea respectivă a avut caracter repetativ, dat fiind faptul că bunurile primite în luna ianuarie 2017 în cadrul aceluiași proiect, în valoare de 7,72 mil.lei, au fost înregistrate în evidența contabilă abia în luna aprilie 2017;

neînregistrării drepturilor patrimoniale asupra a 2 clădiri amplasate pe teritoriul Transnistriei18 (129,8 mii lei) și nesupunerii inventarierii anuale a acestora din cauza lipsei de acces la ele. De menționat că SHS nu deține nici documente care să ateste dreptul de proprietate/folosință asupra terenurilor aferente stațiilor aflate pe teritoriul Transnistriei, nici informații cu privire la suprafața acestora. În acest context, se menționează că Nota narativă la raportul financiar pentru anul încheiat la 31 decembrie 2017 nu include informații în acest sens, iar urmare a insuficienței probelor prezentate de entitate, auditul este limitat în evaluarea și stabilirea valorii denaturărilor care au afectat prezentarea reală a situațiilor patrimoniale urmare a nereflectării în evidența contabilă a terenurilor aferente;

înregistrării în bunurile patrimoniale ale SHS a unei clădiri a Stației meteorologice Bălțata (182,6 m.p.), dată în exploatare înanul 1993, la valoarea de 11.433,3 mii lei. Compararea stării clădirii respective cu clădirile stațiilor noi construite cu suprafața similară (spre exemplu, clădirea Stației meteorologice Leova (cu costul de3.352,9 mii lei, suprafața de 200,7 m.p., dată în exploatare în anul 2014))creează suspiciuni rezonabile referitor la valoarea reală a clădirii date în exploatare în anul 1993;

neînregistrării la oficiile cadastrale a drepturilor patrimoniale asupra a 8 clădiri19 în valoare de 15.019,2 mii lei (din 20 de clădiri aflate în gestiune). Totodată, 2 clădiri aferente stațiilor meteorologice20 (6.290,1 mii lei),construite şi dotate în cadrul

18 O clădire în Râbnița (35,2 mii lei) și o clădire în Dubăsari (97,3 mii lei). Drepturile patrimoniale ale SHS asupra acestor 2 imobile nu sunt înregistrate la oficiile cadastrale.19 Stația meteorologică Bălțata (4 clădiri), Stația meteorologică Bravicea (1 clădire), Stația meteorologică Ceadâr- Lunga (1 clădire construită în cadrul proiectului „Managementul dezastrelor și riscurilor climatice în Moldova”), 1 clădire în Dubăsari (97,3 mii lei) și 1 clădire în Râbnița (32,5 mii lei).20 Stația meteorologica Leova (3352,9 mii lei) - Ministerul Mediului,Stația meteorologica Bălți (2937,2 mii lei) - Instituția Publică „EMP Management Durabil POP”.

13

Proiectului „Managementul dezastrelor și riscurilor climatice în Moldova”, implementat de Unitatea de implementare a proiectului „EMP Management Durabil POP”, au ca titulari ai grevării alte organizații decât SHS.De menționat că, deșipentru clădirea Stației metrologice Bălți (2.937,2 mii lei) Unitatea de implementare a proiectului a emis facturafiscală către SHS încă în anul 201421, drepturile patrimoniale asupra clădirilor nou construite nu au fostreînregistrate.

În aceste condiții de nerealizare a obligațiunilor primare de gestionare a bunurilor patrimoniale de către SHS, se conturează riscul major de înstrăinare, în mod fraudulos, a bunurilor imobile utilizate de Serviciu în activitățile de monitorizare meteorologică.6.1.2 Evaluarea politicilor interne privind gestionarea corespunzătoare și asigurarea integrității bunurilor proprietate publică în teritoriu a relevat că modul actual de organizare a evidenței contabile, de desemnare în calitate de gestionari ai bunurilor SHS și de monitorizare a patrimoniului nu asigură securitatea proprietății patrimoniale.

În condițiile în care SHS își desfășoară activitatea datorită bunurilor patrimoniale care sunt amplasate pe teritoriul întregii țări, potrivit politicilor de securitate, este necesară asigurarea integrității și funcționării acestora în mod continuu. Pentru a putea garanta securitatea și starea lor intactă, este imperativă prezența și disponibilitatea permanentă a persoanelor responsabile. Evaluările echipei de audit au stabilit că, în cadrul Serviciului, responsabili de administrarea bunurilor amplasate în teritoriu sunt numite persoane care nu se află propriu-zis în localitățile unde sunt amplasate bunurile atribuite în gestiune. Această situație nu poate asigura integritatea bunurilor, având în vedere că efectuarea unui monitoring adecvat este imposibilă, ceea ce amplifică materializarea riscurilor de înstrăinare, deteriorare sau furt.

De asemenea, lipsa numerelor de inventar de pe echipamentele incluse în componența posturilor hidrometeorologice și a stațiilor meteorologice nu asigură evidența cantitativ-valoricăși inventarierea lor adecvată,generând deficiențe înmonitorizarea și controlul integrității acestora.

În același context se menționează că inventarierea desfășurată în cadrul SHS nu a contribuit la atingerea scopului principal privind stabilirea și evaluarea reală a elementelor patrimoniale ale autorității întrucât au fostsupuseinventarieriidoar 65% din volumul total al elementele de activ.De asemenea,comisia de inventariere și-a desfășurat activitatea cu nerespectarea cadrului regulator aferent, în procesele-verbale privind rezultatele inventarierii nefiind făcute mențiunireferitor la starea bunurilor inventariate (nefuncționale/neutilizate în procesul operațional al entității etc.) și nefiind înaintate propunerile de casare a obiectelor nefuncționale.6.2.Bunurile nefuncționale în valoare de 4069,5 mii lei denaturează valoarea justă a patrimoniului gestionat.

Probele de audit, precum și vizitele la fața locului denotă existența mijloacelor fixe nefuncționale înregistrate în evidența contabilă în valoare de 4069,5 mii lei, ceea ce 21 Factura nr.WA0095155 din 15.04.2014.

14

constituie 3% din valoarea totală a mijloacelor fixe aflate în gestiunea SHS.Totodată, se menționează că, în anul 2017 SHS a întreprins măsuri pentru casarea unor mijloace fixe în valoare de 1520,5mii lei, dar a primit refuz din partea Ministerul Mediului22 din cauza lipsei argumentării privind casarea mijloacelor fixe. Existența bunurilor neutilizate are un impact negativ asupra prezentării reale23 a situației patrimonialeîn rapoartele financiare.Detalii aferente bunurilor nefuncționale sunt prezentate în Anexa nr.7 la prezentul Raport de audit.

6.3. Stocurile disponibile de materiale circulante au fost denaturate urmare a nerespectării cadrului regulator aferent casării acestora.

Evaluările auditului au stabilit că valoarea totală a stocurilor de materiale circulante la începutul perioadei de gestiune era de 3.995,8 mii lei, iar la sfârșitul anului 2017 constituia 5.406,9 mii lei. Pe parcursul anului, stocul materialelor circulante a fost majorat din contul intrărilor cu 2.604,6 mii lei, iar valoarea materialelor decontate a constituit 1.139,57 mii lei. Astfel, urmare a evaluării neadecvate astocului existent șinecesaruluide materiale circulante pentru consum, instituția a avut un consum mai mic de materiale circulante, față deintrările înregistrate pe parcursul anului. Totodată, potrivit declarațiilor entității auditate, se menționează că entitatea nu întotdeauna efectuează procedura de casare a materialelor circulante în același timp cu darea lor în gestiune.

În aceste condiții,pentru a asigura veridicitatea, conformitatea și plenitudinea informațiilor din evidența contabilă, este necesară revizuirea procedurilor interne privind administrarea materialelor circulante pentruasigurarea consecvenței dintre necesarul de materiale circulante și achizițiile de bunuri, precum și efectuarea înregistrărilor în evidența contabilă în conformitate cu informațiile periodice asupra materialelor circulante utilizate.

6.4. Mijloacele financiare publice au fost utilizate ineficient, reprezentând o risipă de bani în valoare de 264,6 mii lei cheltuiți pentru elaborarea documentației tehniceaferente construcției stației hidrologice în s.Costești.

În perioada 2010-2016, cu suportul financiar al Băncii Mondiale a fost realizat proiectul „Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova” (în continuare – proiectul)24. În vederea coordonării acțiunilor de implementare a proiectului în corespundere cu prevederile Acordului, a fost instituit Comitetul naţional de coordonare a proiectului25, compus din8 reprezentanți ai autorităților publice26.

22 Organul ierarhic superior care emite autorizații de casare a mijloacelor fixe pentru instituțiile subordonate acestuia.23Valoarea totală a patrimoniului nu prezintă valoarea reală a bunurilor administrate.24Credit oferit baza Acordului de finanțare între Republica Moldova și AsociaţiaInternaţională pentru Dezvoltare, ratificat prin Legea nr.224 din 17.09.2010.25HG nr.927 din 07.10.2010 „Cu privire la crearea Comitetului naţional de coordonare în scopul implementării Acordului de finanţare între Guvernul Republicii Moldova şiAsociaţiaInternaţională pentru Dezvoltare pentru realizarea Proiectului „Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova”.

15

Una din componentele proiectului se referea la consolidarea capacităţilor de prognozare a condiţiilor meteorologice severe. Potrivit Sub-Componentei A1, activitățile proiectului urmau să contribuie la crearea capacităţilor de operare a unui sistem de avertizări timpurii/nowcasting, și anume, prin construcția a unei noi staţii hidrometeorologice pe bazinul hidrografic al râului Prut – Costești-Stânca şi a altor 4 staţii de observaţii meteorologice la Bălţi, Soroca, Leova şi Ceadâr-Lunga.

În acest context, în cadrul proiectului s-a planificat construcția a 5 clădiri pentru 5 stații de observații meteorologice, proiectarea acestora fiind realizată în cadrul unui singur contract. Pentru stația hidrometeorologică de la Costești, pe lângă proiectarea clădirii, a fost necesar de a obține titlul de proprietate asupra terenului, care a fost obținut cu suportul proiectului.

Ulterior, la etapa de începere a lucrărilor de construcție, reieșind din evaluările făcute de SHS prezentate Comitetului Național de Coordonare, prin Decizia ședinței din 25.03.2013, din cauza insuficienței mijloacelor financiare alocate la acest capitol, s-a renunțat la construcția clădirii stației hidrometeorologice Costești (Râșcani), fiind decisă reducerea numărului de obiectivecare urmau a fi construite, de la 5 la 4 stații, dând prioritateconstrucției celorlalte patru edificii.

6.5. Informațiile privind statele și efectivul de personal au fost prezentate neveridic.

SHS nu a respectat limita funcțiilor de conducere aprobate în schema de încadrare (30 de unități), efectiv fiind încadrate 31 de unități, funcția de șef al Centrului Mijloace de Măsurare fiind introdusă din contul unitățilorpentrupersonalul de specialitate.

De asemenea, se atestă raportarea neveridică a numărului de funcții ocupate pe parcursul anului, indicatorii aferenți unităților medii pe an fiind majorați cu 38 de unități, iar numărul persoanelor real angajate diminuat cu 4 unități.

Indicatori Aprobat Mediu pe an Efectiv angajați la finele anului

Raportat de SHS 353 338 300Recalculat de echipa de audit 353 300 296Devieri - +38 -4

Raportarea nereală a numărului de posturi vacante a permis SHS acumularea economiilor de resurse financiare destinate retribuirii muncii și realocarea acestora pentru plăți stimulatorii și premii unice.

6.6. Aplicarea incorectă și neuniformă, în unele cazuri, a legislației aferente retribuirii muncii a condiționatsuportarea neregulamentară a cheltuielilor destinate plăților salariale.

26Reprezentanții Guvernului, Ministerului Mediului, Oficiului „POP”, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Agriculturii şiIndustriei Alimentare, Ministerului Finanţelor; Serviciului Hidrometeorologic de Stat; Serviciului Protecţiei Civile şiSituaţiilorExcepţionale.

16

Nerespectarea prevederilor cadrului regulator aferent retribuirii muncii privind mărimea premiilor trimestriale acordate angajaților SHS a condiționat suportarea cheltuielilor neregulamentare în sumă de261,5 mii lei,fondul limită stabilit fiind depășit cu suma respectivă. Situația este prezentată în Anexa nr.8 la prezentul Raport de audit.

Acordarea premiilor unice pentru zilele nelucrătoare s-a efectuat cu nerespectarea cadrului regulator aferent. Astfel, premiu unic cu prilejul Anului noua fost acordat în 267 de cazuri27, în cuantum ce depășește salariul de funcție alangajatului, generând suportarea cheltuielilor neregulamentare în sumă de 546,2 mii lei.

Nerespectarea legislaţiei muncii a condiționat suportarea cheltuielilor nejustificate în valoare de 57,3 mii lei. Astfel, probele de audit au relevat că prestarea muncii suplimentare s-a efectuat cu încălcareaprevederilor art.104 din Codul muncii, munca suplimentară ce depășește 240 ore anuale fiind prestată în lipsa acordului scris al salariatului. În aceste condiții au fost achitate 57,3 mii lei.

Organizarea neregulamentară a evidenței timpului efectiv lucrata condiționatsuportarea cheltuielilor nejustificate în valoare de 3,9 mii lei. Probele acumulate denotă că o subdiviziunedin cadrul SHS a organizat o evidență separată a orelor prestatesuplimentar timpului normat. În aceste condiții, în Tabelul de pontaj pentru luna ianuarie 2017 au fost trecute, din anul 2016, orele prestatesuplimentar pe parcursul anilor precedenți, în mărime de 527 de ore, care, ulterior, conform regulilor interne stabilite, se utilizează pentru compensarea orelor de muncă, în cazul în care timpul de muncă efectiv lucrateste mai mic decât durata timpului normat. În anul 2017,din 527 de ore acumulate în anii precedenți,a fost achitată retribuirea muncii pentru 107 ore, în mărime de 3,9 mii lei.

Se atestă suportarea cheltuielilor nejustificate urmare a neîntreprinderii măsurilorpentru restituirea ajutorului materialacordat angajatului în luna ianuarie 2017, în legătură cu încetarea relațiilor de muncă în luna martie a aceluiași an, supraplata constituind 2,0 mii lei.

Urmare a reconcilierii datelor aferente datoriilor la plata retribuirii muncii reflectate în Cartea mare cu cele raportate în Bilanțul contabil și în Raportul privind executarea bugetului, s-a constatat o divergență de 64,7 mii lei, care nu a fost inclusă în rapoartele financiare, datoriile la plata salariilor raportate fiind diminuate cu suma respectivă.

6.7. Prezentarea neintegrală a informațiilor privind bunurile gestionate de SHS a denaturat datele din Registrul bunurilor imobile proprietate publică a statului, deținut de APP.

Probele colectate denotă că informațiile din„Darea de seamă privind bunurile imobile proprietate publică a statului”, întocmită la situația din01.01.2018 și prezentată de SHS către APP, nu relevă situația patrimonială reală și integrală, în aceasta nefiind

27 În decembrie 2017 numărul angajațilora constituit 297persoane.17

incluse 2 loturi de teren28,valoarea estimativă (prețul normativ) a cărora constituie circa 2.434,1 mii lei.Astfel,datele prezentate pentru a fi incluse în Registrul patrimoniului public au fost denaturate.

VII. RECOMANDĂRILE AUDITULUIServiciului Hidrometeorologic de Stat:1. să elaboreze și să aprobe un Plan de acțiuni de remediere a neconformităților

constatate în cadrul prezentului audit;2. Săasigure reflectarea în evidența contabilă a valorii terenurilor gestionate

(pct.4.1.1.);

3. să asigure reflectarea veridică în evidența contabilă a valorii clădirilor gestionate (pct.4.1.2.);

4. să asigure reflectarea regulamentară în evidența contabilă a lipsurilor și delapidărilor, precum și raportarea acestora conform cadrului regulator aplicabil (pct.4.1.3.);

5. să asigure consecvența circulației activelor nemateriale prin efectuarea decontărilor bunurilor date în utilizare, precum și să întreprindă măsurile prevăzute de cadrul regulator cu privire la clasificarea conformă a elementelor patrimoniale (pct.4.1.4 și pct.6.3);

6. să asigure raportarea veridică și conformă a uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale (pct.4.2.);

7. să întreprindă măsuri ce se impun de cadrul regulator privitor la înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra terenurilor și bunurilor imobile gestionate (pct.6.1.1);

8. să întreprindă măsuri pentru casarea mijloacelor fixe nefuncționale (pct.6.2);9. să întreprindă măsuri adecvate pentru asigurarea integritățiibunurilor amplasate

în teritoriu (pct.6.1.2);10. să asigure promovarea și implementarea unui management adecvat al

resurselor umane, inclusiv conformitatea efectuării cheltuielilor privind remunerarea muncii(pct.6.5. și pct.6.6.);

11. să întreprindă acțiunile de rigoare aferente implementării controlului financiar public intern, cu identificarea riscurilor aferente activităților pentru toate domeniile de activitate financiar-contabilă (inventariere, retribuirea muncii, mijloace fixe și active nemateriale, active circulante etc.), cu evaluarea și monitorizarea lor permanentă (pct.6.1).

28 Terenuri: 2,0909 ha - str. Grenoble nr. 25, sect. Botanica, mun. Chișinău, şi 0,8 ha – or. Costești, r-nul Râşcani.18

VIII.RESPONSABILITĂȚILE CONDUCERII PENTRURAPOARTELEFINANCIARE

Managementul autorității auditate este responsabil de întocmirea și prezentarea fidelă a rapoartelor financiare în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil29, precum și de implementarea managementului financiar și control, care asigură întocmirea

situațiilor financiare ce nu conțin denaturări semnificative cauzate de fraudă și/sau eroare. Totodată, la întocmirea rapoartelor financiare, conducerea autorității este responsabilă de aplicarea următoarelor principii: principiul continuității activității; contabilitatea de angajamente; permanența metodelor; separarea patrimoniului și datoriilor; necompensarea; consecvența prezentării.

IX. RESPONSABILITATEA AUDITORULUIResponsabilitatea auditoruluieste de a planifica și realiza misiunea de audit, cu

obținerea probelor suficiente și adecvate în vederea susținerii bazei pentru opinia de audit.

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că situaţiile financiare auditate,încheiate la 31 decembrie 2017, sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, nu conţin denaturări însemnate ca urmare a fraudei sau erorii şi oferă o imagine reală şi fidelă a poziţiei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activităţiledesfăşurate de entitatea auditată, cu emiterea unei opinii asupra situaţiilor financiare.

Responsabilitatea echipei de audita constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate prin efectuarea procedurilor necesare în vederea identificării şi evaluării riscurilor unor denaturări sau neconformităţi semnificative, care pot apărea ca urmare a contabilizării sau a prezentării necorespunzătoare a operaţiunilor ori a soldurilor, precum şi evaluării indiciilor de fraudă, pentru a emite o opinie cu privire la caracterul adecvat al tratamentului contabil şi al prezentărilor din situaţiile financiare, întocmite în conformitate cu cadrul general aplicabil. Totodată, auditorii nu sunt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

29 Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007(în continuare – Legea contabilității); Planul de conturi contabile în sistemul bugetar și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 216 din 28.12.2015; Ordinul ministrului finanțelor nr.06din10.01.2018 „Cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2017”; Ordinul ministrului finanțelor nr.164 din 30.12.2016 „Cu privire la aprobarea Cerințelor la întocmirea raportului narativ privind executarea bugetelor autorităților/instituțiilor bugetare”.

19

X. SEMNĂTURILE ECHIPEI DE AUDIT

Responsabil de audit:șefinterimar al Direcției generale auditul fondurilor publice pentru agricultură, silvicultură, infrastructură şi mediuSvetlana Purici

Membrii echipei de audit:

controlor de stat superior Tatiana Zagaevschi

controlor de stat Inga Pîntea

20

Anexa nr.1Metodologia și sfera de abordare a auditului

Sfera de abordare a audituluiCurtea de Conturi, în conformitate cu Programul activității de audit pe anul

201830, a inițiat auditul situațiilor financiare ale SHS, încheiate la 31.12.2017, având drept scop de a verifica, sub toate aspectele semnificative, dacă acestea prezintă o imagine reală și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil31 și, în ansamblul lor,nu conțin denaturărisemnificative, fiind supusă auditării perioada anului 2017.

Activitățile de audit au fost desfășurate în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit: ISSAI 100 „Principii fundamentale ale auditului sectorului public”, ISSAI 200 „Principii fundamentale ale auditului financiar”, ISSAI 1000-2999 „Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit”32, precum și cu Manualul auditului financiar.

Sursele criteriilor de audit, care au stat la baza constatărilor, au servit prevederile actelor legislative și normative în vigoare aferente domeniului auditat. Totodată, în conformitate cu ISSAI, activitatea de audit a fost exercitată ținându-secont de raționamentul și scepticismul profesional. Astfel,• au fost identificate și evaluate riscurile de denaturare semnificativă (cauzate inclusiv

de indici defraudă33) a situațiilor financiare; planificate și efectuate proceduri de audit corelate cu riscurile identificate; obținute probe de audit suficiente și adecvate pentru a oferi o bază pentru opinie;

• a fost obținută înțelegerea controlului intern existentpentru identificarea procedurilor de audit adecvate, fără a avea scopul de a exprima o opinie asupra acestuia;

• a fost evaluat impactul politicilor contabile asupra situațiilor financiare; • a fost examinată prezentarea generală, structura și conținutul situațiilor financiare,

precum și părțile componente ale acestora;• a fost asigurată comunicarea cu autoritatea auditată la toate etapelemisiunii de audit

(organizare, planificare, executare, raportare), fiind comunicate: mandatul echipei de audit, scopul auditului, aria planificată și programarea în timp a auditului, precum și principalele constatări, inclusiv deficiențele controlului intern existent și alte aspecte.

30Hotărârea Curții de Conturi nr.75 din 29.12.2017 „Privind aprobarea Programului activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2018” (cu modificările și completările ulterioare).31 Legea contabilității; Planul de conturi contabile în sistemul bugetar și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr.216 din 28.12.2015; Ordinul ministrului finanțelor nr.06 din 10.01.2018 „Cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2017”; Ordinul ministrului finanțelor nr.164 din 30.12.2016 „Cu privire la aprobarea cerințelor la întocmirea raportului narativ privind executarea bugetelor autorităților/instituțiilor bugetare”.32Hotărârea Curții de Conturi nr.60 din 11.12.2013; Hotărârea Curții de Conturi nr.7 din 10.03.2014.33ISSAI 1240 „Responsabilităţile auditorului referitoare la fraudă într-un audit al situaţiilor financiare”: „Un auditor ce efectuează un audit în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit este responsabil pentru obţinerea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că situaţiile financiare considerate în totalitatea lor nu conţin denaturări semnificative, fie ca rezultat al fraudei, fie al erorii”.

21

Metodologia auditului Pentruobținerea unor probe adecvate și suficiente, care să susțină concluziile și

credibilitatea constatărilor expuse în prezentul Raport, auditul, prin aplicarea pragului de semnificație, a aplicat diverse proceduri:verificarea, examinarea și analiza,îmbinatecu utilizarea diverselor tehnici, cum ar fi: inspectarea, observarea, solicitarea de informații, recalcularea, intervievarea etc.

În scopul stabilirii domeniilor pentru auditare, s-a ținut cont de soldurile conturilor contabile și detranzacțiile înregistrate în aceste conturi. În vederea determinării operațiunilor și conturilor semnificative, precum și pentru identificarea și evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă și planificarea procedurilor de audit, a fost stabilit nivelul materialității (pragul de semnificație), după cum urmează:

Nivelul materialității stabilit Indicatorii Valoarea

indicatorului financiar

(lei)

Procentul pragului de

semnificaţie,%

Valoarea pragului de semnificaţie

(lei)pentru venituri 62205,2 2 1.244,1pentru cheltuieli 31482,1 2 629,6pentru elementele bilanţiere 106261,0 4 4.250,4Sursă:Analiză realizată de echipa de audit.

Urmare a calculării/aplicăriipragului de materialitate, s-a stabilit aria de audit, fiinddeterminate componentele semnificative supuse auditului și aplicată eșantionarea acestora, după cum urmează:

Domeniul componentei Aria de audit,mii lei

Eșantionul auditat,mii lei/%

Elemente patrimoniale/de capitalMijloace fixeși active nemateriale 162.237,4 154.093,4 95Uzura mijloacelor fixeși amortizarea activelor nemateriale 62.432,0 58268,4 93Stocuri de materiale circulante 5.515,3 5.188,1 94Terenuri 580,3 580,3 100Creanţe interne 339,9 103,7 28,8Datorii interne 2.138,4 965,7 45,2

VenituriÎncasări de la prestarea serviciilor cu plată 1.113,3 1113,3 100Alte venituri și finanțări 62.205,2 62.205,2 100

CheltuieliCheltuieli privind remunerarea muncii 13.255,8 13.255,8 100Contribuții și prime de asigurări obligatorii 3.485,9 3.485,9 100Cheltuieli privind utilizarea stocurilor 1.143,8 1.045,3 91,3Cheltuieli privind servicii 3.137,2 2.897,6 92,3Cheltuieli privind uzura mijloacelor fixe 10.175,3 9.657,1 94,9Alte cheltuieli curente 5,7 5,7 100

Subiectul supus auditării:

22

Serviciul Hidrometeorologic de Stat– în calitate de autoritate publică (ORG 2) subordonată MADRM.Destinatarii Raportului de auditRaportul de audit este destinat MADRM, SHS, Guvernului Republicii Moldova,

Parlamentului Republicii Moldova, societății civile și altor părți interesate.

Anexa nr.2

Structura organizatorică a Serviciului Hidrometeorologic de Stat

23

Anexa nr.3

Sarcinile de bază ale Serviciului Hidrometeorologic de StatSarcinile de bază

pe plan naţional pe plan internaţional(i) monitorizarea mediului în vederea protecţieipopulaţiei contra fenomenelor hidrometeorologice periculoase, a prevenirii sau diminuării pagubelor ce pot fi cauzate de acestea; (ii) satisfacerea necesităţilorpopulaţiei, economiei şi apărării naţionale, precum şiautorităţilor publice privind informaţia hidrometeorologică; (iii) constituirea şi gestionarea Fondului Naţional de Date Hidrometeorologice, necesar pentru fundamentarea hidrometeorologică a proiectării, executării şi exploatării diverselor obiective social-economice şi pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare pe termen lung a economiei naţionale; (iv) efectuarea observaţiilor asupra poluării mediului şi a consecinţelor ei, conform parametrilor chimici, fizici, hidrobiologici şi radioactivi şi analiza datelor obţinute; (v) analiza şi sintetizarea sistematică a condiţiilor meteorologice, agrometeorologice şi hidrologice formate, precum şi a informaţiei privind gradul de poluare a mediului pe teritoriul ţării, asigurarea elaborării şi editării materialelor de regim şi informative; (vi) efectuarea de cercetări ştiinţifice în domeniul hidrometeorologic; (vii) ţinerea, în comun cu organele interesate ale ministerelor şi departamentelor, a evidenţei de stat a resurselor acvatice potrivit indicilor cantitativi şi calitativi şi utilizarea acestora conform unui sistem unic, ţinerea cadastrului apelor; (viii) participarea, în modul stabilit, la lucrările comisiilor de stat şi departamentale pentru examinarea consecinţelorcalamităţilor naturale, ale catastrofelor şi accidentelor generate de fenomenele hidrometeorologice periculoase şi de poluarea aerului, apei şi solului; (ix) înzestrarea reţelei de observaţii cu utilaj şi aparataj care asigură obţinerea, colectarea, prelucrarea şi difuzarea informaţiei hidrometeorologice; (x) elaborarea actelor normative, a metodicilor ce reglementează activitatea hidrometeorologică în conformitate cu normele internaţionale; (xi) asigurarea respectării regulamentelor de metrologie şi standardizare, exercitarea supravegherii metrologice interne asupra mijloacelor de măsurare; (xii) eliberarea pentru agenţii economici a autorizaţiilor privind deschiderea staţiilorşi posturilor hidrometeorologice departamentale şi exercitarea controlului asupra activităţii lor; (xiii) acordarea informaţiei specializate, la cererea beneficiarilor, pe bază de contract

(i) participarea la schimbul de informaţii în cadrul sistemului mondial de observaţii hidrometeorologice; (ii) îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din convenţiileşi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte

24

Anexa nr.4Extras din Bilanțul contabil al SHS, întocmitla 31 decembrie 2017, mii lei

Grup de conturi Denumirea indicatorului Codul

rândului

Sold raportat

la 31.12.201

6

Soldla 31.12.2017

Devieri, suma

Devieri, %

1 2 33 ACTIVE NEFINANCIARE 1 X X31 Mijloace fixe 1,1 X X311 Clădiri 1.1.1 56.4742,8 56.472,8 - -312 Construcții speciale 1.1.2 6580,7 6.580,7 - -313 Instalații de transmisie 1.1.3314 Mașini și utilaje 1.1.4 48.626,3 86.782,7 +38.136,4 +44%315 Mijloace de transport 1.1.5 4.437,8 4.437,8

316 Unelte și scule, inventar de producere și gospodăresc 1.1.6 2.226,8 2.239,0 +12,1 +0,5%

317 Active nemateriale 1.1.7 1.929,0 5.241,4 +3.313,4 +63,2%318 Alte mijloace fixe 1.1.8 198,9 219,5 +20,6 +9,4%

319 Investiții capitale în active în curs de execuție 1.1.9 263,6 263,6

  Total mijloace fixe 1.1.999 120.735,9 162.37,4 +41.501,5 +25,6%

39Uzura mijloacelor fixe și amortizarea activelor nemateriale

1.2.

391 Uzura mijloacelor fixe 1.2.1 51.139,1 61.314,4 +10.175,3 +16,6%392 Amortizarea activelor nemateriale 1.2.2 894,1 1.117,6 +223,5 +20%

 Total uzura mijloacelor fixe și amortizarea activelor nemateriale

1.2.999 52.033,2 62.432,0 +10.398,8 +16,7%

  Valoarea de bilanț a mijloacelor fixe 1.3 68.702,8 99.805,5 +31.102,7 +31,2%

33 Stocuri de materiale circulante 1.5

331 Combustibil, carburanți și lubrifianți 1.5.1 124,1 179,4 +55,2 +30,8%

332 Piese de schimb 1.5.2 598,4 2.222,1 +1.623,7 +73,1%333 Produse alimentare 1.5.3334 Medicamente și materiale sanitare 1.5.4 3,4 0,1 -3,3 -33,7%

335 Materiale pentru scopuri didactice, științifice și alte scopuri 1.5.5 1.952,2 1.845,3 -106,9 -5,8%

336 Materiale de uz gospodăresc și rechizite de birou 1.5.6 1.215,2 1.120,7 -94,5 -8,4%

337 Materiale de construcție 1.5.7 106,0 93,5 -12,5 -13,4%

338 Accesorii de pat, îmbrăcăminte, încălțăminte 1.5.8 26,0 26,0

339 Alte materiale 1.5.9 10,6 28,3 +17,7 62,5%

  Total stocuri de materiale circulante 1.5.999 4.035,9 5.515,3 +1.479,4 +26,8%

35 Mărfuri 1,7351 Mărfuri 1.7.1

  Total mărfuri 1.7.99937 Active neproductive 1,9371 Terenuri 1.9.1 580,3 580,3

25

  Total active neproductive 1.9.999 580,3 580,3  Total active nefinanciare 2 73.318,9 105.901,0 +32.582,1 +30,7%

4 Active financiare 341 Creanțe interne 3.1

413Valori mobiliare de stat (cu excepția acțiunilor) procurate pe piața primară

3.1.1.

414 Garanții de stat interne 3.1.2.

415 Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării 3.1.3

418 Alte creanțe interne ale bugetului 3.1.4.

419 Alte creanțe ale instituțiilor bugetare 3.1.5 213,1 359,9 +146,9 +40,8%

  Total creanțe interne 3.1.999 213,1 359,9 +146,9 +40,8%43 Mijloace bănești 3,2

431 Conturi curente în sistemul trezorerial 3.2.1

432 Conturi curente în afara sistemului trezorerial 3.2.2

439 Alte valori și mijloace bănești 3.2.7  Total mijloace bănești 3.2.999  Total active financiare 4 213,1 359,9 +146,9 +40,8%  Total active ( 5=2+4 ) 5 73.532,0 106.261,0 +32.729,0 +30,8

5 Datorii 651 Datorii interne 6,1518 Alte datorii interne ale bugetului 6.1.3

519 Alte datorii ale instituțiilor bugetare 6.1.4 1.214,1 2.138,4 +924,3 +43,2%

  Total datorii interne 6.1.999 1.214,1 2.138,4 +924,3 +43,2%

58 Datorii externe 6.2588 Alte datorii externe ale bugetului 6.2.3

  Total datorii externe 6.2.999  Total datorii 7 1214,1 2.138,4 +924,3 +43,2%

7 Rezultate 10

72 Rezultatul financiar al instituției bugetare 10,2

721 Rezultatul financiar al instituției publice din anul curent 10.2.1

722 Rezultatul financiar al instituției publice din anii precedenți 10.2.2 72.317,9 104.122,6 +31.804,7 +30,5%

723 Corectarea rezultatelor instituției publice din anii precedenți 10.2.3

  Total rezultatul financiar al instituției bugetare 10.2.999 72.317,9 104.122,6 +31.804,7 +30,5%

  Total rezultate 11 71.317,9 104.122,6 +31.804,7 +30,5%  Total pasiv (12=7+11) ; (12=5) 12 73.532,0 106.261,0 +32.729,0 +30,8%  Conturi extrabilanțiere 13

8 Conturi extrabilanțiere 14

82 Conturi extrabilanțiere ale instituțiilor bugetare 14,2

26

821 Angajamente extrabilanțiere 14.2.18211 Angajamente ale bugetului de stat 14.2.1.1822 Alte conturi extrabilanțiere 14.2.28221 Active luate în locațiune/arendă 14.2.2.18223 Formulare de valoare 14.2.2.38224 Restanțe și datorii extrabilanțiere 14.2.2.48229 Alte conturi extrabilanțiere 14.2.2.5

Anexa nr.5Informații relevante domeniului auditat

5.1. Cadrul legal-normativ aplicatBazele juridice, organizatorice și financiare de constituire și utilizare a mijloacelor

financiare sunt reglementate de: Constituția Republicii Moldova; Legea nr.1536-XIII din 25.02.1998cu privire la activitatea hidrometeorologică; Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-

cumpărare a pământului;

Legea bugetului de stat pentru anul 2017 nr.279 din 16.12.2016; Hotărârea Guvernului nr.401 din 03.04.2003„Despre unele aspecte privind

activitatea hidrometeorologică în Republica Moldova”; Hotărârea Guvernului nr.568 din 06.05.2008 „Cu privire la organizarea evidenței

proprietății publice, circulația acesteia și exercitarea funcțiilor de către persoanele împuternicite să reprezinteinteresele statului/unităților administrativ-teritoriale”.

5.2. Evidența contabilă și cadrul de raportare financiară aplicabilSHS organizează și ține evidența contabilă în baza:

- Legii contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007;- Ordinului ministrului finanțelor nr.216 din 28.12.2015 „Cu privire la

aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”;

- Ordinului ministrului finanțelor nr.06din10.01.2018 „Cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2017”;

- Ordinului ministrului finanțelor nr.164 din 30.12.2016 „Cu privire la aprobarea Cerințelor la întocmirea raportului narativ privind executarea bugetelor autorităților/instituțiilor bugetare”.

- Politicii contabile adoptate.

27

Analiza „Politicii de contabilitate a SHS” a stabilit că aceasta reprezintă un document preluat din Capitolul V. „Politica de contabilitate-tip” din Ordinul ministrului finanțelor nr.215 din 28.12.201534, nefiind ajustată la specificul activității instituționale.

Exerciţiul bugetar în anul de gestiune începe la 1 ianuarie, se încheie la 31 decembrie şi include toate operaţiunile/faptele economice efectuate de SHS în perioada respectivă. Totalitatea indicatorilor efectivi ce ţin de activitatea SHS şi care reflectă execuţia bugetară a Serviciului în perioada de gestiune se includ şi se reflectă în rapoartele financiare.

5.3. Cadrul de raportare financiară aplicabil Cadrul de raportare financiară aplicabil cuprinde:

1. Bilanț contabil (Formularul FD-041);2. Raport privind veniturile și cheltuielile (Formularul FD-042);3. Raport privind fluxul mijloacelor bănești (Formularul FD-043);4. Raport privind executarea bugetului (Formularul FD-044);5. Raport privind circulația mijloacelor fixe, uzura mijloacelor fixe și amortizarea activelor nemateriale (Formularul FD-045);6. Raport privind circulația stocului de materiale circulante și a rezervelor de stat (Formularul FD-046);7. Raport privind lipsurile și delapidările de mijloace bănești și valori materiale (Formularul FD-047);8. Raport privind creanțele cu termen expirat și datoriile cu termen de achitare expirat (arierate), formate în autoritățile/instituțiile bugetare (Formularul FD-049);9. Raport privind primirea și utilizarea valorilor materiale primite cu titlu de ajutor umanitar (Formularul FD-051);10. Raport privind mijloacele temporar intrate în posesia instituțiilor (Formularul FD-052);11. Raport narativ privind executarea bugetelor autorităților/instituțiilor bugetare.

34Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.377-391, art.1001 din 31.12.2015.28

Anexa nr.6

Sinteza informațiilor aferente nereflectării în evidența contabilă a SHS a terenurilor

Nr.crt. Denumirea Suprafața, ha

Prețul conform datelorcontabile,

mii lei

Prețulnormativ, mii lei

Prețul cadastral,

mii lei

Devieri, mii lei

Raportate APP1.  Stația meteorologică Fălești 0,5528 119,02.  Stația meteorologică Comrat 0,3393 133,0 133,03.  Stația meteorologică Bălțata, r-nul

Criuleni2,317 598,6 598,6

4.  Stația meteorologică Bravicea, r-nul Călărași

0,1365 3,5 3,5

5.  Stația meteorologică Briceni, or. Briceni 0,9103 117,6 117,66.  Stația meteorologică Cahul 0,75 336,7 336,77.  Stația meteorologică Cornești 0,2596 81,78.  Stația meteorologicăȘtefan Vodă, r-nul

Ştefan Vodă0,6823 88,1 88,1

9.  Stația meteorologică Ceadâr-Lunga 0,6839 353,610. Stația meteorologică Leova 0,474 96,7 96,711. Stația meteorologică Soroca, r-nul

Soroca, com. Cosăuţi, extravilan1,0032 26,0

12. Stația meteorologică Chișinău (Stația aerologică, complexul administrativ)

4,63 5.383,7 5.383,7

13. Stația meteorologică Bălți (s. Corlăteni, r-nul Râșcani), extravilan

1 807,4 807,4

  Total 13,7389 580,3 6.998,9 566,4 7.565,3Neraportate APP

14. r-nul Râşcani, or. Costeşti 0,8 3,2 3,215. Teren, mun. Chişinău, str. Grenoble nr.

2592,0909 2.430,9 2.430,9

  Total 2,8909 0,0 2.434,1 0,0 2.434,1               Total general 16,6298 580,3 9.433,0 566,4 9.999,4

Anexa nr. 7

Sinteza situațiilor aferente bunurilor nefuncționale În anul 2001 programul NATO a inițiat direcționarea acțiunilor sale cu țările

Parteneriatului Estic, la care participă și Republica Moldova. Astfel, în Republica Moldova a fost creat primul parteneriat NATO și primul program ,,Știința pentru pace”, al cărui coordonator național a fost desemnat președintele Academiei de Științe a Moldovei. Acest program conținea mai multe direcții de dezvoltare pentru Republica Moldova, printre care și ,,apropierea cooperării țărilor sub aspect transfrontalier și informării reciproce”. Astfel, a demarat programul NATO ,,Știință pentru Pace”, proiect cu nr. 971918 SFP (Nistru-Prut), care prevedea instalarea a 4 stații automate pentru monitorizarea calității apei râurilor transfrontaliere Nistru și Prut, cu implicarea

29

României, Republicii Moldova și Ucrainei într-un nou model de cooperare: monitorizarea calității apelor transfrontaliere în regimonline și informarea sistematică a țărilor vecine despre calitatea apei sau despre posibilele poluări accidentale, pentru luarea măsurilor de diminuare a situațiilor de risc.

Proiectul nr. SFP 971918 Nistru-Prut ,,Știința pentru Pace” a fost obținutîn calitate de Grant cu suportul financiar oferit de Programul NATO pentru Moldova. În baza deciziilor coordonatorului proiectului,de comun acord cu Ministerul Mediului, s-a decis instalarea a 4 stații automate de monitorizare a calității apei35.Sarcina de instalare astațiilor a revenit companiei britanice ,,Fenix Internațional” LTD, care pe parcursul anului 2003 a finalizat instalarea și a instruit personalul privitor la utilizarea conformă a utilajelor și a informațiilor generate de acestea. De menționat că stațiile sunt reflectate în evidența contabilă a SHS din anul 2003.

În urma deplasărilor în teren (Valea Mare, Șirăuți și Tudora), auditul a constatat nefuncționalitatea acestor stații. În cadrul discuțiilor avute cu conducerea SHS, s-a stabilit că stațiile menționate au funcționat doar 2 ani, timp în care au fost deservite de către compania britanică, iar după expirarea termenului de garanție (2ani), acestea nu au mai fost puse în funcțiune. Astfel, auditul atestă existența mijloacelor fixe care se află în stare nefuncțională.

Un alt caz se referăla Stațiaanemometrică. Astfel,la 15 ianuarie 2013, în conformitate cu Ordinul ministrului mediului nr.92 din 13.11.2012, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a primit cu titlu gratuit de la Unitatea Consolidată de Implementare a Proiectelor de Mediu (UCIPM) o Stație anemometrică.Stația este compusă dintr-un pilon de oțel cu înălțimea de 84 m, dotat cu echipament pentru măsurarea direcției și vitezei vântului.Echipamentele sunt montate la diverse altitudini, pentru facilitarea înregistrării și lecturării parametrilor vântului.Totodată, pe acest pilon sunt montați senzori pentru măsurarea presiunii, temperaturii și umidității aerului. Stația anemometrică a fost transmisă SHS în stare montată în preajma localității Cârpești, pe terenul unei persoane fizice36.În urma inspectărilor pe teren, auditul a constatat faptul că stația este nefuncțională, nu înregistrează și nu transmite SHS informațiile necesare privind măsurările efectuate. Stația anemometrică nu este dotată cu data logher și cu panou fotovoltaic pentru alimentare, din aceste considerente este nefuncțională. Totodată, s-a stabilit faptul că stația se află într-o stare deplorabilă, persistând riscul de prăbușire a ei.

De asemenea, în anul 2016, prin intermediulIPEMP „Managementul Durabil POPs”37, SHS a primit cu titlu gratuitun set de bunuri și servicii de reparație, amenajare și echipare cu utilaj38 în sumă totală de 574,7 mii lei39.

35Urmau a fi instalate 4 stații, din care: 2 stații pe r. Prut (Șirăuți și Valea Mare) și 2 stații pe r. Nistru (Naslavcea și Tudora).36Terenul cu nr. cadastral 21243050074.37Din contul implementării proiectului ,,Managementul dezastrelor și riscurilor climaterice”.38Contractul nr. DCRMP/ W-13/SH-30/A din 29.08.2016, în sumă totală de 547,7 mii lei.39Factura nr.0095233 seria WA din 18.10.2016.

30

În componența bunurilor preluate au fost incluse și 12 clapete antifoc KPU cu servomotor, care urmau a fi instalate la ventilarea sistemului de stingere automată în caz de incendiu. Inspectarea la fața locului denotăcă acestea nici nu au fost instalate. Analizând nota de recepție și de constatare a diferenței bunurilor, întocmită la 23.08.2017 de către comisia instituită în cadrul SHS (peste 10 luni de la primirea bunurilor), s-a constatat că, din cele 12 ,,clapete antifoc cu servomotor”, doar 2 corespund criteriilor specificate în factura fiscală, iar 10 nu corespund caracteristicilor tehnice și denumirii acestora, fiind atestată lipsa servomotoarelor, ceea ce a generat și imposibilitatea punerii în funcțiune a celor 10 unități de clapete antifoc.

Totodată, urmare a discuțiilor cu persoanele responsabile din cadrul SHS, s-a constatatcă, pentru buna funcționare a sistemului de ventilare și stingere automată a serverului SHS în caz de incendiu, erau necesare doar 2 clapete cu servomotor și nicidecum de încă 10, care la momentul auditului se aflau la depozit în stare nefuncțională. În aceste condiții,urmare a neîntreprinderii la timp de către conducerea SHS a unor măsuri relevanteprivitor la estimarea necesităților reale și la verificarea completitudinii pieselor componente aferente unor bunuri, de la bugetul de stat au fost imobilizate mijloace financiare în sumă de 118,9 mii lei, ceeace denotă un management financiar neracordat la bunele practici de gestionare a banilor publici.

Anexa nr. 8Analiza calculării primelor trimestriale

Nr.d/o

Perioada anului 2017 Numărul de

personalaprobat,

pers.

Numărul de personal

angajat, pers.

Fondul de salarizare trimestrial aprobat,

mii lei

Fondul de salarizare trimestrial calculat,mii lei

Abateri, mii

lei

1 ianuarie 353 299 207,22 februarie 353 294 204,43 martie 353 294 328,0

Total 735,1 739,6 - 4,54 aprilie 353 308 303,35 mai 353 304 202,86 iunie 353 291 274,6

Total 735,1 780,7 - 45,67 iulie 353 291 176,38 august 353 304 250,59 septembrie 353 296 180,9

Total 735,1 607,7 +127,410 octombrie 353 305 325,211 noiembrie 353 305 557,912 decembrie 353 297 190,9

Total 735,1 1073,9 -338,8Total general 353 x 2940,4 3201,9 -261,5

Anexa nr.9

31

Sinteza neconformităților constatate în cadrul auditului, mii leiNr. d/o

Conținutul

Pct.

din

Rap

ort

Cla

sa d

in P

C

Con

stat

at

Rem

edia

t

Ner

emed

iat

1.Neconformitățile cuantificabile cu impact asupra situațiilorfinanciare1.1 Neevaluarea și nereflectarea în evidența contabilă a terenurilor 4.1.1 cl.3

cl.1cl.7

9999,4 9999,4

1.2 Menținerea în evidența contabilă a bunurilor care au fost privatizate

4.2.2 cl.3cl.2cl.7

99,1 99,1

1.3 Lipsuri și delapidări contabilizate neregulamentar 4.1.3 cl.3cl.4cl.2cl.7

234,8 234,8

1.4 Clasificarea inadecvată a bunurilor, piesele de schimb fiind raportate la mijloace fixe

4.1.4 cl.31cl.33

315,6 315,6

1.5 Necalcularea amortizării pentru activele nefinanciare 4.2 cl.3cl.2cl.7

616,1 616,1

1.6 Majorarea uzurii mijloacelor fixe urmarea stabiliriineconformea duratei de funcționare utilă a mijloacelor fixe

4.2 cl.3cl.2cl.7

1015,9 1015,9

1.7 Majorarea uzurii mijloacelor fixe urmare a continuării calculării uzurii și după expirarea duratei de funcționare utilăa acestora (peste 100%)

4.2 cl.3cl.2cl.7

1250,3 1250,3

1.8 Calcularea uzuriipentru bunurile care au fost clasificate neregulamentar la mijloace fixe, pe când urmau a fi reflectate la stocuri de mijloace circulante

4.2 cl.3cl.2cl.7

157,8 157,8

1.6 Neraportarea creanțelor cu termen de achitare expirat aferente veniturilor

4.3 cl.1 103,9 103,9

1.7 Diminuarea datoriilor la plata salariilor 4.3 cl.2cl.5cl.7

64,7 64,7

Total 13.857,6 13.857,62. Neconformitățile cuantificabile care nu au impact asupra situațiilor financiare

2.1 Neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra a 12 bunuri imobile

6.2 15019,2 15019,2

2.2 Neinregistrarea drepturilor patrimoniale asupra a 2 bunuri imobile construite cu suportul proiectului POPs

6.2 6290,1 6290,1

2.3 Supraevaluarea unui bun imobil care este înregistrat în evidența contabilă a entității la un preț exagerat

6.2 11433,3 11433,3

2.4 Prezența în situațiile patrimoniale a bunurilor nefuncționale 6.3 4069,5 4069,5

2.5 Prezența în situațiile patrimoniale a bunurilor supuse casării 6.4 1520,5 1520,5

2.6 Utilizarea neeficientă a resurselor publice pentru elaborarea documentației tehnice aferente construcției stației hidrologice în s.Costești

6.5 264,6 264,6

2.7 Suportarea cheltuielilor nejustificate pentru retribuirea muncii 6.9 870,9 870,9

Total 39.468,1 39.468,13. Neconformitățile necuantificabile

3.1 Neinstituirea în cadrul SHS a unui sistem de MFC adecvat 6.1 v v

32

3.2 Imposibilitatea evaluării impactului asupra prezentării reale a situațiilor patrimoniale aferente terenurilor pe care sunt amplasate bunuri imobile în Transnistria

6.2 v v

3.3 Modul actual de organizare a evidenței contabile nu asigură integritatea bunurilor gestionate de acestea,amplasate în teritoriu

6.5 v v

3.4 Inventarierea neintegrală a elementelor de activ (doar 65%) nu asigură evaluarea reală a elementelor patrimoniale

6.6 v v

3.5 Prezentarea neveridică a informațiilor privind statele și efectivul

6.7 v v

3.6 Prezentarea neveridică a informațiilor privind patrimoniul administrat în Registrul bunurilor publicegestionat de APP

6.8 v v

Anexa nr.10

Sinteza neconformităților care au afectat pozițiile din Bilanțul contabil, mii leiCont Denumirea indicatorului Pct. din

RaportLa situația din 31.12.2017

rapo

rtat

dena

tura

t

reca

lcul

at

devi

eri,

%

391 Uzura mijloacelor fixe 4.2 61314,4 -1015,9-1250,3

59048,2 -3,7%

392 Amortizarea activelor nemateriale 4.2 1117,6 +616,1 1.733,7 +55,1%

371 Terenuri 4.1.1 580,3 +9999,4 10.579,7 +1723,1%Total activ 106.261,0 +8349,3 114610,3 +7,9%

7 Rezultate 4.1.14.24.24.2

104.122,6 +9999,4+616,1-1250,3-1015,9

122471,9 8,0%

Total pasiv 106.261,0 +8349,3 114610,3 +7,9%

Anexa nr.11

Sinteza neconformităților care au afectat pozițiile din Raportul privind veniturile și cheltuielile, mii lei

ECO Denumirea indicatoruluiValoarea

raportată la 31.12.2017

Valoarea denaturărilor

Valoarearecalculatăla 31.12.2017

% denaturărilor

I. VENITURI, TOTAL 63.318,5 +9.999,4 73.317,9 +15,8%

149300 Venituri din reevaluarea activelor - +9.999,4 9.999,4 100%

II. CHELTUIELI, TOTAL 31.482,1 -1650,1 29832,0 -5,2%

231 Cheltuieli privind uzura mijloacelor fixe

10.175,3 -1250,3-1015,9

7909,1 -22,3%

232 Amortizarea activelor nemateriale 223,5 +616,1 839,6 +275,7%REZULTAT 31.836,4 +8349,3 40.185,7 +26,2%

33