EF'

Ii

I Florentina SAM|HAIAN . Sofia DOBRANicoleta KUTTESCH

Limbati litgraturaromanapentru clasa a V-a

METODA

$TtuDESCOPARAPLIC

WGrup Edibrial

Cuprins

CuoAfi-tnainte ............

Sd ne cunoagtem! .........

Etsaluare iniliald

unmrrel I11Ce este comunicarea?

Situafia de comunicare ..........C[rfile gi biblioteca: Cdr[ile copildriei de Nicolae ManolescuNoliuni elementare de sintaxi ...j...............PIrfile unei compuneriEvaluare...

umrarrl 2Cuadntul gi textul

Raportul dintre realitate gi literaturd inbibliotecd de Ana BlandianaVocabularul limbii romAneArticolul de dictionar ................Notiuni de foneticdTehnici de redactare.................Evaluare

UHITATEA 3N araliunea

Textul narativ: Mendebilul (fragmente) de Mircea CXrtirescuPlanul simplu gi planul dezvoltat de idei.......Verbul.......Evaluare...

UiIITATEA 4Dialogul

Schifa: Bibico de I. L. Caragiale 126De la textul dialogat la textul narativ 1,41,

Organizarea dialogului simplu 144

Substantivul .............. .. 1.48

Pronumele personal.... 155

Numeralul 1,61

Evaluare... .. 168

J

5

10

12

18273438

404959627'1.

74

76

9498

124

-245

UNITATEA 5Descrierea

Descrierea in versuri: Rapsodii de primdtsard de George Topirceanu ...................Aprecieri privind textele studiate

AdverbulInterjecfiaReclamaEvaluare

UNITATEA 6Lumea basmului

Basmul: Prislea cel aoinic gi merele de surPirfile de propozitie. Propoz ilia. FrazaPovestirea unor intAmpldri imaginare sau realeEvaluare

170180

184191.

194197200

202219232234

APENDICE

Bareme pentru probele de evaluareAutoevaluare

235239

Unitatea

Ce estecomunicarea?

Situatia de comunicaret

Cdrlile gi bibliotecaNotiuni elementare de sintaxa

Pdrtile unei compuneri- -" t' t

Pe parcursul unitSlii de invdlare, profesorul va avea in vedere dezvoltareaurmitoarelor competenfe specifice din programd:

1.{. identificarea informaliilor esenfiale dintr-un mesaj oral;{.5. aplicarea principiilor ascult[rii active;2.3. alcdtuirea unor propozifii qifuaze corecte din punct de vedere gramatical;2.4. adaptarea vorbirii la parteneri qi la situafia de comunicare;3.1. identificarea ideilor principale dupd citirea globald a unui text;3'5. folosirea unor tehnici/strategii de lucru cu textul/cartea;4.{. redactarea unor lucrdri scurte Pe o anumitd tem5, urmdrind un plan;4.4. rcdactarea unor texte reflexive.

Valori gi atitudini ce pot fi formate pe parcursulunitilii:

' cultivarea interesului pentru lecturd gi a pldcerii de a citi;

' stimularea gAndirii autonome, reflexive qi critice;

' cultivarea unei atitudini pozitive fald de comunicare;

' cultivarea unei atitudini pozitrve fald de limba romAnS.

o UNITATEA I

Situatia de comunicare

$rrul. Privegte imaginile urmdtoare qi apoi completeazi tabelul.

Desen 1 Desen 2 Desen 3 Desen 4

Cine vorbeqte?

Cui i se adreseazd?

Ce ii spune (care este mesajul)? .

La ce se referi?

Cum e transmis mesajul (printelefory aer, calculator, hArtie)?

Ce mijloace de comunicare suntfolosite (cuvinte, gesturi, imagini)?

E12

a.

8. Noteazd situaliile in care comunicareapoate fi ingreunatl prin zgomote sau

intreruperi.

Precizeazd care sunt situafiile carereprezinti comunicdri orale gi care suntcele care ilustreazd comuniclri scrise.

IatI regulile jocului:. StabiliF ordinea in care veli juca fiecare

cele trei roluri. tn cazul in care echipavoastri este alcdtuiti din patru parti-cipanfi, veli avea cAte doi observatori lafiecare furd.

o Vorbitorul va incepe jocul, povestind o

intAmplare amuzantd din vacanfi. Vor-bitorul ii transmite mesajul s5u ascul-tdtorului. Vorbitorul poate folosi, pelAngi cuvinte, qi tonul vocii sau mimica 9igestica pentru a se face cAt mai bineinleles.

o Pe durata povestirii, ascult5torul va dasemnale cd este atent: va incuraja vor-bitorul sd continue, va confirma cd ainleles ce i se spune, va pune intrebdridacd are neclaritSfi, va reformula cele

spuse de vorbitor, pentru a fi sigur ci a

inleles corect.. Dupi ce vorbitorul termind de povestit

ascultdtorul va rezuma cele auzlte. Apoiobservatorul va prezenta observaliilesale celor doi interlocutori.

4. Utllizatorii messengerului folosesc uncod special de comunicare. Discutd cucolega/colegul de banci despre:

. modul in care sunt/nu sunt folositeregulile de ortografie qi de punctuafie;

o prescurtirile folosite;

. simbolurile utilizate in acest tip decomunicare.

o Pe parcursul desfdgurdrii fiecirei rundesau dupd terminarea povestirii, observa-torul va completa o grild de observare a

comportamentului vorbitorului gi ascul-titorului (vezi pagina urmitoare). Cu cAt

observafiile vor fi mai precise, cu exem-ple concrete, cu atAt observatorul ii vaajuta mai mult pe partenerii echipei sd

invele si comunice mai bine.. O rundd dureazd aproximativ 7 - 8 mi-

nute (3 - 4 minute pentru povestirea vor-bitorului, doud minute pentru rezumatulficut de ascultdtor, doud minute pentrufeedbackul oferit de observator). Apoirolurile se schimbi, pAnI cAnd tofi mem-brii grupei au trecut prin toate cele treiroluri.

o Observatorii vor urmiri qi respectareatimpului de lucru pentru fiecare sec-

venld a activitdfii.. La sfAr$itul jocului, un reprezentant al

fiecirui grup va prezentaconcluzii legatede modulir:r care s-a desfdgurat exercifiul.

I

t3

DESCOPAR

Roluri in comunicare

1. Alcdtuili grupuri de cAte 3 - 4 elevi. Fiecare participant va juca, pe rAnd, rolurile de

vorbitor (V), ascuttdtor (A) gi observator (O).

a UNITATEA 1

8. Dupi realizareajocului, noteazh,in caiet, impresiile tale, rispunzdnd la urmdtoareleintrebdri:o Care fi s-a pdrut rolul cel maio Care fi s-a pdrut cel mai

De ce?. CAnd eqti in clas5, ce rol preferi? De ce?. CAnd egti in afara qcolii, ce rol preferi?

De ce?o Crezi cd nu stipAnegti foarte bine unul

dintre cele trei roluri? Care e acesta?. Ce iti propui pentru a-!i imbu-

nltdli comunicarea in clasd, dar giin afara ei?

rc14

dificil? De ce?

usor rol?"'r

Grila observatorului

Aspecte urmirite Aprecierile tale

Vorbitorul (emifdtorul) 9i ascultdtorul(receptorul) participi in egald misurd lacomunicare?

tntre vorbitor qi ascultitor existd contactvizual, cei doi se privesc?

Vorbitorul folosegte, pe lAngX cuvinte, gi altemijloace de comunicare (gesturi, mimici),pentru a se face infeles?

Ascultdtorul folosegte sunete sau gesfuri dein(elegere, pentru a-l incuraja pe vorbitor sicontinue?

Ascultdtorul pune intrebiri, reformuleaziunele idei pentru a fi sigur cd a infeles cele

spuse de vorbitor?

l

Rezumatul realizat de ascultdtoreste clar, redl in mai pu{ine cuvinteintAmplarea relatatS, pistrdnd esenfialul?

Situalia de comunicare

1. Lucrati in echipe de 3 - 4 elevi. Propune{i cel pulin doud variante de realizare a co-

municirii pentru situaliile prezentate mai jos. Completali ultimele dou5 coloane,dupi modelul de mai jos, oferit pentru prima situafie de comunicare.

Radu poate folosi diverse canale de comunicare (aerul, pentru comunicareafalil in fagd;

telefonul sau scrisoarea pentru comunicarea la distanld, in cazul in care mama lui e plecatidin larn). in comunic arcataldinfafd.,poate folosi cuvinte, dar 9i gesturi.

Emititor Ce comunici(mesajul)

La ce se referi(contextul) Receptor

Canal decomunicare

Cod

Radu

(10 ani)

ce s-a intAmplat inprima zi de gcoali

qcoalS mama

aer

telefonscrisoare

cuvintegesturi

unscriitor

povesteqte o

istorioard amuzantd

din copiliria luicopilSrie

public(spectatori sau

cititori)

Mirela(15 ani)

explici cum se

folosegte uncomputer

computer fratele mai mic

Andrei(11 ani)

impresii despre

un film pe care

l-avdzttt recent

filmLuca

(prieten)

Simona(11 ani)

prezintd un locvizltatin vacanld

o localitate sau

o tari strdind

prieteniprofesor, colegi

O situa{ie de comunicare are urmetoa-rele componente:o emititor - cel care transmite mesaiul;o receptor - cel care primeste mesarul;. mesai - ceea ce comunicd emilitorul;o context - la ce se referi comunicarea;. canal - calea de transmitere a mesa-

jului;

8. PdstrAnd grupele, realizalijocuri de rolpentru variantele propuse de voi. Fie-care grupd iqi va alege altd situalie decomunicare.

&.lntr-un dialog, rolurile de emi{dtor gi

receptor sunt preluate, pe rand, de par-ticipanlii la disculie. Df, un exemplucare sd se refere la jocul de ro1 la care aiparticipat.

E

t5

cod - mijloacele (tipul de semnale)prin care se realizeazd comunicarea.

Mijloace de realizare a comunicdriil. Comunicarea se poate realiza,in afara

codului verbal (cuvintele unei limbi),gi prin alte mijloace: imagini (fotografii,ilustrafii, desene, picturi, imagini te_levizate), muzicd, gesfuri, mimicd saumigcare, simboluri (de exempltl emo_ticonuri), codul Braille, codul Morse.a. Indic5 situafii in care se folosesc mij_

loacele de comunicare menlionatemai sus, singure sau in anumitecombinalii.

b. Precizeazd cumse realizeazi comu_nicarea in pagina reprodusd ald_turat, din lurnalul unui pugti de JetfKinney (Editura Arthu4 2010).

a UNITATEA 1

Sngurl,l oo*iv len:tru cor:e,ara ao"r1o1 sf, {,rc +oq+e

asfua -es:te gen*ru- ci,o*si,ar-"dou-searo*raj - *Arau,cinJ voi fi $ogat 5. cde$ru,-ci -nr ceva ,Dd,' lrn ds *cu,tdecA*- si. risjrnd tooU ,,ra $uni- lua [a irrtreHr;sfuEde. ,45a ci agenda arta o sf,-nnr fre d. {olos-

P.'Bifeazdvariantele care precizeazd codurile pe care le poli folosi in comunicare.' Pot sd comunic pfn. tr mesaje verbale, alcdtuite din cuvinte gi propozifii tr desenEmuzicd trmimi fr dans fi simboruri Ealte mijloace/coduri' Pot sd infeleg mesajele exprimate prin: E cuvinte gi propozifii E desen E muziclE mimd E dans E simboluri tr aite mijloace/coduri

Condilii de realizare a comuniceriil' Pentru ca o comunicare sd se realiz eze, trebuie indeplinite mai multe condi,tii. Bifeazdenunfurile de mai jos care cuprind idei cu care egti de acord.

tr Pentru a se face in{eles, emifdtorul trebuie sd vorbeascd clar gi cursiv, fird multeintreruperi, gi sd priveascd spre cei cdrora ri se adres eazd.tr Pentru a infelege ceea ce spune un partener de discufie, receptorul trebuie sdasculte cu atenfie, sI intrebe dacilnu infelege ceva, intr-un moment cAndinterlocutorul face o pauzd.tr Pentru a se face infeles, emilStorul trebuie si foloseascd un cod pe care-l cunosc

gi cei cdrora li se adreseazd.B Pentru ca o comunicare sd fie realizatd,, ea trebuie sd fie bruiati prin zgomote,

intreruperi ale mesajelor transmise.tr Pentru a inlelege ceea ce citegte, receptorul trebuie sa-gi pund in permanentd

intrebdri gi sd caute rdspunsuri in texisau dincolo de rAndurile textului.tr Pentru ca o comunicare s5 fie un schimb de idei, participanfii la discu,tie trebuiesd accepte gi punctele de vedere ale celorlalli, sd ie arigu.e cd le inleleg gi, daciau alte pdreri, sd le exprime ir:r mod civilizat,fere se-i jig;ascd pe ."itut1i vorbitori.tr Pentru a comunic4 e suficient sd folosim cuvinte. in comu.i.ur"u fald in fa!d,gesfurile gi mimica, tonul vocii, contacful vizualnu sunt importante.

-16

8. Alcdtuifi grupuri de cAte 3 - 4 elevi gi schimbafi pdreri pe marginea variantelor bifatede voi. Justificafi-vd opfiunile.

Comunicim pentru a le transmite informalii celorlalfi, pentru a ne exprima punctele

de vedere sau sentimentele, pentru a solicita ceva, pentru a ne clarifica propriile idei,

pentru a ne infelege mai bine.Schematic, o situafie de comunicare poate fi redatd astfel:

Receptor i...**-_*_i

Context ;"" 'r "n

I

t

. Cine vorbeqte/cine scrie, cine este . Cum se realizeazl comunicarea (prinemildtorul? ce canal gi ce cod este folosit)?

. Cui i se adreseaz6,, cineeste receptorul? . Unde gi c6nd serea\tzeazd comunicatea?

. Ce comunicS? . Care este scopul comunicdrii?o La ce se referd? . Ce relatii existlirtre cei care comunicd?

Comunicarea presupune nu doar respectarea unor reguli care privesc corectitudineagi claritatea exprimdrii, ci gi anumite atitudini: respect, interes pentru pirerile celorlalfi,

asumarea propriilor pireri.Rezultatul activitilii de producere a mesajelor este enunlul: o imbinare de cuvintecare are sens. Enuntul poate fi o comunicare cu unul sau cu mai multe predicate.

APLIC

1. Alcdtuifi echipe de 3 - 4 elevi girealizaliun poster pe tema comunicdrii. Veli desena

o situafie de comunicare imaginatl de voi, astfeli:rcat se rdspundefi la cAt mai multedinirtrebdrile de la rubrica Recapitulez. Colegii vogtri vorincerca sd ghiceasci situafia

de comunicare ilustratd de voi gi sd rHspund5 ei ingigi la aceleaqi intreblri. i'

8. Scrie trei reguli pe care ifi propui s5le respecli cAnd comunici cu pdrinlii tdi.

I17

Cod I-_*_._***_i

Pentru a infelege o situalie de comunicare, rispundem la cAteva intrebdri:

^ UNITATEA 1

CAryile gibiblioteca

F*r-**anolescu(n.1939).Critic Ai istoric literar. Este unul dintre ceimai apreciati comentatori ai fenomenuluiIiterarcontemporan gi autor al Istoriei ri-ltice a literaturii romdne (2009).

_J

-18

$rruCe inseamnd pentru tine lectura?Incercuieqte substantivele scrise pepaginile cdrlii pe care le-ai includeintr-o definilie a lecturii. Pofi pro-pune gi tu alte cuvinte.

DESCOPAR

Bucuria lecturii

1. Citegte fragmentul urmdtor,(titluri, nume de personaje)

extras din volumul Cititul gi scrisul. Subliniazd referirilela cHrli pe care le-ai citit qi tu.

Cirlile copilirieide Nicolae Manolescu

Povegtile lui Creangi se aflau [...J printre cI4ile din prima mea bibliotec[. Dovadi eticheta cunumlrul 3 de pe cotor. Mama imi citea in francezd. Perrault. Tin minte cI mL fascinau numele

din povegtile lui. Marchizul de Carabas lmi suna in urechiintr-un fel atdt de solemn, incdt mi impresiona puternic. M[intrebam de fiecare dat[ de unde il scosese Motanul. ilinvidiam sincer: uite ce i-a trecut lui prin cap! Nu intelegeamde ce se ariltaPerrarit atdt de drastic cu Scufi1a Rogie. indefinitiv, cu ce gregise fetila? Eu fhcusem cu mult mai multeprostii 9i nu mi mincase niciun lup. Stltuse de vorbi culupul? Ei, gi ce era riu in asta? [...] MX indrigostisem 1a

nebunie de Peau d'dnel. Capriciile ei nu mi enervau deloc.Mi. distra de minune felu1 in care ii picllegte pe toti,imbricati in pielea de migar gi spoiti cu funingine pe fa1a.

Imi pldcea, poate, gi fiindci intuiam cumva in ea o fatl detreabd,{hrl ambitia Cenuglresei. [...]

Pe Fralii Grimm i-am citit mutArziu.Mi s-au pirut teribilde asemlnitori cu Ion Creangi, pe care-l iubeam pentrudreptatea pe care o face fetei celei oropsite a Mogului 9i pentru

fbpturile acelea extraordinare care-l ajuti pe Harap-Alb (din nou numele imi mergeau la inim[:

Pnsnrillgi-Lungila!). [...]Andersen, in schimb, a rilmas cel mai mare pdnd.in zi:ua de azi.Inchipuili-v[ ci am citit

Soldatul de plumb cape o poveste de dragoste. Nu mai eram in prima copihrie. Didusem de

gustul unor povegti intrucitva diferite. Ghinionul de care era urmlrit bietul soldat indr[gostit

pini peste urechi de dansatoarea de hirtie mi se pirea intolerabil. Eram stresat de neputinfa

lui de a sclpa de primejdii, de felul cum era aruncat de colo-colo de mdini nevilzrfie. Cineva

11pune pe fereastr[. Cine, nu gtim. Fereastra se deschide brusc (de ce?) gi soldatul se trezeite

pe caldarim, infipt stragnic cu chivlra2 intre doul pietre. Nigte copii, care trec pe acolo, il scot

gi se amuzi si-i dea drumul pe canal intr-o barci de hirtie. Si fie dr[cugorul cu arc din

tabacher5 la originea tuturor relelor care i se intimpll? Fapt e cI, scipat

de gobolan, nimeregte in burta unui pegte. Soldatul ajunge pe masa

din buclt[rie a casei de unde fusese smuls de soartl. Dar asta nu

inseamn[ cI totul se terminl cu bine pentru soldat. Un beielel

rlu la suflet [...] ia soldatul gi-l az,rdrle in soba aprinsl. De ce?

Nimeni n-are un rlspuns la aceasti intrebare. Nici Andersen

cel crud, cum il voiboteza eu insumi peste citeva decenii.

Dar eu eram convins c[ soldatul fusese pedepsit pentru

dragostea lui. Oare nu de dtrgol dansatoarei de hirtie a

r5.mas el pe dinafara cutiei-cazarmil in care innoptautovar[gii sli? Pe dansatoare, o nesimlitoare' n-o puteam

suferi. Cit despre drlcugorul cu arc, despre el n-aveam o

plrere format[. Nu-i descoperisem inci rolul nefasC (din

gelozie) in moartea soldatului. Celalalt soldat, din Scapd-

rdtoarea, nu m-a interesat la fel de mult ca acela fhr[ un

picior de care am vorbit. Prin nu gtiu ce bizar joc al memoriei,

de e1 mi-am reamintit totugi, peste ani, cind a trebuit s[ mlconformez dorintei fiului meu care nu voia s[ doarmi frrd' a atit o

poveste (gi eu fhcusem la fel gi, fire9te, mama adormea inaintea mea, povestind, iar eu o trigeam

de mdnec[ 9i rideam de cum incurca, prin somn, firulpove9t11). Scdpdrdtoareai-am spus-o, nu

Soldatul de plumb.I-am spus-o de atdtea ori (ii plicuse la nebunie, nu mai voia s[ audi alta),

incdt o gtiu gi astilziin toate detaliile. Mica Sirend rdmdne ins[ basmul cel mai strllucitor din

intreaga mea copil5.rie, pe care l-am recitit apoi de zeci de ori, cu ochii plini de lacrimi de

fiecare dat[. Daci existl un personaj pe care s[-1 fi detestat frrd. ezitare, acesta a fost Pringul.

Mi se pirea inadmisibil ca el si calce in picioare ctt atdta nep[sare sentimentele Micii Sirene

gi sacrificiile ei. Felul in care Mica Siren[ aruncI in api cu,titul cu care trebuia si-l ucidi pe Pring

ca si-gi reglseasci trupul9i sufletul quasinemuritora mi s-a pirut gestul cel mai sublim din toate.

imi doream o iubit[ Lare si renunle laviaTavegnic[ de dragul meu.

lPeau d'6ne (titlu in limba francezd) - Piele de mdgar.2 chiadrd, s.f. - acoperdmAnt de cap in formd de chipiu inalt, folosit in trecut de soldafi.

I3 nefast, adj. - care aduce nenorocire, rtecaz. Ia quasi (b. fr.), coasi - element lexical cu sensul ,,aproximatiY", ,,aproape".

- - l9

. UNITATEA 1

8' Care estebasmul cel mai strdlucitor al copiliriei autorului? Ce l-a impresionat pe miculcititor in acest basm?

8' Pe care dintre textele menfionate in acest fragmen! necitite incd de tine, ai vrea sdle citegti? Discutd cu un coleg gi explicd prin ce fi-a stArnit autorul curiozitatea.

Situalia de comunicare

1. Cine a scris textul reprodus la paginile 1.g - 19?

8. Cui crezi cd i se adrese azd autorul?

a. Ce comunicd? Care este ideea cea mai importantd din acest text? Atenfig e o intrebaremai dificila, al cirei rispuns nu il gdsegti in text. Rdspunde printr-o propozifie, caresH sintetizeze ce ai inteles, ce !i-a spus tie acest text.

4. La ce se refer5? Care este tema textului? Rdspunde printr-un cuvant.

Autor 9i titlu

1. Noteazi in cdsulele din dreptul titlurilornumelui autorului cdrtii.

.*j Micul prin!*$ Alice ?n lara Minunilor*j Intdmpldri cu Arpagic

; George gi chein secretd a Llniaersului*j Unde plecdm de-acasd?

*$ Harry Potter

*l Pooestea fdrd sfargit

mentionate mai jos litera corespunzdtoare

a. Marin Sorescub. Stephen gi Lucy Hawkingc. Ion Creangdd. Antoine de Saint-Exup6rye. Michael Endef. Lewis Carrollg.l. K. Rowlingh. Ana Blandiana

8. subliniazd cu rogu, in exemplele menlionate mai sus,titlurile care includ numele unor personaje, iar cu verde,pe cele care i1i stArnesc interesul pentru a le citi.

8. Precize azd ce indicd titlul de pe coperta aldturatd gi aratdprin ce i[i capteazd aten]ia aceastd copertd.