liga natiunilor_oik

8/7/2019 LIGA NATIUNILOR_oik

1/22

LIGALIGANANA IUNILORIUNILOR


2/22

PRELIMINARIIPRELIMINARIIPresedintele americ an Presedintele americ an

Woodrow Wilson, la 27 ma i Woodrow Wilson, la 27 ma i 1916 , tr aseaza p entru prima1916 , tr aseaza p entru primaoara, in ter meni concreti, oara, in ter meni concreti, proiectul unei organizatii care proiectul unei organizatii care

sa regle mente ze relatiile sa regle mente ze relatiile intern ationale. Aceast aintern ationale. Aceast a urmaurmasa se constituie ca un organismsa se constituie ca un organismv iu, pornind de la un acord v iu, pornind de la un acord general, care sa includa t oate general, care sa includa t oate st atele mari si mici, si st atele mari si mici, si concreti z nduconcreti z ndu--se instituti onal se instituti onal tre pt attre pt at, pe masura p unerii n , pe masura p unerii n aplicare a p re v ederil or acestui aplicare a p re v ederil or acestui pact.pact.


3/22

NFIINNFIIN AREARELa 8 ian. 1918 , cand La 8 ian. 1918 , cand

presedintele americ an Wilson presedintele americ an Wilson pre zinta n sesiunea comun apre zinta n sesiunea comun aCongresului, documentul "Cele Congresului, documentul "Cele paispre zece puncte ". Cel mai paispre zece puncte ". Cel mai import ant punct a fo st import ant punct a fo st ultimul, care sus inea cre are aultimul, care sus inea cre are aunei institu ii intern a ionale unei institu ii intern a ionale de men inere a p cii, ode men inere a p cii, oorganiza ie care s f ie att organiza ie care s f ie att a celor mari, ct i a celor a celor mari, ct i a celor mici. Aceast a Lig amici. Aceast a Lig aNa iunilor er a baza t pe Na iunilor er a baza t pe principiul securit ii colecti v e principiul securit ii colecti v e a tutur or st atel or, care a tutur or st atel or, care dore au res pect are adore au res pect are aconv en iilor intern a ionale.conv en iilor intern a ionale.


4/22

Dezba terile asupraDezba terile asuprainf iintarii sinf iintarii s-- au au des fa suratdes fa surat n februarie n februarie-- martie 1919martie 1919 n Comisi n Comisiaa p entru Ligapentru LigaNatiunilor din cadrul Natiunilor din cadrul Conferintei de pace de laConferintei de pace de la

ParisParis.. Pactul Pactul Ligii Ligii Natiunilor a fo st adopt at Natiunilor a fo st adopt at in sedint a p lenara ain sedint a p lenara aConferintei de la Paris, laConferintei de la Paris, ladat a de 28 ap rilie 1919 . dat a de 28 ap rilie 1919 .

Documentul continea 26Documentul continea 26de de artic ole care st abileau: artic ole care st abileau: structur a, functiile, structur a, functiile, principiile si obligatiiile principiile si obligatiiile membrilor Ligii.membrilor Ligii.


5/22

SCOPURISCOPURIOrganizatia av ea trei mari Organizatia av ea trei mari

scopuri: scopuri: sa fa ca posibila res pect are asa fa ca posibila res pect are adre ptului intern ationaldre ptului intern ationalabolirea diplomatiei secreteabolirea diplomatiei secrete

re zolvare a conf lictelor intre re zolvare a conf lictelor intre t ari prin arbitr aj . t ari prin arbitr aj .

Liga urma sa dev ina nu numai Liga urma sa dev ina nu numai un mijloc de pre v enire aun mijloc de pre v enire a

razboiului, ci si un instru ment razboiului, ci si un instru ment al dezvoltarii pasnice, alal dezvoltarii pasnice, al

cooper arii, al regle ment arilor cooper arii, al regle ment arilor intern ationale n div erseintern ationale n div erse

domenii, concepute ca pa si spre domenii, concepute ca pa si spre integr are a politica.integr are a politica.


6/22

Societ ate a Na tiunilor cuprindea la inceput 45 de Societ ate a Na tiunilor cuprindea la inceput 45 de t ari membre, dintre care 26 neeur opene, pentru cat ari membre, dintre care 26 neeur opene, pentru camai t arziu sa numere 57. Sediul Societ atii a fo st mai t arziu sa numere 57. Sediul Societ atii a fo st st abilit la Geneva, in Elv eti a.st abilit la Geneva, in Elv eti a. La prima sedint a aLa prima sedint a aS

ociet atii in 1920 nu au partici pat insaS

. U. A (care S

ociet atii in 1920 nu au partici pat insaS

. U. A (care au opt at pentru o politica izolationista), Ger maniaau opt at pentru o politica izolationista), Ger mania(care nu fusese accept at a in Liga) si URSS (care nu fusese accept at a in Liga) si URSS (nerecunoscut a p e plan intern ational),cee a ce a(nerecunoscut a p e plan intern ational),cee a ce aconstituit o grava slabiciune a Societ atii.constituit o grava slabiciune a Societ atii.


7/22

ST AT E MEMBREST AT E MEMBRE19201920 Membri fondat ori: Argentin a, Austr alia, Belgia, Boliv ia, Brazilia, Mare a Brit anie, Canada, Membri fondat ori: Argentin a, Austr alia, Belgia, Boliv ia, Brazilia, Mare a Brit anie, Canada, Chile, Republica Chineza, Columbia, Cuba, Cehoslovacia, Danemarca, Franta, Grecia, Guate mala, Chile, Republica Chineza, Columbia, Cuba, Cehoslovacia, Danemarca, Franta, Grecia, Guate mala, Haiti, I t alia, I ndia, Olanda, Noua Z eelanda, Nicaragua, Liberia, Peru, Norv egia, Romania, Haiti, I t alia, I ndia, Olanda, Noua Z eelanda, Nicaragua, Liberia, Peru, Norv egia, Romania, Portug alia, Polonia, Siam, Spania, Suedia, Uruguay, Ungaria, Venezuela, Uniunea Af ricii de Sud.Portug alia, Polonia, Siam, Spania, Suedia, Uruguay, Ungaria, Venezuela, Uniunea Af ricii de Sud.Austri aAustri a ((15 December15 December 19201920;; 13 Ma rch13 Ma rch 19381938));; B ulgariaBulgaria ((16 December16 December 19201920));; Cost a RicaCost a Rica ((1616DecemberDecember 19201920;; 22 Ja nuary22 Ja nuary 19251925));; F inlandFinland ((16 December16 December 19201920));; L uxembourgLuxembourg ((16 December16 December19201920;; 30 A ugust30 A ugust 19421942));; A lbaniaAlbania ((17 December17 December 19201920;; 9 Ap ril9 April 19391939))..

19211921 Est oniaEst onia ((22 Septe mber22 Septe mber 19211921));; La t v iaLat v ia ((22 Septe mber22 Septe mber 19211921));; L ithuaniaLithuania ((22 Septe mber22 Septe mber19211921))..19221922 HungaryHungary ((18 Septe mber18 Septe mber 19221922;; 14 Ap ril14 Ap ril 19391939));;19231923 I relandI reland ((10 Septe mber10 Septe mber 19231923));;Et hiopiaEt hiopia ((28 Septe mber28 Septe mber 19231923));;19241924 Dominican RepublicDominican Republic ((29 Septe mber29 Septe mber 19241924));;19261926 Ger manyGer many ((8 Septe mber8 Septe mber 19261926;; 21 O ct ober21 O ct ober 19331933));;19311931 MexicoMexico ((23 Septe mber23 Septe mber 19311931));;19321932 T urkeyT urkey ((18 J uly18 J uly 19321932));; I raqI raq ((3 O ct ober3 O ct ober 19321932));;19341934 Union of Sov iet Socialist RepublicsUnion of Sov iet Socialist Republics ((18 Septe mber18 Septe mber 19341934;;14 December14 December 19391939));;Af ghanist anAfghanist an((2727Septe mberSepte mber 19341934));; E cuadorEcuador ((28 Septe mber28 Septe mber 19341934))

11937937 EgyptEgypt ((26 May26 May 19371937))


8/22

ORGANISME DEORGANISME DECONDUCERECONDUCERE

Adunare a Gener alaAdunare a Gener ala -- ss-- a constituit din c te a constituit din c te trei delegati din f iecare t ara, care pute au f i trei delegati din f iecare t ara, care pute au f i of iciali sau re pre zent anti ai opiniei publice. of iciali sau re pre zent anti ai opiniei publice. n ntrunirile sale anuale, Adunare a av ea n ntrunirile sale anuale, Adunare a av eamenire a de a dezba te t oate problemele menire a de a dezba te t oate problemele import ante legate de mentinere a pa cii n import ante legate de mentinere a pa cii n lume, membrii av nd dre ptul de a a duce n lume, membrii av nd dre ptul de a a duce n fa t a ei orice fap t consider at a am enintafa t a ei orice fap t consider at a am enintacomunitate a intern ationala. comunitate a intern ationala.


9/22


10/22

ConsiliulConsiliul-- a fo st organizat ca un organ executi v si a fo st organizat ca un organ executi v si decizional, format din cele decizional, format din cele 55 ma ri puteri (St atele mari puteri (St atele Unite, Mare a Brit anie, Franta, I t alia si Japo nia) caUnite, Mare a Brit anie, Franta, I t alia si Japo nia) camembri per manenti si membri per manenti si 44 membri neper manenti ai membri neper manenti ai celorlalte st ate, dese mnati prin rot atie, dupa criteriul celorlalte st ate, dese mnati prin rot atie, dupa criteriul geograf ic. geograf ic.

St atele Unite s

St atele Unite s-- au retr as din Liga Na tiunilor nca din au retr as din Liga Na tiunilor nca din 1920 , Japo nia n 1933 , iar I t alia n 1937 . A fo st 1920 , Japo nia n 1933 , iar I t alia n 1937 . A fo st

admisa, n schimb, ca membra p er manent a Ger mania, admisa, n schimb, ca membra p er manent a Ger mania, n 1926 , care s n 1926 , care s-- a retr as n 1933 , dupa v enire a laa retr as n 1933 , dupa v enire a laputere a nazistilor. Uniunea Sov ietic a a fo st putere a nazistilor. Uniunea Sov ietic a a fo st accept at a n Liga n anul 1934 . Numarul membrilor accept at a n Liga n anul 1934 . Numarul membrilor neper manenti ai Consiliului a crescut ulteri or laneper manenti ai Consiliului a crescut ulteri or la 66 si si apoi laapoi la 99..

Consiliul av ea ob ligatia p re zent arii unor rapoarte Consiliul av ea ob ligatia p re zent arii unor rapoarte anuale n fa t a Adunariianuale n fa t a Adunarii..


11/22


12/22

Secret ariatulSecret ariatul -- auxiliarauxiliar AAdunarii dunarii gener ale, er a dirija t de un gener ale, er a dirija t de un secret ar gener al. Era o rgan secret ar gener al. Era o rgan administr ativ a l Ligii, avand administr ativ a l Ligii, avand pers onal recrut at pe bazapers onal recrut at pe bazare pre zent arii st atel or conformre pre zent arii st atel or conformcriteriului geograf ic si membrii sai criteriului geograf ic si membrii sai er au res ponsabili numai n fa t aer au res ponsabili numai n fa t aLigii, nu si a st atel or nationale de Ligii, nu si a st atel or nationale de prov enient a.prov enient a.

Curte a p er manenta intern ationalaCurte a p er manenta intern ationalade justitie de la Ha gade justitie de la Ha ga -- cre at a in cre at a in 1922 , regle ment a p roblemele de 1922 , regle ment a p roblemele de razboi. Curte a va av earazboi. Curte a va av eacompetent a n t oate cauzele care competent a n t oate cauzele care nu pute au f i re zolvate prin nu pute au f i re zolvate prin

diplomati a ob isnuita si er au supuse diplomati a ob isnuita si er au supuse arbitr aj ului. arbitr aj ului. EEra fo rmat a din 11ra fo rmat a din 11si apoi 15 j udecat ori alesi de si apoi 15 j udecat ori alesi de Consiliu si Adunare si av eaConsiliu si Adunare si av eaatri butia de a j udeca disputele atri butia de a j udeca disputele care i se naintau spre decizie si care i se naintau spre decizie si de a of eri opinii consuslt ativ e n de a of eri opinii consuslt ativ e n dif erite probleme.dif erite probleme.


13/22


14/22


15/22

SUCCESE ALE LIGIISUCCESE ALE LIGIINAT IUNILORNAT IUNILOR

I n cursul deceniului trei, politicaI n cursul deceniului trei, politicade conciliere promovat a de Franta, de conciliere promovat a de Franta, mai ales prin eforturile lui Aristide mai ales prin eforturile lui Aristide Briand, pre mier si ministru de Briand, pre mier si ministru de externe, au dus la re alizare aexterne, au dus la re alizare aT rat atului de la Locarno (1925) si T rat atului de la Locarno (1925) si a Pactului Brianda Pactului Briand--Kellog (27 a ugustKellog (27 a ugust19281928)), care au cre at iluzia unei , care au cre at iluzia unei consolidari a rolului Ligii. n consolidari a rolului Ligii. n re alitate nsa, tr at atul de lare alitate nsa, tr at atul de laLocarno nu a garantat dec t Locarno nu a garantat dec t granitele apusene ale Ger maniei, granitele apusene ale Ger maniei, las nd desc hisa p roblema re v izuirii las nd desc hisa p roblema re v izuirii lor n rasarit, iar Pactul Briandlor n rasarit, iar Pactul Briand--

Kellog de eliminare a razboiului caKellog de eliminare a razboiului camij loc de re zolvare a conf lictelor mij loc de re zolvare a conf lictelor intern ationale nu a dev enit o pa rte intern ationale nu a dev enit o pa rte a St atutului Ligii si nu a dob ndit a St atutului Ligii si nu a dob ndit putere obligat orie. Principalul efect putere obligat orie. Principalul efect pozitiv a l acestei perioade apozitiv a l acestei perioade arec oncilierii a fo st accept are a, n rec oncilierii a fo st accept are a, n 1926 , a intr arii Ger maniei n Liga.1926 , a intr arii Ger maniei n Liga.


16/22

Liga sLiga s-- a limitat la re zolvare aa limitat la re zolvare aunor probleme de import antaunor probleme de import anta

locala, nesemnif icativ e din locala, nesemnif icativ e din punctul de v edere al punctul de v edere al interesel or marilor puteri, de interesel or marilor puteri, de

tipul unor tipul unor delimitari de delimitari de granitagranita n Europa centr ala, n Europa centr ala,

rasarite ana si nordica ( ntre rasarite ana si nordica ( ntre Suedia si Finlanda, I ugoslav iaSuedia si Finlanda, I ugoslav ia

si Albania, n Sileziasi Albania, n SileziaSuperioara), de Superioara), de tr at ament al tr at ament al minorit atilorminorit atilor, de re zolvare a, de re zolvare a

unor unor conf licte de natur aconf licte de natur aeconomicaeconomica. Succesele Ligii se . Succesele Ligii se nregistre aza doar n crizele nregistre aza doar n crizele

care implica st atele mici. care implica st atele mici. nsemnat ate a a cest or actiuni nsemnat ate a a cest or actiuni const a n ndeplinirea menirii const a n ndeplinirea menirii

Ligii de a mpiedicaLigii de a mpiedicatr ansformare a crizelor minore tr ansformare a crizelor minore

n conf runt ari majore. n conf runt ari majore.


17/22

ESECURI ALE LIGIIESECURI ALE LIGIINAT IUNILORNAT IUNILOR

OOcupare a Manciurieicupare a Manciuriei de catre Japo nia n 1931 . I ncetine ala p rocedurilor de catre Japo nia n 1931 . I ncetine ala p rocedurilor mpotri va a gresiunii si contr adictiile ntre interesele marilor puteri au mpotri va a gresiunii si contr adictiile ntre interesele marilor puteri au mpiedicat o a ctiune ef icient a, iar masurile luate nu au av ut alt efect mpiedicat o a ctiune ef icient a, iar masurile luate nu au av ut alt efect dec t retr agere a Japo niei din Liga Na tiunilor. dec t retr agere a Japo niei din Liga Na tiunilor.

Conferint a DezarmariiConferint a Dezarmarii ((19321932 19341934)) de la Geneva a re pre zent at un de la Geneva a re pre zent at un efort al membrilor Ligii Natiunilor alaturi de Sefort al membrilor Ligii Natiunilor alaturi de S. U. A.. U. A.si Usi U. R. S. S.. R. S. S. pentru apentru aactualiza ideologia dezarmarii. Discutiile au esuat in oct ombrie 1933 , actualiza ideologia dezarmarii. Discutiile au esuat in oct ombrie 1933 , cand Hitler a retr as Ger mania din cadrul Conferintei, dar si din Ligacand Hitler a retr as Ger mania din cadrul Conferintei, dar si din LigaNatiunilor. Natiunilor.

I nvazia E tiopiei de catre I t aliaI nvazia E tiopiei de catre I t alia ((19331933 19361936)) I n oct ombrie 1935I n oct ombrie 1935

Mussolini lMussolini l-- a tri mis pe gener alul Pietr o Badoglio impreuna cu 400 . 000 de a tri mis pe gener alul Pietr o Badoglio impreuna cu 400 . 000 de tru pe sa invadeze Etiopia. Modern a a rmat a italiana a inf rant saracatru pe sa invadeze Etiopia. Modern a a rmat a italiana a inf rant saracaarmat a eti opiana cu usurint a, fo losind arme chimice si aruncat oare de armat a eti opiana cu usurint a, fo losind arme chimice si aruncat oare de f lacari. Liga Na tiunilor a condamnat agresi v itate a I t aliei si a impus in f lacari. Liga Na tiunilor a condamnat agresi v itate a I t aliei si a impus in noiembrie 1935 sanctiuni economice care nu au fost ef iciente deoarece noiembrie 1935 sanctiuni economice care nu au fost ef iciente deoarece nu exist a fo rt a militara p entru a re zist a unui posibil at ac din parte anu exist a fo rt a militara p entru a re zist a unui posibil at ac din parte aI t aliei. Sanctiunile Ligii contr a I t aliei au fost ridicate pe dat a de 4 iulie I t aliei. Sanctiunile Ligii contr a I t aliei au fost ridicate pe dat a de 4 iulie 1936 . 1936 .


18/22

Remilitarizare a zo nei RenaneRemilitarizare a zo nei Renane de catre armat a Ger maniei a av ut loc de catre armat a Ger maniei a av ut loc pe dat a de 7 ma rtie 1936 cand fortele germane au intr at in pe dat a de 7 ma rtie 1936 cand fortele germane au intr at in Renania, incalcand pre v ederile T rat atului de la Vers ailles, dar si aRenania, incalcand pre v ederile T rat atului de la Vers ailles, dar si acelui semnat la Locarno. Consiuliul Ligii Natiunilor scelui semnat la Locarno. Consiuliul Ligii Natiunilor s-- a intrunit laa intrunit la

Londra p entru a st abili sanctiunile ce tre buie luate impotri vaLondra p entru a st abili sanctiunile ce tre buie luate impotri vaGer maniei. Singurul delegat care a vot at in favoa re a sanctiunilor Ger maniei. Singurul delegat care a vot at in favoa re a sanctiunilor contr a germanilor a fo st Maxim Litv inov , re pre zent antul Uniunii contr a germanilor a fo st Maxim Litv inov , re pre zent antul Uniunii Sov iectice. I n urma lipsei unanimitatii, Consiliul a declarat caSov iectice. I n urma lipsei unanimitatii, Consiliul a declarat care militarizare a a constituit o v iolare a T rat atel or de la Vers ailles si re militarizare a a constituit o v iolare a T rat atel or de la Vers ailles si Locarno. Locarno. Razboiul civ il spaniol Razboiul civ il spaniol ((19361936 19391939)) I n dat a de 17 iulie 1936 , un I n dat a de 17 iulie 1936 , un conf lict armat a luat amploareconf lict armat a luat amploare intre intre Republicani si Nationalisti. Republicani si Nationalisti. Ministrul de externe al Spaniei, Alvare z del Vayo, a cerut in sepMinistrul de externe al Spaniei, Alvare z del Vayo, a cerut in septt1936 aj utorul armat al Ligii Natiunilor pentru a pa str a1936 aj utorul armat al Ligii Natiunilor pentru a pa str aindependent a po litica si integrit ate a terit oriala a t arii sale. T otusi, independent a po litica si integrit ate a terit oriala a t arii sale. T otusi, Liga nu a p utut inter v eni in acest razboi civ il, dar nici nu a p utut Liga nu a p utut inter v eni in acest razboi civ il, dar nici nu a p utut pre v eni inter v enti a a ltor st ate in conf lict. Hitler si Mussolini au pre v eni inter v enti a a ltor st ate in conf lict. Hitler si Mussolini au aj utat Nationalistii gener alului Franco, iar aj utat Nationalistii gener alului Franco, iar URSS URSS a sprijinit a sprijinit lupt at orii loiali Spaniei. Liga Na tiunilor a incercat sa op re ascalupt at orii loiali Spaniei. Liga Na tiunilor a incercat sa op re ascainter v enti a voluntarilor nationalisti str aini.inter v enti a voluntarilor nationalisti str aini.Anschluss Anschluss ((19381938)) re pre zinta a nexare a Austriei din 1938 la Ma re are pre zinta a nexare a Austriei din 1938 la Ma re aGer manie de catre regimul nazist. Ev enimentul, petrecut pe dat aGer manie de catre regimul nazist. Ev enimentul, petrecut pe dat ade 12 ma rtde 12 ma rt 1938 , a insemnat culminare a unei dorinte de v eacuri: 1938 , a insemnat culminare a unei dorinte de v eacuri: aceea de a uni populatiile germane si austriece intraceea de a uni populatiile germane si austriece intr-- o singurao singuranatiune. Ev enimentul a fo st legif er at de Ger mania fa ra a tine natiune. Ev enimentul a fo st legif er at de Ger mania fa ra a tine seama de populatia a ustri aca. seama de populatia a ustri aca.


19/22


20/22

CONCLUZIICONCLUZIILiga Na tiunilor a re pre zent atLiga Na tiunilor a re pre zent at un nceput n procesul de democratizare si un nceput n procesul de democratizare si

evolutie a v ietii intern ationale n directi a instituirii unui siste m n care t oate evolutie a v ietii intern ationale n directi a instituirii unui siste m n care t oate st atele sast atele sa--si gaseasca un loc si rol, o tri buna de exprimare a poz itiilor lor, subsi gaseasca un loc si rol, o tri buna de exprimare a poz itiilor lor, sub

egida unor prece pte gener al valabile ale dre ptului intern ational. egida unor prece pte gener al valabile ale dre ptului intern ational.

Cu t oate aceste elemente pozitiv e, Liga Na tiunilor a re pre zent at, n f inal, un Cu t oate aceste elemente pozitiv e, Liga Na tiunilor a re pre zent at, n f inal, un esec, nereusind ndeplinirea ob iecti v elor sale esenti ale: pre v enire a unui nou esec, nereusind ndeplinirea ob iecti v elor sale esenti ale: pre v enire a unui nou razboi si obligativ itate a re zolvarii conf lictelor prin mijloace pasnice, res pecti v razboi si obligativ itate a re zolvarii conf lictelor prin mijloace pasnice, res pecti v eliminare a crizelor economice de proportii prin promovare a unei desc hideri n eliminare a crizelor economice de proportii prin promovare a unei desc hideri n

relatiile de schimb intern ationale cores punza t or cerintel or procesului de relatiile de schimb intern ationale cores punza t or cerintel or procesului de globalizare. globalizare.

Criza gener ala din 1929Criza gener ala din 1929 -- 1933 , cu efectele sale distrug at oare n plan economic, 1933 , cu efectele sale distrug at oare n plan economic, politic si moral, ascepolitic si moral, ascennsiunea regimurilor t ot alitare si inaugurare a unei perioade siunea regimurilor t ot alitare si inaugurare a unei perioade a a gresiunilor ramase fa ra re plica din parte a comunitatii intern ationale, au a a gresiunilor ramase fa ra re plica din parte a comunitatii intern ationale, au

desc his calea celui dedesc his calea celui de-- al doilea razbo i mondial, care ncheie t ot odat a destinul al doilea razbo i mondial, care ncheie t ot odat a destinul ist oric al tent ativ ei pe care a re pre zent atist oric al tent ativ ei pe care a re pre zent at-- o Liga Na tiunilor n cladire a unei o Liga Na tiunilor n cladire a unei

lumi a pa cii, securit atii si prosperit atii. lumi a pa cii, securit atii si prosperit atii.


21/22


22/22

liga natiunilor_oik

Documents