liceul „mihai eminescu“ b=rlad mihai... · biblioteca liceului „mihai eminescu“ la...

Liceul „Mihai Eminescu“ B=rlad

LA ANI

50

Liceul „Mihai Eminescu“ B=rlad

LA ANI

50I N T E G R A L

Publicat prima oar\ în România de Editura Integral, 2008

Editura [email protected]

Copyright ©Integral, 2008

Toate drepturile rezervate. Reproducerea prin orice mijloace este interzis\, cu excep]ia situa]iilor prev\zute în

Legea Copyright-ului, referitoare la studiul individual, cercetare [i critic\ literar\.

Coperta: IntegralFotografiile de pe coperta [i din interiorul c\r]ii fac parte din colec]ii

particulare [i au fost reproduse cu permisiunea proprietarilor

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiLa ani 50 – Liceul Teoretic „Mihai Eminescu“ Bârlad. –

Bucure[ti : Integral, 2008ISBN 978-973-8209-06-0

373.5(498 Bârlad) Mihai Eminescu

Tip\rit în România la Imprimeria Vergiliu.

50Prof. Jenic\ Durchi

Directorul Liceului „Mihai Eminescu“ B=rlad

Liceul Teoretic „Mihai Eminescu“, prestigioas\ vatr\ bârl\dean\ deînv\]\mânt [i educa]ie, în care s-au format personalit\]i din toate domeni-ile, dar [i profesioni[ti respecta]i în ]ar\ [i str\in\tate, î[i s\rb\tore[te, pe8 decembrie 2008, Semicentenarul: 50 de ani, însumând tot atâteapromo]ii, 12596 de absolven]i, 716 profesori.

A fost, întâi de toate, iarna începuturilor, iarna de Cr\ciun a anului 1958. La [apte ani dup\ ce s-a înfiin]at „Complexul {colar Bârlad“, s-a produs

separarea celor dou\ licee componente: Liceul Pedagogic [i LiceulTeoretic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“. În 1977, acestea au fuzionatrezultând un singur liceu, cu denumirea Liceul Pedagogic „AlexandruVlahu]\“, iar în 1993, a ob]inut numele de Liceul Teoretic „MihaiEminescu“.

{coala noastr\ se afl\, de cinci decenii, într-un continuum dens [i efer-vescent, în care fiecare nou\ promo]ie î[i începe sau î[i încheie mirabilaaventur\ a celor patru ani, cu emo]ii [i speran]e.

În clipe de restri[te, ne-au fost prieteni cartea [i, mai ales, dasc\lii no[tri.Ei i-au ap\rat cum au [tiut mai bine pe înv\]\cei de primejdiile venite deaiurea, de agresiunea non-valorilor, [i au r\mas credincio[i menirii lor, curectitudine [i cu un fler f\r\ gre[ în selec]ia [i recunoa[terea elitelor.

Suntem con[tien]i c\ renumele [i stilul liceului nostru se datoreaz\genera]iei începuturilor, profesorilor pe care întâmplarea i-a reunit, înacea iarn\, în noua [i impun\toarea [coal\ de pe Dealul Morilor.

Renumele înc\ se mai cl\de[te, stilul se înva]\ [i se mo[tene[te. Îl sim]iimediat ce p\trunzi în cancelarie, te impregnezi de el [i-l duci mai departe:un stil, o voce distinct\ între vocile [colilor bârl\dene.

Colegilor tineri [i elevilor de ast\zi, ca [i acelora ce vor veni în urm\torii50 de ani, le dorim s\ g\seasc\ neschimbat spiritul [colii noastre, s\-l

CUPRINS

50, Jenic\ Durchi, 5

Cuvânt de salut, 11Gânduri la o aniversare, Constantin Teodorescu, 11{coala mea, Marinica Stoian, 13

Capitolul I – O istorie semicentenar\, 15Istoria, din mers, Emilian Dumitric\, Jenic\ Durchi, 17Directorii liceului, 28

Capitolul II – M\rturiile profesorilor, 29Începuturile, 31O altfel de ;nt=lnire de promo]tie, 31Acum, doar amintiri, Victoria Pantalon, 44O f\uritoare a „viitorului continuu“, Constantin Boicu, 46Viitorul continuu, Ecaterina Mãrgineanu, 47Dest\inuiri, Gheorghe Alupoaei, 48Profesorii anului I, 50Sufletul unei [coli sunt profesorii ei, Nicolae Cre]u, 50Un mare profesor [i prieten, Constantin Parfene, 56În amintirea "z\pezilor de odinioar\", Mihaela Tudor, 60A[a l-am cunoscut eu, Carmen Câmpeanu, 63Un spirit enciclopedic, Constantin Boicu, 65Profesorii mei din „genera]ia de aur“: Doamna profesoar\ Silvia Liescu,Rodica Matei, 67La [coala umanioarelor, cu diriginta mea, Elena Popoiu, 69O personalitate remarcabil\ a palestricii bârl\dene, Ioan Chiril\, 71Mihai Cu]ui tr\ie[te prin noi, Adriana Drozan, Gheorghe P\v\la[cu, 73Unei mari Doamne a [colii bârl\dene, Elena Popoiu, 75Un „pictor" de suflete, Maria Mocanu, 78

recunoasc\ [i s\-l transmit\, la rândul lor, altor min]i tinere [i deschise.Iar numele Mihai Eminescu, s\-l p\str\m la în\l]imea renumelui cl\dit

pe nepre]uita mo[tenire a genera]iilor primului semicentenar!

La ani 50 76 Liceul „Mihai Eminescu“ B=rlad

Profesorul [i dirigintele nostru, Absolven]ii clasei a XI-a D, 81P\[ind prin timp, Viorel Dinescu, 84Axiom\ din trecut, Ani[oara Florescu (Cre]u), 87Unui mentor, Paulina Bobei, 90Un dasc\l de excep]ie, Iulian C\t\lin Stâng\, 92Diriginta mea, Gabriela Pl\cint\, 96Doi oameni într-o cetate: profesorii Petru]a [i Florin Chiriac, Lauren]iuChiriac, 97 Timpul n-a mai avut rãbdare…, 100Acum patru ani, Paulina Bobei, 101Am început cu un profesor [i am sfâr[it cu un prieten, R\zvan Goga,Violeta Cleminte, Bogdan P\lici, 103Un „motor“ cu ardere intern\, Aneta Irimia, 105Un copac care a murit în picioare, Elena Popoiu, 108Unei d\sc\li]e: Emilia Popescu, Mihaela Tudor, 110Despre dorin]a de a d\rui, Liliana Radu, 112Cei f\r\ nume în catalog, Cezarina Popa, 114Clanul fizicienilor, Maria [i Gheorghe Mocanu, 116Capitolul III – Absolven]ii, 119De ziua Ta, Nicu Mihai, 121La zi de s\rb\toare, Doina Gavriliu (Teodoru), 123Et in Arcadia ego, Mihaela Tudor, 125Mirajul Amintirilor, Theodor Codreanu, 127Prima zi de liceu, Dan Gelu G\lu[c\, 130O mare „fabric\“ de educa]ie, Nicolae Pascu, 132Mândria de a fi fost elev\ aici, Diana Cornelia Nistorescu, 13550 de ani!, Ioana Tulei, 138Superlative din via]a unui bârl\dean comun, Constantin Saulea, 140Inv\]a]i, înv\]a]i, înv\]a]i!, Magda Popescu, 143Amintiri de promo]ie, Mihaela Ilie, 145Acum 20 de ani, am ales „liceul de pe deal“, Oana Panaite, 150Edi]ie special\: La revedere, liceu!, Angela Cristea, 153Fo[ti elevi v\zu]i de..., 156Theodor Codreanu sau dialectica labirintului, Constantin Boicu, 156


Viorel Dinescu, un matematician al ecua]iilor albastre, Constantin Boicu,158Elena Diaconu-Monu sau Elena Doamna, Ioan Puflea, 160Poetul Monei Monada, Constantin Boicu, 162Dup\ t\cere, Rica Luchianov, 165Capitolul IV – Casa C\r]ilor, 169Biblioteca Liceului „Mihai Eminescu“ la semicentenar, Petru]a Chiriac,171Univers spiritual, Viorica Avram, 172Interviu cu o bibliotecar\, 175Din colec]ia de autografe a bibliotecii, 179Bibliotecarii de ieri [i de azi, 180Importan]a presei într-o bibliotec\ [colar\, Petru]a Chiriac, 18140 de ani de „Aripi Tinere“, Constantin Boicu, 183Capitolul V – {coala la timpul prezent [i viitor, 189Un director de curs\ lung\, Otilia Vîrvorea, Elena Popoiu, 191Proiectele europene – o poart\ deschisã spre Europa, Otilia Vîrvorea,Corina Florescu B\d\r\u, 197Incursiune în activitatea matematic\, Maria Iftimie, 202Funda]ia „Vasile Dumitrache“, Mircea Agache, 204Dialog cu un om liber: M\rgelu[ Burg\, Elena Popoiu, 206Liceul Teoretic „Mihai Eminescu“ – Centru de Excelen]\ pentruAstronomie, Ioan Adam, 211Liceul – prezent [i perspective, 218Cuvânt de luare-aminte, 221Colofon, 222

Appendix A – {coala în imagini, 223 Appendix B – Profesorii liceului 1958–2008, 239Appendix C – {efii de promo]ie 1959–2008, 251Appendix D – Promo]iile 1959–2008, 255

Cuv=nt de salut

G=nduri la o aniversareDr. Constantin Teodorescu

Consilier Municipal, Pre[edinte al Comisiei de Cultur\

Liceul „Mihai Eminescu“ este o unitate prestigioas\ din înv\]\mântulbârl\dean. Aflat\ la vârsta deplinei maturit\]i, aceast\ [coal\ reprezint\oaza de lumin\ [i de conduit\ în care s-au format numeroase genera]ii deelevi. Dintre ace[tia s-au distins personalit\]i ale tuturor domeniilor deactivitate din societatea româneasc\.

În acest l\ca[ de spiritualitate, ap\rut dup\ drama bârl\dean\ dinperioada celui de-al doilea r\zboi mondial [i în condi]iile socio-perturbatoare care i-au urmat, genera]ii succesive au luat contact cuelementele fundamentale ale civiliza]iei [i ale culturii.

Corpul s\u didactic, valoros [i competitiv, a s\dit în sufletul [i con[tiin]afiec\rui elev ata[amentul fa]\ de valorile fundamentale na]ionale [i locale.

La acest moment de bilan], Liceul „Mihai Eminescu“ are nevoie deinterven]ii administrative pentru a corecta deficien]ele create de trecereanemiloas\ a timpului. Cu un efort deosebit, corpul didactic se poatedesprinde de reminiscen]ele necompetitive postcomuniste [i s\ seracordeze la exigen]ele unui înv\]\mânt european.

Elevii [colii, viitori cet\]eni români [i europeni, trebuie îndruma]i s\ seintegreze în spiritul democra]iei [i al emula]iei globaliz\rii. Mentalitateade indivizi situa]i la marginea Europei civilizate, moderne [i prospere,trebuie abandonat\. Avem condi]ii s\ ne mobiliz\m pentru un înv\]\mântschimbat radical fa]\ de cel mo[tenit din perioada dictaturii comuniste.

Recondi]ionarea imobilului, dotarea corespunz\toare cu materialedidactice a [colii [i cu c\r]i a bibliotecii, încununate cu realizarea unuicampus [colar, reprezint\ elementele necesare pentru un nou curs înviitorul apropiat. Autorit\]ile [i conducerea [colii pot imprima un traseu încare profesionalismul [i competi]ia s\ fie elemente determinante.

{coala meaProf. Marinica Stoian

Inspector General în Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii

{coala din Dealul Morilor face leg\mânt sacru cu to]i cei care îi trecpragul, chiar dac\ trecerea lor e pasager\, e tinere]ea sau via]a lor întreag\.Cei mai noroco[i r\mân ai locului. Ceilal]i, urmând calea destinului lor, seîndep\rteaz\ fizic, dar ceva din sufletul lor r\mâne acolo [i-i cheam\mereu înapoi. Iar atunci c=nd întoarcerea lor nu mai este posibil\, istoriaacestei [coli le garanteaz\ ve[nicia.

Pentru mine, [coala din Dealul Morilor r\mâne [coala mea, locul uceni-ciei mele, unde timpul [i-a rev\rsat asupra mea por]ia lui de amar dar [i desublim. Aici m-am perfec]ionat continuu, ca profesor [i director. Amînv\]at s\ tr\iesc în armonie cu mine [i cu cei din jurul meu. Aici amdescoperit via]a adev\rat\, oameni adev\ra]i, dasc\li care [i-au ales profe-sia din iubire, risipindu-se pe sine pentru a împlini ucenicii, cultivându-ielevului visul, deschizându-i por]ile spre stele, îndemnându-i, asemenealui Blaga, în „Fântânile“:

Sap\, numai sap\ / Pân\ dai de stele-n ap\.

Îmi evoc to]i ace[ti ani – 22 la num\r – în gânduri [i imagini vii, intacte,pe care le recuperez, gra]ie memoriei afective: numele, chipurile, vocile,cuvintele profesorilor [i colegilor mei sunt aici, cu mine, gata s\ reconsti-tuie ore, zile, luni [i ani dintr-un timp la care m\ întorc cu nostalgie [irecuno[tin]\.

Le urez elevilor s\ fac\ din cei 4 ani petrecu]i ;n aceast\ [coal\ cea maifrumoas\ perioad\ a vie]ii lor. Iar dasc\lilor, s\ poarte cu aceea[i noble]e[i încredere însemnul cunoa[terii [i al în]elepciunii, s\-[i împlineasc\menirea!

Sunt convins c\, în aceste condi]ii, Liceul „Mihai Eminescu“ va avea unviitor str\lucit.

La acest moment aniversar felicit cadrele didactice [i elevii, urându-les\n\tate [i succese profesionale deosebite!


Capitolul I

O ISTORIE SEMICENTENAR|

M\ al\tur tuturor celor care, la ceas aniversar, î[i îndreapt\ cu dragosteur\rile c\tre [coala noastr\ drag\, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu“ dinBârlad:

La mul]i ani, [coal\ drag\!

Ne bucur\m de tinere]ea ta, în spa]iul temporal al d\inuirii tale, încrez\torifiind c\, în fiecare an, o nou\ fil\ va îmbog\]i aceast\ „mo[tenire a viitoru-lui“.

14 Liceul „Mihai Eminescu“ B=rlad

Istoria, din mers

Prof. Emilian Dumitric\Prof. Jenic\ Durchi

O [coal\ este via]\ perpetu\, na[tere continu\, iar f\ptuirile noastrepieritoare nu au loc decât în mo[tenirea viitorului…

Prof. Ecaterina M\rgineanu

La începutul anului 1958, printr-o Hot\râre a Consiliului de Mini[tri,ansamblul de cl\diri construit în ora[ul Bârlad cu destina]ia liceu militarsau Academie militar\ a fost transferat de la Ministerul For]elor Armate laMinisterul Înv\]\mântului, care a decis înfiin]area unui complex [colar, încare s\ fie instrui]i aproape to]i elevii din ora[.

Lucr\rile au fost finalizate în noiembrie 1958 [i, tot în aceast\ lun\,Inspectoratul {colar al regiunii Ia[i a hot\rât mutarea în noul local atuturor elevilor din ciclul gimnazial [i liceal. Astfel, elevii din trei liceebârl\dene (Liceul „Gh. Ro[ca-Codreanu“, Liceul de Fete, LiceulPedagogic) [i [ase [coli generale au devenit elevii noii institu]ii deînv\]\mânt care, printr-un ordin al Ministerului, a fost numit „Complexul{colar Bârlad“.

De[i cursurile anului [colar 1958–1959 au început în noiembrie 1958,inaugurarea noii institu]ii de înv\]\mânt a avut loc pe 8 decembrie 1958,aceasta fiind data oficial\ a înfiin]\rii celei mai mari [coli din regiune. Încursul acelui an [colar, „Complexul {colar“ a avut urm\toarea structur\:– Liceul teoretic (format din elevii de la Liceul „Gh. Ro[ca-Codreanu“ [iLiceul de Fete) cu clasele VIII –XI;– Liceul Pedagogic, cu cinci ani de studiu;– {coala General\, cu clasele V–VII.

Director al institu]iei a fost numit profesorul de pedagogie IlieGhioroaie, de la Liceul Pedagogic.

Pentru cele dou\ profiluri, teoretic si pedagogic, cu activit\]i [colare înmare parte diferite, au fost numi]i doi directori adjunc]i: prof. VasileFetescu, pentru profilul pedagogic, [i prof. Grigore Ionescu, pentru


– corpurile anex\ H [i I: blocuri de locuin]e pentru profesori.„Complexul {colar“ beneficiaz\ de surs\ de ap\ independent\ de ora[,

central\ termic\ (la subsolul corpului E) ce deserve[te întreg sistemul decl\diri, surs\ de energie electric\ de rezerv\, ateliere de între]inere (lasubsolul corpului F).

Laboratoarele de fizic\, chimie, biologie, cabinetele de istorie,geografie, limbi str\ine erau dotate cu aparatur\ [i material didactic careacopereau integral partea practic\ [i demonstrativ\ a programelor deînv\]\mânt.

Bazei sportive a [colii, compus\ ini]ial din dou\ s\li de sport, i s-aad\ugat ulterior un teren de sport, în partea de sud a [colii.

În 1959, „Complexul {colar“ a primit în folosin]\, de la Prim\riaora[ului, un teren în partea de est a [colii, pe care, cu contribu]ia însemnat\a elevilor, a fost s\dit\ o vie (1 ha) [i s-a plantat o livad\ (5 ha). În aceea[iperioad\, s-a amenajat o gospod\rie anex\ care asigura alimente pentrucantina [colii.

Liceul teoretic a func]ionat, înc\ de la înfiin]area „Complexului {colar“,ca unitate de înv\]\mânt de sine st\t\toare, cuprinzând, în perioada1958–1959, clase de gimnaziu [i clase de liceu.

Dar în vara anului 1959, s-a hot\rât mutarea elevilor de gimnaziu la[colile generale de la care proveneau, astfel c\, din anul [colar 1959–1960,liceul teoretic a fost structurat numai cu clasele VIII –XI, ulterior IX–XII.

În 1959, a fost numit [i primul director al liceului teoretic, profesorul dematematic\ Grigore Ionescu, care coordona toate activit\]ile„Complexului {colar“. În perioada 1959–1964, a fost secondat, succesiv,de cinci directori adjunc]i: profesorii Ioan Popa [i Elena Popescu,Constantin Boicu, Mihai Luca [i Constantin Parfene. Liceul teoretic erastructurat pe dou\ profile: real [i uman.

Instruirea practic\ era obligatorie pentru to]i elevii, indiferent de profil,ocupa trei ore pe s\pt\mân\ [i viza domenii tehnice precum: l\c\tu[erie(pentru clasele a VIII-a [i a IX-a), electrotehnic\ [i mecanic\-auto –conducerea autovehiculului (pentru clasele a X-a [i a XI-a).

Condi]iile de studiu erau deosebit de bune: s\li de clas\ cu mobiliermodern la acea dat\, laboratoare cu dotare excep]ional\, cabinete destinatepreg\tirii suplimentare [i de performan]\, o bibliotec\ cu un num\rimpresionant de volume (50 000) [i cu o sal\ de lectur\ pentru cel pu]in50 de cititori.

profilul teoretic [i cursurile {colii generale. Baza material\ a „Complexului {colar“ a fost considerat\, la momentul

înfiin]\rii [colii, cea mai bogat\ [i modern\ din zona Moldovei. Localul[colii era compus din [apte corpuri de cl\dire [i dou\ corpuri anex\, cuurm\toarele destina]ii:–corpul A: 2 cabinete ale directorilor, 6 cabinete de specialitate (et. I), 8s\li pentru secretariat, contabilitate, administra]ie (parter), 2 laboratoarefizic\, 2 laboratoare chimie, 1 laborator biologie (et. II), 1 cabinet degeografie, 1 cabinet de limbi str\ine, 2 s\li pentru studiul muzicii [idesenului pentru elevii de la Liceul Pedagogic, biblioteca liceului (et. II),având spa]iu etajat de depozitare [i prezentare a c\r]ilor [i o spa]ioas\ sal\de lectur\, 3 holuri de marmur\, în care s-au organizat aproape toatemanifest\rile culturale ale [colii.– corpul B: 21 s\li de clas\;– corpul C: 20 s\li pentru internat (et. I [i et. II) [i 10 s\li de clas\ (laparter);– corpul D: sala de sport;– corpul G: 6 s\li destinate instruirii practice, o sal\ de gimnastic\ (laparter) [i 8 s\li de clas\ (et. I);– corpul F: internat [i sala de mese pentru profesori;– corpul E: bloc alimentar [i sala de mese pentru elevi (la parter), internat,5 s\li de clas\ [i clubul elevilor (et. I);

Muzic\: Carmen Beldeanu, Margareta Gali]\, Elena Gavrilescu.Ulterior, acest tablou a fost completat cu noi nume, multe fiind ale

elevilor care i-au avut ca formatori pe profesorii mai sus aminti]i.În anul 1965, s-a produs oficial separarea celor dou\ licee din cadrul

„Complexului {colar“, Liceul Pedagogic [i Liceul Teoretic care, dinmotivele cunoscute la acea vreme, a primit denumirea Liceul „Gh.Gheorghiu-Dej“, men]inut\ în actele oficiale pân\ în anul 1977.

În anul [colar 1965–1966, director al [colii a fost, ini]ial, prof.Constantin Parfene, ulterior director al Teatrului bârl\dean, apoi metodist[i profesor universitar la Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i.

În decembrie 1965, a fost numit director cel ce [i-a pus amprenta petoate activit\]ile [i evenimentele petrecute în [coal\ timp de 12 ani.Directoratul profesorului Vasile Dumitrache a fost una dintre cele maifructuoase perioade din via]a liceului nostru. Un director care a în]eles c\performan]ele unei [coli nu pot fi asigurate decât prin prezen]apermanent\ [i activ\ a directorului, un foarte bun profesor [i pedagog, unfoarte bun administrator, un prieten adev\rat al elevilor, o putere de munc\rar întâlnit\, o voin]\ de fier [i un spirit gospod\resc pe m\sur\.

Liceul a cunoscut atunci cel mai înalt nivel valoric, [coala a fost bineadministrat\ (cur\]enie exemplar\, c\ldur\, cantin\ [i internat binegospod\rite, pentru o mie de elevi). La fel de important era climatul dedisciplin\ liber consim]it\ a elevilor dar [i a profesorilor, creat prinreglement\ri interne dar [i prin exemplu personal.

La insisten]ele sale, în perioada 1971–1978, au fost create primeleclase speciale de matematic\, matematic\-fizic\, biologie, pentru elevii cuaptitudini deosebite, la care predau profesorii cei mai buni din liceu, ceicare acceptau benevol s\ lucreze suplimentar cu elevii.

Era de notorietate programul de preg\tire suplimentar\ la nivel de liceu,care se derula aproape în fiecare dup\ amiaz\ pentru to]i elevii, dar maiales pentru cei de la clasele speciale.

Directorul liceului a fost ajutat în rezolvarea tuturor problemelor [colarede directorii adjunc]i, care în perioada 1966–1978 au fost, pe rând,profesorii Constantin Boicu, Ecaterina M\rgineanu, Maria Catan\,Margareta Paicu, Victoria Pantalon [i, pentru perioada cea mai lung\,Octavian Grigorescu, {tefan Cuco[.

Cutremurul din 4 martie 1977 a zdruncinat din temelii cl\dirile [colii,producând pagube serioase. Avariile produse au fost, de bine de r\u, cuposibilit\]ile de la acea vreme, remediate destul de repede (vara anului1977), pentru a putea intra în anul [colar 1977–1978 cu tot spa]iul de


Num\rul de clase a fost variabil în perioada 1959–1965, ajungând lapeste 50 de clase în 1965. În acel an, ]inându-se cont de cre[tereapopula]iei [colare a ora[ului [i a celei din zonele limitrofe, s-a construit unnou liceu (numit ulterior Liceul nr.3) [i s-a revenit la cursurile liceale dela Liceul „Gh. Ro[ca-Codreanu“.

În consecin]\, num\rul elevilor de la „Complexul {colar“ a sc\zut [i,corespunz\tor, s-a mic[orat num\rul de clase. De altfel, num\rul total declase s-a stabilizat, pe o perioad\ destul de mare, la 32–33 clase(1966–1977).

Începutul de drum la [coala nou înfiin]at\ a fost f\cut de profesori cu opreg\tire profesional\ valoroas\, care au [tiut s\ insufle elevilor dragosteafa]\ de înv\]\tur\ [i respectul fa]\ de [coal\.

Pentru mul]i elevi, profesorii au fost adev\rate modele de via]\; esteunul din motivele pentru care mul]i absolven]i din primele promo]ii auîmbr\]i[at cariera de dasc\l, unii num\rându-se printre profesorii de ast\ziai [colii bârl\dene [i, în special, ai Liceului Teoretic „Mihai Eminescu“.

Amintim o parte din profesorii care, prin activitatea lor, au dat valoare[i prestan]\ liceului nou înfiin]at:

Limba român\: Maria Gelele]u, Mihai Luca, Ecaterina M\rgineanu,Liliana [i Constantin Parfene, Harry Zupperman;

Limba francez\: Elena Asbiovici, Tatiana Balan, Ioan Budescu,Benedict Goldsfarb, Eugenia Tutoveanu;

Limba rus\: Petru]a [i Florin Chiriac, Octavian Grigorescu, Petru] [iOdisei Manolache, Sergiu Maloman, Alexandru Nimirschi;

Limba latin\: Demetra Craus, Olga Greifenberg, Silvia Liescu;Matematic\: Ioan Aursulesei, Elena [i Constantin Boicu, Neculai

Calistru, Haim David, Vasile Dumitrache, Grigore Ionescu, Maria Popa,Tinca Ro[ioru,Vasile }ugulea;

Fizic\: Mihai Br\tianu, Profira Budescu, Gheorghe Chicu, GheorgheGâlc\, Gheorghe Mocanu;

Chimie: Georgeta Cârcot\, Ioan Mintianschi, Traian Nicola;Biologie: Maria Catan\, Cleopatra [i Gheorghe Cânep\, Vasile Velicu;Geografie: Vasile Cârcot\, Alexandru Craus, Constantin Giu[c\;Istorie: Elena Diaconu, Alexandrina Georgescu, Clemansa Iordan,

Alexandru Ligor, Constantin Luca, Paraschiva Ouatu (Melinte), Ion Popa,Gheorghe Popescu;

Desen: Sofia Dragomir, Leonid Timu[;Educa]ie fizic\: Mihai Cu]ui, Laviniu Laz\r, Teodoridis }avdaris,

Dumitru Vlad;

plinelor de studiu prin introducerea specialit\]ilor (cel pu]in trei la fiecaremeserie), ceea ce a condus la angajarea unui num\r mare de ingineri [imai[tri, c\rora nu li se putea asigura preg\tirea psiho-pedagogic\ necesar\.

Începând cu acela[i an [colar, s-au introdus activit\]ile practicecomasate, dou\ s\pt\mâni de practic\ pe trimestru, ceea ce a avut ca efectcompletarea bazei didactice cu utilaje specifice meseriilor studiate [imodificarea destina]iei unor corpuri de cl\dire: în întreg corpul G, au fostamenajate ateliere de l\c\tu[erie, electrotehnic\, industrie u[oar\, iar încorpul F, la subsol, au fost amenajate ateliere de prelucr\ri prin a[chiere.De fapt, num\rul de s\pt\mâni de practic\ era mult mai mare, prininstituirea practicii agricole, care dura o lun\ sau chiar mai mult (15septembrie – 15 octombrie), [i la care erau obliga]i s\ participe to]iprofesorii [i elevii liceului. Sunt greu de uitat lungile, istovitoarele, cenu[iilezile [i s\pt\mâni de început de an [colar, în care elevii [i profesorii, uitândcu am\r\ciune de scopul real al [colii, înfrigura]i, câteodat\ înfometa]i, demulte ori uita]i pe câmp din cauza lipsei mijloacelor de transport, culegeaucu „elan patriotic“ recolta, care la nivel na]ional era declarat\ cantitativ cuatâtea zerouri, c\ nu mai înc\pea în ziare!

În octombrie 1978, a fost numit director prof. Virgil Popa, având caadjunct pe prof. Gheorghe Gohoreanu.

Noua conducere a liceului a avut meritul c\ a ac]ionat pentru atragereaelevilor buni prin ob]inerea unor tipuri de clase care asigurau, pe lâng\preg\tirea tehnic\ (obligatorie), o preg\tire teoretic\ temeinic\ pentrucre[terea [anselor de admitere în înv\]\mântul superior.

S-au ob]inut clase de filologie, economic [i, în 1978, o clas\ de profilpedagogic. Celelalte clase erau de profil real-uman, în lichidare, [imecanic, electrotehnic [i industrie u[oar\.

Datorit\ interesului unui num\r mare de elevi pentru disciplineteoretice, s-a procedat la realizarea mascat\ a unor clase speciale. Înperioada 1978–1985, un num\r de clase de mecanic\ [i electrotehnic\ erauconstituite din cei mai buni elevi la disciplinele reale. Practic, aceste claseerau considerate de matematic\-fizic\ [i se lucra efectiv în condi]ii declase speciale.

Dupa 1978, datorit\ obligativit\]ii a 10 clase (treapta I de liceu) num\rulde colective de elevi a crescut considerabil (35–36 clase a IX-a [i a X-a,25–26 clase a XI-a [i a XII-a), ceea ce a creat mari dificult\]i în asigurareaspa]iului de [colarizare (au fost perioade când s-a înv\]at în clubul elevilor,în laboratoare [i cabinete).

[colarizare func]ional.Dar un r\u nu vine niciodat\ singur: în prim\vara anului 1977, din ra]iuni

de neîn]eles, Ministerul Înv\]\mântului a hot\rât desfiin]area unor liceepedagogice. :n jude]ul Vaslui, cu o cre[tere considerabil\ a popula]iei[colare, exista un singur liceu pedagogic – Liceul Pedagogic „Al. Vlahu]\“din cadrul „Complexului {colar“. F\r\ nici un suport real, s-a hot\rât, la nivelde minister, dar cu o contribu]ie serioas\ a Inspectoratului {colar [i aconducerii jude]ene de partid, o lichidare mascat\ a liceului, prin fuzionareaLiceului Pedagogic „Al. Vlahu]\“ cu Liceul „Gh. Gheorghiu-Dej“, rezultândun singur liceu cu denumirea Liceul Pedagogic „Al. Vlahu]\“.

În acest mod se rezolvau mai multe probleme spinoase: disp\readenumirea de „Gh. Gheorghiu-Dej“ care nu mai era pe placul conduceriisuperioare de partid; ap\rea un liceu cu clase – umaniste (în prima faz\),majoritatea cu profil pedagogic, profil în lichidare treptat\ (din anul 1979,nu s-au mai aprobat în planul de [colarizare clase cu profil pedagogic); seschimba conducerea liceului (cel vizat era, de fapt, directorul VasileDumitrache) cu o conducere mai docil\, care s\ accepte, f\r\ manifest\ride „conservatorism“, noile modific\ri din structura înv\]\mântului.

Prin aceasta au pierdut chiar cei care, pe plan local, au manevrat pentru caliceul rezultat s\ se numeasc\ Liceul Pedagogic, pentru c\, în urm\torii patruani, clasele cu acest profil au disp\rut [i, o dat\ cu ele, [i Liceul Pedagogic.

Directorul liceului, în noua formul\, a fost numit tot profesorul VasileDumitrache, care a coordonat toate activit\]ile [colare de la profilele teoretic[i pedagogic, secondat de directorul adjunct, profesorul {tefan Cuco[.

În toamna anului 1978, prof. Vasile Dumitrache a fost destituit dinfunc]ia de director al liceului, f\r\ motive ori explica]ii plauzibile [i f\r\mul]umiri: trist [i nedrept destin pentru un profesor care a investit înaceast\ [coal\ mare parte din via]a sa.

În anul [colar 1977–1978, s-au produs modific\ri majore în structuraliceelor, a planurilor de [colarizare; aproape în toate liceele din ]ar\, aufost introduse noi profile de tip industrial. De aceste schimb\ri nu a sc\patnici liceul nostru.

Au r\mas clasele cu profil pedagogic [i real-uman în lichidare, com-pletarea f\cându-se cu clase de mecanic\, electrotehnic\, industrie u[oar\.S-au ob]inut, în mod excep]ional, pentru clasa a IX-a, o clas\ de chimie-biologie [i dou\ clase cu profil economic.

Apari]ia profilelor industriale a determinat cre[terea considerabil\ a disci-


Perioada 1985–1988 a fost foarte grea, profesorii desf\[urându-[iactivitatea în condi]ii ie[ite din comun. Numai ata[amentul lor fa]\ de[coal\, fa]\ de elevi, profesionalismul lor [i speran]a în vremuri mai buneau f\cut ca procesul instructiv-educativ s\ se desf\[oare corespunz\tor, iarliceul s\ se men]in\ pe linia de plutire.

În aspra iarn\ a anului 1985, din cauza lipsei de combustibil, instala]iatermic\ [i centrala s-au deteriorat prin înghe]area apei, efectul imediatfiind desf\[urarea cursurilor în s\li de clas\ total neînc\lzite.

În 31 august 1986, un cutremur cu magnitudinea de 6,5 grade a distruspractic toate cl\dirile liceului.

La începutul anului [colar 1986–1987, corpul B era în întregimenefunc]ional, în corpurile A, C, E [i G, etajele I [i II erau grav avariate, astfelc\ erau scoase din folosin]\ toate laboratoarele [colii, o parte din ateliere, salade sport, biblioteca [i o mare parte din s\lile de clas\ (30 s\li).

În aceste condi]ii, cei peste 2200 de elevi ai liceului au fost obliga]i s\înve]e în dou\ schimburi, în s\lile de clas\ r\mase „în picioare“, dar careprezentau un grad ridicat de nesiguran]\.

Consolid\rile [i repara]iile au întârziat din cauza lipsei fondurilor. Întoamna anului 1986, directorul Liviu }â]an a fost numit inspector [colar.În aceste condi]ii, conducerea [colii a fost încredin]at\ echipei formatedin profesorii {tefan Cuco[ – director, Oltea Gramaticu [i Ion T\bu[c\ –directori adjunc]i.

Din cauza st\rii de s\n\tate, prof. {tefan Cuco[ s-a retras din func]ie,prof. Oltea Gramaticu a preluat prerogativele de director, secondat\ deprof. Ion T\bu[c\. În aprilie 1987, a fost numit director prof. EmilianDumitric\ [i al doilea director adjunct, prof. Emilia Popescu, întrucâtOltea Gramaticu a primit alte sarcini în afara [colii.

:n toamna anului 1987, prof. Ion T\bu[c\ s-a retras din func]ia de directoradjunct, din motive de s\n\tate, în locul s\u fiind numit prof. Vasile Cârcot\.

Echipa de conducere nou format\, cu o mare putere de munc\, foarteperseverent\ [i rapid\ în decizii, a reu[it, într-un timp relativ scurt, s\ob]in\ banii necesari consolid\rii liceului, s\ procure materialele necesare[i s\ g\seasc\ firma care s\ efectueze lucr\rile de consolidare.

Astfel, pân\ în decembrie 1988, au fost consolidate corpurile A, B [i C,asigurându-se spa]iul de [colarizare într-un singur schimb. Pân\ în mai1989, s-au consolidat [i celelalte cl\diri [i s-au amenajat interioarele (s\li declas\, laboratoare, cabinete, bibliotec\, sala de sport), care au c\p\tat aspec-tul anterior cutremurului [i care este acela[i [i în momentul de fa]\.

Chiar în aceste condi]ii, conducerea liceului a ac]ionat pentruîmbog\]irea bazei didactice [i transformarea unor spa]ii (s\li de clas\) încabinete de informare [i aprofundare a studiului.

Aceste cabinete nu erau vitrine de prezentare a unei [coli frumoase, cilaboratoare de preg\tire [i formare a elevilor. Existau 4 cabinete de istorie,2 de geografie, 2 de limbi str\ine, 1 cabinet de limb\ [i literatur\ (foartebogat în material documentar) [i 1 cabinet de [tiin]e socio-politice.

De men]ionat c\ toate aceste cabinete au fost realizate prinautofinan]are, de multe ori prin efortul personal al profesorilor.

La începutul anului 1980, s-a demarat prima opera]iune de repara]iicapitale la instala]iile liceului, dup\ o func]ionare continu\ de 20 de ani(instala]iile sanitare, termice, electrice). De[i inten]ia a fost bun\, repara]iacapital\ la instala]ia termic\ a redus suprafa]a radiant\ practic cu o treime,iar reducerea timpului de func]ionare a centralei termice, din cauza cotelorde combustibil din ce în ce mai mici, a avut ca efect un climat termicnecorespunz\tor în [coal\ în sezonul rece.

În perioada 1980–1982, dispar ultimile clase cu profil teoretic, instaurându-se în liceu, pentru un deceniu, regimul cvasitotal al profilului industrial.

Preciz\m c\ nu avem resentimente fa]\ de un înv\]\mînt tehnologic; eleste chiar util pentru o mare categorie de elevi care doresc instruirea într-oanumit\ meserie.

Condi]iile care trebuie îndeplinite de acest tip de înv\]\mânt sunt îns\numeroase [i nerespectarea unora duce la nereu[ita experimentuluitehnologic. Acest lucru s-a înt=mplat la liceul nostru. Eforturi s-au f\cutpentru preg\tirea elevilor în diferite meserii, dar lipsa cadrelor despecialitate bine preg\tite, lipsa unor modele opera]ionale, lipsa demotiva]ie [i interes din partea multor elevi au determinat, din start, unsemie[ec al „industrializ\rii for]ate” a liceului.

În 1982, liceul teoretic era doar o amintire. În acela[i an, dup\ cum erade a[teptat, s-a schimbat numele liceului, în Liceul Industrial nr.2 [i s-aschimbat [i conducerea liceului.

A fost numit ca director dr. prof. Liviu }=]an [i ca adjunc]i, succesiv,prof. Maria Catan\, Gheorghe Gohoreanu [i Oltea Gramaticu.

Perioada 1982–1986 a ie[it în eviden]\ prin apari]ia unor profile maiatractive pentru elevi (electrotehnic\ [i economic), dar, din p\cate, [i aprofilului agricol, total nepotrivit cu condi]iile structurale ale liceului(baza material\, pozi]ia liceului, resursele umane). Astfel, pân\ în 1986,ponderea claselor cu profil agricol a crescut la 60%.


În perioada 1987–1989, s-a renun]at, dup\ mari insisten]e, la profilulagricol [i a crescut num\rul de clase de profil mecanic [i electrotehnic.

Cu toate condi]iile deosebit de grele, efortul profesorilor în preg\tireaelevilor – care ajungeau la liceu f\r\ selec]ie – s-a materializat încre[terea valoric\ a nivelului de preg\tire, dar [i în rezultatele bune înactivit\]ile de performan]\, în cadrul sesiunilor de referate [i în activit\]ileculturale care situau de fiecare dat\ liceul printre cele mai bune unit\]i[colare din jude].

Dup\ evenimentele din decembrie 1989, s-au produs modific\ri majoreîn structura [i statutul liceului. În ianuarie 1990, în urma alegerilor dedirectori, echipa de conducere a fost par]ial modificat\: Emilian Dumitric\– director, Gheorghe Corodescu [i Ion Adam – directori adjunc]i.

Obiectivele noii echipe de conducere, care se aliniau la încerc\rilereformatoare din înv\]\mânt, corespundeau dezideratelor [i speran]elorprofesorilor [i elevilor [colii.

O parte din ele au fost atinse, altele nu, din cauza inexisten]ei uneilegisla]ii adecvate dar [i a necunoa[terii unui alt model de înv\]\mânt maieficient, mai democratic, diferit de cel în care am activat o via]\.

Prin memorii [i contacte directe cu reprezentan]ii MinisteruluiÎnv\]\mântului [i {tiin]ei, s-a ob]inut schimbarea statutului liceului dinindustrial în teoretic, cu denumirea Liceul Teoretic nr. 1.

26 Liceul „Mihai Eminescu“ B=rlad La ani 50 27

Începând din 1990, clasele cu profil industrial au disp\rut treptat prinlichidare (ultimele, în 1993) [i au fost introduse specializ\ri de profilteoretic: matematic\-fizic\, fizic\-chimie, chimie-biologie, filologie,istorie-[tiin]e sociale, limbi str\ine.

Au reap\rut clasele cu profil pedagogic [i economic. Au ap\rutdiscipline noi, la care nici nu îndr\zneam s\ vis\m înainte de 1989: istoriaartelor, istoria religiilor, religie, informatic\, tehnici de laborator. Ast\zi,toate acestea intr\ în sfera normalului, dar în acele zile reprezentau unmare câ[tig pentru elevi [i profesori, pentru înv\]\mânt în general.

În anul 1993, în urma solicit\rilor colectivului de profesori [i pe bazaunui referendum, unitatea [colar\ a ob]inut denumirea Liceul Teoretic„Mihai Eminescu“.

Începând cu anul [colar 1993–1994, prin trecerea prof. EmilianDumitric\ pe func]ia de inspector general al Inspectoratului {colar, a fostnumit director al liceului prof. Jenic\ Durchi, adjunc]i r\mânând prof. IonAdam [i Gheorghe Corodescu.

In 1995, clasele cu profil pedagogic s-au separat de liceul teoretic,reînfiin]ându-se astfel liceul pedagogic sub numele {coala Normal\ „Al.Vlahu]\“. Evenimentul are o semnifica]ie deosebit\, pentru c\ astfeltranspare o recunoa[tere tardiv\ a faptului c\, în anul 1977, a fostdesfiin]at liceul pedagogic, nu cel teoretic. Prof. dr. Gh. Corodescu estenumit directorul {colii Normale.

Pân\ în 1996, director adjunct al Liceului Teoretic a r\mas prof. IonAdam, dup\ care a urmat prof. Elena Monu, pân\ în anul 1999, când a fostnumit\ în aceast\ func]ie prof. Marinica Stoian. Echipa de directori astfelalc\tuit\ a r\mas în aceast\ formul\ pân\ în anul 2006, când MarinicaStoian a promovat ca inspector în MECT. Din acest an, a fost numit\director adjunct prof. Rica Luchianov.

În perioada 1993–1998, nu s-au produs modific\ri de esen]\ înînv\]\mântul liceal. Dar, începând cu anul [colar 1998–1999, s-au f\cutsim]ite primele ac]iuni reformatoare la nivel liceal (structura anului [colar,examene de admitere [i bacalaureat, evaluarea elevilor), ceea ce ne d\speran]a c\, în viitorul apropiat, vom beneficia împreun\, profesori, p\rin]i[i elevi, de efectele mult doritei reforme.

Ne îng\duim s\ fim optimi[ti, pentru c\ o [coal\ semicentenar\ este o[coal\ tân\r\, iar acest statut legitimeaz\ speran]a [i credin]a noastr\ c\„valoarea nu a[teapt\ ca vârsta s-o m\soare”!

Capitolul II

M|RTURIILE PROFESORILOR

Directorii liceului

Ilie Ghioroaie1958–1959

Constantin ParfeneSept.–Dec. 1965

Grigore Ionescu1959–1965

Vasile Dumitrache1965–1978

Virgil Popa1978–1982

Liviu }=]an1982–1986

{tefan Cuco[1986–1987

Emilian Dumitric\1987–1993

Jenic\ Durchi1993–

:NCEPUTURILE

O altfel de Întâlnire de Promo]ie

Vineri, 31 octombrie 2008, ora 11, în plin\ pauz\ mare… Forfota [izarva unei zile normale. Pentru noi, emo]ia special\ a unei întâlnirineobi[nuite: îi a[tept\m pe profesorii no[tri! Apar, pe rând, sau câte doi…sunt recunoscu]i [i saluta]i cu deferen]\ [i bucurie de fo[ti înv\]\cei [icolegi…

Acum, v\zându-i reuni]i în jurul mesei ovale din Sala de protocol –cândva cabinet directorial – ne d\m brusc seama c\ promo]ia de profesoriai anului I se întâlne[te cu fo[tii elevi, dintre care unii [i-au încheiat, larându-le, activitatea de profesori…

A[a se face c\ interviul la care ne gândisem a devenit o mas\ (totu[i)rotund\, un dialog, o întâlnire convivial\ între oameni care [i-au fost [i î[isunt dragi. Întreb\rile preg\tite au r\mas, multe, pe hârtie, amintirile aucurs firesc, adic\, dezordonat [i necenzurat. Divaga]iile au fost la loc decinste, s-a vorbit [i pe mai multe voci (oricum, nu era loc de moderator…),totul, într-o atmosfer\ de comuniune între oameni care apar]in aceluia[ispa]iu...

Le mul]umim nespus doamnelor profesoare Georgeta Cârcot\ (GC) [iGabriela Giurc\neanu (GG), domnilor profesori Ioan Aursulesei (IA),Constantin Boicu (CB), Vasile Cârcot\ (CV), Gheorghe Chicu (GC),{tefan Cuco[ ({C), Mihai Luca (ML), Vasile }ugulea (V})!

Ne-a fost bine [i ast\zi în compania domniilor lor!Dac\ ne gândim bine, ne-am putea înscrie, noi, cei prezen]i la întâlnirea

deloc oficial\ de azi, într-un altfel de catalog, în ordine m\car alfabetic\,dac\ nu cronologic\: Victor Avram, Vasile Camenschi, Jenic\ Durchi (JD),Rica Luchianov (RL), Gheorghe Mocanu (GM), Maria Mocanu (MM),Elena Monu (EM), Elena Popoiu (EP), Mihaela Tudor (MT)…

Cu mijloacele tehnice la îndemân\, l-am rugat pe domnul director s\sune clopo]elul…

motiv al întâlnirii de ast\zi este, pur [i simplu, bucuria de a ne revedeaîntr-o zi a[a de frumoas\… într-un spa]iu care a fost [i cabinetdirectorial…

IA: Aici a fost inaugurarea… într-o duminic\… pe 8 decembrie 1958… S\v\ spun cum am ajuns eu s\ particip la festivitate… Eu eram la Liceul deFete… C\tre liceu, veneau camioane cu b\nci, cu piedestale, cu table… [i,pân\ la urm\, a venit [i masa „colonelului” (c\, s\ nu uit\m, liceul eradestinat s\ fie militar)… Masa din cancelarie, într-o duminic\, am montat-ocu Ghinea… Iar la deschidere, toate [colile au fost propuse s\ vin\ aici…Pentru deschidere, nu [tiu cine a facut invita]iile, dar… a avut loc în salade sport [i erau b\nci [i au fost invita]i câ]iva elevi, câ]iva profesori, câ]ivap\rin]i [i Sec]ia de înv\]\mânt… [i… aveam [i eu invita]ie, nu [tiu niciacum de ce, [i am fost pus ca s\-i îndrum: „Ai invita]ie? Du-te în sala desport!” A luat cuvântul domnul Ghioroaie, dup\ aceea, din partea elevilor,din partea p\rin]ilor, tov. Dumitru. Ministrul Atanasie Joja i-a strâns mâna,pe urm\ Dumitru s-a a[ezat pe scaun [i… a murit… În fine, festivitatea acontinuat… Dup\ aceea, a fost masa festiv\ care s-a ]inut în cancelarie…]in minte c\ veneam cu „mo[“ Gâlc\“…

GG: Domnul profesor Gâlc\! Ce tot atâta mo[, c\ to]i suntem mo[i… Amajuns [i noi ca „mo[“ Gâlc\…IA: De fapt, la masa festiv\ a fost s\rb\torit\ nu deschiderea [colii, ci


JD: În primul rând, vreau s\ v\ spun bun venit în [coala noastr\, a noastr\a tuturor celor prezen]i sau, mai precis, bine a]i revenit! {ti]i c\ vrem s\facem, acum, la 50 de ani, o monografie a liceului [i ne-am gîndit c\ ar fifoarte bine s\ avem impresii ale profesorilor care au func]ionat în [coal\chiar din primii ani ai liceului… Ne bucur\m c\ sunte]i al\turi de noi [ive]i fi al\turi de noi, probabil, [i pe data de 5 decembrie, când voms\rb\tori cei 50 de ani de ai [colii.

MT: Unii dintre noi avem amintiri [i ca profesori, [i ca elevi.

JD: Exact, da…

EP: Venirea dumneavoastr\ de ast\zi e un semn sigur c\, pe 5 decembrie,ne vom reîntâlni…

JD: {i fo[ti elevi, absolven]i ai liceului…

EP: V\ m\rturisim c\ nu va r\mâne doar pentru noi, ce ve]i spune ast\zi,ci va intra, în mare parte [i în aceast\ monografie care sper\m s\ apar\…

JD: Nu sper\m, va ap\rea sigur!

EP: Da… Sper\m s\ nu ave]i nimic împotriv\ s\ ap\re]i [i în ni[tefotografii pe care vi le vom „fura“, a[a, din loc în loc. {i [ti]i, principalul

c=teva [coli, printre care fosta {coal\ de Fete sau Liceul „Iorgu Radu“, darcele mai multe aveau toalete în curte… Ni s-a mai spus ceva: s\lile erauparchetate. No]iunea de parchet atunci era legat\ doar de organul coercitiv.Când ziceai parchet, te gândeai la… Parchet. Deci se vorbea de s\liparchetate, ceruite, adic\ ni[te lucruri care p\reau neverosimile. {i sigur c\aceast\ preg\tire a noastr\, ca directori, a trebuit s\ o transmitem maideparte, am spus-o [i noi în colectivele noastre…

EP: M\ întreb, dat fiind c\ aici au venit oameni de la [coli de nivel diferit:Cum, când [i cât a durat pân\ când aceast\ mas\ eterogen\ de profesori adevenit un colectiv? Se f\ceau consilii la un loc, se f\ceau separat?

V}: Asta a durat doar un an… Pe urm\ au r\mas aici doar liceele. Dar, înprimul an, a fost foarte interesant… Primul director, Ghioroaie, a fost unbun organizator, el fiind pedagog, ca preg\tire, a organizat procesul deînv\]\mânt pentru c\ înv\]au aici peste o mie de elevi…

CV: Cam vreo dou\ mii cinci sute, în dou\ schimburi…

V}: Prima dat\ am v\zut ce înseamn\ un colectiv de catedr\ mare, practicerau to]i profesorii de matematic\ din [colile generale [i liceeleBârladului… {colile generale aveau mai mult înv\]\tori la matematic\…f\cuser\ un curs de un an sau doi, cursuri de var\ [i apoi declara]iprofesori… {ef de catedr\ era Haim David, un profesor venerabil, cred c\60 de ani avea atunci; fusese inspector la matematic\, la regiunea Bârlad.El a f\cut s\ se nasc\ o emula]ie deosebit\ pentru matematic\, cu rezultate,dup\ p\rerea mea, notabile. Mie mi-a folosit mult pentru formarea mea caprofesor.

EP: Am putea încerca o împ\r]ire a istoriei liceului pe epoci, pedirectori… Domnule profesor Luca, [tiu c\ v-a]i gândit la o asemeneaetapizare…

ML: A fost mai întâi profesorul Ilie Ghioroaie, care a venit cu o cert\experien]\, pentru c\ fusese directorul {colii Normale din Foc[ani… Apoi,a urmat perioada Grigore Ionescu, un om de o blânde]e ie[it\ din comun[i de o mare omenie, venit de la Hu[i.

terminarea lucr\rii… [i am fost invita]i 8: Gali]\, [eful Sec]iei, Ghioroaie,directorul, Ionescu Grigore, care era adjunct, Varlam Vasile, directoradministrativ, eu cu Calistru de la Ia[i, doamna Popescu [i d-na Ciuc\.A[tia am fost invita]i… la concluzii. Nu [tiu cât a durat, pentru c\ au fost,s\ nu exagerez, 20–30 feluri de mâncare… [i la urm\, [oferul celui de laSecuritate i-a spus [efului: „Tov. comandant trebuie s\ v\ raportez ceva…“„Da?“ „Trebuie pe tovar\[ul profesor Aursulesei s\-l duc acas\, c\ eobosit!“ „Da, se aprob\!“. {i m-a dus cu ma[ina Securit\]ii… De ce?Tine]i minte, domnule }ugulea, am fost ;n comisie la f\r\ frecven]\,amândoi, [i pe lâng\ [efii de la Securitate, de la „Constructorul“, de laMili]ie, s-a strecurat [i [oferul Agache, a venit [i el s\ trag\ biletul: „Tov.Agache, am vrea s\ afl\m teorema lui Pitagora“. El se gânde[te bine [izice: „P\i, tocmai de la mine v-a]i g\sit s-o afla]i?“. „Bravo, m\i… Gata,po]i s\ te duci…“ [i, probabil el n-a uitat…

EP: {coala asta când s-a inaugurat era imens\. Con]inea tot ce era [coal\în Bârlad, sau aproape… Pentru foarte mul]i, probabil, c\ nu a fost u[oar\venirea aici. {i, de aceea, întrebarea mea ar suna cam a[a: Probabil c\ nuvi s-a pus problema op]iunii „Vre]i sau nu vre]i?“ V-a]i sim]it atunci, cânda]i venit aici, în decembrie1958, muta]i temporar, exila]i sau r\spl\ti]i?Sentimentul a fost acela al unui exil temporar?

CV: Eu a[ vrea s\ v\ m\rturisesc ceva… Eram directorul [colii dinPodeni, atunci, [i [tiu c\ s-a f\cut un fel de preg\tire psihologic\ legat\ devenirea aici. Directorii au fost chema]i pe la începutul lui noiembrie [i nis-a spus de inten]ia de a se muta toate unit\]ile [colare, respectivînv\]\mântul gimnazial (atunci, era de 6 clase) [i cel liceal. Printre altele,ni s-au f\cut ni[te descrieri deosebit de tentante. Multe dintre [coli erauspa]ii improvizate. {coala unde eram eu director fusese prim\rie cândva.Cu timpul se f\cuser\ ni[te amenaj\ri [i era acceptabil spa]iul. Mai era o[coal\ care, de exemplu, func]iona în casele preotului Leon, sus pe deal…da… [colile celelalte, cu câteva excep]ii l\udabile, sufereau de un frigcronic, pentru c\ s\lile erau mari, sobe înalte, lemne relativ pu]ine [i, îngeneral, era un disconfort. Când ni s-a prezentat ce va fi aici, ni s-a spus,printre altele, [i despre înc\lzirea central\, a[a ceva atunci avea doarprim\ria… Apoi ce îmi mai amintesc… ni s-a vorbit de canalizare, detoalete interioare, fapt care era iar\[i o noutate: toalete interioare aveau


EP: Doamna profesoar\ Pantalon ne-a trimis câteva rânduri de evocarepentru monografie, în care spune c\ directorul Grigore Ionescu nu trasaunui coleg o sarcin\ f\r\ s\ spun\ v\ rog.

ML: }in minte c\, în 1964, m\ duceam cu trenul la Boto[ani, pentru 75 deani de comemorare Mihai Eminescu. Eram singur în cupeu [i din Ia[i aurcat profesorul Parfene. Era în noaptea de 14 spre 15 iunie [i eram numainoi doi. Parfene mi-a fost profesor. {i mi-a spus a[a: „M-au chemat lapartid [i mi-au propus s\ fiu director la „Complex“… Am consim]it, cucondi]ia s\ îmi aleg eu adjunc]ii; [i m-am gândit la Costel Boicu, la d-naGeorgeta {tirbu [i la tine.“ I-am r\spuns: „Domnule profesor, dac\ vine d-na{tirbu, sigur accept [i eu“. S-a întâmplat îns\ c\ a fost mai abil profesorul}ugulea [i, în toamna lui ’64, „a luat-o“ pe doamna {tirbu, jos, la Liceul 3,iar aici, la noi, a fost numit\ doamna Elena Popescu…

V}: Face figuri de stil, domnul Luca.

EM: A fost mai conving\tor, nu mai abil…

ML: Da, mai conving\tor… Directorul Parfene a imprimat liceului un stilcu totul deosebit, care friza un anumit academism, [i pe care l-a mo[tenit[i l-a dus mai departe profesorul Dumitrache, timp de aproape un deceniu[i jum\tate.

V}: {i actualul director face acum cam 20 de ani…

GC: Despre Parfene, am [i eu amintiri pl\cute [i un respect deosebit.

CV: N-a]i pomenit, domnule profesor Luca, în evocarea directorilor, dedoi distin[i profesori, Vasile Fetescu [i Ionic\ Popa.ML: Da, Vasile Fetescu, care este [i un redutabil poet, are 11 volume depoezii, cite[te cu asiduitate… [i s\ nu uit\m de un alt venerabil profesor [idirector adjunct Octav Grigorescu, care se contope[te realmente cuzidurile acestei cl\diri, un om de o raritate de caracter… se pot scrie ni[tepagini emo]ionante [i numai de bine despre el.

EP: O genera]ie, într-adev\r de „mon[tri sacri“ ai [colii bârl\dene: David


Haim, Gheorghe Gâlc\, Harry Zupperman, Gheorghe Popescu, AlexandruCraus.

CV: Da, [i eu am fost elevul lui Jorj Popescu [i al profesorului Gâlc\. Eratotu[i împov\r\tor pentru noi, cei tineri, când am venit ca profesori înliceu… Statutul lor de fo[ti profesori ne impunea o fireasc\ reticen]\…

MT: Acela[i sentiment l-am avut [i eu când am venit în cancelarie [i m-am„trezit“ coleg\ cu doamna M\rgineanu, cu doamna Balan, domnul Craus,domnul [i doamna Cârcot\ [i ]in s\ spun c\ tot timpul am avut fa]\ dedomniile lor aceea[i atitudine pe care o aveam când eram elev\.

GG: Au venit aici mereu alte genera]ii pe care le-am crescut; ne-au fostal\turi, ne-am în]eles foarte bine. A[a i-am avut eu elevi pe Elena Popoiu,pe domnul director de acum, Jenic\ Durchi…

{C: Acelea[i sentimente le-am tr\it [i eu când am revenit la liceu [i mi-amîntâlnit fo[tii profesori.

EP: A[ vrea s\ ne amintim de profesorul de istorie Constantin Luca, cel carea murit în închisoare, dup\ ce a fost condamnat pentru c\ a intrat încancelarie, într-o zi de Pa[te, spunând: Hristos a-nviat! Se întâmpla în anii’60…

ML: So]ia lui, [i ea profesoar\ de istorie, a fost nevoit\ s\ divor]eze pentrua nu fi dat\ afar\ [i pentru a-[i între]ine copilul.

{C: De fapt, Hristos a-nviat a fost pic\tura care a umplut paharul…Profesorul Luca era urm\rit de mult… le vorbea copiilor la ore deproblema Basarabiei.

V}: Era un om vertical, cum eram pu]ini la vremea aceea, adic\ spunea cegândea, iar în orele lui de istorie, vorbea despre Basarabia, p\mântromânesc. Trebuie spus c\, dup\ o jum\tate de an de arest, a murit înînchisoarea de la Gala]i, probabil pentru c\ a avut [i acolo acela[icomportament demn.

EM: Domnul profesor are dreptate. Îmi amintesc, la o întâlnire depromo]ie, acum 10 ani, doamna profesoar\ Tatiana Balan, frumoas\ ca;ntotdeauna, ne-a spus c\ nu crede c\ va mai veni la vreo întâlnire… {i nua mai venit. Am în]eles c\ voia ca elevii, cei ce o cuno[teau s\ r\mân\ cuimaginea ei de atunci.

CB: Da, era o clas\ de a mea…

V}: Revenind la pies\, v\ pot spune c\ [i acum regret c\ am jucat, pentruc\ ani întregi am avut obsesia c\ trebuie s\ joc, dar c\-mi uitam rolul!

EM: Domnule profesor, dar asta e o m\rturisire în premier\… Eu v\amintesc c\ n-a]i uitat rolul nici la Foc[ani, nici la Târgul Bujor, unde amfost în turneu, în preajma examenului de bacalaureat.

MM: A[ vrea s\ spun [i eu câteva cuvinte. Eu am venit în [coal\ în ‘82 dela Bucure[ti, unde am f\cut [i liceul [i facultatea, am v\zut profesori foartebuni [i acolo dar aici am avut impresia c\ s-a f\cut selec]ia din clase deprofesori [i s-au ales vârfurile… Am intrat cu mult\ emo]ie în cancelarie[i mi se p\reau to]i ni[te semizei. În mod deosebit pentru c\ sunt de lacatedra de chimie, vreau s\ spun ce om minunat a fost [i este doamnaprofesoar\ Cârcot\, care intuia imediat de ce ai nevoie. Împreun\ cudomnul profesor Cârcot\ erau oameni deosebi]i, ne întâlneam la câte oactivitate [i eram invita]i la dumnealor acas\… toat\ catedra. M-am sim]itocrotit\, am înv\]at de la dân[ii faptul c\ trebuie s\ taci mai mult [i s\ facitreab\ mult\… Am r\mas cu nostalgia acelor ani… Mi se pare c\ atuncicând am venit eu în [coal\, alta era calitatea profesorilor, [i profesional\,dar mai ales uman\. Acum cred c\ exist\ o lips\ de comunicare, oameniiau devenit individuali[ti… Iat\, domnul profesor Grigorescu… nu am maiîntâlnit a[a un om, venea în ajutorul tuturor, de exemplu, la inspec]ia meapentru grad, s-a oferit s\-i g\zduiasc\ pe profesorii de la Ia[i…

MT: Acest lucru pot s\ îl confirm [i eu… fiind elev\ a doamnei Cârcot\,de[i eram umani[ti, doamna profesoar\ nu a sc\zut [tacheta, f\cea în a[afel încât s\ ne ridic\m noi la exigen]ele domniei sale… {i profesori, [ielevi eram mai entuzia[ti, mai încrez\tori, cu mai mult\ responsabilitate.Spun asta de[i [tiu c\ nu este bine s\ facem compara]ie dup\ formula „pe


GC: Am fost la unul din termenele de judecat\ [i l-am auzit spunând:„Dac\ îmi da]i cuvântul, onorat\ instan]\, v\ spun s\ ie[i]i afar\, s\ vin\aici oamenii care m\ în]eleg“… Era un om dintr-o bucat\.

EM: Îmi amintesc c\ am avut un [oc la prima întâlnire cu doamnaDiaconu, so]ia profesorului Luca, care a purtat aceast\ povar\…

EP: M\ întorc la anul inaugural al unei [coli extrem de „complexe“, încare s-a n\scut [i o pies\ de teatru. În ea au jucat profesori [i elevi, întrecare [i colega [i prietena noastr\, aici de fa]\, Elena Monu, interpretarolului principal…

EM: Eu am adus acum afi[ul spectacolului, în care au jucat [i profesoriino[tri: Constantin Parfene, Ioan Aursulesei, Ion Popa, Vasile }ugulea. Estepiesa lui Virgil Stoenescu, „Nota zero la purtare“, în care elevii, colegi deai mei din promo]ia ‘60, au jucat în roluri de elevi. I-am avut parteneri peNicu[or Cre]u, pe Mihai Nicu, amândoi, ast\zi, profesori universitari laIa[i [i pe Mih\i]\ Daraban, profesor de român\ [i so]ul surorii mele. Pottrece în revist\ tot parcursul colegilor mei de scen\… dar, dintre profesori,doi nu mai sunt printre noi: domnul Ionic\ Popa, disp\rut acum câteva luni[i domnul Constantin Parfene, profesorul de literatur\ [i regizorul nostru.„Academia Bârl\dean\“ s-a str\duit [i a reu[it s\-i publice, din p\catepostum, „Caleidoscopul memorialistic – epistolar“, în 2 volume… Suntpagini importante pentru istoria cultural\ a Bârladului [i a liceului nostru.Cartea con]ine [i coresponden]a cu domnul prof. Zupperman…

CB: Eu a[ vrea s\ confirm ceva legat de profesorul David… Eram directoradjunct [i aveam obliga]ia s\ asist la ore… M-am dus la domnul profesorDavid la ore, dar nu ca s\ îl „controlez”, ci ca s\ înv\]. {i am înv\]at foartemulte de la dumnealui… Tot în calitate de director adjunct, am fost [i lacâteva ore de dirigen]ie la doamna profesoar\ Balan. Am înv\]at [i de ladumneaei mult, am observat comportarea ei fa]\ de elevi.

EP: Doamna profesoar\ Balan ar fi fost aici cu noi, dar este în imposibilitatede a se deplasa. Vorbim la telefon, se gânde[te la [coal\, vrea s\ fie la curentcu tot ceea ce se întâmpl\ la noi, se bucur\ ori de câte ori prime[te semne c\nu a fost uitat\ [i c\ anii de început ai [colii conteaz\.

vremea mea, parc\ era altfel”… Trebuie s\ avem încredere [i în aceast\genera]ie, pentru c\ tr\ie[te într-un alt context social, politic, cultural,economic [i de aici apar diferen]ele.

GC: Eu vreau s\ explic de ce se vorbe[te despre „spiritul Bârladului“, desprespiritul „Codreanu“, despre spiritul „Complex“… De fapt, to]i profesorii, [ide la Boge[ti, [i de la Pocreaca, transmit acelea[i cuno[tin]e; exist\ îns\ orela]ie între ce [i cum transmi]i, [i la Bârlad se transmite parc\ altfel. Sunt 22de ani de când am ie[it la pensie… Stau [i m\ gândesc care e secretul \sta…

MT: Îmi vine în minte gândul c\ acele genera]ii de dasc\li [i-au f\cutdatoria nu pentru c\ erau pl\ti]i, ci pentru c\ aveau chemare [i o mareresponsabilitate…

MM: Despre domnul director }â]an a[ vrea s\ spun câteva vorbe… Cândam venit eu în [coal\, cred c\ era în primul an de directorat. Era înainte deun examen de bacalaureat iar eu trebuia s\ plec la Bucure[ti. M\ duc ladumnealui s\ m\ învoiesc. „Da“, îmi r\spunde, „dar luni începebacalaureatul, luni diminea]a e[ti aici“. Am plecat la Bucure[ti, m-amîntrebat eu de ce m\ cheam\ la 7?… M-am întors la timp, luni la 7 f\r\ 10,am intrat pe poart\. Portarul s-a uitat cruci[ la mine… Când m-am îndreptatspre alee, l-am v\zut pe domnul }â]an cum venea de acas\ (st\tea la unul dinblocurile de lâng\ liceu) [i, când am intrat în cancelarie, mi-a zis: „Am vruts\ v\d dac\ e[ti de cuvânt“… A fost un mod de a m\ testa…

EP: Da, domnul }â]an a creat un stil…

ML: A[ vrea s\ evoc dou\ momente legate de primul an de directorat aldomnului Constantin Parfene. În anul 1964, s-a f\cut o întrunire în cadrulMinisterului [i trebuia s\ preg\tesc un referat împreun\ cu domnulprofesor Vasile Popenga, director la {coala Normal\ din Arad… LaMinister erau ni[te fizionomii pr\fuite, to]i aveau peste 100 de ani [i m-amdus eu, mare revolu]ionar, s\ fac ni[te propuneri… Îmi spune unul dintredân[ii: „Las\, m\i revolu]ia, c\ noi facem legile [i noi le aplic\m!“… Înmai 1965, a fost un moment memorabil în via]a „Complexului {colar“, avenit distinsul prim-ministru Ion Gheorghe Maurer, înso]it de o suit\ descriitori, printre care [i Geo Bogza… Pe atunci era un academism de mare


intensitate în [coal\… Se d\deau concursuri de admintere care selec]ionaucu adev\rat… Se f\cea literatur\, temeinic. La reportajul literar eraantologat\ o pagin\ din Geo Bogza… Scriitorul a aflat de o lucrare decontrol din acea zi, pe un subiect legat de opera lui. A cerut lucr\rile, a citituna notat\ cu 9, [i a întrebat: „Pot s\-i pun eu 10?“…

CB: Îmi amintesc c\, tot în timpul vizitei primului ministru Maurer, eramto]i în holul principal [i doamna profesoar\ Balan era delegat\ s\-i ofereflori de bun venit. Era în mân\ cu buchetul, emo]ionat\ [i Maurer i-a spus:„Nu-i a[a c\-s pentru mine?“. De emo]ie, uitase s\ le ofere!

{C: Cum eram unitate [colar\ a[a de mare [i pentru jude]ul Vaslui, [ipentru zon\, toate delega]iile care veneau din afara ]\rii, erau aduse aici.Am fotografii cu o delega]ie din China, au mai fost din Basarabia, dinPolonia, a fost [i ministrul Paul Niculescu-Mizil.

RL: Dac\ n-a[ vorbi, s-ar vedea c\ sunt deja f\r\ grai. Aceasta este oîntâlnire de suflet, a[a cum st\m [i ne ascult\m unii pe al]ii, [i mai ales noiv\ ascult\m pe dumneavoastr\, ca [i cum a]i picura ni[te stropi deîn]elepciune ai începutului… Dumneavoastr\ vede]i altfel [coala ast\zi, [ia[a e… Mul]i dintre noi muncesc cu devotament, vor s\ fac\ [coal\ decalitate, dar nu mai sunt aceia[i copii… mass-media i-a invadat cu toateinforma]iile [i e foarte greu ca noi, dasc\lii, s\ ]inem ritmul… Nu înseamn\c\ parte din noi nu încearc\. Eu vreau s\ v\ mul]umesc c\ a]i venit! Uniidintre dumneavoastr\ mi-a]i fost profesori, eu fiind elev\ a acestui liceu…Zic c\ am f\cut cinste [i fac, în continuare, pentru c\ doresc ca [coalam\car s\ r\mân\ aceea[i… Mai mult… nu [tiu dac\ putem.

GC: În leg\tur\ cu festivitatea din 5 decembrie: spun [i eu ca Maurer:„Dac\ voi mai tr\i]i, eu vin!“

EP: 50 de ani par mul]i ani, dar reprezint\ totu[i pu]in, istoric vorbind. Noiam evocat aici începuturile oarecum fericite, dar pentru [coal\ au venitmomente grele, când s-a camuflat desfiin]area liceului, sub formulacontopirii a dou\ [coli, când de la clase de cultur\ general\ ale liceuluiteoretic, am ajuns la clase de industrial, agricol, ba chiar [i clase de minerit…M\ ;ntreb, [i v\ întreb, cum totu[i s-a rezistat, cum de profesorii no[tri [i-au


încerce, [i cred c\ încearc\, s\ fie modele comportamentale [i de preg\tireprofesional\; f\r\ preg\tire profesional\ profund\, nu se poate realiza o[coal\ temeinic\, nu numai în domeniul specialit\]ii respective ci [i înmaterie de cultur\ general\. V\ doresc dumneavoastr\ s\ ave]i parte deputere de munc\, pentru c\ este o munc\ titanic\, inclusiv de a realizamonografia liceului, [i, dac\ mai dori]i [i ajutorul nostru, v\ vom fi al\turi.

MT: Eu cred c\ trebuie pus mai mult accentul pe comunicare [isocializare… tehnicile acestea moderne parc\ însingureaz\, iarteleviziunea transform\ pe homo sapiens in homo videns [i nu te las\ s\gânde[ti [i s\ ajungi la lucruri esen]iale. E drept c\ mul]i tineri seorienteaz\ mai mult spre divertisment, dar trebuie s\ ne p\str\mîncrederea în genera]iile actuale, pentru c\ avem destui tineri care merg laconcursuri în str\in\tate [i vin cu diplome, [i dac\ ar p\trunde mai mul]idin ei în via]a social\ [i politic\, ar fi un lucru foarte bun.

CB: Eu vreau s\ urez concret: s\ tr\im s\n\to[i [i s\ particip\m [i las\rb\toarea de 60 [i 70 de ani, [i de 100, dac\ s-ar putea!

EM: {i la 75, prin reprezentan]i!

GG: {i eu v\ urez succes, pentru c\ ave]i, avem o munc\ frumoas\.

JD: Noi v\ a[tept\m cu drag în [coal\ ori de câte ori ave]i posibilitatea s\ajunge]i la noi, dar v\ a[tept\m, mai ales, cu toat\ dragostea pe data de 5decembrie, la s\rb\toarea noastr\ [i v\ ur\m mult\ s\n\tate [i tot ce v\ dori]i!

Ne-am continuat dialogul, parc\ mai liber dup\ ce „operatorii” care aucules pe pelicul\ imagini [i vorbe [i-au încheiat misiunea… Este trecut deora 13… a mai sc\zut larma de pe holuri… e soare [i cald, într-o frumoas\zi de var\ indian\, un octombrie mereu legat de [coal\ [i de recolt\…Pentru noi, recolta acestei zile se va num\ra în noi file de amintiri pentruarhivele sufletului [i în aceste pagini de carte, pentru care cuvântul cel maides scris ori gândit a fost [coala, cu sinonimele lui profesor [i elev…

La revedere, pe 5 decembrie 2008, doamnelor [i domnilor Profesori!

onorat mai departe profesia, [i nu s-au descurajat, nici atunci când, cumamintea domnul profesor Boicu, st\team cu m\nu[ile în mân\ în clas\ [icopiii cu c\ciulile pe cap, nici când în manualele de literatur\ sau de istorieerau atâ]ia intru[i… A existat ceva, acel ceva trebuie s\ fie explica]ia pentrucuvintele frumoase pe care le-au spus aici colegii mai tineri, ca [i doamnadirectoare… Întâmpl\tor sau nu, suntem aici promo]ii diferite ale liceuluipe care dumneavostr\, fo[tii no[tri profesori, ne-a]i adus împreun\.

CB: Tot ce am auzit de la colegii no[tri, [i pentru care le mul]umim foartemult, e important… Cred c\, dacå am avea timp s\ discut\m mai mult,fiecare dintre noi ar avea multe de spus pe m\sura domeniului în care alucrat, a realiz\rilor care sunt foarte multe… eu le [tiu pe cele de la claselemele, domnul profesor Cârcot\ de la clasele dumnealui, [i a[a fiecare înparte. Atunci am afla [i mai multe lucruri care ne-ar bucura foarte mult.P\cat c\ nu avem timp s\ le revedem pe toate.

CV: În via]a personal\ [i în via]a unei institu]ii sunt urcu[uri [icoborâ[uri… [i la noi au fost destule coborâ[uri, nu am dus o via]\ u[oar\de „dolce farniente”, dar nu a fost pr\bu[ire… {i asta a ]inut de un spirital locului, domnule profesor Chicu. Gândindu-ne la Colegiul „Codreanu“,cu numeroasele lui panouri cu personalit\]i, mi-amintesc c\ pre[edinteleSociet\]ii de Geografie [i-a exprimat mirarea: „Nu mi-am închipuit c\, înaceast\ zon\ puternic ruralizat\, pot s\ existe atâtea personalit\]i“.Înseamn\ c\ exist\ cu adev\rat un spirit al locului, pe care dumneavostr\,mai vârstnicii, l-a]i preluat, noi l-am preluat de la dumneavostr\, al]ii de lanoi [i acest spirit al locului se men]ine [i se constituie într-o favorabilitatepentru cei care înva]\ [i vor înv\]a în acest ora[.

EP: Pentru finalul întâlnirii noastre, v-am ruga o fraz\ de an aniversar…

GC: {coala a fost, este [i va fi un important l\ca[ de cultur\… Înmomentul actual, conceptual, este o alt\ rela]ie între profesori [i elevi…Secolul XXI a f\cut s\ se schimbe oarecum concep]ia de distan]\ dintreprofesori [i elevi. Consider totu[i c\ [coala trebuie s\ fie exigent\,profesorul la fel, dar s\ împleteasc\ exigen]a cu diploma]ia, aceasta ne-ocere societatea contemporan\. Doresc colectivului care lucreaz\ aici s\

În cei 13 ani cât a durat directoratul profesorului Vasile Dumitrache,liceul a cunoscut o benefic\ ascenden]\. El a slujit [coala pân\ la limita pecare i-a îng\duit-o via]a [i a primit sprijinul colaboratorilor apropia]iprecum Octavian Grigorescu, Constantin Boicu [i al]ii.

Când stau acum [i m\ gândesc la perioada 1961–1979, amintirile vinlan]… e greu s\ pun ordine în atâtea imagini, impresii… timpul e scurt [iobositor… e nevoie de r\gaz…

A fost greu, a fost frumos, anii au trecut… [i ne r\mân datoria de a nuuita [i speran]a c\ [coala noastr\ va trece cu bine proba semicentenarului[i va cre[te în bun renume [i valoare.


Acum, doar amintiri…

Prof. Victoria Pantalon

Am ajuns în Bârlad în septembrie 1961. E multde-atunci!M-am prezentat la Sec]ia de Înv\]\mânt, undeam g\sit doi profesori de renume ai Bârladului:Vasile Cârcot\ [i Romeo Ap\v\loaie, primul,[ef al Sec]iei, cel\lalt, adjunct. Am primitnumirea ca profesor de [tiin]ele naturii la liceulteoretic din cadrul „Complexului {colar“.Cl\direa mi-a p\rut sobr\, m\rea]\, impun\toareca o Academie. Era atunci, ca [i acum, cetateade înv\]\tur\ de pe Dealul Morilor…Director era profesorul Grigore Ionescu, un om

de o polite]e impecabil\. Îmi amintesc c\ nu f\cea vreo solicitare colegilorf\r\ s\ spun\ „V\ rog”… În cancelarie, profesorii, viitorii mei colegi, m-auprimit cu bun\voin]\ [i cordialitate. Le-am r\spuns, vreme de 18 ani, cuîncredere [i bun\ credin]\.

Ce s\ mai spun despre liceu? Era dotat cu laboratoare de fizic\, chimie,biologie, cu o bibliotec\ cum numai la Facultatea de Filologie aUniversit\]ii ie[ene am mai v\zut. Dar, mai ales, avea o încadrare deexcep]ie, cu profesori de valoare [i experien]\ [tiin]ific\ [i pedagogic\.

Elevii proveneau majoritar din mediul rural, veneau bine preg\ti]i [i cugând serios de a înv\]a carte. Purtau uniform\ [i erau mândri de ;nsemneleC.{.B. („Complexul {colar Bârlad“). Erau disciplina]i, mai ales cei peste1000 de elevi interni. Profesorii, în frunte cu directorii, se îngrijeau caelevii de la internat s\ se simt\ ca acas\, s\ nu resimt\ lipsa familiei. Înperioada cât a fost director, profesorul Constantin Parfene s-a preocupat deridicarea nivelului academic al [colii, de lectura elevilor, de formarea unordeprinderi artistice [i literare.

Viitorul continuu

Prof. Ecaterina M\rgineanu

Ca profesor de limba [i literatura român\, timp de aproape un sfert deveac, la acest liceu pe care îl s\rb\torim, [tiu c\ un asemenea timp alverbului nu exist\.

{i totu[i, viitorul continuu se face sim]it în practica amintirii, în leg\tur\strâns\ cu faptul, trecut, c\ se împlinesc 35 de ani de la întemeierea acestei[coli. O [coal\ nu poate exista, observ acum, în trecut, ea are istorie numaiîn m\sura în care are viitor, nu are amintiri decât în clipa în care aresperan]e de viitor, [i cel pu]in tot atâtea visuri câte a avut la începuturi.

De aceea nu m\ gândesc la faptul c\, în urm\ cu atâ]ia [i atâ]ia ani, amparticipat la amenajarea [colii, la inaugurarea ei, c\ am profesat o via]\ deom, c\ am trimis în via]\ promo]ii [i promo]ii de oameni, c\ unii mi-aumul]umit, iar al]ii au uitat s-o fac\. Nu m\ gândesc decât c\ aceast\ [coal\va d\inui, î[i va pune prezentul [i viitorul în slujba trecutului, deci doar vafi, între]inând prin aceasta ce a fost.

Via]a noastr\, cu toate ale ei, bune [i rele, nu conteaz\ decât în temeiulacestui viitor continuu, pe care nu-l putem defini pentru c\ se afl\necontenit înaintea noastr\ [i nicidecum înainte de noi.

Nu are rost s\ avem mândria de a fi f\cut ceva pentru [coal\, ci doarcredin]a c\, peste al]i 35 sau 65 sau 100 de ani, cineva ar mai avea cum s\zic\ despre noi c\ am f\cut ceva. Pu]inul din urm\ abia atunci va fi mult,ba chiar adev\rat.

Pentru c\, s\ fim drep]i, nu avem dreptul de a spune c\ am intrat înistorie, pentru c\ o [coal\ este via]\ perpetu\, na[tere continu\, iarf\pturile noastre pieritoare nu au loc decât în mo[tenirea viitorului. Deaceea se spune, iar latinii au sim]it calitatea acestui timp destinat, cuîndrept\]ire, [i numai pentru cei vii:

Vivat, crescat, floreat!


O f\uritoare a „viitorului continuu”

Prof. Constantin Boicu

Profesoara Ecaterina M\rgineanu s-a n\scut la8 octombrie 1926, în Bârlad, este absolvent\ aLiceului de Fete „Iorgu Radu“ [i a Facult\]ii deFilologie de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Ia[i.Din 1950, a fost profesor de limba [i literatura

român\ la Liceul de Fete „Iorgu Radu“ din Bârlad,apoi, din 1958, la nou înfiin]atul „Complex {colar“,devenit, în timp, Liceul „Gh. Gheorghiu-Dej“, Liceul„Al. Vlahu]\“, Liceul Industrial Nr. 2 din Bârlad.În cei 42 de ani de activitate neîntrerupt\ la

catedr\, a contribuit, cu d\ruire, competen]\ [ipasiune pentru profesie, la construirea imaginii

catedrei [i a renumelui liceului. Prestan]a ]inutei profesionale, îmbinat\ cuafectivitatea în rela]ia uman\ au reprezentat emblema personalit\]ii sale [i aumarcat, ca o garan]ie de calitate, atmosfera [i stilul de lucru al colegilor decatedr\. A avut [i o bogat\ activitate [tiin]ific\ în cadrul sesiunilor decomunic\ri la nivelul [colii [i în reuniunile de lucru ale filialei Societ\]ii de{tiin]e Filologice, unde a prezentat un mare num\r de lucr\ri pe teme literare.

A avut bucuria de a-[i vedea fiul elev, iar fiica, profesoar\ de francez\ laliceul c\ruia i s-a dedicat [i unde [i-a încheiat activitatea în 1982.

Ecaterina M\rgineanu [i-a iubit elevii [i s-a str\duit s\ le insufledragostea pentru limba [i literatura neamului, pentru lectur\. Admirabilexemplu de abnega]ie [i profesionalism, a fost un model pentru tineri, fieei elevi sau colegi. Inim\ larg\ de moldoveanc\, în]eleg\toare [i apropiat\de to]i, de o sensibilitate rar\, a lucrat în deplin\ probitate, demn, cusobrietate [i exigen]\, l\sând în urm\ amintiri de neuitat.

S\ ne aplec\m cu luare-aminte asupra mesajului pe care îl adresa, înurm\ cu 15 ani, [colii [i oamenilor ei, [i pentru care g\sise un titlusemnificativ…

(1985–1988) – [i repromov\ri la Inspectorat, m-am titularizat la {coala nr. 4„Elena Cuza“ din Vaslui, de unde m-am [i pensionat, la 1 septembrie 2007.

Paralel cu activitatea din înv\]\mânt, m-am ocupat [i de crea]ie,îndeosebi în domeniul sculpturii [i al graficii de carte. O tem\ des abordat\a fost portretul: r\sfoiesc [i acum cu pl\cere primele numere ale revistei„Aripi tinere“, realizat\ de un colectiv sub coordonarea profesoruluiConstantin Parfene. Reg\sesc portretele tratate grafic ale elevilor, poe]i depe atunci: Ioan Puflea /Simion Bogd\nescu, al c\rui portret l-am reg\sit înrevist\, este de mult\ vreme profesor al liceului [i, totodat\, poetconsacrat, cu o bogat\ [i valoroas\ crea]ie poetic\: „Elegii f\r\ timp“,„Adio somnoroas\“, „Obscure“, „Spic de idei“…

Am realizat, de asemenea, busturi ale personalit\]ilor alese ca patroni ai[colilor: Gheorghe Ro[ca Codreanu (dou\ exemplare), Emil Gârleanu,Tudor Pamfile, Alexandru Ioan Cuza – în Bârlad; {tefan cel Mare, ElenaCuza, Vasile Alecsandri, Emil Racovi]\, {tefan Procopiu, MihailKog\lniceanu, Nicolae Milescu Sp\tarul, Anghel Rugin\ (medalion),Constantin Parfene – în Vaslui; {tefan Ciubot\ra[u – la Lipov\];academician M. Ioan Botez – la Giurcani.

Am avut bucuria s\ realizez [i dou\ complexe sculpturale monumentale:„{tefan cel Mare [i Sfânt“ – la Episcopia Hu[i [i „Pro Patria“ – la Movilalui Burcel, unde mai am [i un bust al lui {tefan cel Mare.

Mi-ar fi pl\cut s\ realizez un monument dedicat marelui poet, care s\ fie„plantat“ în fa]a acestui prestigios liceu. În virtutea acestei idei, am f\cuto compozi]ie sculptural\ „Luceaf\rul“, cu dou\ personaje, unul dintre elevrând s\ fie însu[i Eminescu – adolescent.

Dac\ timpul [i „vremurile” ne vor îng\dui, poate c\ ideea se vamaterializa…

Dest\inuiri

Prof. Gheorghe Alupoaei

M\ num\r printre ale[ii soartei din clipa când,tân\r absolvent al unei facult\]i de arte plastice,am ob]inut o reparti]ie în înv\]\mânt la unul dinliceele cu faim\ pentru atmosfera de studiu [i dedisciplin\, bine cunoscute pân\ dincolo dehotarele Tutovei. Este liceul al c\rui patron afost h\r\zit s\-i fie poetul nostru nepereche,„Mihai Eminescu“, liceu care, la sfâr[itulacestui an, 2008, împline[te 50 de ani. Am avut [ansa s\ m\ formez ca om al catedrei

în acei ani ai deceniilor 7 [i 8 din secolul trecut,când motiva]ia înv\]\rii în rândul elevilor era deosebit\, iar colectivul deprofesori con]inea nume de rezonan]\, cu str\lucite rezultate îndisciplinele predate, în preg\tirea pedagogic\ [i metodic\, precum [i învia]a socio-cultural\ a urbei [i nu numai. Este suficient s\ amintescnumele celor care mi-au servit drept modele de ]inut\ profesional\ [i etic\,nume precum: Vasile Dumitrache, Constantin Parfene, Harry Zupperman,Constantin Boicu, Ioan Mintianschi, Ecaterina M\rgineanu, AlexandruCraus, dar [i mai tinerii colegi, apropia]i genera]iei mele: Grigore Feceoru,Emilian Dumitric\, Mihai Daraban [i înc\ mul]i al]ii.

În anul acestei frumoase s\rb\toriri, sunt deja pensionar. Realizez cuuimire c\ timpul s-a scurs [i c\ am c\lcat, plin de emo]ii, pragul acestuiliceu la 1 februarie 1967. Înc\ nu m\ debarasasem de obi[nuin]ele unuifost elev al unei [coli de ofi]eri în rezerv\, faz\ de via]\ obligatorie peatunci. Am func]ionat la catedra de desen a liceului timp de 8 ani. La 1septembrie 1975, m-am transferat la {coala nr. 9 din Bârlad. Dup\ înc\ unan, am fost promovat inspector [colar în specialitatea arte plastice. Dup\mai multe treceri la catedr\ – la {coala nr. 7 din Vaslui am fost [i director


clas\ [i din ceea ce ni se d\dea ca „tem\ pentru acas\“, [tia a[adar, laterminarea liceului, francez\. Parc\ îi aud vocea, pronun]ând clar, parc\ ov\d îndemnându-ne s\ citim în francez\ – [i chiar ne împrumuta, celordornici de lectur\ în original – volume din biblioteca personal\.

Se bucura citindu-mi câte ceva din exerci]iile mele [colare de versificareîn limba lui Baudelaire sau, dac\ prefera]i, a lui Rivarol, într-o vreme încare Dej ne se vantait pas d’être francophone, autant que je m’ensouviens. Între c\r]ile primite ca premiu era [i un volum semnat JacquesDuclos (pe atunci leaderul comuni[tilor francezi), cred c\ îl mai am peundeva, între c\r]ile r\mase acas\, în spa]iul acelui „acas\“ (nu casa,demolat\) al anilor de liceu, la Bârlad, în locuin]a mamei. {i iat\ cum, întimpuri în care [i „reac]ionarul“ Dostoievski, [i „decadentul“, [i mai r\u,„tr\d\torul“ Gide erau pu[i la index, comunistul Duclos a „dat ap\ lamoar\“ (expresie preferat\ a „demascatorilor“ conjuncturali), cine ar ficrezut, „cosmopolitismului“ meu, interesului pentru francez\. Oricum, caexerci]iu de lectur\ în aceast\ frumoas\ limb\ era bun [i Duclos, faute demieux. Prin ani, franceza înv\]at\ în liceu, cu profesoara noastr\ atât decompetent\ [i energic\, pasionat\ de munca la catedr\, cu noi, ne-a slujitcu credin]\ în Fran]a [i ailleurs, de la un timp, al\turi de englez\, înv\]at\mult mai târziu [i doar la un nivel de lectur\ medie (ca dificultate), [i derus\, pe care ne-o preda doamna Lavraniuc.Je vous remercie de tout mon coeur, cher Professeur, en tant qu’ un de vos„apprentis“ d’autrefois.

Pe Domnul Profesor de matematici Vasile }ugulea l-am rev\zut [iascultat la „Academia Bârl\dean\“, cu ocazia centenarelor Ion Barbu–DanBarbilian [i Lucian Blaga (reîntâlnindu-i, sigur, [i pe Domnii ProfesoriTraian Nicola, Georgeta [i Vasile Cârcot\). Ne-a f\cut pe unii, a[a„umani[ti“ cum eram cei de la „B“ („reali[tii“ erau la „A“), nu doar s\respect\m ([i nicidecum s\ ne temem, cum se mai întâmpl\, nu?), ci chiars\ iubim matematica, s-o pre]uim ca pe o „[coal\“ a ordinii, a clarit\]ii [i,last but not least, a elegan]ei în gândire [i în expresia dat\ ei, s\ tr\imbucuria inteligen]ei de a întrevedea conexiuni, acele luminoase „relee“ aleîn]elegerii [i ale descoperirii drumului spre solu]ie. Toate astea, f\r\ teroriscientiste, ba chiar cu un u[or aer distrat („jucat“, poate?), de sceptic lucid,indulgent, ezitând între ironie amabil\ [i blând\ autoironie, dispus s\încerce [i [ansele pe tema „Mai [tii de unde sare iepurele?“ [i ne câ[tiga

Profesorii anului I

Sufletul unei [coli sunt profesorii eiProf. univ dr. Nicolae Cre]u

Prima promo]ie a liceului, 1959

O adev\rat\ [coal\ nu e o cl\dire cu un statut de institu]ie de înv\]\mânt,cu un anume num\r de angaja]i [i o ierarhie administrativ\ intern\… Eaeste ceva mult mai complex [i substan]ial: o comunitate de spirit, înorizontul unei valori [i în climatul unei tradi]ii (una vie, deschis\) care d\o identitate, ceva irepetabil – atât de subtil [i f\cut din elemente atât deimponderabile, încât nu se poate „defini“, dar se simte, se tr\ie[te, este oneîndoielnic\ realitate – acestui spirit care ne leag\ pe to]i (cei de acum [ide aici, îns\ [i pe cei ce nu mai sunt, dup\ ce i-au apar]inut) într-osolidaritate, într-o fraternitate de minte, de suflet…

Ilumineaz\ [i iradiaz\ valori, emula]ie, prin ani, cercul de lumin\ alimentatde un foc sacru: al Profesorilor care [tiu s\-i dea [colii un suflet…

Gheorghe Gâlc\ ne-a fost profesor de fizic\ [i avea legenda sa în urbe.F\cea lec]ii limpezi [i pasionante, incitând min]ile noastre tinere s\gândeasc\ [i s\ guste emo]ia, bucuria cunoa[terii, a în]elegerii; alternaîntreb\rile stimulative cu o glum\, întotdeauna cu miez; din salariul s\u deprofesor, g\sea cu cale s\ trimit\ bani unor fo[ti elevi, studen]i s\raci (laBra[ov, la Ia[i, la Bucure[ti) – eram dintre cei trimi[i, prin rota]ie, s\expedieze mandatele… Linii, dup\ cum se vede, de portret al unui Profesordeloc rigid, cu voca]ia dialogului intelectual, generos. O prezen]\, ainteligen]ei [i a omului, admirabil\: to]i cei ce l-au cunoscut, i-au fost elevi,colegi, apropia]i l-au pre]uit, cred, [i iubit. Mai [tiu elevii [i bârl\denii de azide numele Profesorului [i Omului care a fost Gheorghe Gâlc\?[…]

Elena Asbiovici a fost profesoara noastr\ de francez\. Cine a vrut s\înve]e [tia, f\r\ „preparator”“ (înc\ nu ap\ruse psihoza cu pricina), din


Cum nu pot uita nici pasiunile Domniei-sale pentru cartea bun\, de idei,literar\ (am citit, din biblioteca familiei }ugulea, „Bietul Ioanide“,socotit\, un timp, ideologic periculoas\), pentru botanic\… M\ în[el,oare, b\nuindu-i [i o sl\biciune pentru muzic\? Nu [tiu. S\ nu ne sfiim s\le spunem, s\ le ar\t\m Profesorilor no[tri recuno[tin]a [i dragosteanoastr\, pentru tot ce le dator\m, pentru tot ce ne-au dat, uneori [i f\r\ s-o[tie m\car[…]

În ce m\ prive[te, i-a[ dori dezordonatei, uneori prea g\l\gioasei [i,sigur, în]esatei de orgolii „Republici a Literelor“ c\tre care am mers,m\car pu]in din acel gust al ordinii [i temeiniciei, în gândire ca [i înexpresia apt\ s\-i preia energia, ritmul, „tiparul“ organic, calit\]i decisiveîn toate formele accesibile experien]ei autentice în câmpul culturii, pentrucare „ora“ de matematici [i întreaga prezen]\ a Profesorului nostru, Vasile}ugulea, te preg\tea, te modela discret [i durabil.

Cu totul alt tip de temperament [i, inevitabil, de stil profesoral [i umanne frapa, înainte de toate, la orele domnului profesor de chimie TraianNicola. Poate [i pentru c\ eu, o cred [i acum, nu aveam, cu adev\rat, „cap“pentru chimie [i doar m\ c\zneam s\ înv\], obiectul îmi d\dea (mai d\dea[i altora, nu eram singurul) o spaim\ agravat\ de extemporalele carec\deau ca ni[te imprevizibile [rapnele. N-a trecut, totu[i, mult timp [i,dind\r\tul m\[tii „dure“ [i al stilului nervos a prins a ni se dezv\lui, totmai mult, pe zi ce trecea, un mare iubitor de cultur\, de idei, de frumos.Parc\ îl v\d regizând, în tandem cu domnul profesor de român\ H.Zupperman, „Jocul de-a vacan]a“ de Mihail Sebastian, jucat pe scenaAulei de la „Codreanu“, în decorurile profesorului nostru de desen, LeonidTimu[, într-o distribu]ie în care m\ aflam în compania colegilor MarlenaTiron, Mihai Daraban, Ion Str\til\. {i-apoi, între timp, orele de chimiedeveniser\ mai pl\cute (în special în anul de chimie organic\, în ambian]alaboratorului de lâng\ terenul de fotbal, prin eprubete), extemporalele semai r\riser\ [i ele.

Î]i trebuie, uneori, ceva timp pân\ s\-l descoperi cu adev\rat peProfesorul [i Omul din fa]a clasei, de la catedr\, [i aceasta a fost, în esen]\,experien]a mea ca elev al Domnului Profesor Traian Nicola: competen]\,exigen]\, „nerv“, da, dar [i cultur\ larg\, generozitate, fine]e [isensibilitate. S\ ne mai surprind\, atunci, ata[amentul Domniei-sale,profund, durabil [i activ, la o tradi]ie a valorilor bârl\dene [i a „tiparelor“

tocmai a[a, cu acest aer al s\u, cu felu-i inimitabil de a fi, cu vorbele-ipu]ine, dar totdeauna cu miez, [i un întreg alt limbaj complementar,silen]ios (gest, privire, surâs, facies), pe care l-a[ compara cu al actorilorde nuan]\, gen Spencer Tracy, Henry Fonda, Ciubot\ra[u…

{i chiar a urcat pe scen\, al\turi de câ]iva colegi de profesorat (domniiprofesori Constantin Parfene, Ioan Popa, Ion Aursulesei ) [i de elevi cu„microbul“ teatrului, b\ie]i [i fete (Mihai Daraban, {tefan Moraru, MihaiNicu, Constantin Saulea, Virgil Antonovici, Elena Diaconu, MihaelaIamandache, Paula Goldstein, Otilia Grimberg, eu) în „Nota zero lapurtare“, spectacol de amatori, bun, cred (dovad\ [i turneul în zonaVrancei, cu numai o s\pt\mân\ înainte de bacalaureat), pe un text, în fond,fals, dar cu succes, pe atunci, la public.


Afi[ul spectacolului „Nota zero la purtare“

institu]ionale în care ele, aceste valori, s-au format [i consolidat, în timp,prin ani, decenii [i iat\, chiar pe durate ce trec dintr-un secol în altul…?Nimic surprinz\tor în acest rol de animator de via]\ spiritual\, de pasionatcombatant pentru trezirea [i fortificarea unei con[tiin]e vii, dinamice atradi]iei noastre bârl\dene în cultur\ [i, totodat\, a posibilit\]ilor de a datrecutului, cu acumul\rile lui, replica realit\]ii, a faptelor unui prezentsubstan]ial [i fecund, pe m\sur\: [i deschiderea, în orizonturile culturii, [iexigen]a [i energia îl destinau unui astfel de rol. Ora[ul nostru are nevoiede asemenea „risipitori“ genero[i, catalizatori (vede]i? ceva ecouri, fie [iterminologice, ale chimiei îmi intr\ în pagin\) de energii [i fapt\, atât depre]io[i [i de rari într-o lume zis\ „a tranzi]iei“, obsedat\, uneori pân\ las\lb\ticie [i mutilare, deformare de un r\u în]eles Time is money.

V\ ]inem pumnii, stimate Domnule Profesor. Fi]i printre cei care [tiu [ivor s\ se bat\ pentru altfel de valori decât cele din b\nci [i din sferabunurilor materiale, [i o fac aici, la Bârlad, spre binele tuturor, pân\ [i alcelor ce ignor\ sensul [i rezultatul unor astfel de nobile b\t\lii.

Harry Zupperman, […] Mi se face adesea dor de inteligen]a vie,glasul, prezen]a, ironia Domniei-sale…

De la Domnia sa am înv\]at, înainte de orice altceva, c\ studiul literaturiinu e deloc „condamnat“ s\ e[ueze în cine [tie ce în[el\ri de cli[ee [i ve[tede„floricele de… stil“ ori simulacre de ra]ionament [i de demers hermeneutic(p\cate de care abund\ azi atâtea pretinse „opuri“ de „sinteze“ pentrubacalaureat [i admitere, destinate naivilor elevi, p\rin]i, „candida]i“ gata s\le cumpere pentru orice eventualitate, ca pe ni[te „comprimate“ salvatoare,seturi de… „comentarii“ bune de „înghi]it“ (de memorat mecanic), altfel„pacientul“ nu rezist\ „curei“). Nimic din toate acestea: dimpotriv\,frecventarea literaturii (lectura) [i reflec]ia interioar\ sau în dialog, încomunicare [i confruntare a punctelor de vedere ca o inegalabil\ [i deneînlocuit „[coal\“ de modelare [i rafinare a gândirii [i a gustului, a reac]ieide sensibilitate, pe calea unui îmbog\]itor [i neimpus efort de în]elegere cainterpretare, „dialog“ individualizat, personalizat cu opera, dar nu narcisist,colorat de o subiectivitate fecund\, îns\ deloc „surd\“ la ce gândesc [i simtceilal]i: criticii, cititorii de lâng\ tine [i nu mai pu]in, „cei“ din tine, cuimpresiile „lor“, decantate din orizonturile unor anterioare lecturi aleaceluia[i text pe toat\ scara raporturilor posibile în materie de dialog, îndeschiderea dintre extremele „duet“ [i „duel“ (Paul Valéry).


Informa]ie (nu numai de ordinul istoriei literare), cultur\ larg\, limbistr\ine, contact cu artele (un mare îndr\gostit de pictur\ [i muzic\) [i culumea ideilor [i, înainte de toate, lectur\ (inclusiv cea din marii critici):prin propriu-i exemplu, profesorul nostru ne ar\ta c\, f\r\ astfel deaprofund\ri [i deschideri, adev\rata apropiere de marea literatur\ nu eposibil\. Nu f\cea lec]iile dup\ vreun tipic sau „algoritm“ rigid, monoton[i procustian, „problematic“ avant la lettre (aud glasul „Scot întrebarea laconcurs:…“), nu se pierdea niciodat\ în cine [tie ce retoric\ de catedr\,[tia s\ apeleze [i la anecdota literar\, dar, mai cu seam\, ne provoca s\gândim cu propriile puteri, ne încuraja s\ ne încerc\m [i [ansele de condeiliterar, nu ezita s\ foloseasc\, la nevoie, calea ironiei pentru a ne „trezi“sau a ne îndârji s\ d\m mai mult, s\ nu ne mul]umim cu pu]in: a[ zice, un„antrenor“ extrem de personal în felul în care proceda ca stil profesional[i accent al unei prezen]e umane inconfundabile.

V\ închipui]i ce însemna în acei ani s\-]i vorbeasc\, [i cu ce sugestiidurabile! cineva (în clas\, dar [i în afara ei, când ne acorda, cîtorva, una

liceul „mihai eminescu“ b=rlad mihai... · biblioteca liceului „mihai eminescu“ la...

Documents