licenta vers 04.04

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL ZONEI DEFILEUL MURESULUI 1 .

ARGUMENT

Prezenta lucrare intitulată“Valorificarea potentialului turistic al zonei Defileul Muresului(Toplita-Deda)” a fost intocmita ca o descriere a regiunii turistice din valea superioara a Muresului, in urma unei ample documentari la fata locului si prin studierea bibliografiei specializata, indicate.

Avand in vedere faptul ca turismul, prin continutul si trasaturile sale, reprezinta o ramura distincta in economia unei tari, iar prin valorificarea superioara a resurselor turistice, de stimulare a productiei in alte domenii, ocuparea fortei de munca, se constiuie ca o activitate prioritara, de interes national, in lucrarea de fata am prezentat diversitatea turistica in Valea superioara a Muresului.

La baza motivului ce m-a determinat in alegerea acestei teme a stat dorinta de prezentare a potentialului turistic, cultural, religios, istoric si natural din aceasta parte a tarii, precum si de studiere a valorificarii acestuia din punct de vedere turistic si economic.In acelasi timp, prin aceasta lucrare am avut intentia de a sublinia ce masuri sunt necesare a fi aplicate in vederea maririi interesului turistic pentru aceasta superba regiune din Romania.

Punctul de plecare pentru intocmirea acestei lucrari l-a constituit si bagajul de cunostinte accumulate despre valorile turistice, dar si interesul unui numar mare de turisti de a-si petrece timpul liber in aceste locuri.

In speranta ca am satisfacut exigentele necesare alcatuirii unei lucrari de diplome si cu increderea ca am trezit interesul celor ce o parcurg, asigur multumirile mele.


Capitolul I

TURISMUL, FENOMEN ECONOMICO-SOCIAL COMPLEX

1.1. Turismul, activitate economica de mare complexitate

Turismul ca parte integranta a economiei nationale face parte din sectorul tertiar al economiei – sectorul de servicii – prin factorii sai de productie: capital, resurse turisitce si forta de munca.

Turismul, prin continutul si trasaturile sale, reprezinta o ramura distincta in economia unei tari, iar prin valorificarea superioara a resurselor turistice, aportul vlutar, ponderea in PIB, efectul de antrenare, de stimulare a productiei in alte domenii, ocuparea fortei de munca, etc., se constituie ca o activitate prioritara, de interes national in multe tari de pe mapamond.

Asadar, turismul are efecte asupra strategiei globale de dezvoltare economico-sociala a tarii, dar si la nivel de ramura. In contextul implicatiilor economice se inscrie si contributia turismului la dezvoltarea unor arii mai putin bogate in resurse pentru prelucrarea industriala, dar cu resurse turistice naturale sau create de om, care, valorificate, pot sa devina atractii turistice sis a determine dezvoltarea localitatilor existente ca statiuni tuistice sau chiar crearea unor statiuni noi, ca cele balneoclimaterice din Carpatii Orientali, devenite ulterior orase-statiuni.

Prin turism sunt valorificate, de asemenea, unele zone cu resurse turistice cultural-istorice cu mare forta de tractie turistica.Practica a demonstrat ca astfel de regiuni se pot dezvolta si intra in circuitul economic cu investitii minime pentru amenajarea pensiunilor turistice rurale sau a unor centre artizanale, fie complexe de agro-productie destinate, inclusive agroturismului si turismului rural.Asfel, turismul este considerat ca o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale, intraregionale sau locale, si , pe langa atragerea in circuitul de valori a unor areale turistice, are consecinte si asupra dezvoltarii in profil territorial: constructii de locuinte, amenajari de drumuri, dezvoltarea serviciilor public, a intreprinderilor mici si mijlocii, etc.

Turismul are si voctie ecologica, deoarece strategia de planificare si dezvoltar este coroborata cu aceea de protejare a mediului inconjurator, a valorilor spirituale si economice ale comunitatilor locale, de valorificare optimita a resurselor intr-o viziune durabila.

Dar turismul este o activitate economica deosebit de complexa si


eterogena, deoarece continutul prestatiei turistice incorporeaza pe langa serviciile specifice si unele corespunzatoare altor domenii economice, conferindu-i turismului

caracterul unei ramuri de interferenta si sinteza, de unde si amploarea si complexitatea legaturilor dintre turism alte componente ale economiei.

Turismul ca activitate complexa integreaza o varietate de surse informatice, modalitati de analiza si cercetare si de aceea se preteaza l un studio interdisciplinar.Acest demers necesita cooperarea mai multor discipline-de la cele economice, ale naturii si sociale pana la cele tehnice si informatice-, fiecare dintre acestea concentrandu-se asupra unor aspecte specifice domeniului lor de cercetare, contribuind in final, intr-o viziune integratorie, corelativa, la analiza, cunoasterea si dezvoltarea turismului ca un intreg, un system complex, functional intr-un ansamblu teritoril. Disciplinele economice cerceteaza turismul la nivel macro si micro-economic ( a contributiei la dezvoltarea economico nationala si locala, cererea si oferta turistica, balanta de plati, piata fotrei de munca , etc,) , dar si aplicativ(managementul si markentingul turstic).

1.2.Particularitati ale activitatii de turism

Turismul ca fenomen complex social-economic se desfasoara, prin toate formele sale, in mediul geografic mai mult sau mai putin umanizat, fiind totodata determinat sau influentat de factori geografici naturali, economici si social ai acestuia.De aici legatura dintre turism si geografie, doua domenii diferite, dar care se interfereaza, au ca obiect comun cercetarea si valorificarea unui teritoriu sub toate componentele sale naturale sau antropice, ca resurse sau atractii turistice, precum si prispa relatiilor ce se stabilesc intre activitatea de turism (ca activitate economica) si mediul geographic, precum si cu celelalte domenii economice din spatiul respective.

Turismul este un domeniu de activitate cu un profil complex, reunind un ansamblu de servicii si bunuri proprii mai multor sectoare, fiind punctul de interferenta al acestora.Prin instituiile abilitate, turismul asigura legatura intre prestatori si turisti, prin vanzarea serviciilor solicitate de catre acestia.Se nasc prin urmare o serie de relatii intre organizatorii activitatii turistice si diferiti producatori de bunuri , prestatori de servicii turistice sau beneficiarii acestora, ceea ce duce la o corecta si eficienta activitate turistica. Turismul, componenta principala a sectorului tertiar a reusit sa se impuna in viata sociala si economica din a doua jumatate a secolului nostru printr-o dezvoltare spectaculoasa.La originea acestei evolutii sta cresterea economica generala acompaniata de o serie de factori determinanti.Cel mai important dintre acestia este cresterea duratei timpului liber si mai ales evolutia in transporturi, factori care au facut ca deplasarile sa fie mai frecvente, rapide, confortabile si accesibile.Efectul favorabil combinat al acestor efecte marcheaza turismul de masa.

Motivatia turistica ajunge sa detina pricipala pondere in ansamblul motivatiilor care determina voiajul.

Activitatea turistica pune in valoare adevaratul potential atragand dupa


sine prefaceri impresionante cu precaderi in:- geografie, prin amenajarea unor regiuni intinse pentru primirea turistilor;-domeniul economic, prin punerea in valoare a unor importnte resurse

naturale, materiale si umane;-domeniul social-cultural, prin relatii complexe care se dezvolta intre

turisti si localnici, sau turisti si prestatori de servicii.Din ce in ce mai multe tari incep sa se bucure de beneficiile aduse

de turisti, iar prin turism tarile isi redefinesc identitatea nationala, imbunantindu-si astfel si imaginea lor internationala.

Turismul devine o componenta strategica de prim rang in dezvoltarea national si internationala.Fenomenul turisitc international, respective zonal inregistreaza o tendinta de incetinire a ratei de crestere, plafonandu-si cererea in mod treptat, semn ca a intrat intr-o faza de maturitate.

Sarcina noastra este san e dezvoltam pentru a creea o lume a bunastarii, turismul fiind unul din modurile prin care omenirea se poate schimba si dezvolta, prin care identitaile culturale vor fi impartasite si prejudecatile de orice fel suprimate. Se construieste astfel un nou sistem de creare al avutiei, iar calitatea trebuie sa devina o fort ape z ice trece.Ea se constituie ca factor de success, iar cine va intelege mesajul ei va castiga un vantaj strategic insemnat.Industria turismului va trebui sa regandeasca conceptul de turism pentru al adapta cerintelor publicului, adaptat si satisfacut.

Care dintre schimbarile sociale ofera circumstante diferite pentru turisit?Se pot remarca o serie de schimbari care fac parte din preocuparile noastre cotidiene.Preferam casa opusa hotelului, apoi grupurile social-economice, sederile scurte, odhna active si obisnuintele de servire a mesei de pranz.La acestea s-ar putea adauga divertismentul la domiciliu, preocuparea pentru sanatate, cresterea numarului familiilor fara copii, asigurarea intimitatii si sigurantei personale, diminuarea pierderilor de timp, comunicarea interpersonala , accesul rapid la informatie, cererea pentru servicii prompte, de calitate si personalizate.

Multi administratori de hotel au tendinta de a se orienta spre produs si nu inteleg viata care se schimba mereu.Va fi o batalie pentru a putea castiga puterea de cumparare a cumparatorului potential.

Consumatorul va cumpara un calculator, un video sau va petrece o vacanta in hotel.Legat de aceasta concurenta poate deveni factorul determinant, esential.


Capitolul II

POTENTIALUL TURISTIC

2.1. Potential turistic, oferta turistica – concepte,clasificari

Turismul a devenit in ultimele decenii o adevarata “industrie”, ca orice activitate economica,se bazeaza pe exploatarea si valorificarea unor resurse.

Ansamblul resurselor naturale, culturale si socio-economice care exprima posibilitatile de valorificare in plan turistic, ofera sau dau o anumita functionalitate teritoriului si constituie premise pentru dezvoltarea activitatilor de turism in conceptia Organizatiei Mondiale de Turism si a altor organisme de profil din cadrul Comunitatii Europene, este considerat potentialul turistic al unei tari sau one.

Astfel, un anumit spatiu geographic prezinta interes din punct de vedere turistic in masura ce ofera resurse turistice naturale sau antropice, resurse ce – in urma unor amenajari specifice- pot fi puse in valoare, intrand in circuitul turistic intern sau international.

Edward Bergman (1996) considera ca potentialul turistic a unei zone, regiuni depinde de cele trei “A”:

- attractions (atractii) – componentele potentialului natural si antropic cu valoare atractiva;

- accessability (accesabilitate) – gradul de accesabilitate al zonei sau regiunii de destinatie turistica fata de arealele generatoare de fluxuri turistice;

- accommodation – baza de cazare, alimentatia publica, agreement sub aspectul calitatii si numarului

Raspandirea inegala a elementelor de potential turistic natural si antropic, diferentierile calitative si cantitative care se inregistreaza in


teritoriu, gradul si modul de valorificare a potentialului existent, amenajarea turistica diferita au condos spre necesitatea departajarii unor zone, unor regiuni turistice, care sa serveasca apio in practica amenajarii si organizarii turistice aspatiului geographic.

Potentialul turistic al Romaniei constiuie oferta turistica primara (potentiala) care impreuna cu structurile turistice existente(strucutra de primire si infrastructura specifica) alcatuiesc oferta turistica reala sau patrimonuil turistic, la acestea adugandu-se si factorii generali ai existentei umane.

In ultimele decenii au existat o serie de incercari care fie ca grupeaza judetele dupa potentialul turistic existent (Gr. Posea, 1977), fie delimiteaza provincii(regiuni), zone(areale), masive montane, centre si obiective turistice (M.Ielenicz, 1992) pe baza analizei potentialului turistic.

In vederea delimitarii si ierarhizarii zonelor turistice este necesara, in primul rand, inventarierea si cunoasterea tuturor componentelor de potential turistic, gruparea lor in spatiu si apoi evaluarea lor cantitativa si calitativa in vederea stabilirii oportunitatii de dezvoltare pe care le pot genera si a echipamentelor necesare pentru o gestionare in conditii de eficienta si competivitate.

Principalele elemente de analiza pentru delimitarea zonelor se axeaza pe urmatoarea structura (fig.1).

Fig.1.Elemente de analiza cantitativa si calitativa pentru determinarea zonelor(regiunilor)turistice


Delimitarea spatiala a zonelor cu potential turistic se face pe baza unei analize de sinteza, care are in vedere un complex de factori principali, cum ar fi:

- gradul de concentrare, valoarea si varietatea resurselor turistice;- dispunerea acestora in raport cu marile forme si unitati ale reliefului;

- configuratia retelei de cai de comunicatie care asigura accesul la zone si obiective; - situarea structurilor turistice, ca punct de plecare catre aceste zone. Folosind medota grafurilor – sistemul de analiza pe baza unor serii de criterii de baza si subcriterii – determinarea si ierarhizarea zonelor turistice se realizeaza pe mai multe nivele, fiecare nivel de apreciere, care se sprijina pe un anumit numar de criterii, primeste un anumit numar de puncte.Elementele componente ale potentialului turistic au primit 70 de puncte din totalul de 100, restul fiind acordat pentru nivelul echiparii turistice.(fig.2)


Clasificarea spatiilor turistice regionale, elemente esentiale in organizarea turistica a spatiului, se poate efectua pe baza potentialului turistic, pe baza infrastructurii turistice, etc.

Din cele prezentate anterior, se pune in evidenta prezenta a trei mari tipuri de zone de concentrare turistica, si anume:

1.zone cu o mare concentrare de obiective turistice naturale si construite, deosebit de valoroase si variate, favorabile dezvoltarii complexe a functiei turistice – 16 zone cu punctajele cele mai mari (50-67) fata de un maxim care ajunge la 70; 2.zone cu obiective turistice naurale si/sau culturale, favorabile dezvoltaii unor forme de turism specific – 16 areale cu un punctaj cuprins intre 35-45, din acelasi maxim; 3.zone cu cateva obiective turistice naturale si/sau culturale, valorificate pe plan local – cu un punctaj sub 35.

Aceasta ierarhizare la nivelul teritoriului national, dupa valoarea potentialului turistic, se prezinta dupa cum urmeaza (Tabelul nr.1)


Ierarhizarea zonelor turistice dupa valoarea potentialului turistic

LOCUL Denumirea zonei turistice Valoarea1-2 Valcea-Campulung-Muscel 671-2 Portile de Fier-Valea Cernei 673 Brasov-Bucegi-Valea Prahovei 65

4-6 Bihor-Tara Motilor 644-6 Bistrita-Calimani-Depresiunea Dornelor 644-6 Bucovina 647 Delta Dunarii-Nordul Dobrogei 608 Retezat-Hateg-Cetatile Dacice 57

9-12 Litoralul amenajat al Marii Negre 569-12 Muntii Rodnei-Borsa 569-12 Neamt-Bicaz 569-12 Semenic-Depresiunea Caras-Cheile Nerei 5613 Maramures-Oas 5414 Gorj 51

15-16 Tinuturile Oltului Superior 5015-16 Vrancea 5017-19 Marginimea Sbiului(inclusiv Sibiu)-Tara

Oltului45

17-19 Municipiul Bucuresti 4517-19 Oradea si imprejurimile 45

20 Timisoara si imprejurimile 4221-24 Iasi si imprejurimile 4021-24 Targu-Mures si imprejurimile 4021-24 Tinuturile Muresului Inferior 4021-24 Cluj-Dej si imprejurimile 40


25 Tarnava Mare 3926-27 Fagaras-Iezer 3826-27 Muntii Parang-Lotru 38

28 Valea Teleajenului superior si mijlociu 3729-30 Tinuturile Vaii Buzaului 3629-30 Valea Muresului superior 3631-32 Tinuturile Dunarii de Jos(Galati, Braila) 35

Capitolul III

PRODUSUL TURISTICDEFILEUL MURESULUI “TOLPITA-DEDA”

3.1.Geneza si evolutia defileului

Valea transversala a Muresului, taiata aproape in totalitatea ei in materiale vulcanice s-ar parea ca dateaza inca de dinainte de perioada eruptiilor.In present, Muresul isi adanceste albia in material vulcanic si numai in apropiere de Deda, la iesirea din defileu, apar depozite pontiene inclinate cu 15-20°.Acest fapt, cat si constatarea ca Muresul in defileu se adanceste si azi numai in roci eruptive incepand de la Subcetate, unde a atins fundamental cristalin, conduc la concluzia ca raul se afla instalat pe traseul unei albii vechi, ce corespunde cu linia de dislocatie, pusa in evidenta de izvoarele termale de le Toplita si Salard si prin numeroasele izvoare de falie, in special la Lunca Bradului.

Valea transversala a Muresului in Defileul Toplita-Deda nu trebuie considerate ca un simplu culoar si nici nu formeaza un defileu continuu; aceasta este alcatuita din bazinete tectonice, in alternanta cu portiuni de vale ingusta cu aspect de chei. Cronologic Mihai Iancu si Traian Naum (1972) sepata trei etape de geneza a defileului:

-etapa anterioara formarii barajului vulcanic, cand s-a instalat si functiona un lac in depresiunea Toplita, avand un nivel variabil, situatie dovedita si de originea si pozitia depozitelor.Formatiunile de pe latura interna a geosinclinalului Carpatilor Orientali, ca urmare a fracturarii si afundarii in conditiile formarii Bazinului Transilvaniei, au fost acoperite cu depozite ale pliocenului inferior peste care s-a depus


cuvertura de agglomerate vulcanice existente in sectorul defileului si fiind prezente la zi in extremitatile acestuia, respective in bazinele de la Toplita si Deda.O asemenea situatie presupune existenta in eclasi timp a uniu culoar larg de legatura corespunzator unor bazinete si stramtori a caror forma actuala reflecta conditiile de geneza si particularitatile dezvoltarii defileului.

-etapa barajului volcanic este legata de eruptiile vulcanice care s-au produs inca din sarmatian in lungul liniei de fractura a fundamentului cristalin, aceasta manifestandu-se cu faze de explozie.Bazinetele intravulcanice Stanceni, Neagra, Lunca Bradului, Rastoilta functioneaza ca piete de adunare a apelor avand depozite vulcanogen-sedimentare. Dupa aparitia lacurilor de baraj volcanic, valea transversala a Muresului a functionat ca stramtoare intre lacul din depresiune Giurgeu si lacul din Transilvania.Exista, deci, o retea hidrografica prepliocena se deci, posibil, un paleo-Mures anterior bazinetelor lacustre a caror barare a inceput in pliocenul inferior.Valea transversala a Muresului a functionat ca drum al emisarului lacului din depresiunea Giurgeu pana la nivelul terasei superioare (150 m altitudine relativa), acest fapt fiind dovedit si de dubladeschidere sub forma de palnie catre podisul Transilvaniei si bazintul de la Toplita.Ca urmare un rau pliocen, cu nivelul de baza mai coborat a ianintat regresiv de la vest la est si a captat succesiv bazinetele lacustre prin intermediul stramtorilor preexistente.

-etapa postvulcanica cuprinde intervalul de timp cand adancirea defileului a inceput de la nivelul terasei superioare sculptata in depozite vulcanogen-sedimentare ( deci o terasa lacustra) si a umerilor de vale din cadrul vechilor stramtori.Raul care curgea spre vest avand nivelul de baza mai coborat, a captat cursul de apa care se varsa in lacul Giurgeu, dand nastere defileului concomitant cu scurgerea apelor lacului (aceste aspecte definesc elementele de cadru ale ipotezei captarii sustinuta de Ludomir Sawicki -1912, H. Wachner -1929 , Laurian Somesan -1974).

In spatial defileului sunt prezente 5 terase fluviatile.Prima terasa, de lunca, s-a format in holocen, avand altitudinea relative de 1-1,5 m si este mai extinsa in bazinetul depresionar Toplita decat in defileu; a doua terasa, (altitudiena relative cca. 10 m) este bine reprezentata intre Galautas si Toplita, podul ei constituind si spatial unde s-a instalat o mare parte din asezarile Moglanesti si Toplita;terasa a treia, modelata in roca, fara depozite de pietrisuri, se afla la altitudinea relative de 19-23 m si are forma unor fasii inguste si lungi;terasa a patra, cu altitudini relative de 48-53 m, este acoperita cu pietris grosier si argila pleistocena fiind prezenta intre Toplita si paraul Calimanel, intre paraurile Ciubotari si Gudea, in bazinul raului Neagra si in apropiere de Lunca Bradului;a cincea terasa, pe versantul drept al Muresului are infatisarea unui platou larg cu altitudinea relative de 75 m, desfasurandu-se pana la confluenta cu Calimanelul.


3.2 Potentialul turistic al defileului

Motto:

“Trebuie sa mergem spre Calimani, intr-o regiune unde mai sunt posibile minunile”

M.Sadoveanu


Potentialul turistic privit c activitate economica, constituie oferta primara a tursismului si grupeaza resursele si obiectivele naturale si antropice.

Prezenta acestui este determinate in dezvoltarea sau inexistenta turisului si cuprinde totalitatea factorilor de atractie apartinand cadruli natural si antropic valorificati prin intermediul amenajarilor turistice, si care genereaza fluxuri turistice cu arii de provenienta interna sau internationala, ce se deplaseaza catre arii de destinatie, unde consuma, intr-o maniera aparte turistica, produsul turistic, rezultat din potentialul si amenajarea acestuia.

Turistic, Defileul Muresului atrage prin originalitatea, complexitatea si unele elemente de unicat ale peisajului geographic din lungul vaii, pe langa albia careia se desfasoara calea ferata si soseaua modernizata.De la Toplita la Deda, valea Muresului ofera o suita de imagini ale naturii spatiului geographic cu atractii pe care le prezinta relieful, apele repezi din albia raului, vegetatia si nelipsita prezenta ospitaliera a peisajului umanizat.

Orasul Toplita detine functia de statiune balneoclimatica renumita prin apele sale mezzo-termale.Tot aici, istoria permanentei populatii este dovedita si prin urmele cetatii dacice Sangvida.In apropiere ezista locuri amenajate pentru pescuit si vantaoare.Toplita constituie si punctual de plecare pentru turisti in Defileul Muresului.Orasul Toplita situate la intrarea in defileu isi resfira casele pana departe in lungul vaii cu acelasi nume, cladirile si gospodariile inaintand pe cativa kilometrii in interiorul muntelui.Prezenta izvoarelor termale, linia ferata, soseaua modernizata sunt cateva obiective de atractie turistica.Mai la vest de confluenta paraului Calimanel cu Muresul, Varful Tarnita(1054m) cu infatisare de con izolat pare ca inchide intrarea in defileu, in punctele de confluenta, unde trecator valea Muresului devine mai larga, apar mici aglomerari de case.Desi stramta si mai putin ospitaliera, valea Muresului te cucereste prin farmecul inedit al peisajului sau.Versantii inalti si deosebit de abrupti iti strecoara in inima sentimentulde forta, imensitate, dar si de captivitate privind relieful de turnuri, stalpi si creste ce strapung prin semetia lor vazduhul.Padurea de brazi coboara parka in cascade de la mari inaltimi pana la nivelul albiei Muresului.La Gudia, pe dreapta Muresului, stancile sub forma de turnuri, piramide, tancuri impreuna cu creasta zimtata a Varfului Leul (139m) creeaza un decor aproape straniu.Trecand de pintenul Ilvei, albia raului se lateste, versantii muntelui se retrag din calea apelor, la Lunca Bradului, Muresul deplasandu-si cursul prin meander largi pe bordure carora se desfasoara rampele si stivele de fasonare si prelucrare a lemnului.La scurta distanta peretii masivi ai muntelui incatuseaza iar Muresul, motiv pentru care calea ferata trebuie sa-si croisca drum prin tunnel, iar soseaua cu greu se strecoara printer stanci.In apropiere de Deda valea se largeste, iar apele raului eliberate din incatusarea cu muntele se mai domolesc.Numarul afluentilor creste, sectorul defileuui ia sfarsit, flancurile sale fiind incadrate treptat de


culmi mai joase, cu pante tot mai mici.In lingul culoarului de vale devin frecvente pilcurile de fafi, mesteceni si salciile.Iubitorii de drumetii pot parcurge din Toplita pana la Deda --- Bistra, cu trenul, cei aproximativ 44 km, admirand multiplele decoruri de o frumusete inedita ale naturii si ale vrednicelor si minunatelor creatii ale harniciei omului.La numai 14 k in plin munte se ajunge la Stanceni, asezare trainic gospodarita, iar de acolo parcurgand numai 3 km, la confluenta paraului Jingu se poate face un popas cat se poate de placut la cabana Neagra(Stanceni-Neagra).Din aproape fiecare localitate(Lunca Bradului, Rastolita,Deda-Bistra etc.), pornesc drumuri si poteci care conduc spre culmile semete, prin padurile monumentale de fag, molid, brad, iar mai sus, catre creste, in desisurile de jneapan.

3.2.1. Localitatile defileului prin prisma valorificarii potentialului turistic

Valea Muresului intre Deda si Toplita are o lungime de 45 km, iar latimea ei este variabila, in unele locuri fiind atat de ingusta, incat abia incape soseaua nationala, calea ferata si albia Muresului

Acest defileu cuprinde mai multe commune, necunoscute la nivel national, dar existente, si care dispun de potentiale turistice, care daca s-ar realiza, ar da impuls din punct de vedere economic regiunii.

Localitatile de pe valea Muresului sunt asezari mari, cu un caracter zotehnic-forestier, iar in partea vestica a Calimanului, situate la contactul cu Podisul Transilvaniei, au profil agro-pomi-viticol. Casele din partea sudica a Calimanului sunt fara etaj, mai simple, cu mai putine ornamente si uneori netencuite la exterior.Casele au pridvor si prispa.Pe alocuri, intalnim case facute din barne, cladite in colturi lasate mai largi, asemenea unor ciorchini, cu acoperisul de sindrila ( dranita ) sau tigla.Portile de lemn, sculptate si pictate, poarta adesea inscriptii cu numele stapanului.

Populatia satelor, formata in aecst tinut pitoresc, are un rol foarte important in constituirea espectului economic, social si cultural al regiunii.

Intrand in defileu, asezarile se intend pe partea dreapta si stanga a


ralui Mure. Prima asezare, urmarind drumul national nr.15 este orasul Toplita.

Toplita

Situata in nordul Depresiunii Giurgeu, din Carpatii Rasariteni, pe cursul superior al Muresului, Toplita este o asezare la poalele Muntilor Calimani, Giurgeu si Gurghiu, la confluenta paraului Toplita cu raul Mures.Varful Tarnita vegheaza de la inaltimea de a1046 , in zona de nord, Muresul deschide poarta spre vest prin defileul Toplita-Deda spre podisul Transilvaniei.Toplita se invecineaza la nord cu localitatea Bihor, la est cu localitatile Sarmas, Galautas si Subcetate, la sud cu Gurghiu si Lapusna, iar la vest cu localitatea Stanceni, de asemenea este limitrofa cu judetele Mures, Bistrita Nasaud, Suceava.

Asezarile din aceste locuri dateaza din perioada dacilor liberi, prima atestare fiind mentionata in jurul anului 1382.Destinul romanilor s-a impletit cu cel al altor neamuri venite pe aceste locuri manoase in pasuni si paduri, de-a lungul Muresului.

Toponomia localitatii este de origine slava, “Toplita” desemnand un loc de unde izvoraste apa calda.Dezvoltarea sezarii a fost strans legata de exploatarea lemnului padurilor si de cresterea animalelor.


Muresul la Toplita

Potentialul turistic al Toplitei confera orasului de la poalele Calimanilor meritul de a fi cunoscut si vizitat.Astfel, statiunea “Bradul” (Banffy) poate oferi vizitatorilor o oaza de liniste intr-un microclimat specific zonei de munte.

Pensiunea PLATON este situata in municipiul Toplita, jud.Harghita, la 20 km de statiunea Borsec, 60km de statiunea Durau, 45 km de Lacul Rosu, pe valea superioara a Muresului in depresiunea Giurgeului(M-tii Calimani, Giurgeu si Gurghiu), la 2 km de centrul orasului in statiunea Bradul unde se afla un bazin cu apa termala (29°) deschis vara.Iarna functioneaza 2 partii de schi dotate cu teleschi si instalatie nocturna.Accesul la pensiune este pe drum astfaltat cu parcare inchisa, bar cu billiard, acces gratuit la bucatarie dotata inclusiv cu masina de spalat vase, 7 camere cu baie, tv cablu, incalzire centrala. O alta posibilitate de cazare a turistilor veniti in aceasta zona este oferita de Pensiunea ANCONA , situate in centrul orasului langa primarie.Are 8 camere cu doua paturi fiecare, baie proprie, tv cablu, incalzire centrala.La parterul pensiunii functioneaza un bar deschis non-stop si un magazine de prezentare cu produsele firmei(incaltaminte, articole de vanatoare, tricouri imprimate


personalizat, cadouri).De asemenea are parcare private inchisa.

In cartierul Moglanesti se afla Manastirea Doamnei, monument istoric(1658), ctitorie a Doamnei Safta, sotia domnitorului Moldovei Gheorghe Stefan.Manastirea Sfantul Prooroc Ilie, monument istoric(1847), ctitorie a primului Patriarh al Romaniei, Miron Cristea se afla la iesirea din oras, spre Stanceni.De la Monumentul-mausoleu al eroilor romani cazuti in Primul Razboi Mondial, ridicat la Gura Secului, se poate ajunge la poalele muntilor Calimani, unde se inalta schitul “Gura Izvorului”.

Din Toplita se poate face o drumetie de doua zile in Muntii Calimani pe o distanta de 24 km, de la Gura Secului.Dupa 10 km se ajunge la Delut, apoi dupa cinci ore prin mirificul peisaj montan la Dealu Alb, dupa care drumul duce spre Lacul Iezer de origine vulcanica, cu o suprafata de 1300 mp si o adnacime de 3-5 m la o altitudine de 1750m. Lacul si imprejurimile sale sunt rezervatie naturala.Trecand de Lacul Iezer se poate ajunge spre varfurile muntilor Calimani:Varful Izvorului(2035 m), Negoiu (2046 m), Pietrosu (2102 m).Inaltimile sunt acoperite cu plante alpine si pini, iar la marginea padurilor sunt exemplare rare de jepi(jnepni).Tot pe acest traseu se poate poposi la Gura Izvorului, unde se ridica un schit, loc de inchinaciune si reculegere.

Toplita fiind o asezare intr-o zona deosebit de frumoasa cu un bogat peisaj geographic, este renumita prin imprejurimile care sunt un adevarat paradis al vanatorilor si pescailor sportive, are fac dese excursii aici atat vara cat si iarna.Orasul se remarca printr-o vizibila dezvoltare urbanistica din ultimii ani; constructii impunatoare, unitati industriale noi, hotel, spital modern, judecatorie si unitati de invatamant.

Din punct de vedere spiritual orasul se afla intr-o continua dezvoltare.Populatia este majoritar ortodoxa si de nationalitate romana 80% si 20% minoritati, fap regasit si in multitudinea de biserici ortodoxe (5 biserici ortodoxe si Manastirea Sfantul Ilie cu doua schituri apartinantoare Manastirei Doamnei si schitul Gura Izvor), doua biserici catolice(una Greco-catolica), o biserica reformata. Din punct de vedere


politic orasul a fost un oras bine pozitionat si bine colorat politic.Pana in anul 2002 a fost condos de catre PSD, actualmente (2004) la conducerea orasului se afla un primar independent.

Invatamantul este bogat si divers, existand 8 scoli primare si generale, un numar de 2 licee(Liceul”O.C.Tasloanu” si Colegiul National “Mihai Eminescu”) si o scoala de invatamant cu 12 clase Kemeny Janos, toate reprezentand o arie curriculara bine dezvoltata cu profile atat in cadrul scolilor de arte si meserii, cat I in domeniul invatamantului theoretic si vocational.

Ca si distractie orasul dispune de 2 stranduri, o statiune si mai multe restaurante si terase ce au si program de discoteca.Iarna se poate beneficia de 2 partii de schi, una dintre ele fiind dotata cu cablu pentru a ajuta la urcare, teren de patinaj, iar zona geografica favorizeaza jocuri specifice acestui anotimp.

Toplita are nenumarate resurse naturale neexploatate si care sunt la discretia tuturor: pa termo-gazoasa, apa de o puritate exceptionala(Paraul Rece-Zencani), cupru, sulf, iar defileul Toplita-Deda este consemnat ca Rezervatie peisagistica, lucru dovedit cu ochiul liber.

Stanceni Sate

apartinatoare:Stanceni, Ciobotani, Mestera

Satul Ciobotani situate la 60 km de orasul Reghin, face legatura cu primul oras din jud.Harghita, Toplita la 9 km.Satul traditional Ciobotani se poate madri prin frumusetea faunei, dar si prin Fabrica de apa minerala STANCENI.

Mai multe documente au scos in evidenta existenta vieti pe meleagurile comunei Stanceni din timpuri stravechi, fiind atestata documentar in 1854, iar Ciobotani in 1913.Comuna s-a dezvoltat pe ambele maluri ale raului Mures sip e vaile afluentilor acestuia, de-a lungul drumuli national DN15.

Comuna este situate la extremitatea de nord-vest a judetului Mures si este marginita de Muntii Calimani si Gurghiului.Relieful are altitudini intre 625 si 700 m.Amintim cateva din paraiele ce brazdeaza comuna inainte de a se varsa in raul Mures:Mermezeu, Gudea Mare si Gudea Mica.

Datorita pozitiei geoggrafice, a configuratiei naturale a terenului si a circulatiei majore dezvoltate pana in present legaturile cu


comunele invecinate se realizeaza prin intermediul drumuluiDN15 si a caii ferate Targu-Mures-Reghin si de aici se asigura legatura cu celelalte cai ferate ale tarii.

Principalele resurse naturale sunt apa minerala, lemnul si piatra (andezit).Apa minerala “Stanceni” este cunoscuta si apreciata pentru calitatile ei curative.

Imbuteliata, are distributie nationala.Dupa 1990, exploatarile forestiere ua condos la aparitia mai multor societati de prelucrare a lemnului, dar si de export al acestuia.Dupa 1990, exploatarile forestiere au condos la aparitia mai multor societati de prelucrare a lemnului, dar si de export al acestuia.Pastravaria din localitate este una din cele mai cunoscute pastravarii ale judetului.

Principalele activitati economice ale locuitorilor comunei Stanceni sunt legate de valorificarea bogatiilor zonei: padurea si apa minerala, de unde activitaile sunt cu character industrial / depozitare si exploatare a masei lemnoase.Mai exista activitati si in domeniul panificatiei si a exploatarii rocilor andezitice.

Activitatea de baza a populatiei este si ramane insa agricultura prin cele doua ramuri principale: cresterea animalelor si cultivarea plantelor, modul de productie fiind privat.

Posibilitatile de a petrece timpul liber sunt nelimitate, existand nenumarate trasee montane ce pot fi facute atat pe jos, cat si Calare, precum si insotiti de magari pentru transportul bagajelor sau al copiilor mai mici.

Toate firele de apa din zona, atat paraiele cat si raul Mures, sunt propice pescuitului sportive, principalele specii gasite aici fiind:pastravul indigen(Salmo trutta fario), fontanel, lipanul (Thymallus thymmalus), iar in Mures se intalnesc cu predilectie cleanul( Leucius Squalis cephalus), mreana (Barbus barbus), scobarul(Chondrostoma nasus), iar cu autorizatie speciala eliberata de ministerul de resort, putandu-se pescui si Lostrita.Autorizatiile de pescuit se elibereaza de catre ocolul silvic Lunca Bradului, pe paraiele de munte pescuitul fiind permis doar sambata si duminica, iar pe Mures toata saptamana.

Vara, excursiile de vanatoare sau de calorie prin munti, se poate face si plaja sau baie la bazinul semiolimpic cu apa termala de la Toplita ( la aproximativ 22 km distanta), unde este amenajata o mica statiune cocheta, cu restaurante, hotel, camping, terase.

Iarna, incepand cu luna decembrie si terminand cu luna aprilie, stratul mediu de zapada este de 35 cm iar temperature medie este de -5 C.Activitatile de iarna se bazeaza in special pe observarea faunei si a urmelor lasate in zapada de nenumaratele specii de animale ce populeaza din abundenta masivul Calimanilor. Se pot face plimbari cu sania trasa de cai, se poate schia pe cele 2 partii amenajate la Toplita, de nivel intermediary si avand lungimi de 450m si respective 550 m, echipate cu baby lift.Saniutele pot fi folosite si in apropierea cabanei, la marginea padurii.


Lunca Bradului

Sate apartinatoare:Lunca Bradului, Neagra, Salard

Este situate in defileul raului Mures, la interferenta Masivului volcanic al Calimanilor la nord si Muntii Gurghiului la sud.Astfel ca, daca satul Neagra este asezat pe vaile care conduc spre zona alpine a Calimanilor, Salardul este situate in Muntii Gurghiului.Datorita peisajului deosebit, in aceste localitati montane rasar de unde nut e astepti, un numar mare de case de vacanta.Vara, apar improvizate taberele de iubitori ai drumetiilor montane, iar iarna partiile Salardului se anima de multimea iubitorilor sporturilor de zapada.

Atestarile documentare ale satelor apartinatoare comunei sunt de data recenta:1854 – Lunca Bradului, 1913 – Neagra si Salard.

Descoperirile arheologice, insa, atesta locuirea acestor zone din timpuri stravechi.La Neagra, s-a descoperit un vas de ceramica datat secolului IX D.Hr.

Resurse naturale: lemn, fructe de padure, vanat.

Obiective turistice: valea Salrdului, Valea Fantanelului, cu acces in Platoul Capatanii, Valea Ilvei cu acces in Muntii Calimani, varful Pietrosu (2102) si poiana Dragusului

Veniturile populatiei, in proportie de 90%, sunt realizate


din exploatarea si prelucrarea lemnului din zona, si din pasunat, numai 10% din alte activitati comerciale, zaona montana nefiind prielnica practicarii agriculturii.

Si in viitor, traiul populatiei de pe aceste meleaguri va fi asigurat in cea mai mare parte de pasunat, de exploatarile forestiere si de atelierele de prelucrare a masei lemnoase.

Pentru a preveni problemele populatiei,care vor aparea odata cu scaderea

masei lemnoase din padurile imprejurimilor, precum si pentru reusita programelor de

protectia mediului inconjurator si a valorilor naturale, o alternative importanta

este promovarea turismului de toate felurile in aceasta zona pitoreasca.

Cazarea in Pensiunea Agroturistica “Bradu” din Lunca Bradului

Capacitatea totala a centrului este de 110 de locuri distribuite in cele 3 cabane. Cabana principala are 19 camere.Iata care este structura cabanei:

- La etajul intai sunt 4 camere a cate 6 paturi, o camera cu 5 paturi, o camera cu 4 paturi, si o camera cu 2 paturi;

- La etajul 2A sunt o camera cu 4 paturi, o camera cu 6 paturi, o camera cu 9 paturi si o camera cu 12 paturi.

- La etajul 2B se afla 3 camere cu cate 2 paturi, o camera cu 3 paturi si o camera cu 4 paturi

- La etajul al treilea se afla o camera cu 2 paturi, o camera cu 5 paturi si o camera cu 8 paturi.

Cabana dispune de doua grupuri sanitare, fiecare fiind utilate cu cate 2 chiuvete, 2 cabine de dus cu apa calda permanent.Cinci camere au baie proprie iar restul camerelor au chiuveta cu apa rece curenta.Toate camerele au incalzire centrala.

Cele 2 cabane adiacente au o capacitate de 6 respectiv 8 locuri ce pot fi inchiriate si separat.

Cabana este situata pe valea Ilvei, la marginea comunei Lunca Bradului, in defileul Muresului superior, intr-o zona putin atinsa de civilizatie, electrificarea facandu-se doar in anul 2002.


Rastolita

Sate apartinatoare Rastolita, Andreneasa, Borzia, Galaoaia, Iod

Localitatea Rastolita este situate pe ambele maluri ale raului Mures, in zona defileului, zona de o frumusete peisagistica tulburatoare, care imbie la drumetii montane.Fructele de padure, ca zmeura, affine, mure, alone, pot fi culese in umbra racoroasa de la poalele Muntilor Calimani, la intalnirea lor cu Muntii Gurghiului.Tot aici isi duc veacul, parca desprinse din legenda, stanele de oi.Localitatile au atestare documentara destul de recenta: 1850 Rastolita si Androneasa.

Comuna are o baza de expolatare forestiera si un santier pentru construirea unui baraj de hidrocentrala.


Pe malul drept al raului Mures trece drumul national DN 15, iar pe malul stang serpuieste linea ferata Targu-Mures – Brasov oferind o statie CFR locuitorilor comunei.

Potentialul turistic deosebit al zonei va putea fi valorificat prin construirea unui camping, amenajarea unor locuinte private in scopul cazarii turistilor in cadrul turismului rural, precum si valorificarea din punct de vedere turistic si sportive a suprafetei lacului de acumulare care se afla in constructie in inima Muntilor Calimani.Aflata la poalele muntilor, ofera cai de acces in Muntii Calimani pe valea Rastolitei si pe valea Visei, iar in Muntii Gurghiului pe valea Iodului.

Deda

Geografic, frumoasa comuna Deda este situate la N-E-ul judetului Mures, la poalele Carpatilor Orientali (Calimani-Mures), in bazinul hidrografic al Muresului Superior, la altitudine de 500-2000 m, pe malul drept al Muresului, la iesirea acestuia din defileul Toplita-Deda.Este alcatuita din patru localitati: Deda, Bistrita-Muresului, Filea, Pietris.

Atestarea documentara scrisa este din anul 1393 sub denumirea de Poss.Deda, ca si mentiuni ulterioare, exprima relatiile feudale cu specific transilvan, dezvoltate pe acest teritoriu milenar.Dupa 1870, populatia ii era de cca.1700 de locuitori, stratificat social, taranimea


fiind dominanta.Deda devine centru de plasa a Reghinului de sus.Ocupatiile traditionale au fost

plutaritul, munca la padure, cresterea animalelor.Dupa 1912 se poate vorbi si de muncitori forestieri, prima fabrica de cherestea infiintandu-se la Deda-Bistra.Dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial, comuna Deda isi continua dezvoltarea economica, social-culturala, credincioasa traditiilor, influentate totusi, de conditiile noilor vremuri.

Vedere

Liceul«Vasile Netea»

Satul Pietris, aflat la varsarea paraului Pietris in Mures, este amintit prima data in documentele vremii in anul 1451, satul Filea in anul 1497, iar Bistrita Muresului abia in 1913.Din sec XV in Deda Bistra a existat o renumita manastire de rit ortodox, calugarii acesteia se ocupau cu pregatirea viitorilor preoti si dieci, cu tiparirea si distribuirea cartilor bisericesti.In anul 1764, din ordinal generalului austriac Bukow, manastirea a fost incendiata.In acel loc, s-a construit manastirea Bistra, sfintita in anul 1997.

Padurea don Bistra Muresului este declarata rezervatie cinegetica.Comuna Deda este un remarcat centru de confectionare a pieselor

de port popular. Resurse naturale : lemnTurism: -scaunul Domnului din Muntii Calimani

- Pisoiul : izvor natural din stanca, cu cadere - Manastirea Bistrei

Obiceiuri, traditi: Targul traditional al Rusaliilor

Cazare

1.ELLA (Deda) - Adresa Str.Principala 465 Capacitate 6 locuri ID 6192 Telefon 0745/330508

2.LITIU STEFAN (Deda) - Adresa Str. Bistra 252 Categoria: 2


margarete Nr camere 3 Capacitate 6 locuri Telefon 0265/531700 ID 61933.PASCAN (Deda) - Adresa Str. Bistra 229 Categoria: 2

margarete Nr.camere 4 Capacitate 5 locuri Telefon 0265/531726 ID 6194

Aceste pensiuni sunt clasificate ca si pensiuni agroturistice.

3.2.2. Populatia

Populatia ocupa un loc deosebit in evolutia economico-sociala a regiunii, conferit de importanta problematicii sale, de ridicarea permanenta a nivelului ei de trai material si spiritual.Populatia, ca principal element al societatii, apare in dubla ipostaza: ca forta de munca, si ca beneficiara a bunurilor materiale si spirituale, create, considerandu0se in acest fel, ata ca factor, cat si ca scop al sezvoltarii, elemnt fundamental al intregii activitati social – economice.

Tabel 2.Diviziunea populatiei in numar si etnii

Localitatile Nr. LocuitoriDiviziunea Etnica

romani maghiari romi alteToplita 16000 Stanceni 1547 1273 269 5 Lunca Bradului 2150 1723 322 105 2Rastolita 2230 1833 385 10 Deda 4450 4201 89 160

(Resurse – Datele Oficiului de statistica al jud.Mures)

3.2.3. Resursele attractive apartinand cadrului natural

Este unul dintre cele doua parti ale potentialului turistic, cuprinzand cadrul natural si componentele acestuia, dintr-un teritoriu.Ansamblul cadrului natural sau elemente apartinatoare acestuia sunt capabile de a exercita atractie asupra unui segment de turisti


efectivi sau potentiali.Prin deplasarea la destinatii turistice, se realizeaza in mod particular de valorificare, iar prin acestea , ansamblul devine o premise fundamentala pentru dezvoltarea turismului.Efectul activitatilor turistice, determinat de componentele cadrului natural este multiplu.

In primul rand acestea pot contribui la diminuarea, pana la disparitia, a unor activitati ce aveau efecte poluante sau chiar distructive.

Pe de alta parte, turismul contribuie la « neoantropizare» regiunilor mai slabe, populate in arealul montan, unde prezenta omului se facea simtita doar sezonier, activitatile pastorale.De asemenea, polarizarea de fluxuri turistice catre regiuni predominant rurtale, fie ca sunt in domeniul montan, fie in cel colinar si de campie, contribuie la resucitarea si stimularea unor activitati traditionale pe cale de disparitie, precum si la valorificarea unor produse specifice economiei rurale.

Activitatile turistice in contextual cadrului natural, prin amenajarile determinante, contribuie la modificarea peisajului, in sensul antropizarii acestuia.

3.2.4. Relieful

Relieful Defileului Toplita-Deda se impune in peisaj prin versanti inalti si abrupti, dar si prin forme reziduale de turnuri, stalpi si creste.Mai la vest de confluenta paraului Calimanel cu Muresul, Vf. Tarnita (1054m), cu aspect de con izolat, strajuieste intrarea in defileu.La Gudea, pe dreapta Muresului, stancile sub forma de piramide, tancuri si turnuri, impreuna cu creasta zimtata a Vf.Leu (1139m) creeaza un décor aproape straniu. Placa vulcanica de lava “Scaunul Domnului” (1381 m), din apropierea localitatii Bistra Muresului, reprezinta un obiectiv turistic atractiv, datorita aspectului sau de podis plat cu margini abrupte, vai inguste si adanci. Raul Mures, este cel mai mare afluent al Tisei si principalul rau al Transilvaniei, care izvoreste din inaltimea de peste 850 m din depresiunea Giurgeului.Pe teritoriul depresiunii are un curs lin, dar in defileul Toplita-Deda, vedem insa un rau montan cu un curs rapid, pe care cu zeci de ani in urma locuitorii regiunii au plutarit, castigandu-si astfel existenta.Lungimea raului este de 718 km si trece peste cinci judete: Harghita,Mures, Alba, Arad si Hunedoara.


Muntii Calimani reprezinta o individualitate geologica bine conturata, datorita in principal prezentei masive a rocilor eruptive care creeaza aspecte peisagistice deosebite, inclusive cratere ale vechilor vulcani.Existenta unor intinse suprafete de ecosisteme naturale, abundenta zambrului si a jnepanului, prezenta cocosului de mesteacan au fost obiectivele principale ale creari acestui parc natural.

Taul Iezer Taul Zanelor

Muntii Calimani sunt cei mai inalti (2102 m Vf.Pietrosu) si masivi din cadrul lantului volcanic romanesc si sunt alcatuiti in special din andezite, rezultate in urma a doua faze eruptive majore.Acestea au imprimat trasaturile de baza ale masivului: un platou volcanic dominat de Caldera Calimani, cu vizibile urme ale vechilor cratere.In urma proceselor de inghet-dezghet au aparut la baza unor versanti adevarate “mari de pietre”.Ghietarii montani si-au lasat amprenta prin forme mai putin expressive: fenomene periglaciare, pe versantul Nordic al Retitisului, Pietrosului sip e flancul vetsic al Bistriciorului.Prin eroziune diferentiata au luat nastere forme de relief interesante : stancile uriase “Pietrele Rosii” si “12 apostoli”., stancle din jurul varfurilor Tihu si Ciungetu.Vulcanocarstu este present atat prin forme de suprafata, cat si prin forme de interior,( Palatul de Ciocolata cu cu forme de scurgere limonitice), dar care au fost complet distruse prin exploatarea sulfului in cariera (in Muntele Negoiul Romanesc)


Ramses si CleopatraApostolii Varful Scaunul Domnului (1318 m)

3.2.5. Solurile

In stransa concordanta cu substratul litologic cu relieful, clima si vegetatia invelisul de sol al regiunii este foarte vriat.In zona de munte sunt specifice solurile montane brune, brune galbui sau brune acide de pajisti alpine. In zona de deal si podis mai frecvente sunt solurile brune si mai aelse cernozomurile levigate, soluri negre de faneata umeda.Pe ariile restranse se dezvolta lacovisti si saraturi de-a lungul vailor.Pe terase sunt caracteristice solurile aluviale.

3.2.6. Clima

Climatul in defileu este placut, temperat continental racoros, montan.Temperatura medie anuala e -6°C in luna cea mai rece si intre 19° - 20°C in luna cea mai calda, umiditatea relative a aerului de 84-45%, iar precipitatiile inregistreaza o valoare de 770 mm la Stanceni.

Precipitatiile sunt de 670.6 mm/an care favorizeaza dezvoltarea pajistilor si a vegetatiei forestiere.

Masele de aer ajunse in defileu isi maresc viteza si se ridica, racindu-se adiabatic, fenomen ce ipiedica formarea cetii, respectiv, favorizeaza precipitatiile bogate.

Un alt fenomen interesant e decalarea verii spre toamna, luna septembrie fiind mai calda cu 2°C decat luna iunie.

Vanturile de obicei bat dinspre Est iar vanturile care sunt aducatoare de preciptatii bat dinspre Sud-Vest.Valea Muresului find bine inconjurata in timpul iernii este bine protejata de vanturile aspre Nord-Vestice.

Climatul este solicitant pentru organism iarna, insa devine asemanator bioclimatului de deal (sedative indifferent) pe parcursul verii si toamnei.El beneficiaza de o multime de aerosoli rasinosi si o mare cantitate de ioni negative,


favorizand cura de aer.

3.2.7. Hidrografia

Sub aspect hidrologic, Defileul Muresului se caracterizeaza printr-o panta de scurgere a apelor care depaseste in unele sectoare 20-25%0 , albia minora, cu exceptia bazinetelor depresionare fiind deosebit de ingusta.Debitul mediu multi-annual se cifreaza la valori de 12-20m3/s.Scurgerea cea mai ridicata se inregistreaza primavera (martie-mai), iar cea mai scazuta toamna(septembrie-noiembrie), cand se scurg in medie, 45% si, respective,13% din volumul annual.Fenomenele de inghet (curgeri de sloiuri, gheata la mal, pod de gheata) se inregistreaza in fiecare an si pot dura in medie, 70-80 de zile.Afluentii Muresului in cadrul Defileului Toplita-Deda sunt foarte numeros, ei fiind reprezentati ata prin cursuri de ape permanente, cat si temporare.Dintre cursurile permanente pe dreapta mentionam: Toplita, Calimanel, Dusei, Mermezu,Zebrac,Jingului,Neagra,Ilva,Fntanelul,Andreneasa,Rastolita, Visei, Ulmului,Arsitei,Galaoaia,Corbului,Bistra s.a.Pe partea stanga, se remarca cursurile permanente: Magherus, Marsinetul de Sus, Marsinetul de Jos, Gudia Mare,Mesterhaza, Salard, Plescoasa Mare, Plescoasa Mica, Tomoioaga, Iodului, paraul Borzii, Paraul Jghiabului, etc.

Apele minerale si termale se pot exploata la Stanceni, Toplita si Salard.Apele sursei termale care alimenteaza Strandul Tineretului din Toplita, au temperature de 26°C si sunt utilizate sub forma de bai pentru tratarea afectiunilor aparatului cardiovascular si a sechelelor dupa reumatism acut.Apele termale accumulate in bazinul Brandy din localiatea Bradul sunt utilizate in cura interna in cazuri de gastrite acide sau hipoacide, precum sin curele de diureza.La Stanceni exista un centru de imbuteliere a apei minerale.


3.2.8 Flora si fauna

Potrivit cu marea diversitate si complexitae a elementelor cadrului natural asociatiile vegetale si biotipurile faunistice se incadreaza in aceaisi categorie a trsaturilor variate, cuprinzand un numar mare de specii, cat si o mare masa de reprezentanti, o flora dar si o vegetatie bogata.In acelasi sens se poate vorbi despre lumea animala, elementele componente avand origini din cele mai contrastante regiuni: sudica, pontica, central europeana.

Vegetatia este dominate de speciile montane mezofile, mezoterme, slabacifile si neuter cu paduri de amesec (fag, molid, brad).Se remarca cele 5 endemisme carpatice (Dentaria glandulpsa, Leucanthemum waldsteinii, Raunculus carpaticus, Silene dubia, Symphytum cordatum) si 13 elemente dacice (carpato-Balcanice).

Flora

Printre tufisuri numaram:porumbarul, alunu, macesul, etc.Pe marginea raului plantele bastinase sunt: stuul(Phragmites communis), rogozul(Carex), totodata aici amintim speciile forestiere care cresc in mod spontan:salcie(Salix) si plopul(Populus) In flora Vaii Muresului ocupa in loc important si plntele medicinale:romanita, floarea de tei, florile de soc, florile si frunzele de urzica moarta alba, sunatoarea, coada soricelului, odoleanul, etc.

Fauna

Este una din cel mai bogate si variate din tara noastra.Ea este caracteristica zonei montane joase oferind conditii favorabile dezvoltarii turismului cinegetic si pescuitului sportive, dar si vacantelor pentru observarea si urmarirea pasarilor “bird watching holiday”

In codrii seculari de brad de la altitudinea de cca. 800m in sus s-au adapostit: - ursul brun (Ursus arctos), lupul(Canis Lupus), rasul(Linx linx). - in apele curgatoare de munte: pastrav(Salmo trutia faroi), lostrita(Hucho hucho). - in etajul de deal si podis: caprioara (Capreohis), iepurele, veverita, pupaza, turturica, fazanul.

Rezervatii naturale.Prin Hotararea nr.93 din


16.09.1993 a consiliului judetean Mures, Defileul Muresului Toplita – Deda a fost declarata Rezervatie Peisagistica, masurand o lungime de 42 de km si cul latime variabila ajungand pana la 1 km.Se intinde pe o suprafata de 6000 hectare din care 3838 hectare este padure, 2100 hectare pasuni, iar 62 hectare arie stancoasa.Defileul se caracterizeaza printr-o frumusete deosebita avand multe specii endemice, determinate de climatul temperat montan, cum rar se pot intalni in locuri similare precum Hiericum Hoppeanum, Silene Armeria, Teuricum Chamaedrys.

Dintre animalele care sunt ocrotite numaram Ursus Arctos, Cervus Elaphus, Canis Lupus, Martes Maries. Pasaari: Circateus Gallicus, Accipiter Genilis, Aquila Heliaca, printer speciile de pesti : Hucho Hoco, Thymallus Thymallus.

Se fac amenajari corespunzatoare in continuu in scopul respectarii prevederilor legii pentru protectia mediului inconjurator.Pentru acest lucru este nevoie de lucratorii regiuni, sa apere ceea ce natura a dat si astfel putem spera ca in viitor vom vorbi de atractii turistice.

3.3.Potentialul antropic din Defileul Muresului

Componentele acestei categorii de obiective au intrat, treptat in aria de inetres turistic pe masura manifestarii tendintei omului modern de a se cunoaste pe sine prin cunoasterea celor mai representative realizari ale umanitatii.

Atractivitatea turistica a obiectivelor de natura antropica are o conotatie complexa.In primul rand acesta se impune mai ales prin componentele apartinand timpurilor istorice.In al doilea rand obiectivele in sine reprezinta realizari efective carora caracteristicile lor structurale le atribuie caliati precum unicitatea sau originalitaea, ineditul.

3.3.1. Obiective turistice, cultural-istorice

Din pacate intre Toplita si Deda astfel de obiecte sunt in numar foarte mic dar originalitatea lor nu poate fi pusa sub semnul intrebarii.Si-au pastrat


caracteristicile lor strcturale originare. Datorita carora ua devenit obiective turistice.La intrarea in orasul Toplita dinspre Borsec ( la

Gura Secului) se gaseste impunatorul monument –mausoleu, inaltat aici de catre “Societate Cultul Eroilor”, in memoria celor 1771 de soldati romani care si-au jertfit viata in primul razboi mondial pentru eliberarea Ardealului si intregirea neamului.Parcul central din aceaisi localitate mai gazdieste busturile celor doi inaintasi, ctitori de istorie si cultura: Nicolae Balcescu si Mihai Eminescu, opera ale sculptoritei Ada Merlea.

Casele memoriale se constituie tot ca institutii muzeistice de mai mica amploare, in cadrul carora este conservata memoria unor personalitati apartinand istoriei si culturii.

In curand va fi data circuitului istoric, casa memoriala a istoricului Vasilea Netea (1921-1989), in localitatea Deda.Acest “Iorga al Transilvaniei” dupa cum spunea Iosif Sava, si-a dedicate intreaga viata istoriei si religiei poporului roman, cucerindu-si un loc binemeritat in pantheonul istoricilor romani. Prin scrisul sau, ( a lasat in urma sa o opera de 40 de volume) s-a dorit a fi un continuator al lui Petru Maior si August Treboniu Laurian, al lui Horea si Avram Iancu. Intr-o alta casa memoriala, tot in Deda, este conservata memoria marelui poet national Mihai Eminescu.Se spune ca in peregrinarile sale prin Transilvania in anul 1886, marele poet a trecut si prin Deda.Locul de popas a fost in casa cetateanului Ceonta Iosif, care in 1990 devine muzeu memorial “Mihai Eminescu”Actualmente muzeul functioneaza in incinta Bibliotecii comunale Deda.Se spune ca poezia “Sara pe deal” a fost conceputa la Deda.Muzeul contine o parte din opera fundamentala a poetului nostrum national Mihai Eminescu.

Castele pe valea superioara a Muresului


La Brancovenesti s-au descoperit urmele unui castru roman si ale unei civile romane.Castrul construit de imparatul roman, Traian, pe platoul de la intrarea dinspre nord-est in sat, permitea supravegherea Vaii Muresului.Aici a fost descoperita Lupa Capitoliana (src II-III p.Ch).Dupa invazia tataro-mongola din anul 1241, din pietrle castrului roman s-a ridicat cetatea feudala, care a suferit mai multe transormari pe parcursulu secolelor.Forma actuala a castelului se datoreaza lui Kndi Ferenc, care l-a construit in anii 1557.

Dupa moartea lui Kendi castelul si-a schimbat des propietarul.Au stapanit-o pe rand, Bathori Zsigmond, Mihai Viteazul, care, pentru scurt timp, in anul 1600 si-a instalat oastea in Cetatea Brancovenesti, sub conducerea lui Sava Armasul, apoi Bocsai Istvan. Bethlen Gabor, Rackoczi Gyorgy si in ultiimi 300 de ani familia nobiliara Kemeny.

Ultimul propietar al castelului a fost scriitorul maghiar Kemeny Janos(1903-1971), care a fondat la 18 iulie 1926 Asociatia Scriitorilor Maghiari “Erdelyi Helikon”

Castelul Teleki din Gornesti s-a construit intre anii 1772-1803 si impreuna cu Cript familiei Teleki sunt alte doua monumente importante.In present in incinta castelului se gaseste un spital-preventoriu, pentru copii cu afectiuni pulmonare.


La Dumbravioara se afla un castel construit intre anii 1769-1773 de groful Teleki Samuel, pe atunci cancelar al Transilvaniei.Acesta este intemeietorul Bibliotecii Teleki din Targu Mures si ctitorul Bisericii reformate din sat (1785).Castelul se afla aproape de sosea, in milocul unui parc.

Castelul din satul Ernei, a fost construit in anul 1912 de catre groful Teleki Samuel, exploratory, care intre anii 1886-1888 a descoperit in Africa un Vulcan si doua lacuri.


3.3.2.Obiective culturale religioase

Obiectivele culturale religioase au o mare valoare arhitectonica si mai ales simbolica, deoarece au reprezentat focarele de cultura si de conservare a religiei.Construite in diferite epoci, au marcat evolutia social istorica ecumenical sau culturala reflectand diferitele tendinte din perioada respectiva, precum si influente.Importanta or turistica, ca functie derivate, creste in ultimele decenii, pe masura introducerii acestora in circuitele nationale si internationale ale cunoasterii.

Se remarca nu atat prin dimensiuni cat mai ales prin unitatea compozitiei prin armonia dintre dimensiuni, prin influente stilistice precum si prin picture murala interioara sau exterioara.

Biserici intalnim in fiecare comuna, in fiecare localitate, care apartin diferitelor culte religioase.Manastirea Sf.Ilie din Toplita a fost construita initial in localitatea invecinata, Stanceni.Ctitorul ei a fost Gheorghe Pop si fii acestuia Ioan si Stefan.In 1910 manastirea a fost mutate pe locul actual si a fost dezvoltata.Biserica de lemn dispune de icoane deosebit de valoroase, datand din secolele al XVIII-lea si XIX-lea. Patriarhul Miron Cristea este cel care a dezvoltat-o.Clopotnita acestei manastiri este construita din lemn si respecta in mare masura stilul arhitecturii populare cu elemente stilizate specifice.

BISERICA DE LEMN din Toplita - Biserica Doamnei –este ctitoria Doamnei Safta, sotia domnitorului moldovean Gheorghe Stefan, care s-a retras aici, dupa moartea sotului sau.Biserica este valoroasa prin faptul ca pastreaza cateva elemente de arhitectura locala.A fost construita in anul 1658 pe valea paraului


Doamnei.Antreul, turnul, acoperisul cu sindrila, sunt caracteristice arhitecturii populare.

Biserica din Stanceni Biserica din Neagra

Se mai valorifica prin turism cultural, potentialul atractiv al Schitului “Sf.Cruce” din localitatea Stanceni, fondat de o calugarita din Franta, biserica cu hramul “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” din Lunca Bradului si o biserica tip catedrala in forma de cruce la Deda, construita din piatra in anul 1908. Biserica din Deda este o biserica din lemn care a fost construita in 1680, in Dealul Popii in care s-au desfasurat si forme de invatamant organizat.Intre 1841-1843 se construieste noua biserica de langa vale.In 1892, biserica este stramutata la Bistra-Muresului, pe locul vechi existand doar partea dotata din anul 1843, declarata obiect de patrimonui national.In 1906-1907 se ridica actuala biserica din Deda in stil bizantin- adevarata catedrala pe Valea Muresului Superior cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” si “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”.In 1908 se sfinteste.


In 25 iunie 2000, un sobor impresionant de preoti ortodocsi, in frunte cu Patriarhul Romaniei Preafericitul Teoctist, au sfintit Catedrala Vaii Muresului, din satul Bistra-Muresului, comuna Deda.Aceasta poarta Hramul “Tuturor Sfintilor” si a lui “Ioan Botezatorul”.Catedrala a fost realizata cu sprijinul aproape integral a celor 300 de familii din sat.Inaltarea lacasului de cult a inceput in 1986, iar in 1989, cand alte bisericii erau daramate, la Bistra, lucrarile au continuat, Catedrala fiind inaltata pana la acoperis.

Printre edificiile econimoce cu functie turistica remarcam in zona amenajarea hidroenergetica de la Rastolita, care va deveni prin barajul si lacul de acumulare un obiectiv turistic deosebit de important in viitor.

3.3.2 Cultura rurala

Are o valoare materiala si spirituala care detaseaza aceasta categorie de potential, dand un caracter de popularitate civilizatiei si culturii romanesti rurale.Acestea se conserva atat componente materiale cat si spirituale, care dau culoare si atrag prin personalitate si originalitate.

Habitatul rural conserva componente materiale si spirituale cu impact din ce in ce mai mare asupra cererii turistice provenite din tarile ultradezvoltate.Satul ca si comunitatea de gospodarii, populatie si spatial funciar valorificat se diferentiaza de la regiune la regiune pe un fond comun ancestral.In afara de edificiile relogioase bisericile din lemn se impun in cadrul asezarilor rurale, gospodariile in edificarea carora a fost utilizata lemnul, acesta avand o anumita arhitectura.

Casa propriu-zisa a avut un numar variabil de camere cu foisoare sau tarnat cu acoperis in doua sau in patru ape.Aici mai aduagam cladirile pentru depozitarea produselor, pentru adapostul animalelor etc.Interioarele caselor erau dotate cu mobilier traditional precum si lazile de zestre, instalatiile de incalzire. Activitatile traditionale se remarca prin modalitati originale de prelucrare a unor materii prime obtinute pe plan local: prelucrarea


lemnului, prelucrarea produselor textile, olaritul traditional.

Majoritatea mestesugarilor si tehnicilor creatoare de arta populara s-au mostenit tot in familie.Daca tesutul si cusutul spre exemplu, erau invatate de toate fetele fara exceptie pentru a putea pregati toate obiectele textile de utilitate in casa, alte mestesuguri au constituit mijlocul de trai al altor familii, prin comercializarea produselor prelucrate in casa.Multe din vechile mestesuguri sunt cunoscute si practicate si astazi.

La aceste produse, cunoscute sub numele de “case de Deda”, este surprinzatoare identitatea de forme cu cele ramase din epoca preistorica si


dacica, acestea fiind o dovada a unei continuitati culturale multimilenare.Varietatea mare de produse- cancee, blide, cahle, cani, ulcioare, lucrate de olarii din Gurghiu la roata, raspunderea nevoilor si gusturilor populatiei satelor din imprejurimi si din diverse targuri.

Din tipologia generala prezentam: vase nesmaltuite, recipiente din gospodaria taraneasca si ceramica decorative smaltuita din centre transilvane, ceramica cu un rol deosebit in impodobirea teritoriului traditional.Sugeram, in etalare, modul de expunere din interiorul taranesc.Motivele decorative sunt cele caracteristice artei transilvane.

Fluieraritul.Variate ca marime (mici, mijloci si mari) si forma ( cu gura transversala sau laterala, cu dop sau farad op, simple sau duble) fluierele sunt confectionate din lemn de frasin, prun, alun, corn, soc, cires, sic el mai frecvent, din lemn de loza, rachita de munte.

Cojocaritul a fost cel mai important si raspandit mestesug specializat in prelucrarea pieilor de ovine si confectionarea deiferitelor piese de imbracaminte.Procedeele erau simple, traditionale, dare le constituiau de regula, secrete ale cojocarilor.In zona, cojocaritul s-a dezvoltat continuu.

Carutaria si rotaria.Calul si caruta au fost, secole in sir, principalele mijloace de transport pe uscat.In fiecare sat se gasea cel putin un rotar pentru satisfacerea cerintelor locale.

Mestesugul necesita, pe langa uneltele obisnuite, o serie de unelte speciale, intre care strungul, diferite scaune de cioplit, scule pentru incheiatul rotilor, sfredelul mare pentru butuci.

Dintre centrele de arta populara, produse artizanale sau mestesugaresti mai importante din Valea Superioara a Muresului sunt: - tesaturi(covoare, stergare, fete de masa, cergi, etc).Rusii Munti, Deda, Filea, Pietris

- cojocarit in Rusii Munti- cioplitul lemnului in Deda-BistraMulti dintre acesti mesteri si artisti populari, aducandu-si

indeletnicirile traditionale la rang de arta, participa frecvent la targuri si expozitii nationale si internationale.

Potentialul turistic al Defileului Toplita-Deda este sporit si de resursele de provenienta etnografica.Se pot vizita instalatii traditionale, indite ca: valtoare, moara de apa, piua- toate utilizand forta apei pentru punerea in miscare a ingenioaselor agregate.Se remarca iscusinta practica si simtul artistic in utilizarea lemnului si a pietrei, in constructia caselor si a portilor.Relieful, in general destul de variat, a dus la formarea a doua tipuri de organizare a spatiului de locuit: asezari permanente, nepredominante si locuintele cu folosinta sezoniera.Acestea din urma cu valoare turistica mai mare datorita arhitecturii rudimenatre si a functionalitatii arhaice.Stana este o gospodarie pastoreasca de vara, atat pentru adapost cat si pentru prepararea unor produse lactate.Tarla este principalul complex gospodaresc de cultura materiala legat de cresterea animalelor si in special de pastorit.Salasul este o constructie simpla din lemn sau piatra utilizata ca adapost temporar pentru oamnei si animale.Coliba de fan,reprezinta o locuinta temporara a muncitorilor forestieri sau din prioada strangerii fanului.Cabanele de diferite dimensiuni si functii, pot constitui un obiectiv turistic


propriuzis.De mentionat este faptul ca locuintele temporare se gasesc in general la inaltimi de peste 100 m, pe versantii muntilor Calimani si Gurghiu.

3.4. Baza materiala

A.Infrastructura turistica

Cuprinde ansamblul mijloacelor materiale turistice de care este dependenta , dezvoltarea activitstilor turistice.Exista o corelatie intre marimea, structura si gruparea bazei materiale de cazare cu intensitate si canalizarea fluxurilor turistice.In Valea superioara a Muresului intalnim in mare parte hoteluri, moteluri si pensiuni in numar foarte mic.

Dintre bazele de alimentatie publica se remarca restaurantele care se regasesc in cadrul unitatilor de cazare dar si independent.Se remarca restaurantele:Calimani(130 locuri), Bradul (120 locuri), Izabella (40 locuri), Rustic (20 locuri), Big (98 locuri), Secu (40 locuri), Stana din Calimani (25 locuri).

Bazele de cazare, reprezinta elemental essential al bazei materiale turistice, de care este organic dependenta insasi dezvoltarea activitatii turistice, in cadrul Defileului Toplita-Deda exista doar 2 hoteluri “Calimanul” situate in orasul Toplita, recent atribuit proprietatii private, si hotelul “Ancona-P” din centrul aceleasi localitati.

HOTELURI NUMAR LOCURI DE CAZARE CONFORTCalimanul 142 **Ancona-P 36 ***

Vilele sunt in numar mai mare (cca.2000-2500 locuri de cazare), insa ele au caracter de resedinta secundara fiind deschise mai putin turismului.

Cabanele se gasesc mai ales pe drumurile de acces I munte si prezinta o forma de cazare deosebit de raspandita pe tot parcursul traseului.

CABANE LOCALITATEANR.LOCURI DE

CAZARE SERVICIISecu Toplita 25 Cazare+masaStana din Calimani Toplita 50 Cazare+masaHurdugas Toplita 25 Cazare sezonieraSoimilor Neagra Stanceni 20 CazareGalaoaia Rastolita 14 Cazare+masa

Adaposturile si refugiile sunt unitati de cazare cu statut incipient, in care


exploatarea turistica este practice inexistenta.Aceste forme de cazare nu sun prea raspandite datorita existentei locuintelor temporare.

Pensiunile si spatiile de cazare private pun la dispozitia turistilor anumite servicii de o calitate superioara iar nota specifica o da intimitatea si autenticitatea actului turistic.Cu toate acestea, doar in orasul Toplita functioneaza in mod autorizat asemenea baze de cazare.Un lucru de dorit ar fi dezvoltarea puternica a turismului rural in regiune, plin implicarea autoritatilor locale si sprijin din partea statului, care ar trebui sa fie direct interesat in a atrage in acest scop un numar cat mai mare de persoane si valori.

Pensiuni(MOTELURI)

NR.LOCURI DE CAZARE SERVICII

Montel Montana 15 Cazare+masa la cererePlaton 10 Cazare+masa la cerereJessica&Ruxandra 35 Cazare Popasul Salard 6 Cazare+masa la cerereMuresan 14 Cazare Csiki Janos 6 Cazare

Campingurile cuprind casutele si bungalourile existente in statiunea Bradul(Toplita) si la Rastolita(tabara scolara).Locurile de campare pentru corturi si rulote se intind pe tot parcursul defileului dintre Stanceni si Rastolita.

Ponderea bazelor de cazare din Defileul Toplita-Deda


Dintre dotarile pentru agrement si cura amintim terenurile de sport existente pe langa scolile din localitatile defileului, partiile de schii si sanius care insa au un character provizioriu, piscinele cu ape mezzo-termale din Toplita, cinematografe, sali de jocuri, biblioteci, etc.

B.Caile de acces

Caile de transporturi feroviare asigura in Defileul Toplita-Deda o buna legatura cu restul tarii.Din anul 1910 s-a facut legatura pe Valea Muresului Superior actuala Magistrala 400.Se poate spune chiar ca au o pozitie privilegiata deoarece defileul este strabatut de DN15 si calea ferata (Brasov-Toplita-Deda-SatuMare).Densitatea drumurilor forestiere si a potecilor turistice favorizeaza accesul turistilor spre obiective naturale inedite.


Profilul economic specific defileului este acela constituit din industria materialelor de constructii (andezit la Stanceni), exploatarea si prelucrarea lemnului, la Lunca Bradului(inclusive materiale de constructii), Rastolita, Deda.

Capitolul IV

AGENTIA DE TURISM “CORINA TOUR”

Toate aceste studii ale potentialului turistic al Defileului Muresului Toplita Deda au fost efectuate cu sprijinul Agentiei de Turism “CORINA TOUR” din Targu Mures.

Agentia de turism “CORINA TOUR” cu sediul in Targu-Mures, constituie sprijinul prezentului studio.

Agentia este situate in Targu-Mures, str.Sarguintei, nr.2, avand ca spatiu de functionare un apartament cu suprafata de 200 m.

Agentia “CORINA TOUR” are licenta de turism nr.259/52 obtinuta in aprilie 2005.Brevetul de turism nr.270/11 obtinut in 9.Mai.2005 este detinut de managerul agentiei, Isai Corina.

Agentia de turism “CORINA TOUR”din Targu-Mures a fost inmatriculata la Oficiul Registrului Comercial Targu-Mures cu numarul A20/1754/2005 si are codul de inregistrare fiscala A261100.

Alte documente sau acte constitutive, sau de autorizare de functionare: - statutul agentiei

-autorizatie sanitara de functionara - autorizatie sanitar-veterinara


4.1. Obiectul de activitate

Licenta de turism categoria “A” atesta faptul ca agentia “CORINA TOUR” are toate conditiile materiale si capacitatea profesionala de a defasura urmatoarele activitati turistice:

- organizarea de pachete de servicii in domeniul turismului intern si international;

- tour-operator in domeniul turistic international;- comercializarea catre turisti a programelor si actiunilor turistice proprii si

a celor contractate de alti egenti tour-operatori;- rezervarea si comercializarea serviciilor de cazare, masa , transport,

asistenta turistica (ghizi, interpreti si agenti de turism), inchirieri de autoturisme cu sau fara soferi, obtinerea de vize tursitice;

- alte servicii turistice specifice.

Agentia de turism “CORINA TOUR” organizeaza excursii si transport in strainatate:

- Excursii pentru tineret si personae de varsta a doua, oferind toate conditiile aferente unei excursii de lux. - Transport de persoane (toate categoriile de varsta, afaceristi, sportive, etc.)

Agentia de turism “CORINA TOUR” isi defasoara activitatea in baza documentelor HGR238(Hotararea Guvernului Romaniei) nr.238 din 2001, HG58/1998 si in temeiul articolului 107 din Constitutia Romaniei.Agentia ofera si comercializeaza pachete de servicii turistice sau elemente ale acestora pe teritoriul Romaniei si in strainatate in baza licentei de turism categoria “A”, emisa de Ministerul Turismului.

Persoana care asigura conducerea agentiei de turism detine brevet de turism prin care se atesta pregatirea profesionala in domeniul turismului, care atesta dreptul de a conduce agentia de turism.

Agentia de turism“CORINA TOUR” cu sediul in Targu-Mures foloseste diferite instrumente si modalitati de plata in functie de specificul actiunii sau de serviciul prestat. Cele mai des folosite modalitati de plata de catre Agentia de turism“CORINA TOUR”sunt:

- in cazul excursiilor interne:cash-ul(numerarul), cecurile de calatorie. Ordinele de plata si cardurile.

- in cazul excursiilor externe voucher-ul sau cardul


4.2. Categorii de produse turistice oferite de Agentia de turism“CORINA TOUR”

Agentia organizeaza excursii in tara si strainatate pe urmatoarele trasee: Targu Mures-Piatra Neamt;Targu-Mures –Bucuresti;Targu-Mures-Oradea.

-Romania –Italia- Romania –Germania

- Romania –Grecia- Romania –SpaniaPrecum si transport de personae in

tarile lumii si excursii interne pe numeroase tresee.De asemenea, agentia ofera :

calatorii de studii sau circuit, bilete de tren pentru curse interne si internationale, rezervari de locuri la terenurile de camping, precum si procurarea de bilete la manifestari sportive.

4.3. Mijloace de promovare a produsului turistic

Ca si modalitate de promovare a actiunii turistice Agentia de turism“CORINA TOUR” a ales material publicitar deoarece constituie in momentul de fata forma cea mai utilizata de publicitate grafica.

Pliantul este accesibil tuturor categoriilor de turisti, putand fiind tiparit in orice limba si procurat gratiut de la orice birou de informatii turistice sau de la recpetiile hotelurilor.

Pliantul poate fi consultat oricand de orice client si trebuie sa cuprinda obligatoriu fotografii de cea mai buna calitate si calritate, pentru ca fotografiile au o importanta mai mare decat textul insotitor, ajutand consumatorul produsului turistic sa iaba o imagine cat mai clara a acestuia.

Publicitatea de informare:prin care se urmareste lansarea ofertei potentiale catre clienti si informarea acestora atat la noi destinatii cat si la eventualele schimbari de preturi si tarife, este si ea utilizata de agentia “CORINA TOUR” Publicitatea ocazionala:folosita in situatii speciale:congrese, expozitii, festivalri, targuri si alte evenimente la care incercam sa fim intotdeauna prezenti si cu o oferta cat mai aproape de asteptarile clientilor ne ajuta san e facem cunoscute ofertele. Cea mai buna modalitate de prmovare ramane cea directa, prin intermediul personalului angajat, in acest scop si afisele din vitrina ageniei care atrag intotdeauna privirile trecatorilor.


Daca turistii doresc sa cunoasca mai multe despre zona propusa inainte de efectuarea excursiei, agentia este dotata cu ilustratii, ghid turistic, si chiar cu casete video care cuprind obiectivele turistice din unele zone.

Capitolul V

PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI IN ZONA

Potentialul turistic al defileului se valorifica prin existenta unui valoros fond turistic:hidrogeografic prin apele minerale si termale de la Stanceni, Toplita si Salard, morphologic si climato-turistic prin drumetii in imprejurimi, sporturi de iarna, si cura de aer.Se ofera conditii favorabile dezvoltarii turismului pentru odhina si recreere, cultural si mixt.Prin investitii si o pregatire a populatiei locale implicate, precum si printr-o activitate promotionala adecvata se poate trece si la turismul rural. Dintre solutiile amenajarii turistice a spatiului din Defileul Toplita-Deda se impun: edificarea unei infrastructure moderne care sa satisfcaca exigentele cererii, aflate intr-o continua schimbare;

-bazele de cazare sa fie competitive cu cele de pe plan mondial iar existenta lor sa fie corelata si orgnizata printr-un program unitar si coerent; - multiplicarea si diversificarea bazelor de alimentatie publica; - caile de comincatie si acces din zona sa fie reparate, modernizate si dezvoltate in cadrul unei retele ample;


- remarcarea si improspatarea marcajelor deja existente pe traseele turistice; - diversficarea dotarilor pentru agrement si modernizarea celor existente; - edificarea unor dotari pentru tratament c ear valorifica apele minerale si termale existente;

- diversificarea si modernizarea dotarilor auxiliare a caror carente trebuie inlaturate .

In fine, tendinta care ar trebui sa primeze ar fi aceea de a transforma defileul dintr-o axa de transit intr-o zona de destinatie a fluxurilor turistice, marcand trecerea defileului la statutul de zona turistica de talie nationala si internationala.

In aceasta vedere s-au elaborate mai multe programe de dezvoltare a zonei, care au mai multe obiective printer care:

Obiectiv general: creearea unei identitati turistice regionale

Obiective specifice: - valorificarea potentialului turistic a regiunii, prin imbunatirea si dezvoltarea activitatilor de marketing si promovare; - investitii financiare durabile in turism, care sa sigure un venit sigur locuitorilor sis a prefigureze o dezvoltare viitoare a localitatilor;

- dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice;- facilitarea accesului la zonele turistice prin

modernizarea cailor de transport;- modernizarea capacitatilor si a dotarilor de

turism existent; - imbunatatirea calitatii servicilor de turism;-cresterea gradului de calificare a

fortei de munca in turism; -cresterea capacitatii informationale si de promovare a turismului; -dezvoltarea unor unitati agroturistice in zonele cele mai attractive ale defileului pe teritoriul jud.Mures(zona Montana si submontana, vaile raurilor, satele depopulate, etc) bazate pe oferte de servicii specifice locului; - atragerea unui numar cat mai mare de turisti in sfera turismului rural, prin servicii de calitate si prin imbunatatirea activitiatii de marketing; - revitalizarea activitatilor de artizanat si meserii traditionaele, in scopul promovarii produselor locale si agroturism; - punerea in valoare a constructilor cu arhitectura istorica din mediul rural si includerea lor in oferta de servicii turistice( cetati, schituri, biserici, manastiri, castele,etc.)


Capitolul V I

CONCLUZII SI PROPUNERI

Propunerile privind noile structuri turistice prezentate au ca scop valorificarea cat mai eficienta a bogatelor resurse naturale din zona defileului Muresului Toplita-Deda. Pentru inventarierea posibilitatilor de dezvoltare a turismului in aceasta zona turistica a fost necesara realizarea unei analize SWOT , in urma careia s-au pus in evidenta punctele tari si slabe, oportunitatile si disfunctionalitatile zonei.


ANALIZA SWOT PENTRU VALEA MURESULUI SUPERIOR

PUNCTE TARI-asezare in centrul tarii, mai aels conexiuni rutiere si

feroviare cu importante retle de drumuri prin intermediul carora regiunea se conecteaza cu celelalte parti ale tarii si cu Europa Centrala si de Vest

- numeroase resurse naturale in principal lemn, materiale de constructii - relief variat cu inalt potential turistic, peisajele montane si subalpine spectaculoase in alternanta cu poieni si paduri, abrupturi, creste, stanci isolate, mase de grohotis, defile

- concentrare de mai multe nationalitati care asigura interferente culturale cu varietate de traditii si obiceiuri

-vechi traditii mestesugaresti in prelucrarea unor resurse locale - potentialul turistic ridicat datorita peisajului, datinilor, obiceiurilor si amonumentelor naturale

- conditii climaterice favorabile:bioclimat tonic-stimulent care creeaza conditii pentru climatoterapie;persistenta stratului de zapada pana in luna aprilie ceea ce favorizeaza practicarea sporturilor de iarna;

- vegetatie caracterizata prin paduri de rasinoase si pajisti alpine; fauna bogata in specii cu valoare cinegetica (urs, cerb carpatin, mistret, lup, vulpe, etc) precum si exemplare monumente ale naturii (capra neagra, cocosul de mesteacan, cocosul de munte); fond piscicol reprezentat prin pastrav,lipan, zglavoaca, specii prezente in apele repezi, afluneti ai raului Mures

- existenta statiunii balneare Toplita- spiritualitate rurala plina de originalitate prin interferenta

dintre mai multe culture- intinsele suprafete impadurite ca si reteaua deasa

de rauri cu o bogata si variata fauan, creeaza conditi favorabile-posibilitatea practicarii diverselor forme de

turism:

< turism de odihna si recreere datorita bioclimatului stimulant cu efecte positive asupra organismului

< turism de cunoastere stiintifica si drumetie in masivele montane din zona:Muntii Calimani, Muntii Gurghiului; < turism pentru sporturi de iarna prin posibilitatile de practicare in zona a schiului alpin si saniusului;

< turism pentru vanatoare in padurile din zona si pescuit sportiv; <

ecoturism practicabil in Parcul National Calimani;< existenta in zona a unor resurse antropice cu valoare deosebite, obiective

ce pot fi cu success introduce in circuitul turistic al zonei- aparitia unor societati mixte care dau posibilitatea de a crea noi

locuri de munca


PUNCTE SLABE

- in unele zone isolate apar fenomene de imbatranire a populatiei rurale si pericol de depopulare

- sporul natural negative - legate de dotarile tehnico-edilitare si de infrastructura generala; <

reteaua de distributie a apei incompleta si aflata intr-o stare avansata de uzura in mediul rural

< starea degradata a drumurilor locale si de acces catre structurile turistice;< inexistenta unui sistem de canalizare si a unei statii de epurare;

< iluminatul public deficitar< lipsa unor probleme majore legate de colectarea si

transportul deseurilor - legate de alte dotari:< lipsa asistentei medicale

< lipsa dotarilor culturale< insuficienta platformelor

pentru parcare auto, lipsa unui service auto si a unei benzinarii;< existenta unor

structuri de primire turistica aflate intr-o stare avansata de degradare, acestea fiind in prezent inchise; <

existenta unor obiective realizate fara autorizatie de construire si fara respectarea legislatiei in vigoare, precum si care nu se potrivesc in aspectul satelor; <

situatia neclara privind competentele teritoriale, respective limitele intre judetele Mures si Hraghita, conduce la nerespectarea reglementarilor urbanistice, cu consecinte negative asupra degardarii mediului si asupra aspectului estetic al regiunii.

OPORTUNITATI

- patrimoniul natural si urbanistic cu numeroase constructii medievale reprezinta o baza de plecare pentru diversificarea turismului - existenta unor programe de


mentinere a investitilor in domeniul protectiei mediului- existenta unor legaturi

stranse intre localitatile de aici cu localitatile din alte tari

RISCURI

- nerezolvarea prin dialog a problemelor care privesc pastrarea identitatii minoritatilor nationale pot genera conflicte religioase si entice - emigrarea accentuata a specialistilor si a generatiei tinere din regiune.

In urma analizei SWOT effectuate, se poate desprinde concluzia ca zona defileului Muresului Toplita-Deda dispune de un potential natural bogat si variat care, impreuna cu resursele antropice existente fac din aceasta una din destinatiile turistice deosebit de pitoresti ale tarii, capabila sa atraga annual un numar mare de turisti romani sau straini.De aceea se impune adoptarea de catre factorii de decizie a unor masuri concrete in vederea reabilitarii din punct de vedere turistic a zonei luate in studiu.

BIBLIOGRAFIE

1.Balasa, D.(1989),


Orasele Romaniei,Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti2.Bonifaciu, S. si

colab.(2000), Romania, ghid turistic, Editura Turism 3.Candea Melinda, Erdeli, G.Simion Tamara (2001), Romania, Potential turistic si turism, Edit.Univ.Bucuresti

4.Cocean, P.(1999), Geografia Turismului, Edit.Focul Viu, Cluj-Napoca.15.Cosmescu, I.(1998), Turismul-Fenomen complex contemporan, Editura

Economica, Bucuresti6.Grigore, M.(1989), Defileuri, chei si vai de tip canion in Romania,

Edit.Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti7.Giju, L., Voicu, D.(1999), Dictionar Geografic, Judetul Mures

8.Glavan, V.(2000), Turismul in Romania, Editura Economica Bucuresti 9.Glavan V.(2003), Turismul rural-agroturism-turism durabil-ecoturism Editura Economica Bucuresti

10.Iancu, M.(1973), Noi puncte de vedere asupra genezei si dezvoltarii vailor principale din Carpatii Orientali, Extras din Analele Universitatii Bucuresti 11. Ielenicz, M., Comanescu, L.(2006), Romania.Potentia turistic, Editura Universitara Bucuresti

12.Lupu, Aurel, Marcu, Olivia, Rus, Vasile (1980), Judetele Patriei.Mures.Monografie, Ed.Sport-Turism, Bucuresti

13.Somesan, L (1932) Consideratiuni geomorfologice asupra Muntilor Calimani, Extras din Lucrarile Institutului de Geografie Cluj.

14.Savu, A.(1196), Romania, Prezentare Geografica, Ed.Enciclopedica,Bucuresti 15.Swizewski, C., Ungureanu, A., Nimiceanu, V., (1965), Unele probleme ale turismului in Carpatii Orientali, Anuarele Statistice ale Universitatii Al.I.Cuza –Iasi 16.Velcea, Valeria, Savu, Al (1982), Geografia Carpatilor si a Subcarpatilor roamnesti, Edit.Didactica si Pedagogica , Bucuresti

17.* * * Ghidul Turistic al Romaniei, Editura Publirom 2003 18.* * * Judetele si Orasele Romaniei in cifre si fapte, Bucuresti, 1994 19.* * * Documentatie la fata locului

licenta vers 04.04

Documents