CAPITOLUL III. ,STUDIU DE CAZ" -CRETEREA ACTIVELOR FONDURILOR DE INVESTIII N ULTIMII PATRU ANI

3.1 Factori determinani ai creterii fondurilor de investiii

Activele fondurilor de investitii au crescut constant in ultimii ani, ajutate foarte mult si de sistemul de distributie foarte puternic al bancilor. In prezent, ponderea fondurilor in averea financiara a familiilor este foarte redusa, dar foarte muli specialisti spun ca dinamica de crestere va continua pe fondul scaderii dobanzilor si a unei imbunatatiri a culturii financiare a romanilor.Premisele au fost create cu ani in urma, cand cadrul de reglementare si supraveghere s-a aliniat cerintelor europene, asigurandu-se astfel standardul corespunzator pentru protectia investitorilor.

De asemenea, bancile importante din Romania au intrat sau si-au intensificat prezenta in piata investitiilor administrate, cei doi factori conducand la recuperarea credibilitatii fondurilor de investitii.

In ultimele trei-patru semestre, contextul a devenit favorabil fondurilor pe seama schimbarii comportamentului romanilor in timpul crizei financiare, dinspre consum spre investitii. De asemenea, piata imobiliara nu a mai reprezentat un plasament atractiv pentru cei care dispun de resurse financiare mai importante.

In plus, bancile au devenit mult mai preocupate sa atraga resurse, in consecinta au integrat corespunzator fondurile in gama produselor de economisire-investire, fapt ce a favorizat accesul romanilor la aceste tipuri de produse.

Nu mai putin important, oportunitatile investitionale oferite de pietele financiara si monetara au fost generoase, ceea ce a permis administratorilor de fonduri sa obtina randamente atractive pentru investitorii in fonduri mutuale.

Factorii evolutiei crescatoare constante a activelor fondurilor de investitii in ultimii ani au fost cresterea in ritm sustinut a economiei Romaniei, ceea ce a condus la cresterea veniturilor populatiei, o mai buna informare despre industria fondurilor de investitii, ofensiva puternica a bancilor, prin intermediul propriilor retele de distributie.

Daca luam in considerare evolutia din ultimul an, atunci putem spune ca piata fondurilor de investiii este in plin elan si avem toate premisele unei dezvoltari, si in viitor, cel putin la fel de puternica ca in ultima perioada.

De exemplu, la sfarsitul lunii martie, pentru prima data in istoria fondurilor mutuale, volumul pietei a depasit 1 miliard de euro, in timp ce la sfarsitul lunii martie a anului trecut, activele in administrare erau de doar 276 milioane euro, volum de trei ori mai mic decat cel actual.

De asemenea, numarul de investitori a crescut mult in ultimul an, respectiv cu 44%, numarul total de investitori in fonduri fiind in prezent de peste 272000.

Unul din motivele acestei cresteri il reprezinta strategia bancilor de a se indrepta cat mai mult spre produse de economisire/investitii, acest efort cuprinzand toate etapele necesare procesului, de la dezvoltarea de noi produse si pana la pregatirea fortei de vanzari, promovarea si vanzarea produselor prin reteaua de distributie, conform unor tinte bine stabilite.

Un alt factor este dezvoltarea si specializarea serviciilor bancare oferite clientilor, din care, acum fac parte, din ce in ce mai mult, fondurile de investitii. Implicit, ne referim la diferenta de nivel investitional la care Romania se afla in acest moment, fata de tarile din regiune cu care se face in general comparatie.

Astfel, nivelul de investitii in fonduri in Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria este de aproximativ 10% din PIB, in timp ce acelasi nivel in Romania este de doar 0.94%, ceea ce inseamna inca un mare potential de crestere a acestei piete.

In plus, interesul pentru fonduri a crescut, astfel investitorii sunt atrasi de investitiile in fonduri cu risc foarte scazut, asa cum sunt fondurile monetare si de obligatiuni, care au avut si cele mai mari sume atrase. Acesti investitori prefera sa isi conserve plasamentele, sa obtina un randament constant, cu risc foarte scazut in schimbul lichiditatii investitiei.

Si este adevarat ca din ce in ce mai multi clienti din depozite bancare se reorienteaza catre astfel de fonduri. Incepand chiar de la jumatatea anului trecut, au existat din ce in ce mai multi investitori interesati si in fonduri cu detineri in actiuni, dat fiind faptul ca actiunile de la bursa s-au apreciat constant, iar investitiile in fonduri cu componenta de actiuni de anul trecut au adus pana acum randamente foarte atractive, de peste 50-60%. Investitorii care aleg aceste fonduri este bine sa cunoasca piata de capital, sa stie ca un potential castig foarte mare este in raport direct cu un grad de risc mediu spre ridicat.

Perioada de investitie recomandata in acest caz este de 2-3 ani, mai ales pentru a evita retragerea din fond intr-un moment de volatilitate foarte mare, care poate marca portofoliul negativ.

In ultimii ani activele fondurilor de investitii au crescut ca urmare a faptului ca era vorba de un produs realativ nou pentru Romania, si deci de o piata noua cu potential de dezvoltare.

Si in acest moment activele fondurilor de investitii ca procent din PIB sunt inca reduse fata de tarile din Europa de Vest si din regiune, ceea ce inseamna ca potentialul de crestere este inca foarte ridicat. Retelele de distributie folosite de fonduri au fost importante, nivelul de promovare, precum si metodele folosite aducand mai multi investitori.

Poate cel mai important factor pana in 2008 au fost randamentele superioare oferite de fondurile de investitii in conditiile in care piata de capital din Romania avea evolutii ascendente puternice iar fondurile puteau sa ofere investitorilor randamente ridicate.

Au existat insa si obstacole, criza economica din ultimii ani inflentand foarte mult atat activele fondurilor, cat mai ales perceptia investitorilor.

Falimentele multor institutii financiare importante in 2013, precum si mediatizarea intensa a crizei au facut ca multi dintre invesitori care au urmarit declinul economic sa evite fondurile de investitii, in special pe cele de actiuni. Ulterior, la inceputul lui 2010 investitorii s-au orientat spre produsele de investitii cu risc scazut, ca de exemplu fondurile monetare si de obligatiuni care au devenit mai atractive ca urmare a dobanzilor mari oferite de banci.

De la jumatatea lui 2013 si pana in primele trei luni ale acestui an, evolutiile bune din piata de capital i-au facut pe multi dintre investitori sa se orienteze spre produsele cu expunere mai mare pe actiuni.

In cazul nostru, ultimul an a fost unul bun in ceea ce priveste cresterile activelor fiind inregistrat un avans de 151.4% de la finele lui 2013 pana in aprilie 2014.

Printre factorii care vor contribui la cresterea activelor fondurilor de investitii se numara revenirea pe plus a economiei Romaniei, eforturile continue ale societatilor de administrare a investitiilor de a-si face cunoscute produsele, dorinta investitorilor de a-si diversifica investitiile, schimbarea raportului intre consum si economisire.

Aceiasi factori mentionati ca premise pentru cresterea de pana acum vor produce efecte si in continuare. In plus, pe masura ce numarul de investitori se mareste, va creste notorietatea fondurilor de investitii si se va produce un efect de antrenare si asupra unor romani care pana acum nu au investit in fonduri.

Acelasi lucru poate fi valabil si pe partea ofertei si a distributiei.

Listarea la bursa a mai multor companii unde statul detine participatii importante (inclusiv Fondul Proprietatea) poate fi, de asemenea, un catalizator important pentru dezvoltarea fondurilor diversificate si de actiuni, prin faptul ca s-ar largi universului investitional, iar piata de capital din Romania ar creste in atractivitate in context regional.

In privinta fondurilor cu plasamente in instrumente cu venit fix, acestea au nevoie de o dezvoltare pe masura a pietei in care pot investi, pentru a putea mentine un ritm sustinut de crestere.

Daca in privinta pietei de actiuni diversificarea internationala este o alternativa viabila, pentru piata obligatiunilor in lei pietele staine ofera destul de putine oportunitati.

In continuare, piata fondurilor mutuale va fi dominata de vanzarile de fondurile monetare si de obligatiuni, fonduri cu risc scazut, care reprezinta prima alternativa la produsele clasice de economisire, pentru cei mai multi dintre clientii bancari.

Cu toate acestea, scaderea drastica a ratelor de dobanda oferite de catre produsele clasice de economisire (depozite bancare, titluri de stat etc) va influenta intr-o mare masura randamentele viitoare ale fondurilor mutuale cu risc scazut.

Un factor foarte important in urmatoarea perioada va fi evolutia economica, in acest moment existand inca multe semne de intrebare.

Statele europene inregistreaza avansuri ale PIB si se afla la inceputul unui nou ciclu de crestere, dar impactul problemelor din Grecia asupra zonei euro este inca greu de evaluat. In plan local exista unele semne pozitive, printre care revenirea din industrie, dar pe de alta parte exista un grad ridicat de incertitudine legat de amploarea impactului masurilor de reducere a cheltuielilor care vor trebui implementate de Guvernul Romaniei asupra cererii interne si asupra cresterii economice in ansamblu.

Un element de suport pentru cresterea pietei fondurilor de investitii il va constitui nivelul dobanzilor bancare, care in opinia noastra vor ramane la un nivel scazul pentru o perioada destul de lunga.

3.2 Analiza creterii fondurilor de investiii n ultimii patru ani

Cele mai performante cinci fonduri mutuale din 2012 le-au adus n acest an investitorilor un ctig mediu de 15,3%, mai mic dect randamentul lor mediu din 2012 (28,1%), dar de aproape trei ori peste dobnda bancar.

Unele dintre fondurile mutuale care au avut cele mai mari ctiguri n 2012 i-au meninut evoluiile bune i n 2013, ns altele au rmas n urm, ceea ce arat c performanele trecute nu sunt o garanie c fondurile respective vor oferi randamente ridicate i pe viitor.

Fondul Certinvest BET FI Index, care urmrete structura i evoluia indicelui bursier BET-FI, din care fac parte Fondul Proprietatea (FP) i cele cinci SIF-uri, a fost ctigtorul anului 2012, cu un randament de 41,1%. Fondul s-a meninut n top i n 2013, cu un ctig de 28,4%, fiind depit doar de fondul Audas Piscator, care ns este un fond mai riscant deoarece investete i n contracte pe valute.

Fondul Certinvest BET FI Index a reuit s bat n ultimii doi ani inclusiv indicele pe care-l urmrete. Indicele BET-FI a crescut cu 31,2% n 2012 i cu 20,94% de la nceputul lui 2013. Evoluiile indicelui nu includ ns dividendele distribuite de companiile din componena sa, iar SIF-urile au distribuit n ultimii doi ani cele mai mari dividende de pe pia.

n 2012, fondul a ctigat n principal pe mna SIF-urilor, n timp ce n 2013 a fost rndul Fondului Proprietatea s trag n sus randamentul fondului. Rmne de vzut ce va fi n 2014, avnd n vedere c FP, la preul actual, nu mai ofer potenial de cretere de peste 50% ca n 2013. n schimb, SIF-urile ar putea trece din nou n fa, mai ales dac va fi pus serios n discuie o nou majorare a pragului de deinere.

Fondul BT Index ROTX, administrat de BT Asset Management, care urmrete evoluia indicelui bursier ROTX, a fost al doilea de pe pia n 2012, cu un ctig de 27%. Anul acesta, fondul le-a adus investitorilor un ctig de 20%, meninndu-se n top 5.

Fondul Certinvest XT Index, care urmrete indicele BET-XT al celor mai lichide 25 de aciuni de pe bursa de la Bucureti, a fost al treilea n 2012, cu un ctig de 24,7%, iar anul acesta a adus un ramdament de 21,8%, fiind de asemenea n top 5.

n schimb, fondul BT Index Austria ATX, care urmrete indicele ATX al bursei din Viena, nu a mai reuit s repete performana din 2012, cnd a fost al patrulea, cu un ctig de 23,9% (n euro). Anul acesta, fondul a adus un randament de doar 3,55%, sub dobnda bancar, n condiiile n care bursa din Austria a avut o evoluie slab.

Nici fondul Raiffeisen Prosper, administrat de Raiffeisen Asset Management, care n 2012 fusese pe locul cinci cu o cretere de 23,6%, nu a impresionat anul acesta, nregistrnd un avans de doar 2,68%. Raiffeisen Prosper are investiii att pe bursa de la Bucureti ct i pe burse externe, care au mers mai slab anul acesta.

Totui, chiar dac ultimele dou exemple arat c o performan bun n trecut nu garanteaz evoluii viitoare la fel de bune, n ultimii doi ani s-a vzut c n perioadele de cretere a bursei fondurile care urmresc structura unor indici bursieri pot aduce randamente superioare fa de cele n care administratorul i face propriul portofoliu, cunoscute i ca fonduri administrate activ.

Astfel, atta timp ct brokerii i analitii mizeaz n continuare pe creterea bursei, iar dobnzile la instrumentele cu venit fix (depozite, titluri de stat, obligaiuni corporative) sunt n scdere, fondurile de index care au obinut rezultate bune n ultimii doi ani ar putea continua s furnizeze ctiguri superioare pieei.

n cazul n care ns bursa va scdea, fondurile conservatoare, n special cele de obligaiuni, ar putea fi performerele viitorului an, aa cum s-a ntmplat n 2011.

3.3 Perspectivele dezvoltrii fondurilor de investiii pe baza analizelor efectuatePrin dispunerea de masuri care modifica modul de calcul al VUAN-ului, CNVM face primii pasi spre eliminarea speculatorilor din fondurile mutuale, raspunzand astfel cererilor insistente primite in ultimii ani de la jucatorii din piata.

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a operat printr-o dispunere de masuri primele modificari in modul de functionare a fondurilor de investitii si SIF-urilor, dupa 7 ani de la aderarea la Uniunea Europeana si dupa aproape 8 ani de la primele solicitari ale jucatorilor din piata.

Una dintre cele mai importante modificari este cea cu privire la calculul valorii unitare a activului net (VUAN), pe baza careia se stabileste pretul de vanzare si rascumparare al unitatilor de fond, in cazul fondurilor care au investitii pe Bursa.

VUAN-ul se va calcula pe baza preturilor actiunilor din ziua respectiva, ceea ce va elimina posibilitatea ca investitorii sa speculeze evolutia unitatilor de fond pe baza evolutiei de pe Bursa. Pana in prezent, VUAN-ul se calcula pe baza cotatiilor de pe Bursa din urma cu 2-3 zile, acest decalaj permitand cu destula exactitate investitorilor sa anticipeze evolutia titlurilor de fond pe termen scurt si sa vanda sau sa cumpere in consecinta. Speculatiile de acest fel dezavantajau investitorii pe termen lung in fonduri si i-au determinat pe administratori sa-si majoreze comisioanele de rascumparare pe termen scurt pana la 15%.

Dispunerea de masuri aprobata vineri 6 2014 februarie de catre CNVM mai prevede ca administratorii pot stabili momentul zilei ("cut-off time" ) la care se calculeaza pretul de cumparare al unei unitati de fond, tot in vederea evitarii speculatiilor care au facut cateva victime in randul fondurilor mutuale anul trecut.

De asemenea, in recenta dispunere de masuri, Comisia face referiri exacte la modul in care se inregistreaza dividendele in activul net al fondului, precum si ca valorile mobiliare care se tranzactioneaza pe o piata reglementata se inregistreaza in activul fondului la pretul de inchidere si nu la cel de referinta.

Regulamentul 15 din 2004, care stabileste modul de functionare a fondurilor de investitii, administratorilor si Societatilor de Investitii Financiare (SIF-uri), este pe masa de modificari a Comisiei de anul trecut. In 2013, arbitrul pietei de capital a supus dezbaterii pietei mai multe proiecte de modificare a regulamentului, fara a aproba insa o varianta finala nici pana in prezent.Pana la finalizarea modificarii regulamentului, administratorii vor aplica prevederile recentei dispuneri de masuri. Administratorii si depozitarii au la dispozitie 90 de zile pentru de a se incadra in prevederile prezentei dispuneri.

Modificarea documentelor de constituire ale fondurilor de investitie si SIF-urilor pentru aplicarea dispunerii se va realiza fara tarife.

Fondurile mutuale romanesti au fost performerele Europei Centrale si de Est in trimestrul al treilea, reusind sa atraga de la investitori intrari nete de 30 de milioane de euro cand fondurile din regiune raportau retrageri de pana la jumatate de miliard de euro. Lunile iulie, august si septembrie au fost cele mai negre din istoria fondurilor mutuale din Europa, cand au fost inregistrate retrageri nete de 92 mld. euro, in contextul acutizarii crizei financiare si al panicii in randul investitorilor. Cele mai mari victime din Europa Centrala si de Est au fost fondurile poloneze, slovace si ungare, care au pierdut 552 mil. euro, 202 mil. euro, respectiv 173 mil. euro in trimestrul al treilea, potrivit statisticilor Asociatiei Europene a Administratorilor de Fonduri (EFAMA). Cele trei piete sunt si printre cele mai dezvoltate din regiune.

Intrarile nete de 30 de milioane de euro atrase in trimestrul al treilea urca astfel fondurile mutuale romanesti pe primul loc in randul fondurilor central si est-europene din punctul de vedere al vanzarilor nete. Mai mult, cele 30 de milioane de euro au ajutat industria locala sa urce in clasamentul european al fondurilor mutuale dupa volumul activelor nete de pe ultimul pe penultimul loc, devansand Bulgaria. Desi anul trecut fondurile bulgaresti au castigat lupta cu fondurile locale, raportand un volum al activelor nete de 436 mil. euro, mai mult cu 170 mil. euro decat omoloagele romanesti, criza financiara de anul acesta a lovit mai puternic in industria bulgara.

La finalul primului semestru, activele nete ale fondurilor bulgaresti au scazut pana la 300 mil. euro, pentru a incheia trimestrul al treilea la nivelul de 237 mil. euro. In comparatie, fondurile romanesti au raportat fluctuatii reduse ale activelor nete, de la 266 mil. euro la sfarsitul anului trecut la 251 mil. euro la finalul primului semestru, si pana la 245 mil. euro la sfarsitul lunii septembrie.

"Rezistenta" mai ridicata a industriei locale in fata crizei isi gaseste explicatie in evolutia fondurilor monetare si de obligatiuni, plasamente preferate de investitori pe timp de criza.

Astfel, fondurile monetare si de obligatiuni au reusit sa amortizeze prin intrarile raportate pierderile inregistrate de fondurile de actiuni si cele diversificate. In Romania, ponderea fondurilor de obligatiuni in activele totale ale industriei este de aproape 30%, in timp ce fonduri diversificate si de actiuni controleaza 46% din active, iar in Bulgaria, peste 80% din activele industriei sunt concentrate in fonduri de actiuni si diversificate.

Fondurile BCR Monetar si BCR Obligatiuni, administrate de societatea BCR Asset Management, au fost motoarele de crestere ale industriei locale, cu intrari nete de 23 mil. euro din totalul de 30 mil. euro la nivelul industriei.

In trimestrul al treilea, fondurile de obligatiuni au cumulat intrari nete de 22 mil. euro, din care 18,4 mil. euro au fost atrase de BCR Obligatiuni. BCR Monetar a atras in acelasi interval 4,6 mil. euro, din totalul de 19 mil. euro cat au fost intrarile nete totale ale fondurilor monetare.

Exista potential ca intrarile in fondurile de plasamente in instrumente cu venit fix sa se continue si in ultimul trimestru al anului, compensand astfel retragerile din fonduri de actiuni si dand o sansa intregii industrii sa incheie anul cu intrari mai mari decat retragerile.

Daca pe plan local, fondurile de obligatiuni au atras cele mai consistente plasamente din partea investitorilor, pe plan european, fondurile de obligatiuni au pierdut din active, in timp ce fondurile monetare s-au situat in topul preferintelor investitorilor europeni. Spre deosebire de fondurile de obligatiuni, fondurile monetare sunt plasamente mult mai lichide fiind recomandate ca investitii pe termen scurt. Fondurile monetare sunt "un refugiu" unde investitorul isi poate parca banii pana la revenirea pietei de actiuni.

In Romania, fondurile de obligatiuni nu sunt fonduri de obligatiuni in sens european. Ponderea obligatiunilor in activele fondurilor locale de obligatiuni nu este majoritara pentru ca nu se gaseste "marfa" in piata si esti nevoit ca administrator sa plasezi activele in depozite bancare. Criza financiara a schimbat radical infatisarea fondurilor mutuale in 2008, determinand o contractie puternica a fondurilor diversificate si de actiuni, care a fost compensata insa de cresterea fondurilor monetare si de obligatiuni.

Piata fondurilor mutuale a incheiat anul 2008 cu active nete de 940 mil. lei (236 mil. euro), mai putin cu 14 mil. lei fata de sfarsitul anului precedent, in contextul uneia dintre cele mai agresive deprecieri cunoscute de Bursa, potrivit raportulul Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

Per ansamblul industriei, fondurile mutuale au inregistrat intrari nete de peste 287 mil. lei (78 mil. euro) in 2008, doar fondurile monetare si cele de obligatiuni reusind sa atraga 312,8 mil. lei (85 mil. euro) de la investitori, in timp ce din fondurile de actiuni au iesit bani.

Desi cea mai mare parte a administratorilor de fonduri estimau la inceputul anului chiar o dublare a activelor pentru 2008, mizand pe experienta din anii anteriori, activele fondurilor mutuale au incheiat primul an pe minus dupa mai bine de opt ani de cresteri accelerate. De la un avans de 86% al activelor nete in 2006, fondurile deschise de investitii au raportat in 2007 o rata de crestere de peste 50%.

Niciunul dintre administratori nu a prevazut agresivitatea si amplitudinea crizei financiare din 2008 care a "topit" activele fondurilor de actiuni si a alungat investitorii din aceste fonduri.

In 2008, fondurile de actiuni au pierdut 5.124 de clienti, ajungand la 12.482 de investitori la sfarsitul lunii decembrie, si active nete in valoare de 286 mil. lei, de 3,5 ori mai mici decat la finalul anului 2007. Astfel, fondurile de actiuni s-au prabusit de la o cota de piata de 42% in decembrie 2007 la o cota de 12% in decembrie 2008, trase in jos atat de scaderile bursiere, cat si din cauza retragerilor facute de investitori. Indicii Bursei de la Bucuresti au incheiat anul cu scaderi cuprinse intre 70% si 85%, cele mai mari din istoria de 14 ani a pietei romanesti. Alaturi de fondurile de actiuni, au pierdut teren si fondurile de plasamente diversificate, care au incheiat anul 2008 cu active nete de 202 mil. lei, in scadere cu 41,2% fata de 2007.

Fondurile monetare si de obligatiuni au reusit sa amortizeze o parte din pierderile inregistrate de fondurile de actiuni si cele diversificate si retragerile facute de investitorii din aceste tipuri de fonduri. Acestea au beneficiat de dobanzile ridicate practicate de banci, mai ales in a doua parte a anului cand criza de lichiditati a determinat o competitie puternica din partea bancilor pentru atragerea de bani din piata.

Cu o crestere a activelor de aproape 200% pana la 595 mil. lei si cu 12.431 de clienti atrasi, anul 2008 a fost cel mai bun an din istoria fondurilor monetare si de obligatiuni.

Cele cinci fonduri monetare de pe piata locala au incheiat anul 2008 cu active nete de 349 mil. lei, ajungand astfel sa detina o cota de 37,2% din piata fondurilor mutuale. Principalul motor de crestere al fondurilor monetare a fost fondul BCR Monetar, administrat de societatea BCR Asset Management, care doar in luna decembrie a atras intrari nete record de 30,3 mil. lei si 2.208 clienti noi.

Alaturi de fondurile monetare, fondurile de obligatiuni au fost in centrul atentiei investitorilor anul trecut, inregistrand o crestere a activelor nete peste 236% in 2008. Cu active nete in valoare de 246 mil. lei de la 14.071 investitori, fondurile de obligatiuni controleaza peste 26% din activele industriei.

Fondurile de obligatiuni au fost in 2008 cele mai profitabile plasamente din industria fondurilor mutuale. Fondul de obligatiuni Orizont, administrat de societatea Aviva Investors, este performerul anului 2008, cu un randament de 14%, urmat la scurta distanta de fondul de obligatiuni BCR Obligatiuni cu o performanta anuala de 12,5%. Pe locul al treilea se situeaza BCR Monetar cu un randament in 2008 de 11,4%.

Piata fondurilor mutuale este foarte slab dezvoltata in Romania, insa perspectivele ei sunt promitatoare, releva o analiza a Raiffeisen Asset Management. "In tarile dezvoltate, activele financiare ale populatiei (depozite, fonduri de investitii, fonduri de pensii, actiuni, obligatiuni, polite de asigurare) au valori ridicate.

In Romania remarcam o preponderenta a plasamentelor in depozite, a caror pondere in PIB este de 16%.

Dezvoltarea economica a Romaniei va conduce la o reducere a plasamentelor in depozite si la migrarea sumelor in alte active financiare. Pe termen mediu, fondurile de pensii vor avea o pondere importanta.

Potrivit Raiffeisen Asset Management, valoarea activelor fondurilor deschise de investitii raportata la numarul de locuitori atinge 23.000 de euro inFranta, 1.350 de euro in Ungaria, 935 de euro - Cehia, 715 euro in Slovacia, 676 de euro in Polonia si numai 15 euro in Romania.

Astfel, scaderea dobanzilor ar putea sa-i determine pe clientii traditionali ai depozitelor bancare sa caute randamente mai ridicate, cum sunt cele oferite de fondurile mutuale.

PAGE 10