7/22/2019 Liberul arbitru si culpabilizarea (Friedrich Nietzsche Amurgul idolilor)

1/3

LucrareaAmurgul idolilor (Gtzen Dmmerung), din care face parte textulLiberul

arbitru i culpabilizarea, are drept subtitlu: cum se face filosofia cu ciocanul.Subtitlul este mai

reprezentativ pentru rzboiul pe care-l declar Nietzsche: moralei tradiionale, cre!tinismului,

metafizicii " pe scurt, #ntre$ii filosofii !i culturi de p%n la el& 'otivul ( rorile si pre*udecile

pe care filosofia tradiional le-a declarat drept adevruri ultime, ce si-au dovedit roadele -consider el " #n epoca sa& +retutindeni Nietzsche vede manifestri ale acestei filosofii, ce au

dus la decdere si distru$ere a voinei, a vieii #ns!i&

ceast tendin provine din fu$a fa de moarte !i fa de pericol& r, pericolul morii

ascute instinctele vieii: ceea ce nu m ucide, m face mai puternic, spune el chiar la #nceputul

crii& +ericolul morii #mbo$e!te viaa !i face omul mai puternic& Nu exist riscul de a muri(

Slbe!te #ns!i pofta de via " expresie a moralei ca manifestare contra naturii, adic a

moralei cre!tine, pe care Nietzsche o respin$e necontenit& .alorile cre!tine " preluate p%n !i de epoca modern " au la baz o pre*udecat: ofer o

reet pentru toi oamenii& /endina de e$alizare se relev #ntr-o cauzalitate rsturnat, #n care

efectul este #nlocuit cu cauza: adevrata pervertire a raiunii sau nemuritoare lips de raiune

0p& 12)

ceast eroare e una dintre cele patru mari erori : trei ale cauzalitii 0cea a confuziei

dintre cauz !i efect " amintit mai sus - , cea a falsei cauzaliti !i cea a cauzelor ima$inare) !i

una a liberului arbitru 0la care se refer textul din manual)

3ea dint%i eroare face omul nefericit& 4atorit ei fericirea este rezultat al unei aciuni& +e

c%nd, spune Nietzsche, aciunea produs instinctiv este reflex al fericirii individuale& /ot ceea ce

porne!te din fericire nu poate fi *udecat #n termeni de bine-ru& /ot ceea ce este bun se na!te din

instinct !i, prin urmare, este u!or, necesar, liber&& La Nietzsche nici mcar #ntre libertate !i

necesitate distincia nu e tran!ant& Libertatea este manifestarea voinei conform necesitii sale:

e expresie a simplitii impunerii voinei ca fatalitate&

roarea falsei cauzaliti " cea de-a doua " a dinuit ca explicaie a manifestrilor !i

aciunilor omului prin conceptele eu-lui, spiritului !i voinei& 05n adevr la 6ant, trebuie e ceea ce

nu e necesar, ceea ce survine din libertate, drept urmare nu se poate impune: trebuie va fi

#ntotdeauna sacrificat #n faa necesitii7 viaa #ns!i o dovede!te7 libertatea, #n sens 8antian,

devine astfel subordonat necesitii " necesitatea domin, iar libertatea devine iluzie)&

roarea falsei cauzaliti anticipeaz ceva din eroarea 9liberului arbitru: cauza unei aciuni

se afl #n con!tiin ca motiv al aciunii, care 9mai de$rab mascheaz antecedentia unei

aciuni& +%n !i noiunea de lucru este 9doar un reflex al noiunii de eu drept cauz&

Schopenhauer respin$e ideea 9lucrului #n sine, #n sens 8antian, !i afirm c voina este

presupusul 9lucru #n sine& Nietzsche " mai de$rab critic dec%t tran!ant ca Schopenhauer " vede

7/22/2019 Liberul arbitru si culpabilizarea (Friedrich Nietzsche Amurgul idolilor)

2/3

lucrul #n sine din Critica raiunii pureidentificat cu 9eu-l transcendental din Critica raiunii

practice& 5n prima Criticlucrul cauzeaz fenomenul7 #n a doua eu-l cauzeaz evenimentul& 5n

prima eroarea este do!edit de ctre exe$eii operei lui 6ant7 #n a doua eroarea este !dit "

pentru Nietzsche&

treia eroare " a cauzelor ima$inare " provine din tendina de a #nltura teama& ceastiluzie 9lini!te!te, elibereaz, u!ureaz& 5n fond omul vrea comoditate !i si$uran: iat pentru ce

aceast eroare a trecut drept adevr& 5n loc de a cutao explicaie pentru fiecare #nt%mplare,

omul do explicaie " care-l mulume!te !i pe care, ca urmare, o consider adevr& 'oral !i

reli$ia, domenii care ima$ineaz fericirea ca efect, au la baz conceptul cauzelor ima$inare: 9o

stare a con!tiinei este confundat cu cauzalitatea acestei stri 0p& ;)

/extul din manual cuprinde cea de-a patra eroare: a liberului arbitru& 9zi nu mai avem nici

o mil pentru conceptul de rspunztoare? #n sensul lor, adic dependent de ei&

3onceptul de liber arbitru a fost #nfiinat din raiuni psiholo$ice sau, cel puin, din instinctul

ascuns al teolo$ilor de a face oamenii rspunztori: 9riunde se caut responsabiliti, ceea ce

acioneaz este de obicei instinctul de a vrea s *udeci !i s pedepse!ti& cesta este motivul

pentru care a fost inventat doctrina liberului arbitru7 9se dorea imputarea vinoviei " spune

Nietzsche " !i, drept urmare, iniiatorii ei, preoii !i conductorii vechilor comuniti, voiau s-!i

creeze dreptul de a pedepsi " sau voiau s creeze acest drept pentru 4umnezeu&

+entru a-!i masca acest instinct " indiferent c era incon!tient sau con!tient " ei pedepseau

#n numele lui 4umnezeu: 4umnezeu devenea simbolul *udecii prin care ei puteau pedepsi& 5n

acest scop 9amenii erau considerai >liberi? astfel #nc%t s poat fi *udecai !i pedepsii " ,

astfel #nc%t s poat deveni !ino!ai&

3um, pentru a putea fi fcut responsabil omul trebuie s anticipeze rezultatul actelor sale,

Nietzsche conclude: 9fiecare act trebuia considerat drept intenionat, iar ori$inea fiecrui act

trebuia considerat drept le$at de con!tiin& 3on!tiinei i se atribuie distincia bine-ru !i, ca

urmare, orice om putea fi acuzat c a sv%r!it rul #n mod intenionat&

dversar al teolo$ilor " cum se declar el #nsu!i " , Nietzsche #ncearc s iz$oneasc din

lume 9noiunile de vin !i pedeaps 0p& ;), prin care teolo$ii contamineaz !i astzi 9inocena

devenirii& 3re!tinismul e o metafizic de clu 0p& ;)

Nimeni nu e #n msur s *udece !i s condamne fiina noastr, cci asta ar #nsemna s

*udece !i s condamne #ntre$ul& @iina noastr face parte din acest #ntre$7 ea nu este produsul

7/22/2019 Liberul arbitru si culpabilizarea (Friedrich Nietzsche Amurgul idolilor)

3/3

unei intenii, unei voine sau unui scop: 9"oi am inventat conceptul de