libertatea presei si limitele ei

Upload: andrei-cozma

Post on 06-Jul-2018

216 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/17/2019 Libertatea Presei Si Limitele Ei

    1/5

    Grădinaru AlexandraAnul IIIGrupa 2

    Libertatea presei i limitele eiș

    Înainte de a vorbi despre libertatea presei este necesară, mai întâi, prezentarea câtorva

    aspecte legate de libertatea de exprimare deoarece, fără libertate de exprimare, nu poate exista

    libertatea presei.

    ibertatea de exprimare reprezintă una din caracteristicile fundamentale ale unei societă iț

    democratice moderne, argumentul esen ial în acest sens fiind includerea acesteia în cadrulț

    libertă ilor i drepturilor cu valoare constitu ională după cum urmează.ț ș ț

    !reptul la libertatea de exprimare se regăse te înș Art. 10  din Conven ia Europeană aț

    Drepturilor Omului (CEDO) ce sus ine că orice persoană are dreptul la libertate de exprimare.ț

    Acest drept include libertatea de opinie "i libertatea de a primi sau a comunica informa#ii ori idei

    fără amestecul autorită#ilor publice "i fără a #ine seama de frontiere.$

    !e asemenea, libertatea de exprimare este confirmată iș de Constitu ia Românieiț  în Art.

    30 alin.(1)!  libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credin elor i libertateaț ș

    crea iilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mi%loace deț

    comunicare în public, sunt inviolabile, iar (alin.") cenzura de orice fel este interzisă.2

    În cadrul constitu iei nu există un articol adresat exclusiv libertă ii presei, dar acesta reieseț ț

    din Art. 30  care prevede libertatea de exprimare. În continuare, el precizează că& (alin.3)

    libertatea presei implică i libertatea de a înfiin a publica ii,ș ț ț (alin.#) nici o publica ie nu poate fiț

    suprimată, (alin.$)  i că legea poate impune mi%loacelor de comunicare în masă obliga ia de aș ț

    face publică sursa finan ării.ț ' a alin.% se precizează că& răspunderea civilă pentru informa#ia sau

     pentru crea#ia adusă la cuno"tin#ă publică revine editorului sau realizatorului, autorului,1 Art.$(, alin.$ din )*!+

    2 Art.'(, alin. $ i 2 din )onstitu ia omânieiș ț

    3Ibidem, alin. ', - i ș

    1

  • 8/17/2019 Libertatea Presei Si Limitele Ei

    2/5

    Grădinaru AlexandraAnul IIIGrupa 2

    organizatorului manifestării artistice, proprietarului mi%locului de multiplicare, al postului de

    radio sau de televiziune, în condi#iile legii. !elictele de presă se stabilesc prin lege.- /rin urmare,

    libertatea de exprimare reprezintă cadrul general care include i libertatea presei, dar nu seș

    confundă cu aceasta.

    ibertatea presei este strâns legată de un alt drept fundamental, i anume dreptul laș

    informa ie.ț Art. 31 alin.1  din Constitu ia Românieiț  prevede că dreptul persoanei de a avea

    acces la orice informa#ie de interes public nu poate fi îngrădit. În acela i articol, legeaș

    fundamentală prevede expres, pentru %urnali ti, o obliga ie corelativă acestui drept& mi%loacele deș ț

    informare în masă, publice "i private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei

     publice, iar serviciile publice de radio "i de televiziune sunt autonome i trebuie să garantezeș

    grupurilor sociale "i politice importante exercitarea dreptului la antenă0.

    /rin urmare, informarea corectă a opiniei publice este o obliga ie constitu ională ce revineț ț

     %urnali tilor, corelativă dreptului la informa ie al cetă eanului, care are i dreptul de a cere caș ț ț ș

    informa ia oferită de %urnali ti să fie veridică în cazul tirilor i onestă în cazul opiniilor, fărăț ș ș ș

    interven ii din exterior atât din partea autorită ilor publice, cât i a sectorului privatț ț ș 1. Implicit,

     %urnalistul este obligat să fie obiectiv, impar ial i acest lucru se realizează aducând în centrulț ș

    dezbaterilor publice cât mai multe opinii, ciar în opozi ie, asfel încât, prin compara ie, cetă eniiț ț ț

    să3 i poată forma propriile convingeri.ș

     /resa are libertatea de a comunica prin mi%loace de comunicare în masă informa ii care săț

    fie de interes public. 4o iunea de interes public este definită înț Le&ea nr. $## din 1" o'tombrie

    "001  privind liberul acces la informa#iile de interes public. )onform Art. " lit. b, 5prin

    informa ie de interes public se în#elege orice informa ie care prive te activită#ile sau rezultă dinț ț ș

    4 Art.'(, alin.6 din )onstitu ia omânieiț

    5 Art.'$, alin.$ i - din )onstitu ia omânieiș ț

    6 Ibidem, alin.

    7 ezolu ia $(('7$88' a Adunării /arlamentare a )onsiliului *uropei cu privire la etica %urnalistică,ț punctul 6, alin. 2

    2

  • 8/17/2019 Libertatea Presei Si Limitele Ei

    3/5

    Grădinaru AlexandraAnul IIIGrupa 2

    activită#ile unei autorită#i publice sau institu ii publice, indiferent de suportul ori de forma sau deț

    modul de exprimare a informa iei5. Iar conformț Art.1# din aceea i lege, 5informa#iile cu privireș

    la datele personale ale cetă eanului pot deveni informa#ii de interes public numai în măsura înț

    care afectează capacitatea de exercitare a unei func ii publice5.ț 6

    )urtea a arătat că presei i3a fost acordată cea mai largă protec ie în %urispruden a )ur ii,ț ț ț

    inclusiv în ceea ce prive te confiden ialitatea surselor %urnalistice. /rotec ia surselor %urnalisticeș ț ț

    este una din condi iile de bază pentru libertatea presei. 9ără o astfel de protec ie, sursele pot fiț ț

    descura%ate să acorde asisten ă presei în informarea publicului cu privire la aspecte de interesț

     public. :n ordin de divulgare a sursei nu poate fi compatibil cu articolul $( al )onven iei, dacăț

    nu este %ustificat de imperative de interes public.

    În legisla ia na ională, dreptul la protec ia sursei este precizat înț ț ț Le&ea nr. % din 1# martie

    1 privind dreptul de autor "i drepturile conexe la )apitolul ;I < /rotec#ia portretului, a

    destinatarului coresponden ei "i a secretului sursei de informare.ț Con*orm Art. 1, editorul sau

     producătorul, la cererea autorului, este obligat să păstreze secretul surselor de informa#ii folosite

    în opere "i să nu publice documentele referitoare la acestea. !ezvăluirea secretului este permisă

    cu consim#ământul persoanei care l3a încredin#at sau în baza unei otărîri %udecătore"ti, definitive

    "i irevocabile8.

    În ceea ce prive te limitele presei, am identificat câteva articole în )onstitu ia omâniei iș ț ș

    în ezolu ia $(('7$88' care prevăd anumite restric ii ale agen ilor media. Înț ț ț Constitu iaț

    României limitele acesteia apar la Art.30 alin. ! libertatea de exprimare nu poate pre%udicia

    demnitatea, onoarea, via a particulară a persoanei i nici dreptul la propria imagine5ț ș $(. /rin

    urmare, %urnali tii nu ar trebui să comunice informa ii care ar putea afecta via a personală aș ț ț

    cuiva. În legătură cu protec ia sursei de către %urnali ti am men ionat maiț ș ț sus Art. 1 din +n

    Le&ea nr. % din 1# martie 1.

    8 egea nr. -- din 2(($ privind liberul acces la informatiile de interes public

    9 egea nr. 6 din $- martie $880, capitolul ;I, Art. 8$, alin. $ i 2ș

    10 Art.'(, alin. 0 din )onstitu ia omânieiț

    3

  • 8/17/2019 Libertatea Presei Si Limitele Ei

    4/5

    Grădinaru AlexandraAnul IIIGrupa 2

    În Re,olu ia 1003-13ț   privind etica %urnalismului se specifică la p't. 1$  următoarele&

    5nici editorii i proprietarii, nici %urnali tii nu trebuie să se considere că sunt proprietari ai tirilor.ș ș ș

    Agen iile de presă nu trebuie să trateze informa ia ca marfă, ci ca drept fundamental alț ț

    cetă eanului5ț $$. În acest sens, mi%loacele de informare în masă nu trebuie să speculeze cu

    calitatea i esen a tirilor sau a opiniilor în scopul măririi audien ei pentru a spori venitul dinș ț ș ț

     publicitate. 't. "1  precizează că 5%urnalismul nu trebuie să modifice informa ia veridică,ț

    impar ială i opiniile oneste sau să le utilizeze în scopuri de informare, pentru a crea sau aț ș

    influen a opinia publică, deoarece pe legalitatea acestuia se bazează respectarea dreptuluiț

    fundamental de informare a cetă enilor ca parte a respectarii valorilor democratice5ț $2. Iar p't. "$

    din rezolu ie subliniază că 5în profesia de %urnalist scopul nu scuză mi%loacele= de aceeaț

    informa ia trebuie ob inută prin mi%loace legale i etice5ț ț ș$'

    .

    Atât în %urispruden a )*!+ cât i în )onstitu ie se prevăd legi care să asigure libertateaț ș ț

     presei, ceea ce este un simbol al unei societă i democratice bazate pe valori i libertate deț ș

    exprimare. iteratura de specialitate impune noi reguli de deontologie i etică pe care %urnali tiiș ș

    ar trebui să le respecte pentru a3 i păstra integritatea. /rin urmare, un model ideal al %urnalistuluiș

    onest se regăse te mai degrabă în literatura de specialitate, decât în )onstitu ie sau )*!+.ș ț

    )onsider că agen iile de presă trebuie să informeze corect opinia publică cu privire laț

    evenimentele de interes public i să nu abuzeze de libertatea de exprimare pe care le3o asigurășstatutul.

    /iblio&ra*ie

    iteuri 2eb!

    $. ttp&77>>>.ucv.ro7pdf7site7constitutia?romaniei.pdf 

    2. ttp&77>>>.ecr.coe.int7!ocuments7)onvention?+4.pdf 11 ezolu ia $(('7$88', pct.$ț

    12 ezolu ia $(('7$88', pct. 2$ț

    13 Ibidem, pct. 2

    4

  • 8/17/2019 Libertatea Presei Si Limitele Ei

    5/5

    Grădinaru AlexandraAnul IIIGrupa 2

    '. ttp&77>>>[email protected]?act?textidtB'((0(-. ttp&77>>>[email protected]?act?textidtB$('80. ttp&77>>>.mediaindex.ro7articol.ppaB-2CsB2CssB'

    5