Libertatea individuala

Ce ştim despre libertate?Cât de bine înţelegem conceptul pe care-l soarbem unul de pe buzele celuilalt zi de zi? De-a lungul timpului, diferiţi filosofi au adus noi explicaţii acestui cuvant, încercând să-i surprindă cât mai bine esenţa, pentru ca omul să poată înţelege această valoare şi să şi-o poată asuma corespunzător, direct proporţional cu importanţa ei în viaţa noastră.

Intr-un sens larg al termenului, am putea intelege prin libertate facultatea unei persoane de a adopta orice atitudine doreste, de a intreprinde orice actiune doreste, conferind oarecum acestui termen o conotatie mult prea vaga.

Libertatea individuala are in vedere nu numai libertatea generala a persoanei de a face tot ceea ce legea nu interzice in mod expres, ci si dreptul de a nu fi retinut sau arestat decat in conditiile si cazurile prevazute de lege. Aceste drepturi, precum si siguranta persoanei, sunt reglementate de art. 23 din Constitutia Romaniei.

Libertatea poate fi definita ca miscarea prin care trecem de la abandonul fata de determinatiile constrangatoare asupra alegerilor,deciziilor si actiunilor noastre la alegeri,decizii si actiuni creatoare fondate pe dominarea umana a acestor determinari, pe promovarea constienta a valorilor.

A fi liber inseamna,in primul rand, a nu fi impiedicat sa faci ceea ce vrei sau,mai mult, a spune fara teama ceea ce gandesti.Ca urmare ,libertatea este conceputa de obicei ca absenta oricarei constrangeri.

O alta definitie a libertatii ar fi ca omul este liber atunci cand poate actiona in conformitate cu dorintele sale . Insa aceasta este o definitie teoretica deoarece practic libertatea de care dispui tu ca om poate insemna subjugarea libertatii altuia.

Democratia se ocupa cu punerea in prim-plan si respectarea drepturilor omului.Nu se poate defini clar termenul de libertate,starea de a fi liber.In mod normal este un drept natural cu care ne nastem,dar punerea lui in practica necesita cunoasterea legilor si a constiintei de care dispunem. Astfel "libertatea

nu e lene ,ci intrebuintarea libera a timpului ; alegerea muncii si a exercitiului;rezumat, a fi liber nu inseamna a nu face nimic,ci inseamna a fi singur stapan pe ceea ce faci si pe ceea ce nu faci."

Ca şi regim politic, democraţia se bazează pe participarea directă sau prin reprezentanţi, a poporului la viaţa politică.

Pentru a exista un regim democratic este necesară existenţa unor valori de bază: libertatea, dreptatea şi egalitatea în faţa legii, transparenţă, toleranţă, competiţia dreaptă, egalitatea şanselor, egalitatea în drepturi. (principii scrise pe frontispiciul revoluţiei franceze din 1789).

Aceste valori ale societăţii democratice reprezintă ideile de bază ale unei anumite comunităţi. Pentru membrii comunităţii, acestea devin practici, tocmai prin comportamentul cetăţenilor şi al autorităţilor publice. Orice stat democratic promoveză şi garantează libertăţile personale ale cetăţenilor, în limitele stabilite de legea fiecărui stat.

Astfel, cetăţenii trebuie să aibă dreptul la conduită şi opinie proprie, să se bucure de securitatea domiciliului, a bunurilor pe care le posedă. Este necesar ca indivizii unui stat democratic să-şi poată exprima liber punctul de vedere, să aibă libertatea de a-şi alege conducătorii şi de a decide în probleme de interes public.

Cu siguranţă, aceste valori democratice nu se pot realiza cu uşurinţă în viaţa de zi cu zi. Aceasta, deoarece, ideile politice ale unor cetăţeni pot intra în conflict cu ideile politice ale altora, anumiţi indivizi ai societăţii democratice consideră că toate ideile ar trebui exprimate, iar cele valoroase dezbătute şi puse în practică. Nu trebuie uitaţi acei cetăţeni care consideră că există idei democratice ce incită la ura şi violenţă, iar acestea nu ar trebui exprimate.

Caracteristicele unui regim democratic sunt următoarele:

— Statul trebuie să funcţioneze pe baza unui ansamblu de reguli şi proceduri. Acestea stabilesc cu exactitate care sunt persoanele care iau decizii de interes public şi cum sunt adoptate aceste decizii;

— Este necesar garantarea participării unui număr cât mai mare de persoane, de organizaţii şi instituţii la luarea deciziilor în stat;

— Trebuie ca drepturile şi libertăţile oamenilor să fie protejate:libertatea conştiinţei, libertatea de exprimare, dreptul la informaţie, dreptul de asociere, libertatea întrunirilor, drepturile electorale.

De-a lungul timpului oamenii au luptat pentru libertate, dreptate şi egalitatea în drepturi, aceste idealuri formând, în prezent, normele care reglementează viaţa într-o societate democratică.

Pentru ca libertatea să aibă un sens practic şi să nu se transforme în dominaţia celui mai puternic asupra celui mai slab, este nevoie de legi care să oprească voinţa arbitrară. De aceea este necesară existenţa unui stat de drept, în care să domnească legea, pentru ca cetăţenii să nu se afle la bunul plac al conducătorilor, iar libertatea să fie, astfel, protejată.

În mod cert, existenţa libertăţii nu presupune absenţa autorităţii, ci protejarea valorii de libertate trebuie să se bazeze pe autoritatea statului. Astfel, într-un stat democratic, oamenilor le sunt recunoscute şi respectate drepturile. Cetăţenii sunt egali în drepturi şi în faţa legii. Singura deosebire dintre oameni este aceea legată de capacităţi, educaţie, preferinţe sau priceperi. O societate democrată, dreaptă trebuie să asigure tuturor cetăţenilor ei şanse egale de reuşită în viaţa, fără nici un fel de discriminare.

Având în vedere că în Romania este un stat,inca proaspat,din punct de vedere democratic,dupa regimul comunist al lui Ceauşescu, în prezent guvernele României incercand sa arate care sunt valorile şi principiile democratice, apreciez că este necesar ca toţi indivizii să cunoască aceste idealuri şi principii. Aceasta deoarece este important să ne respectăm între noi, indiferent de opiniile politice ori de alte diferenţe.

Zaman Ana-Maria

RISE

ANUL III