leziunile pleurei cervicale

8/13/2019 Leziunile pleurei cervicale

1/9

Anatomia clinica a peretilor cutiei toracice

Leziunile pleurei cervicale si a pulmonare:

Atat domul pleural cat si varful plamanului drept,coasta I si clavicula avand si un segment cervical carepoate fi lezat in interventiile la nivel cervical sau in leziunile cervicale;lezarea pleurei face ca in cavitateapleurala sa intre aer despartind sau indepartand una de alta foitele pleurale formandu-se unpneumotorax care comprima plamanul producand insuficienta respiratorie.Intrucat reg. cervicala a nounascutului si a copilului este mai mica,mai scurta,pleura si varful pulmonului se intind mai mult inaceasta regiune putand fi lezate in interventiile la acest nivel.Pleura poate fi lezata si in alte parti aletoracelui,ea depasind limita inferioara a acestuia in partea dreapta a unghiului infrasternal si la nivelulunghiurilor costo-vertebrale drept si stang,coborand in partea post. a extremitatii sup arinichiului,putand fi lezata in interventiiile chirurgicale la nivelul rinichiului.

Colapsul pulmonar:

Intre cele 2 foite pleurale exista o cavitate virtuala-cavitatea pleurala cu o lama fina de lichid pleural cefavorizeaza alunecarea unei foite pe cealalta.In anumite situatii aceasta cavitate poate deveni reala prinpatrunderea de aer (pneumotorax),de sange(hemotorax) sau de lichid seros(hidrotorax)-aceastapatrundere se face fie dinspre exterior spre interior printr-o rana penetranta a pleurei parietale,ofractura costala fie dinspre interior spre exterior printr-o leziune a parenchimului pulmonar si a pleureiviscerale.Sangele care se poate acumula in cav.pleurala poate proveni prin lezarea parenchimuluipulmonar (in fracturi costale sau un corp taios) sau prin lezarea vaselor intercostale.

Pleurita:

Reprezinta inflamatia pleurala si foitele pleurale care sunt subtiri se ingroasa,iar alunecarea unei pecealalta in timpul miscarilor respiratorii care in mod normal nu este auzibila cu stetoscopul.In pleurita seproduce o frecare pleurala care se deceleaza auscultatoriu.Inflamatia foitelor pleurale poate crea siaderenta pleural, situatie in care pleurita devine dureroasa producandu-se o durere vie a unui punctcare se exacerbeaza in efort.Aderentele pleurale,limfa pulmonului si a pleurei viscerale care dreneaza innodulii axilari,produce o hipertrofie a acestora in ei acumulandu-se particule de carbon.Aceste aderentenecesita uneori pleuroctomie(excizia unei parti din pleura).

Obliterarea cavitatii pleurale si pleuroctomia nu dau tulburari functionale apreciabile.Aderente pleuralese pot crea si in scop terapeutic folosind pudre iritante pt a impiedica hemotoraxul spontanrecidivat.Inspectia sta in aprecierea caracteristica,morfologica a cutiei toracice putand aprecia unghiulinfrasternal care in mod normal are apro ximativ 90.A cest unghi este mai mare la emfizematosi si estemai ascutit in diverse afectiuni (torace paralitic).Prin inspectie se poate face studiul spatiilor


2/9

intercostale,actiunea muschilor inspiratori,se poat aprecia frecventa si amplitudinearespiratiilor.Palparea permite aprecierea dezvoltarii paniculului adipos,a masei musculare,descoperireapunctelor dureroase,modificari ale nodulilor limfatici,emfizemul subcutanat ,aprecirerea vibratiilorvocale-completand auscultatia.

Percutia s.n. digito-digitala,aceasta percutie trebuie sa se faca simetric de sus in jos,dinspre anteriorspre lateral si dinspre posterior;ne da informatii asupra amplitudinii sonoritatii ,care poate finormal,crescuta sau scazuta,precum si asupra timbrului sau timpanitiei care creste de sus in jos,amplitudinea sa fiind in functie de coloana de aer.

Auscultatia - se practica cu ajutorul stetoscopului,perceptand zgomotele respiratorii;se incepesupraclavicular si se continua in jos pana la baza T10,punand pacientul sa respire cu gura deschisa.Seface si dorsal intre marginile mediale ale scapulei,iar anterior la nivelul manubriului si a liniilorsternala,parasternala,ascultandu-se cu atentie primele 2 spatii intercostale.Zgomotele respiratoriinormale poarta numele de murmur vezicular;acest zgomot este filtrat de parenchimul pulmonar si decatre peretele toracic fiind produs de catre pasajul aerului la nivelul cailor respiratorii centrale siperiferice si la nivel bronchiolar are loc o transformare a fluxului turbulent in flux laminar;este perceputin faza inspiratorie ca un zgomot dulce si continuu care dispare incepand cu 2-3 anifaze respiratorii.Inpatologia pulmonara acest murmur vezicular este inlocuit cu asa numitele ramuri care au caracteristicidiferite in functie de patologie.Pot fi ramuri sibilante sau simflante care sunt ascutite asemanatoare unuiciripit de pasari;sunt ramuri ronflante care sunt zgomote respiratorii seci asemanatoare cu un sforaitsau cu un gangurit de porumbel;ramuri umede asemanatoare zgomotului pe care il produce sarea pusain tigaie pe o plita;ramuri mucoase asemanatoare cu zgomotul pe care-l face scurgerea apei dintr-osticla rasturnata.

La nivelul corzilor vocale prin vibratia lor apar anumite variatii ale coloanei de aer care se transmit de laacestea prin trahee, bronhii,parenchimul pulmonar si peretele toracic si care se simt palpatoriu ,manual.Aceste vibratii vocale diminua sau chiar dispar in pneumotorax sau in pleurezie si se intensifica incondensari pulmonare(pneumonie)

Variatiile lobilor pulmonari

Poate sa lipseasca o scizura(la plamanul drept-> in loc de 3 lobi vor fi 2 lobi).Pe dreapta in proportie de1% poate exista un lob pulmonar accesoriu numit lob azygos care apare datorita faptului ca vena mareazygos nu mai descrie arcul caracteristic deasupra pedicului pulmonar drept ci descrie un arc deasupraapexului pulmonar si izoleaza astfel partea mediala a lobului superior formand lobul azygos.

Flotabilitatea plamanilor .

Plamanul proaspat si sanatos contine aer ceea ce face ca un fragment introdus intr-un vas cu apa sapluteasca(docimazie pulmonara).Plamanul care nu a executat o miscare respiratorie sau care sta plin cu


3/9

lichid nu pluteste;la fel se intampla si cu plamanul nou nascutului mort,aceasta constituie o proba inmedicina legala de a diagnostica o moarte provocata in sensul ca daca nu a respirat fragmentulpulmonar pluteste sau daca persoana a fost omorata si apoi aruncata in apa deasemenea plamanulpluteste.

Inhalarea corpilor straini- cele 2 bronhii principale sunt orientate diferit:bronhia dreapta fiind maiscurta,mai larga si mai vertical si de aceea un corpt strain inhalat va merge mai probabil in bronhiadreapta.Sunt cazuri foarte frecvente si in care corpul strain se poate bloca,impiedicand pasajul aeruluispre plamanul respectiv cu insuficienta respiratorie.

Bronhioscopie -aparat optic cu sursa luminoasa care se introduce in laringe,trahee si se ajunge inbronhia principala,studiind conformatia interioara a acestor organe si la nivel traheal la bifurcatiatraheei se studiaza in special carina traheei(pintenul traheal/aripioara traheala) fiind o expansiunecartilaginoasa a ultimului inel traheal care in plan sagital are marginile bine delimitate ce se pot modificain diverse afectiuni respiratorii,cel mai grav-carcinomul(cel mai frecvent metastaza la acest nivel).

Atmul bronsic- afectiune alergica care se traduce prin retractia generalizata a cailor respiratorii.Poateevolua in episoade scurte care se vindeca in 5-15 minute ,mai rar spontan si frecvent medicamentos.Seproduce o spasma a musculaturii netede,un edem al mucoasei si in lumenul bronhiilor si bronhiolelor secolecteaza mucus.Episodul alergic presupune eliberare de factori spasmogeni si substante vasoactive.Lanivel bronhiolar spasmul mu scular este favorizat de lipsa cartilaginoase,poate fi puternicincat peretii conductului aerifer se apropie unul de celalat impiedicand astfel pasajul aerului frecventputand produce moartea prin asfixiere.Mai frecvent criza de astm bronsic se produce in expiratie.

Inhalarea particulelor de Carbon sau iritante :

Limfa pulmonului contine fagocite care au rolul de a curate aerul inspirit de particulele de carbon saualte substante iritante(cele introduse in timpul fumatului ).Aceste particule de C sau iritante suntcolectate de fagocite si depozitate in nodului limfatici care capata o culoare gri-neagra;ele sunt nocive sio prima simptomatologie este tusea,insa aceste particule iritante provin din mediul poluant si de aceeaculoare plamanului difera de la personale care traiesc in mediu nepoluat care este roz-albastru fata depersoanele care traiesc in mediu poluat (fumat) la care exista depozite de antracoza si care grabescdecesul /favorizeaza aparitia cancerului de bronho-pulmonar.

Leziuni asupra pleurei : pleura viscerala este insensibila la durere ea neavand fibre nervoase pt

sensibilitatea generala.Pleura parietala primeste terminatii nervoase de la nervii intercostali si de lafrenici si de aceea iritatia produce durere locala si durerea reflectata in diferite segmente ale maduveispinarii in care se proiecteaza si durerea somatic din diferite parti ale peretelui toracic(deexemplu:pleura costala si pleura periferica diafragmatica se proiecteaza in aceleasi seg. medular cudurerea de la nivelul peretelui toracic si abdominal;durerea de la niv. pleurei mediastinale si de la nivelulpleurei diafragmatice central se proiecteaza la fel ca durerea de la nivelulu durerii cervicale si umar(C3-C5)


4/9

Tromboembolia pulmonara- artera pulmonara sau unul din ramurile sale voluminoase poate fi obturataprintr-un trombus,un embol grasos sau aer care ajunge pe cale sangvina la nivelul arterei pulmonare siobstructia ramului arterial produce un infarct pulmonar prin blocarea circulatiei si lipsa hraniriiteritoriului deservit.Foarte rar aceasta obstructie este progresiva si permite instalarea unei circulatiicolaterale.Frecvent ea este brusca si produce decesul.Sunt cazuri cand nu se depisteaza embolia

pulmonara( in leziunie la nivelul gambei).

Cancerul pulmonar

Puncte dureroase - la palpare apar o serie de puncte dureroase la nivelul toracelui care potpune diagnosticul ale diferitelor afectiuni la nivel pulmonar;asa numitele zone critice-de exla nivelul varfului regiunii claviculare exista un punct dureros care pot da indicatii a prezenteiunui proces tuberculos.

Durerile parasternale sunt caracteristice stenozelor-ce se intalnesc la arborele respiratorputand fi date de procese canceroase.Indica existenta unui neoplasm.

Durerile bazale sunt caracteristice bronsitelor cronice si bronsieplaziilor. Cancerul pulmonar apical de multe ori este diagnosticat prin complicatiile pe care le daprin n.frenic care este cuprins si produce paralizia diafragmului;prin n.recurent-raguseala,tulburari respiratorii si produce paralizia corzilor vocale)

Carcinomul bronhiolar-are ca punct de plecare epiteliul arborelui bronsic.Metastazeaza princirculatia sistemica,ajunge in final in peretele sinusoidelor capilare ,pulmonare si in venuleleintrapulmonare.

Carcinomul bronhogenic(cu celule scuamoase-forma unor graunde de ovaz)-are punct deplecare la nivelul bronhiilor mari.Debuteaza printr-o tuse persistenta,insotita deexpectoratie.Metastazeaza in creier,in os,in parenchimul pulmonar,in suprarenala,iar dintre

nodulii limfatici intereseaza in primul rand nodulii supraclaviculari-fiind atinsi primii s.n.noduli santinela(in orice cancer este afectat in primul rand un grup nodular)

In cancerul pulmonar este neaparat interventia chrirugicala-lobectomie,sau intregplamanul(pulmectomie)se poate extirpa un lob,niciodata nu se va extirpa un segment sau seextirpa tot plamanul.La nivelul plamanilor sunt procese care se localizeaza la nivelul unuisegment si se poae extirpa un singur segment avand in vedere organizarea segmentata aplamanului(10 segmente).


5/9

Schema de auscultare a inimii.

Valva biscupida-se asculta la varful inimii. Valva tricuspida-se asculta mediosternal in dreptul cartilajului costal 5. Orificiul pulmonar-spatiul 2 intercostal stang; Orificiul aortic spatiul 2 intercostal drept;

Mediastinoscopie -introducerea unui endoscop cu sursa luminoasa printr-o incizie efectuata deasupraincizurii sternale care permite vizualizarea grupurilor nodulari limfatici de la acest nivel,articulatiilecondro-sternal si permite prelevarea unor portiuni din cartilagiul costal precum si a unui nodul limfatic

banuit de proces canceros.Se foloseste denumirea de largire a mediastinului-marire de volum amediastinului cu segmentele sale fie in timpul unei hemoragii intramediastinale in cazul existentei unuilimfom malign.

Semnificatia diagnostica a sinusului transvers al pericardului -sinusul transvers serveste atunci cand sedoreste oprirea circulatiei sangelui in vasele mari ,fie prin plasarea unei pense sau prin practicarea uneiligaturi act absolut necesar pt introducerea tubur ilor .sau de a strange ligatura.A cest sinustransvers este folosit in chirurgia cardiac pt ca inca se foloseste foarte mut circulatia cardio-pulmonaraextracorporeal.

Accesul in vena cava superioara si inferioara -ambele vene au o portiune intraperircardica si de multe

ori este necesara interventia pe aceasta portiune prin deschiderea sacului pericardiic.

Pericardita - inflamatia foitelor pericardice ; foitele pericardce devin rugoase si se poate asculta custetoscopul care se percepe ca frecarea dintre 2 foite de matase.In pricardita,intre foitele pericarduluiseros poate sa treaca lichid din capilarele pericardice in cavitatea pericardica care are ca consecintacomprimarea cordului impiedicandu-l sa se dilate si de a se umple complet.Cand nu este tratata latimp,inflamatia cronica a pericardului duce la ingrosarea si calcifierea foitelor pericardice cu afectareagrava a functiei cardiace.

Decompensarea cardiaca congestiva- cordul nu expulzeaza sangele in ritmul pe care il primesteproducandu-se astfel o dereglare a circulatiei normale a sangelui cu acumularea sangelui in cavitatileinimii in special atria limitand afluxul sangvin in ventricule dand asa numita tamponada cardiaca careduce la moarte.

Compresiunea cordului se poate produce in caz de hemopericar lovit de cutit sau accidentat in timpulinterventiei chirurgicale ce duce la slabirea circulatiei sangelui ,sangele reflueaza in vena cava


6/9

superioara->vena de la nivelul pieptului si gat care se dilata foarte mult.In caz de pericadita trebuie sase faca paracenteza pericardica care se executa de regula in spatial 5/6 in asa numitul triunghipericardic.Aceasta punctie pericardica se face pe marginea sternului pentru a nu leza vasele sternului sipe marginea superioara a coastei .pentru a nu leza pachetul vaculor nervos intercostal.Maiexista un procedeu care poarta numele de procedeul lui MARFAN(HALLER?) care se practica la nivelul

unghiului infrasternal,in partea dreapta a procesului xifoid mergand cu acul de punctie supero-lateral sila stanga si putand evacua astfel colectia pericardica a.i sa nu fie lezate vasele toracice interne.

Anomalii de pozitie a inimii- se produc ca urmare a unei curburi anormale a tubului cardiac embrionar sise produce o inversare a pozitiei cordului,asa numita dexocardie.Dexocardia poate fi simpla insotita si dealte tulburari congenitale destul de grave ale aparatului cardiovascular in special transpozitia marilorvase si inversarea arcului aortic,si poate fi insotita de inversarea si celorlalte organe toraco-abdominale(situs inversus).

Percutia cordului= da infromatii digito-digitale asupra densitatii si dimensiunilor cordului.Se executa lanivelul spatiilor i.c 3-4-5 intre cele 2 linii axilare anterioare dreapta si stanga.Rezonanta data de plamanse re duce pt a atinge la aprox 6 cm de marginea stanga sternului.

Anomalii ale septului interatrial- este vorba de inchiderea incompleta a acelui foramen oval care seintalneste in proportie de 15-25 din cazuri la adult.E o fuziune incompleta in septul primum si septulsecund si aceasta comunicare interatriala poate fi punctiforma fara urmari,sau poate fi mai mare siatunci sangele oxigenat din AS va trece in AD(maladie albastra-boala nobilimii.)Aceasta comunicare aremiscari hemodinamice reduse cu orificiul punctiform da in cele mari ca urmare a trecerii sangelui dinatriul stang in cel drept trece volumul AD si VD si se produce si o dilatare a peretelui pulmonar.

Anomaliile septului interventricular -.ating portiunea membranoasa a septului interventricular si desiuneori se intalnesc si port musculara a septului,aceste comunicari sunt mici si punctiforme si se rezolvadupa nastere(spontan).Se intalnesc cam in proportie de 25 % din totalul bolilor cardiace congenitale.Audimensiuni de 1-25 mm.Ca simptomatologie apare hiperttensiunea pulmonara ceea ce duce ladecompensare cardiaca.

Stenoza valvei tr.pulmonar -este o retractie a valvulelor tr.pulmonar care prezinta valvulele fuzionateceea ce are ca urmare o reducere a debitului sangvin cu hipertrofie ventriculara dreapta,VD neputandexpulza intreaga cantitate de sange in artera pulmonara.Exista si insuficineta valvulara in care valvulelein loc sa aibe marginea subtire,neteda prezinta marginea ingrosata si nu se vor mai inchide complet ceeace va determina un reflux al sangelui in VD din artera pulmonara,reflux care produce si un suflucaracteristic.

Atac/accident cardio-vascular- poate sa ajunga fie se formeaza in VD un tromb ,de unde este pompat incirculatia sistemica si de regula ia o cale ascendetnta ajungand in carotida interna sau un ram al sau pecare-l va obtura dand nastere unui accident cardiovascular ceea ce va avea ca urmare o paralizie acorpului controlata de zona cerebrala ischemica.


7/9

Insuficienta valvulara si suflul cardiac -dintre valve cea mai afectata este valva mitrala.Insuficenta estedata de formarea de noduli pe cuspide care au ca rezultat producerea de neregularitati turbulente influxul sangvin,deoarece evolutiv cuspidele se cicattrizeaza si se retracta,in final se produce o insfucientamitrala cu refluxul sangelui din ventricul in atriul corespunzator cu producerea unui suflucaracteristic.Insuficienta aortei se caracterizeaza printr-un suflu characteristic si cu un puls depresibil

adica o depresie brusca a pulsului in diastole si cresterea brusca a sa in sistola urmatoare.Obstructiafluxului sangvin sau pasajul sangelui din vas ingust in vas larg duc la vartejuri ce produc vibratii auzibilesub forma de suflu.

Trilul sau teremismentul este o senzatie vibratila,superficiala ce se simte palpatoriu lategument,deasupra unei zone de turbulenta.

Stenoza aortica congenitala -este o ingustare a orificiului care se poate produce fie la nivelul insertieivalvuleor fie deasupra ori dedesubt.Are ca consecinta o eliminare incompleta a sangelui din VS.

Anevrismul de aorta ascendenta -sangele impins cu putere din VS ajungand in port initiala a arculuiaortic exercita o forta presionala asupra peretelui arterial care poate duce la dilatarea acestuia,dilatarecare poarta numele de anevrism.Aparitia sa este favorizata de faptul ca aorta nu este acoperita depericard la acets nivel.

Variatii a arterelor coronare -frecvent,si mai rar exista un echilibru vascular intre coronara dreapta si ceastanga.Dupa americani domininanta stanga e de 15%.In aprox 4% din cazuri pot exista 3 arterecoronare.Cel mai frecvent fiind reprezentata aretra coronara printr-o artera ventral anterioara ptperetele anterior al VD.In alte cazuri ce-a dea 3a artera coronara este reprezeentata de o artera

circumflexa.Alte variante sunt reprezentate prin terminarea interventricularei anterioare in santulcoronar temrinarea coronarei drepte prin 2 sau chiar 3 ramuri ce vascularizeaza si cea mai mare parte afetei post a VS;terminarea a.circumflexe ca interventriculara posterioara,terminarea circumflexei prin 2sau 3 ramuri ,2 artere marginale stangi ,2 artere interventriculare anterioare.

Ateroscleroza coronara -pe peretele intern ala arterelor coronare se depun depozite de lipide careproduc o obstrucite a lumenului coronarian formand aceste placi de aterom.In ceea ce priveste circulatiacoronariana se supune ca este doar terminal si de accea obstructia unei artere coronare sau unui ram alsau este urmata de lipsa de vascularizatie a teritoriului miocardic deservit si necroza acestuia-infarctmiocardic.

Angina pectorala -dureri precordiala aparute ca urmare a unei tulburari de vascularizatiecoronariana;durerile sunt violente si apar in stress,effort fizic,post-prandial sau prin expunere brusca lafrig.Durerea din angina pectroala se deosebeste de cea din infarct prin angina pectroala poata sa disparasi dupa cateva minute dupa repaos sau dupa administratre de nitroglicerina,pe cand durerea de infarctnu dispare nici la repaos nici la nitroglicerina.


8/9

Pontajul coronarian -acolo unde coronara este obsturata se implanteaza un vas care se implanteazadeasupra obstructiei si sub.

Angioplastie coronariana -se face prin cateterizare in vena safena si se ajunge in final in arteracoronara.Cateterul are un balon care ajunge in zona lezata,se umfla si dilate zona.Poate det formarea dethrombus(se administreaza trombokinaze).

Leziunea nodului si fascicului atrio-ventricular- prin stenoza..se produce o tulburare de vascularizatie anodulului si a fasc atrio-ventricular si se produc tulburari de contractie cardiac.Aceasta necesitaintroducurea unui stimulator cardiac artificial(pace-maker) care elibereaza impulsurile de contractiedupa frecventa care o imprima medical.Atunci cand este afectat nodului atrioventricular se produce unblock atrioventricular,sau cand se produce afectarea unui ram a fascicului atrioventricuar se produce unblock de ram-daca este afecata ramul drept VD nu se mai contracta,impulsurile de contractie elaboratede nodului merg in ramul stang se contracta VS si de aici este transmita constractia la VD(contractietardiva).Pace-makerul-generator de impulsuri care prezinta un fir conductor s)i un electrov care esteimplantat cu ajutorul unui cateter in ventricul pe un muschi pilier(trabecul carnos);acel generator deimpulsuir este ca un ceas de buzunar.

EKG-consta in culegera potentialelor de actiune ale tesutului cardiovector? si a miocardului contractilecare da informatii asupra contractiilor inimii prin undele respective.Se face si in repaos dar si dupa probade effort(proba de toleranta la effort).

Reanimarea cardiaca -se face prin exercitarea unei portiuni pe port inf a sternului deasupra apendiceluixifoid cand se apasa cu palma ducad=nd sternul 4-5 cm posterior.Presiunea exercitata face ca sangekesa fie exuplsat din inima spre vasele mari.cand se opreste inima in operatie se poate face un masajcardiac.

Fibrilatia cardiaca este o anomalie a actvivitatii musculare,adica aparitia unei contractii micimusculare,convulsive a fibrelor musculare care dau nastere la ....ca urmare a unor impulsurinecontrolate pe care le primesc atriile in cazul fibrilatiilor atriale;in fibrilatie circulatia nu este afectatagrav.Fibrilatia ventriculara este grava,ea nementinand circulatia sitemica si coronariana si se datoresteunor leziuni ale sistemului de conducere cu contractii neregulate si necoordonate;se caract prindistrimi? s i daca persista mai mult de cateva minute aprox 90 % din mortile subite se datoresc unor

fibrilatii ventriculare.

Soc electric extern -se practica cu ajutorul unor electrozi mari care administreaza un current deintensitati programate de catre medic care intr-o prima instant produc incetarea miscarilor cardiac ce sevor relua dupa cateva zeci de secunde,ulterior cordul intrand in activitate normal.

Durerea cardiac - inima este sensibila la atingere,chiar la ranire,la frig si la caldura.Foarte sensibila laischemie si la actiunea factorilor de metabolism.Fibrele aferente ale durerii cardiac ca urmare a


9/9

ischemiei,actiunii fact de metabolism,merg cu n.cardiaci(mijlocii si inferiori) dar si cu fibrele simpaticeT1-T4/T5.Durerea este transmisa prn fibre viscera aferente care emerg cu fibre simpatice ce transportadurerea .a mebrului superior.Durerea anginoasa se transmite ca si cum ar iradi dereg.infrasternala si pectroala stanga spre umarul stang si membrul superios stang(fata medial);fibrelerespective se anatomozeaza cu ramuri perforante antero-laterale a n.intercosta 2 si 3.Durerea

.cardiaca in membrul superior rezulta pt ca segmentele medulare a nervilor cutanati suntaceleasi cu terminatiile viscera aferente a a.coronare.

Variatii ale ramurilor arteriale -27% din cazuri carotida stanga se desprinde din tr.arterial brahiocefalic.in2,5% din cazuri lipeste tr.art.brahiocefalic.In1,3 % din cazuri exista 2 trunchiuri arterialebrahiocefalice.Sunt cazuri in care artera subclaviculara dreapta are traiect retroesofagian(tulburari dedeglutitie);a.tiroidiana mijlocie din arcul aortic dar si din tr.art.brhiocefali;din arcul aortic poate luanastere o artera vertebrala,o artera cervicala ascendenta care sunt date in proportii diferite si foartevariate.

Anomalii ale arcului aortic -poate sa depaseasca toracele sis a ajunga in regiunea cervical,el putand fimai sus sau mai jos decat normal.poate sa fie indreptat spre dreapta,poatesa aibe traiectretroesofagian,sau poate sa fie dublu formand un inel care inconjoara traheea si esofagul.la nivelularcului aortic se poate forma si un anervism.

Coartatia de aorta - stenoza aortei descendente;cea mai frecventa este localizata sub ligamsau poate fi localizata si la nivelul acestuia sau deasupra;cea mai convenabila este pt ca permitecirculatia colaterala formata prin vasele intercostale si artera toracica interna.

Ruptura canalului thoracic-canalul thoracic este subtire si prin rupture sa in timpul interventiilor seelimina in cavitatea toracica limfa in proportie de 70 pana la 200 ml la om.Pot exista 2 canale toracice ca

in viata embrionara si persista si la adult.

Timusul este situate retrosternal dezvoltat in copliarie,involueaza in adolescent insa nu dispare completnici la adult la nivelul sau producandu-se in continuare activarea leucocitelor,limfocitelor.

leziunile pleurei cervicale

Documents