Majoritatea persoanelor care nu sunt de origine

romaneasca isi amintesc mai mult de cruzimea lui

Dracula. Dupa ce a devenit print, exista o versiune

conform careia Dracula a invitat multi cersetori si

batrani, oameni saraci si bolnavi, la un banchet la

castelul sau. Cand oasprtii sai au terminat de mancat

si i-au inchinat un toast, Dracula i-a intrebat, "A-ti

vrea sa fiti fara griji, sa nu va lipseasca nimic din

lumea asta?"

Da, au spus ei cu entuziasm.

Atunci Dracula a acoperit castelul cu scandura si i-a

dat foc. Nimeni nu a reusit sa scape cu viata - si

acesta a fost sfarsitul problemelor lor, asa cum le-a

promis. "Am facut aceasta incat nimeni nu va fi sarac

in regatul meu", a spus el.

Conform altei povesti, el a invitat 500 de boieri la

banchet si i-a intrebat cati printi au servit la viata lor.

Ei au spus ca au servit multi printi. Dracula a realizat

ca datorita comploturilor lor au fost schimbati atat de

multi printi, si i-a arestat pe toti pe loc. Cei in varsta

au fost trasi in teapa, iar pe ceilalti i-a fortat sa se

deplaseze 80 km, pana in capitala Valahiei, Poienari,

unde au fost fortati sa construiasca o fortareata pe un

varf de munte. Ei au lucrat timp indelungat; cand

hainele lor s-au rupt au lucrat goi. Majoritatea dintre

ei au murit. Dracula a confiscat proprietatile boierilor

si le-a donat partizanilor lui. In acest fel el a creat o

nobilime noua, loiala lui.

Lui Dracula ii placea sa organizeze cate un banchet si

sa cineze in timp ce privea oamenii murind. Forma sa

de executie preferata era trasul in teapa. Forma

aceasta de executie era suficient de lenta astfel incat

sa lase posibilitatea victimelor sa isi curme singure

zilele. Ii placea sa traga in teapa mai multi oameni o

data, aranjand tarusii in diverse moduri ciudate.

Nimic nu era prea brutal pentru Dracula - ii placea sa

vada oamenii jupuiti, fierti de vii, etc. Se mandrea cu

faptul ca pedepsele aplicate de el erau date in functie

de crima savarsita.

Pana in 1462, cand a fost detronat, a ucis intre 40.000

si 100.000 de oameni, posibil chiar mai mult. El

intotdeauna cauta o scuza potrivita pentru aceste

executii. A ucis negustori care si-au inselat clientii. A

ucis femei care isi inselau barbatii. De asemenea, a

tras o femeie in teapa intrucat camasa barbatului ei

era prea scurta. Copiii nu erau pedepsiti cu trasul in

teapa. Dupa pedeapsa, etala corpurile in public, incat

sa fie o lectie pentru toti ceilalti. Se spune ca erau

peste 20.000 de corpuri spanzurate in afara capitalei

sale. Desigur, povesti despre cruzimea lui Dracula au

fost mult exagerate de catre dusmanii sai

Dracula dispretuia atat de mult alte tari incat, cand

doi ambasadori straini au refuzat sa-si scoata palariile

in fata lui, le-a batut palariile in cap in cuie. El s-a

opus bisericilor ortodoxa si catolica  romana intrucat

considera ca acestea ajuta strainii sa obtina prea

multa putere in Valahia. A incercat sa previna

incercarile negustorilor straini  de a inlatura din

afaceri locuitorii Valahiei. Daca negustorii nu se

supuneau legilor lui erau, desigur, trasi in teapa. 

Pentru a dovedi cat de respectate sunt regulile sale,

Dracula a pus o cupa de aur in piata publica. Oricine

putea bea din ea, dar nu i se permitea nimanui sa o

scoata din piata. Nimeni nu a indraznit sa incalce

aceasta regula.

Odata, un negustor aflat in vizita si-a lasat punga cu

bani la vedere toata noaptea, crezand ca este in

siguranta datorita regulilor stricte ale lui Dracula.

Spre surprinderea sa, cateva monezi au fost furate. El

s-a plans lui Dracula, care a formulat o proclamatie in

care se spunea ca banii trebuiesc inapoiati, altfel va

distruge orasul. In noaptea aceea Dracula a pus la loc,

in secret, banii care lipseau si inca o moneda in plus.

In dimineata urmatoare negustorul si-a numarat banii

si a observat ca i-au fost inapoiati banii. El i-a spus lui

Dracula, inclusiv despre monda in plus. Dracula i-a

spus ca hotul a fost prins si urmeaza sa fie tras in

teapa. Daca negustorul nu ar fi spus despre moneda

in plus, urma sa fie tras si el in teapa.