jurnalism specialitate 3p

MULTIPLE CHOICE

1. Jose de Broucker introduce termenul de justesse (justete, corectitudine), in cazul redactarii

jurnalistice, referitor la: 1. cuvantul portivit 2. utilizarea potrivita a citatelor fragmentate, pe baza principiului autoritatii 3. logica potrivita 4. tonul potrivit, limbajul potrivit 5. folosirea potrivita a conectorilor cauzali, marcati vizibil in text a. 1,2,4 b. 1,3,4 c. 1,2,5 d. 1,4,5

2. Marin Stoian propune urmatoarele tipuri de intrebari utilizate de jurnalist in cadrul realizarii unui

interviu: 1. intrebari factuale 2. intrebari de opinie si de marturie 3. intrebari de compromis 4. intrebari de motivatie 5. intrebari de evaluare a. 1,2,4 b. 1,3,4 c. 2,3,4 d. 1,3,5

3. Criteriile de baza ale redactarii textului jurnalistic sunt:

1. exprimarea clara, precisa, convingatoare, respectarea logicii ideilor 2. concizia, utilizarea propozitiilor scurte, vocabularul simplu 3. lizibilitatea, respectarea proprietatii termenilor si a registrelor stilistice 4. detalierea minutioasa, nominalizarea obligatorie a surselor, respectarea ordinii cronologice 5. polisemantismul, utilizarea abrevierilor, parafrazarea, citarea necontextualizata, titrarea complexa a. 1,2,3 b. 1,3,4 c. 2,4,5 d. 3,4,5

4. In reportaj, registrul subiectivitatii este valorificat prin:

1. relatarea la persoana I 2. adresarea directa 3. prezenta figurilor de stil si a imaginilor artistice 4. explicarea terminologiei limbajelor de specialitate 5. sublinierea variabilelor referitoare la gradul de implicare a lectorului in text

a. 1,3,5 b. 1,2,3 c. 2,3,4 d. 2,3,5

5. Principiile de baza ale construirii unui discurs jurnalistic in cazul genurilor de opinie sunt:

1. pluralitatea argumentelor 2. ordinea argumentelor 3. coerenta si forta argumentelor 4. exhaustivitatea ideilor expuse, detalierea precisa 5. abordarea cronologica, retorica ampla a. 1,3,4 b. 1,4,5 c. 1,2,3 d. 2,4,5

6. Mihai Cernat discuta despre diagrama tip in cazul departamentelor redactionale, la baza careia stau

urmatoarele principii: 1. principiul cuprinderii teritoriale 2. principiul varietatii tematice 3. principiul concurentei loiale 4. principiul diversificarii genurilor jurnalistice 5. principiul omiterii ponderii tematice a. 1,2,5 b. 2,3,4 c. 2,4,5 d. 1,2,4

7. Sistemele de masuri tipografice sunt:

1. Didot 2. Pica 3. Cicero 4. Metric 5. Medieval

a. 1,2,3 b. 2,3,4 c. 2,4,5 d. 1,2,4

8. Mihai Cernat considera ca, in cazul textelor de presa, marimile recomandate ale literelor sunt:

1. 9 2. 10 3. 18 4. 12 5. 28 a. 1,2,5

b. 2,3,4 c. 1,2,4 d. 3,4,5

9. Mihai Cernat considera ca structura organizatorica a unei redactii cuprinde:

1. campul colaboratorilor 2. campul publicistic 3. campul tehnic 4. campul documentaristilor 5. campul economic si de marketing a. 1,2,3 b. 2,4,5 c. 2,3,5 d. 1,3,5

10. In cazul tipologiei grafice se pot intalni urmatoarele situatii de dispunere a letrinei:

1. letrina aliniat textului sau mai inalta decat textul 2. letrina in mijlocul paragrafului initial 3. letrina decalata fata de text 4. letrina in chenar 5. letrina in mijlocul paragrafului final

a. 1,2,4 b. 1,3,4 c. 2,3,4 d. 1,3,5

11. Condeptul de proximitate se refera nu doar la proximitatea spatiala sau temporala, fiind sinonim

cu notiunea de stire, insemnand raportul dintre: 1) ancheta 2) momentul 3) studiul de caz 4) actualitatea 5) noutatea a. 1, 2, 4 b. 3, 4, 5 c. 2, 4, 5 d. 1, 3, 5

12. Serviciile unei agentii sunt organizate in raport cu urmatoarele imperative:

1) interes 2) rapiditate 3) studiul de caz 4) obiectivitate 5) completitudinii a. 1, 2, 4 b. 3, 4, 5 c. 2, 4, 5 d. 1, 3, 5

13. Conform Manualului AFP, calitatile unei bune stiri de agentie sunt:

1) rapiditate 2) completitudinii (completa) 3) interesanta 4) concisa 5) atractiva a. 1, 2, 4, 5 b. 2, 3, 4, 5 c. 1, 2, 3, 4 d. 1, 2, 3, 5

14. Ziaristul (de agentie) are posibilitatea sa constate cand o informatie contine un zvon, si anume

atunci cand lipseste orice atribuire si cand apar formulari de genul: 1) se spune 2) se aude 3) oamenii spun/cred considera 4) lumea spune 5) se crede ca a. 1, 2, 3, 4, 5 b. 2, 3, 4, 5 c. 1, 2, 3, 4 d. 1, 2, 3, 5

15. Dupa aspectul juridic (titlul de proprietate) agentiile de presa se impart in:

1) agentii constituite ca societati pe actiuni, asociatii ziaristice 2) intreprinderi particulare 3) agentii oficiale (sub autoritatea Statului) 4) cluburi selecte de presa 5) cercuri de stricta specialitate a. 1, 2, 3, 4, 5 b. 2, 3, 4 c. 1, 2, 3 d. 3, 4, 5

16. Presa senzationalului se bazeaza preponderent pe

1. comunicate oficiale 2. zvonuri 3. investigatii

a. 2,3 b. 1,3 c. 1,2,3

17. Ca sa faca fata cerintelor pietei mass-media, jurnalistul trebuie sa:

1. scrie ce-i cere piata 2. participe la educarea pietei 3. nu se supuna nici unei rigori a. 1,2

b. 1,3 c. 1,2,3

18. Rolul jurnalistului este de a

1. informa 2. explica 3. convinge a. 1,2 b. 1,3 c. 1,2,3

19. Jurnalistul ar trebuie sa fie

1. consecvent in fond 2. surprinzator in forma 3. intransigent doar cu altii a. 1,3 b. 1,2 c. 2,3

20. Proximitatea se mai numete

1. protecie 2. apropiere 3. vecintate

a. 1,2,3 b. 1,3 c. 2,3

21. Care dintre urmatoarele niveluri ale culturii constituie dupa Edward T. Hall gramatica ascunsa a

unei culturi?

1. Nivelul constient 2. Nivelul ascuns 3. Nivelul culturii primare

a. 2 b. 3 c. 1, 2 d. 2, 3 e. 1, 3 f. 1, 2, 3

22. Care sunt, dupa Geert Hofstede, elementele definitorii prin care se manifesta diferentele culturale:

1. Simboluri 2. Eroi 3. Ritualuri 4. Valori

a. 1, 2 b. 2, 3 c. 3, 4 d. 1, 2, 3 e. 1, 3, 4 f. 1, 2, 3, 4

23. Care dintre urmatoarele zone sunt considerate in toate culturile ca deschise atingerilor tactile.

1. Capul 2. Mainile 3. Bratele 4. Umerii

a. 1, 2 b. 1, 3 c. 2, 3 d. 2, 4 e. 1, 2, 3 f. 2, 3, 4 g. 1, 2, 3, 4

24. Care dintre urmatoarele sunt mijloace de comunicare paralingvistica?

1. Caracteristicile vocii 2. Sunete parazite 3. Pauzele de vorbire 4. Expresiile faciale

a. 1, 2 b. 1, 3 c. 2, 4 d. 3, 4 e. 1, 2, 3 f. 2, 3, 4 g. 1, 2, 3, 4

25. Care dintre urmatoarele atitudini fata de exponentii altor popoare sunt considerate gresite din punct

de vedere intercultural? 1. Relativismul cultural 2. Xenofobia 3. Xenofilia 4. Exotismul 5. Rasismul

a. 1, 2 b. 2, 3 c. 3, 4 d. 4, 5 e. 1, 2, 3 f. 1, 3, 5 g. 1, 2, 3, 4 h. 2, 3, 4, 5

26. Opinia publica este un proces:

1. individual

2. supraindividual 3. interindividual 4. social a. 1,3 b. 1,2 c. 3,4

27. Stereotipurile impartasite de membrii unui grup se pot manifesta:

1. in raport cu membrii grupului de apartenenta 2. in raport cu membrii celorlalte grupuri, exterioare indivizilor a. 1 b. 1,2 c. 2

28. Opiniile individuale sunt influentate de

1. informatii 2. credinte 3. sentimente 4. valori 5. norme sociale

a. 1,3,4,5 b. 1,2,3,4 c. 1,2,3,4,5

29. Abordarea stiintifica a opiniei publice a apartinut ariei disciplinare a:

1. sociologiei 2. psihologiei sociale 3. filosofiei politice a. 1,2 b. 1,3 c. 1,2,3

30. Impartasirea de catre membrii unui grup, a unor stereotipuri privind membrii altui grup, presupune:

1. utilizarea stereotipurilor pentru caracterizarea membrilor grupului exterior 2. utilizarea stereotipurilor in comportamentul cu membrii grupului exterior a. 1 b. 1,2 c. 2