1

LEGEA TINERILOR - PROPUNERE

Nr. Text  inițial  Legea  Tinerilor Text  propus Motivare 1. Titlul  Legii

Legea  Tinerilor Titlul  Legii Legea  Tinerilor

2. CAPITOLUL  I Dispoziţii  generale  

CAPITOLUL  I Dispoziţii  generale

3. Art.   1.   -­‐   Prezenta   lege   reglementează   cadrul  juridic  necesar  asigurării  de  condiţii  adecvate  integrării   socioprofesionale   a   tinerilor,  conform  necesităţilor  şi  aspiraţiilor  acestora.  

Art.   1.   -­‐   Prezenta   lege   reglementează   cadrul   juridic   necesar  asigurării   participării   active   și   incluzive   a   tinerilor   la   viața  societății  în  domeniile  de  interes  pentru  aceștia.  

Modificarea   propusă   îmbunătățește   și   lărgește   cadrul   de  aplicare  al  legii  și  ține  cont  de    implicarea  tinerilor  în  societate  în  toate  aspectele  și  domeniile  de  interes.     Totodată   reflectă   mai   bine   Art.   49,   alin.   5   din   Constituția  României:   “Autorităţile   publice   au   obligaţia   să   contribuie   la   asigurarea  condiţiilor   pentru   participarea   liberă   a   tinerilor   la   viaţa  politică,  socială,  economică,  culturală  şi  sportivă  a  ţării.” Se  înlocuiește  termenul  “integrare”  cu  “participare”  pentru  a  sublinia   că   tânarul   este   titularul   unui   drept   deja   garantat   de  Constituție  și  il  exercită  direct  și  nemijlocit.  

4. Art.  2.  – (1)  Statul  asigură,  cu  respectarea  principiului  transparenţei,   un   regim   special   de   protecţie  şi   de   asistenţă   tinerilor   pentru   realizarea  drepturilor  acestora.   (2)   În   sensul   prezentei   legi,   termenul   şi  expresia   de   mai   jos   au   următoarele  semnificaţii:   a)  tineri  -­‐  cetăţenii  cu  vârsta  cuprinsă  între  14  şi  35  de  ani;   b)   activitate   de   tineret   -­‐   orice   formă   de  acţiune   organizată   în   scopul   îmbunătăţirii  condiţiilor   necesare   integrării  socioprofesionale   a   tinerilor,   conform  necesităţilor  şi  aspiraţiilor  acestora.  

Art.2.   –   Statul   asigură,   cu   respectarea   principiului  transparenţei,   un   regim   special   de   protecţie   şi   de   asistenţă  tinerilor  pentru  realizarea  drepturilor  acestora.  

Se   elimină   alin.   2   pentru   că   obiectul   său   este   reluat   și  completat  în  noul  articol  2¹.  

5. Art.   2¹.   -­‐   În   sensul   prezentei   legi,   termenii   şi   expresiile   de  mai  jos  au  următoarele  semnificaţii:   a)  tânăr  -­‐  cetățean  român,  străin  sau  apatrid,  de  pe  teritoriul  

Introducerea   unui   nou   articol,   care   definește   termenii  specifici  în  domeniul  tineretului,  în  concordanță  cu  legislația  și  recomandările   de   la   nivelul   UE,   contribuie   la   armonizarea  

2

României,  cu  vârsta  cuprinsă  între  14  şi  35  de  ani.   b)   familie   tânără   –   familia   a   căror   membrii   sunt   tineri   în  sensul  prezentei  legi;   c)   politici   de   tineret   –   ansamblul   principiilor   și   metodelor  prin  care  se  urmărește  îmbunătățirea  condițiilor  de  trai  și  de  dezvoltare  personală  și  profesională  pentru  tineri. d)  Politica  Națională  de  Tineret   -­‐   angajamentul   și  practicile  privind   asigurarea   implementării,   la   nivel   național,   a  politicilor   în  domeniul   tineretului,  obligatoriu  prezente   în  şi  asumate   prin   programul   de   său,   de   către   Guvern.   Politica  Naţională   pentru   Tineret   cuprinde   direcţii   ale   Strategiei  Naţionale   de   Tineret   precum   şi   strategii   proprii   ale  Guvernului.   Aceasta   se   completează   şi   actualizează   cu  politicile  propuse  de  Autoritatea  de  specialitate  în  domeniul  tineretului   a   administraţiei   publice   centrale,   fundamentate  pe   rezultatele   rapoartelor   periodice   cu   privire   la   starea  tinerilor  de  pe  teritoriul  României. e)  activitate  de  lucru  cu  tinerii  -­‐  orice  activitate  cu  și  pentru  tineri  de  natură  socială,   culturală,  educațională  sau  politică  al   cărei   scop   este   să   implementeze   politici   pentru   tineret.  Activitatea   de   lucrul   cu   tinerii   îndeplinește   cumulativ  următoarele  caracteristici:

1. dezvoltă  imaginația,  implicarea  și  aspirațiile  tinerilor; 2. sprijină  integrarea  și  inițiativele  tinerilor; 3. este  centrat  pe  experiențele  și  contribuția  tinerilor; 4. mobilizează  tinerii  pentru  dezvoltarea  abilităţilor  de  viaţă  şi  a  comportamentelor  proactive; 5. stimulează   viața   asociativă   şi   cooperarea   în   rândul  tinerilor; 6. facilitează  participarea  tinerilor  la  viaţa  comunităţii; 7. se   desfășoară   într-­‐un   climat   de   siguranță   emoțională,  mentală,  fizică  și  spirituală; 8. este  responsiv,  integru  și  accesibil  tinerilor; 9. se   desfășoară   într-­‐un   context   extracurricular   sau   de  petrecere  a  timpului  liber,  acolo  unde  sunt  tinerii; 10. se   bazează   pe   procese   de   învațare   de   tip   informal  sau  non-­‐formal  și  participare   liberă,  axate  pe  și   reieșite  din  nevoile  și  interesele  tinerilor.  

cadrului  legislativ  autohton  cu  cel  european  și  susține  practica  națională   în   domeniu.   Propunem   să   actualizăm   legea   cu  următorii  termeni:

*  tânăr  -­‐  lărgim  conceptul  și  asupra  celor  care  nu  au  cetățenia  română,  dar  care  se  află  pe  teritoriul  României

*    familia  -­‐    se  supune  prevederilor  Codului  Civil

*  politici  pentru  tineret  -­‐  în  prezenta  propunere  legislativa  se  susține   și   se   definește   cadrul   și   modul   de   acțiune   al  principiilor  si  metodelor  din  domeniu,  prin  consultarea  directă  a   beneficiarilor   și   a   reprezentanților   acestora.  Definiția   dată  de  Consiliu  Europei  –  Manual  pe  Politici  de  Tineret,  2009     *  activitate  de  lucru  cu  tinerii  –  creează  specificitate  și  susține  profesionalizarea   lucrului  cu  tinerii.  Youth  work  a   fost   tradus  lucru  cu  tinerii,  nu  munca  de  tineret.

În  tot  cuprinsul  legii  se  va  folosi  sintagma  „activitate  de  lucru  cu  tinerii”

*   lucrător   de   tineret   -­‐   conform   clasificării   ocupațiilor   din  România   lucrătorul   de   tineret   are   codul   341205   si  apartenența  la  ramura  în  COR  după  cum  urmează:  Specialiștii  în   asistență   socială   și   asimilații   acestora   administrează   și  implementează   programe   de   asistență   socială   și   servicii  comunitare   și   asistă   clienții   pentru   rezolvarea   problemelor  personale  și  sociale.

 http://www.rubinian.com/cor_6_ocupatia_detalii.php?id=341205

*   consilierul   pentru   tineret   -­‐   Cod   COR   235920   -­‐   nu   este   o  definiție   clară   în   COR,   iar   ramura   de   care   aparține:   Această  grupă   de   baza   cuprinde   specialiștii   din   învățământ  neclasificați  în  altă  parte  în  subgrupa  majora  23  –  Specialiști  în  învaățământ.  De  exemplu,  grupa  de  bază   include  pe  cei  care  oferă   învățământ   privat   pentru   alte   discipline   decât   limbile  

3

Activitățile   de   lucru   cu   tinerii   sunt   gestionate   în   mod  independent  sau  în  parteneriat.

g)   lucrător   de   tineret   -­‐   persoană   care   a   absolvit   cursuri   în  domeniu   și   care   desfășoară   activități   de   lucru   cu   tinerii,  remunerat  sau  în  regim  de  voluntariat. h)   consilier   de   tineret   -­‐   lucrător   de   tineret,   absolvent   de  studii   superioare,   care   a   urmat   cursuri   autorizate   de  perfectionare  şi/sau  specializare,  specifice  acestei  ocupații. i)  liderul  de  tineret  -­‐  persoană  cu  vârsta  de  peste  15  ani  care  are   responsabilități   de   lucrul   cu   tinerii,   remunerată   sau   în  regim  de  voluntariat.   j)  centru  de  tineret  –  așezământ   în  care   lucrători,  consilieri,  lideri   de   tineret   și   personal   auxiliar   asigură   organizarea   și  desfășurarea   lucrului   cu   tinerii,   ca   activitate   principală   și  neîntreruptă.   Centrul   de   tineret   este   în   administrarea   unei  autorităţi,   serviciu   sau   instituții   publice   centrale   sau   locale,  fundații   pentru   tineret   sau   organizații   neguvernamentale  non-­‐profit.

străine   și   artele,   precum   și   pe   cei   care   oferă   consiliere  educațională  pentru  elevi.

*  centru  de   tineret   -­‐     reglementarea   şi   armonizarea   cadrului  funcţional   cu   cel   legislativ.   Atrage   după   sine   nevoia   unei  definiții   unitare   care   să   înglobeze   toate   aspectele   pe   care   le  poate  acoperi  un  centru  de  tineret  a  cărui  funcționalitate  va  fi  detaliată  într-­‐un  capitol  distinct  în  normele  metodologice  care  vor   cuprinde   standarde   de   lucru,   norme   de   acreditare,   etc.  Reglementarea   actuală   (Legea   nr.   333   din   17   iulie   2006  privind   înfiinţarea  centrelor  de   informare  şi  consiliere  pentru  tineri)   este   restrictivă   și   nu   răspunde   în   mod   satisfăcător  nevoilor  actuale  ale  tinerilor,  în  special  nevoilor  emergente.  

Alte  documente/  referințe

• Definitia  Lucrului  cu  Tinerii  conform  Lauritzen,  2006  • Adaptarea  Rezoluției  CoE  în  domeniul  de  lucru  cu  

tinerii,  2010  • “Youth  Work  Practice”  –  Jeffs  and  Smith,  2010  • Declarația  Convenției  Europene  a  Lucrului  cu  Tinerii,  

2015  “Centru  de  Tineret”  se  va  păstra  în  tot  textul  legii

6. Art.   3.   -­‐   Autorităţile   administraţiei   publice  centrale   şi   locale,   unităţile,   instituţiile   şi  serviciile   publice   subordonate   acestora   au  obligaţia  să  sprijine  activitatea  de  tineret  şi  să  asigure   cadrul   adecvat   de   desfăşurare   a  acesteia  la  nivel  naţional  şi  local,  în  condiţiile  legii.  

Art.  3.   (1)   Autorităţile   administraţiei   publice   centrale   şi   locale,  unităţile,  instituţiile  şi  serviciile  publice  subordonate  acestora,  cu  atribuții  privind  activitatea  de  lucru  cu  tinerii,  au  obligaţia  să   sprijine   activitatea   de   lucru   cu   tinerii   şi   să   asigure   cadrul  adecvat   de   desfăşurare   a   acesteia   în   limitele   competenţei  materiale,  în  condiţiile  legii.   (2)  Pentru  buna  desfășurare  a  activității   de   lucru   cu   tinerii,  autorităţile   administraţiei   publice   centrale   şi   locale,  unităţile,   instituţiile   şi   serviciile   publice   subordonate  acestora,   cu   atribuții   privind   activitatea   de   lucru   cu   tinerii,  au   obligaţia   de   a   avea   încadrat   personal   specializat   în  posturile  de  lucrători  de  tineret  și  consilieri  pentru  tineret  în  

Art.3   sprijină   profesionalizarea   și   standardizarea   lucrului   cu  tinerii   în   cadrul   administrației   publice   centrale   și   locale,  asigurându-­‐se   că   acestea   pot   dezvolta   servicii   de   calitate   pe  termen  lung  prestate  pentru  tineri  la  nivelul  acestor  instituții. Art.3    se  coroborează  cu  prevederile  Legii  215/2001 ART.  36   "(2)  Consiliul  local  exercită  următoarele  categorii  de  atribuţii:   b)   atribuţii   privind   dezvoltarea   economico-­‐socială   şi   de   mediu   a   comunei,  oraşului  sau  municipiului;   d)  atribuţii  privind  gestionarea  serviciilor  furnizate  către  cetăţeni; (4)  În  exercitarea  atribuţiilor  prevăzute  la  alin.  (2)  lit.  b),  consiliul  local:   a)  aprobă,   la  propunerea  primarului,  bugetul   local,  virările  de  credite,  modul  de  utilizare  a  rezervei  bugetare  şi  contul  de  încheiere  a  exerciţiului  bugetar;   b)   aprobă,   la   propunerea   primarului,   contractarea   şi/sau   garantarea  

4

număr   corespunzător   nevoilor   comunității   de   tineri   de   pe  raza  competenţei  lor  materiale.

împrumuturilor,   precum   şi   contractarea   de   datorie   publică   locală   prin  emisiuni   de   titluri   de   valoare,   în   numele   unităţii   administrativ-­‐teritoriale,   în  condiţiile  legii;   c)  stabileşte  şi  aprobă  impozitele  şi  taxele  locale,  în  condiţiile  legii;   d)   aprobă,   la   propunerea   primarului,   documentaţiile   tehnico-­‐economice  pentru  lucrările  de  investiţii  de  interes  local,  în  condiţiile  legii;   e)   aprobă   strategiile   privind   dezvoltarea   economică,   socială   şi   de   mediu   a  unităţii  administrativ-­‐teritoriale;   f)   asigură   realizarea   lucrărilor   şi   ia   măsurile   necesare   implementării   şi  conformării  cu  prevederile  angajamentelor  asumate   în  procesul  de   integrare  europeană   în   domeniul   protecţiei   mediului   şi   gospodăririi   apelor   pentru  serviciile  furnizate  cetăţenilor.   (6)  În  exercitarea  atribuţiilor  prevăzute  la  alin.  (2)  lit.  d),  consiliul  local:   a)   asigură,   potrivit   competenţelor   sale   şi   în   condiţiile   legii,   cadrul   necesar  pentru  furnizarea  serviciilor  publice  de  interes  local  privind:   1.  educaţia;   2.   serviciile   sociale   pentru   protecţia   copilului,   a   persoanelor   cu   handicap,   a  persoanelor   vârstnice,   a   familiei   şi   a   altor   persoane   sau   grupuri   aflate   în  nevoie  socială;   3.  sănătatea;   4.  cultura;   5.  tineretul;   6.  sportul;   7.  ordinea  publică;   8.  situaţiile  de  urgenţă;   9.  protecţia  şi  refacerea  mediului;   10.  conservarea,  restaurarea  şi  punerea  în  valoare  a  monumentelor  istorice  şi  de  arhitectură,  a  parcurilor,  grădinilor  publice  şi  rezervaţiilor  naturale;   11.  dezvoltarea  urbană;   12.  evidenţa  persoanelor;  13.  podurile  şi  drumurile  publice;   14.  serviciile  comunitare  de  utilitate  publică:  alimentare  cu  apă,  gaz  natural,  canalizare,   salubrizare,   energie   termică,   iluminat   public   şi   transport   public  local,  după  caz;   15.  serviciile  de  urgenţă  de  tip  salvamont,  salvamar  şi  de  prim  ajutor;   16.  activităţile  de  administraţie  social-­‐comunitară;   17.  locuinţele  sociale  şi  celelalte  unităţi  locative  aflate  în  proprietatea  unităţii  administrativteritoriale  sau  în  administrarea  sa;   18.  punerea  în  valoare,  în  interesul  comunităţii  locale,  a  resurselor  naturale  de  pe  raza  unităţii  administrativ-­‐teritoriale;   19.  alte  servicii  publice  stabilite  prin  lege;  " (7)   În   exercitarea   atribuţiilor   prevăzute   la   alin.   (2)   lit.   e),   consiliul   local:   a)  hotărăşte,   în   condiţiile   legii,   cooperarea   sau   asocierea   cu   persoane   juridice  române  sau  străine,  în  vederea  finanţării  şi  realizării  în  comun  a  unor  acţiuni,  lucrări,  servicii  sau  proiecte  de  interes  public  local;  " ART.  61   "(2)  Primarul  asigură  respectarea  drepturilor  şi   libertăţilor   fundamentale  ale  cetăţenilor,  a  prevederilor  Constituţiei,  precum  şi  punerea  în  aplicare  a  legilor,  a  decretelor  Preşedintelui  României,  a  hotărârilor  şi  ordonanţelor  Guvernului,  a   hotărârilor   consiliului   local;   dispune   măsurile   necesare   şi   acordă   sprijin  

5

pentru   aplicarea   ordinelor   şi   instrucţiunilor   cu   caracter   normativ   ale  miniştrilor,   ale   celorlalţi   conducători   ai   autorităţilor   administraţiei   publice  centrale,   ale   prefectului,   precum   şi   a   hotărârilor   consiliului   judeţean,   în  condiţiile  legii.  " ART.  91   "(1)   Consiliul   judeţean   îndeplineşte   următoarele   categorii   principale   de  atribuţii:  d)  atribuţii  privind  gestionarea  serviciilor  publice  din  subordine;   (5)  În  exercitarea  atribuţiilor  prevăzute  la  alin.  (1)  lit.  d),  consiliul  judeţean:  a)  asigură,  potrivit  competenţelor  sale  şi  în  condiţiile  legii,  cadrul  necesar  pentru  furnizarea  serviciilor  publice  de  interes  judeţean  privind:   1.  educaţia;   2.   serviciile   sociale   pentru   protecţia   copilului,   a   persoanelor   cu   handicap,   a  persoanelor   vârstnice,   a   familiei   şi   a   altor   persoane   sau   grupuri   aflate   în  nevoie  socială;   3.  sănătatea;   4.  cultura;   5.  tineretul;   6.  sportul;   7.  ordinea  publică;   8.  situaţiile  de  urgenţă;   9.  protecţia  şi  refacerea  mediului;   10.  conservarea,  restaurarea  şi  punerea  în  valoare  a  monumentelor  istorice  şi  de  arhitectură,  a  parcurilor,  grădinilor  publice  şi  rezervaţiilor  naturale;   11.  evidenţa  persoanelor;   12.  podurile  şi  drumurile  publice;   13.   serviciile   comunitare   de   utilitate   publică   de   interes   judeţean,   precum   şi  alimentarea  cu  gaz  metan;   14.  alte  servicii  publice  stabilite  prin  lege;  " Art.103 „(2)   Preşedintele   consiliului   judeţean   asigură   respectarea   prevederilor  Constituţiei,  punerea  în  aplicare  a  legilor,  a  decretelor  Preşedintelui  României,  a   hotărârilor   şi   ordonanţelor   Guvernului,   a   hotărârilor   consiliului   judeţean,  precum  şi  a  altor  acte  normative.  „

7. Art.  4.  -­‐  Politicile  în  domeniul  tineretului  au  la  bază  următoarele  principii  generale:   a)   elaborarea   şi   promovarea   unor   strategii  globale   şi   integrate   şi   fundamentarea  acestora   în   baza   rezultatelor   cercetărilor  sociale  actuale;   b)   asigurarea   participării   tinerilor   la   deciziile  care   îi   vizează,   inclusiv   la   elaborarea,  promovarea   şi   realizarea   politicilor   în  domeniul   tineretului,   în   special   prin  intermediul   structurilor   neguvernamentale  de  tineret  şi  pentru  tineret;  

Art.   4.   -­‐   Politicile  de   tineret   au   la  bază  următoarele  principii  generale:   a)  elaborarea  şi  promovarea  unor  strategii  globale  şi  integrate  şi   fundamentarea   acestora   în   baza   rezultatelor   cercetărilor  sociale  actualizate  la  fiecare  2  ani. b)   asigurarea   participării   tinerilor   la   deciziile   care   îi   vizează,  inclusiv   la   elaborarea,   promovarea,   realizarea,   evaluarea   și  monitorizarea   politicilor   pentru   tineret,   în   special   prin  intermediul   structurilor   neguvernamentale   de   tineret   şi  pentru  tineret;   c)  sporirea  gradului  de  participare  a  tinerilor  la  viaţa  publică  şi  încurajarea   acestora   în   vederea   asumării   responsabilităţilor  

Fundamentarea  principiilor  menționate:

a)  se  specifică  periodicitatea  realizării  cercetărilor  sociale b)   se   adaugă   evaluarea   și   monitorizarea   pentru   a   asigura  calitatea  procesului  și  a  implementării  politicilor  de  tineret d)   se   adaugă   dimensiunea   sportivă   pentru   a   răspunde  mai  bine   nevoilor   tinerilor   în   conformitate   cu   spiritul   și   litera  Constituției  și     se  specifică   faptul  că  tânărul  poate  participa  în  comunitatea  în  care  trăiește j)  se  completează  cu  elemente  legate  de  eliminarea  oricăror  contexte  de  discriminare  și  se  stimulează  egalitatea  de  șanse  cu  respectarea  drepturilor  omului.   k)   Parteneriatul:   pentru   reuşita   intervenţiei   şi   măsurilor  

6

c)  sporirea  gradului  de  participare  a   tinerilor  la   viaţa   publică   şi   încurajarea   acestora   în  vederea   asumării   responsabilităţilor  individuale  sau  de  grup;   d)   sprijinirea   şi   îndrumarea   tinerilor   în  vederea  participării  active  a  acestora  la  viaţa  economică,  educaţională  şi  culturală  a  ţării;   e)   stimularea   cooperării   autorităţilor   şi  instituţiilor   publice   centrale   şi   locale   cu  structurile   neguvernamentale   de   tineret   şi  pentru   tineret,   prin   înfiinţarea   de   consilii  consultative   constituite   din   organizaţiile  neguvernamentale  de  şi  pentru  tineret  de  pe  lângă  fiecare  autoritate  sau  instituţie  publică  centrală   ori   locală   care   gestionează   fonduri  destinate  tineretului;   f)   garantarea   dreptului   la   educaţie,   instruire  şi  specializare  profesională;   g)  stimularea  accesului  tinerilor  la  informaţie  şi  tehnologii  informaţionale;   h)  stimularea  mobilităţii  în  rândul  tinerilor;   i)   stimularea   voluntariatului   în   rândul  tinerilor;   j)   promovarea   dialogului   intercultural   şi  combaterea   rasismului,   xenofobiei   şi  intoleranţei  în  rândul  tinerilor.  

individuale  sau  de  grup;   d)   sprijinirea   şi   îndrumarea   tinerilor   în   vederea   participării  active   a   acestora   la   viaţa   economică,   educaţională,   culturală  și  sportivă  a  comunităților  în  care  activează; e)  stimularea  cooperării  autorităţilor  publice  centrale  şi  locale  cu  structurile  neguvernamentale  de  tineret  şi  pentru  tineret; f)   garantarea   dreptului   la   educaţie,   instruire   şi   specializare  profesională;   g)   stimularea   accesului   tinerilor   la   informaţie   şi   tehnologii  informaţionale;   h)  stimularea  mobilităţii  în  rândul  tinerilor;   i)  stimularea  voluntariatului  în  rândul  tinerilor;   j)   promovarea   dialogului   intercultural   şi   combaterea  discriminării,   indiferent   de   rasă,   culoare,   sex,   gen,   limbă,  religie,   opinie   politică   sau   altă   opinie,   de   naționalitate,  apartenență  etnică  sau  origine  socială,  de  situația  materială,  de  gradul  și   tipul  unei  deficiențe,  de  statutul   la  naștere  sau  de   statutul   dobândit,   de   dificultățile   de   formare   și  dezvoltare  sau  de  alt  gen  ale  tânărului. k)  stimularea  realizării  de  parteneriate  de  tip  public-­‐privat  în  vederea  desfășurării  acțiunilor  de  tineret; l)  stimularea  participării  tinerilor  la  formele  de  învățare  non-­‐formală   oferite   de   către   structurile   neguvernamentale   de  tineret  și  pentru  tineret; m)  sprijinirea  activităţii  de  cercetare,  consultare  şi  diagnoză  a   nevoilor   tinerilor   români   realizate   de   către   alți   actori  interesați.

stabilite,   sunt   conjugate   eforturile   unui   număr   sporit   de  autorităţile   şi   structurile   cu   atribuţii   în   domeniu;   se   au   în  vedere,   cu   prioritate,   demersuri   pentru   perfectarea   de  colaborări   cu   terţe   instituţii   şi   structuri   din   sfera  guvernamentală  şi  neguvernamentală,  din  ţară  şi    străinătate. l)se  promovează  învățarea  nonformală  realizată  îndeosebi  de  către   structurile   neguvernamentale   pentru   a   lărgi   accesul  către   educație   pe   tot   parcursul   vieții   și   rezultatele   acesteia  imediate

8. CAPITOLUL  II   Structurile   administraţiei   publice   centrale   şi  locale   cu   responsabilităţi   în   domeniul  activităţii  de  tineret

CAPITOLUL  II   Atribuţiile  administraţiei  publice  centrale  de  specialitate  şi  ale  administraţiei  publice  locale  în  domeniul  activității  de  lucru  cu  tinerii

Constituţia  (Cap.V)  împarte  Administraţia  publică  în: − Administraţia   publică   centrală   de   specialitate  

(Secţiunea  1.) − Administraţia  publică  locală  (Secţiunea  a  2-­‐a)

9. SECŢIUNEA  1 Autoritatea  Naţională  pentru  Sport  şi  Tineret

SECŢIUNEA  1 Autoritatea   de   specialitate   în   domeniul   tineretului   a  administraţiei  publice  centrale

Autoritatea/Organul   de   specialitate   al   administrației   publice   centrale   care  asigură   realizarea   politicii   guvernamentale   în   domeniul   tineretului,   este  ministerul.   Dată   fiind   dinamica   structurii   Guvernului,   şi   pentru   evitarea  confuziei   pricinuită   de   eventualele  modificări   de  denumire,   este   preferabilă  identificarea   în   textul   de   lege   a   acestei   structuri   prin   denumirea   de  „Autoritatea   de   specialitate   în   domeniul   tineretului   a   administraţiei   publice  centrale".  Scopul  acestei  abordări  îl  constituie  asigurarea  aplicării  îndelungate  şi  constante  a  noilor  prevederi.

7

10. Art.  5.  –

(1) Autoritatea  Naţională  pentru  Tineret  este   organul   de   specialitate   al   administraţiei  publice   centrale   care   elaborează   politicile  guvernamentale   în   domeniul   tineretului   şi  coordonează  aplicarea  acestora.   (2) Modul   de  organizare   şi   funcţionare,  precum   şi   atribuţiile   specifice   ale   Autorităţii  Naţionale   pentru   Tineret   se   stabilesc   prin  hotărâre  a  Guvernului.  

Art.  5.  –  Autoritatea  de  specialitate  în  domeniul  tineretului  a  administraţiei   publice   centrale     reprezintă   structura   cu  competență  materială   și   națională   în   domeniul   tineretului.  Acesta  se      organizează  și  funcționează  numai  în  subordinea  Guvernului,   având   personalitate   juridică.   Modul   de  organizare  şi  funcţionare,  precum  şi  atribuţiile  sale  specifice  se   stabilesc   prin   hotărâre   a   Guvernului.   Prin   prerogativele  sale,   organizează   executarea   și   execută   în   concret   legile,   și  asigură  buna  funcționare  a  serviciilor  publice  şi  îndeplineşte  rolul   de   sinteză   și   de   coordonare   a   aplicării   Politicii  Naţionale  pentru  Tineret. Autoritatea   de   specialitate   în   domeniul   tineretului   a  administraţiei   publice   centrale     are   următoarele   atribuții  principale:

(1) asigură,  în  numele  statului  român,  în  condițiile  legii,  reprezentarea   pe   plan   intern   și   internațional   în   domeniul  tineretului;   (2) asigură   aplicarea   acordurilor   internaționale   în  domeniul  tineretului,  precum  și  promovarea  de  noi  acorduri; (3) asigură   implementarea  politicilor  Uniunii  Europene  cu  privire  la  dezvoltarea  durabilă  și  armonioasă  a  tinerilor;   (4) asigură  elaborarea  strategiei  de  punere  în  aplicare  a  Politicii   Naţionale   de   Tineret;   fundamentează   și   propune  Guvernului   politici   în   domeniile   tineretului   pentru  completarea  Politicii  Naţionale  de  Tineret; (5) asigură   urmărirea   aplicării   și   controlul   respectării  legilor   și   a   celorlalte   acte   normative   din   domeniul  tineretului;   (6) colaborează   cu   celelalte   ministere   și   organe   de  specialitate   ale   administrației   publice   centrale,   cu  autoritățile   administrației   publice   locale,   cu   alte   instituții  publice   și   persoane   juridice   de   drept   public   sau   privat,  române  ori  străine;   (7) Publică   anual   rapoarte   referitoare   la   Politica  Națională   de   Tineret.   Aceste   rapoarte   indică   măsurile  previzionate   și   implementate,   bugetele   previzionate   și  

Articolul   5   introduce   atribuții   și   responsabilități   specifice,  măsurabile  în  domeniul  de  acțiune  al  politicilor  pentru  tineret.  Astfel,   autoritatea   de   specialitate   în   domeniul   tineretului   a  administraţiei   publice   centrale   poate   fi   monitorizată   și  evaluată   cu   privire   la   crearea,   implementarea   și   raportarea  politicilor  publice  în  domeniu,  pe  baza  unor  studii  și  analize  de  nevoi  la  nivelul  grupului  țintă.  

Alin.5   introduce   susținerea   și   promovarea   activităților  realizate   de   către   ONG-­‐uri,   conturând   un   parteneriat   între  autoritatea  publică  și  societatea  civilă. Principalele   atribuţii   ale   Autoritatea   de   specialitate   în  domeniul   tineretului   a   administraţiei   publice   centrale   sunt  preluate  din  şi  corelate  cu  HG  nr.11/2013:

HOTĂRÂRE  privind  organizarea  și  funcționarea  Ministerului  Tineretului  și  

Sportului  nr.11/2013 Art.1.   —   (1)   Ministerul   Tineretului   și   Sportului   se   organizează   și  funcționează  ca  organ  de  specialitate  al  administrației  publice  centrale,  cu  personalitate  juridică,   în  subordinea  Guvernului,  având  rol  de  sinteză  și  de  coordonare   a   aplicării   strategiei   și   politicilor   Guvernului   în   domeniile  tineretului  și  sportului.   (2)   Ministerul   Tineretului   și   Sportului   are   sediul   principal   în   municipiul  București,   str.   Vasile   Conta   nr.   16,   sectorul   2,   și   își   desfășoară   o   parte   din  activitatea  specifică  și  în  str.  Eremia  Grigorescu  nr.  26,  sectorul  1.  

Principalele  atribuții  ale  Ministerului  Tineretului  și  Sportului  

Art.  2.  —  (1)  În  îndeplinirea  rolului  și  a  obiectivelor  sale  generale,  Ministerul  Tineretului  și  Sportului  exercită  următoarele  atribuții  cu  caracter  general:   a)   asigură   elaborarea   strategiei   de   punere   în   aplicare   a   Programului   de  guvernare   în   domeniile   tineretului   și   sportului;   fundamentează   și   propune  Guvernului  politici  în  domeniile  tineretului  și  sportului;   b)   inițiază,  elaborează  ori,  după  caz,  avizează  proiecte  de  acte  normative,   în  vederea   realizării   obiectivelor   strategice   și   a   politicilor   în   domeniile  tineretului  și  sportului;   c)  asigură  administrarea  bunurilor  proprietate  publică  și/sau  privată  a  statului  încredințate,   potrivit   prevederilor   legale   pentru   desfășurarea   activității  aferente  domeniilor  de  tineret  și  sport,  prin  unitățile  din  subordine;   d)  asigură,  în  numele  statului  român,  în  condițiile  legii,  reprezentarea  pe  plan  intern  și  internațional  în  domeniile  tineretului  și  sportului;   e)  asigură  urmărirea  aplicării  și  controlul  respectării  legilor  și  a  celorlalte  acte  normative  din  domeniile  tineretului  și  sportului;  

8

cheltuite,  indicatorii  previzionați  și  realizați; (8) O   dată   la   doi   ani,   realizează   studii   și   analize,  centralizează   și   publică   rapoarte   referitoare   la   situația  tinerilor  din  România  din  punct  de  vedere  social  (inclusiv  al  educației  și  sănătății),  politic,  economic,  cultural  și  sportiv.

f)   colaborează   cu   celelalte   ministere   și   organe   de   specialitate   ale  administrației   publice   centrale,   cu   autoritățile   administrației   publice   locale,  cu   alte   instituții   publice   și   persoane   juridice   de   drept   public   sau   privat,  române  ori  străine;   g)  asigură  aplicarea  acordurilor  internaționale  în  domeniile  sale  de  activitate,  precum  și  promovarea  de  noi  acorduri.   (2)  Ministerul  Tineretului  și  Sportului  îndeplinește  orice  alte  atribuții  stabilite  prin   lege   sau   prin   alte   acte   normative   privind   politicile   în   domeniile  tineretului  și  sportului.   Art.   3.   —   (1)   În   îndeplinirea   rolului   și   a   obiectivelor   sale   în   domeniul  activității   de   tineret,   Ministerul   Tineretului   și   Sportului   are   următoarele  atribuții  specifice:   a)  aplică  politica  guvernamentală  pentru  tineret;   b)  fundamentează  și  elaborează  studii  și  cercetări,  analize  și  prognoze  privind  problemele   tineretului,   în   colaborare   cu   persoane   juridice   ori   fizice  autorizate;   c)  colaborează  și  sprijină  structurile  de  și  pentru  tineret,   legal  constituite,   în  vederea  atingerii  obiectivelor  cuprinse  în  programele  sale;   d)  elaborează  programe  în  scopul  finanțării  acțiunilor  proprii;   e)  autorizează  și  avizează  desfășurarea  activităților  din  bazele  proprii;   f)  stabilește  contacte  la  nivel  internațional  cu  instituții  și  organisme  similare;   g)   organizează   activități   de   profil   cu   caracter   național   și   internațional,  asigurându-­‐se   în   acest   fel   participarea  directă   și   pe  bază  de   reciprocitate   la  manifestări  similare  peste  hotare;   h)   înființează   centre   de   tineret   noi   prin   amenajarea   spațiilor   și   imobilelor  neutilizate   din   domeniul   public   al   statului   sau   a   spațiilor   aflate   în  administrarea  instituțiilor  din  subordinea  sa;   i)   colaborează   direct   sau   prin   structurile   specializate   din   subordinea   sa   cu  autoritățile   publice   centrale   în   domeniul   educației,   cercetării,   dezvoltării  regionale,   precum   și   cu   alte   asemenea   autorități,   în   domenii   de   interes  comun;   j)  avizează  proiectele  de  acte  normative  inițiate  de  alte  instituții  în  domeniul  tineretului;   k)  fundamentează  și  elaborează  studii  și  cercetări,  analize  și  prognoze  privind  problematica  studențească; l)   elaborează   și   implementează   planul   de   reabilitare   și   de   extindere   a  centrelor  de  agrement;   m)  asigură  organizarea  și  administrarea  centrelor  de  agrement;   n)   elaborează   regulamentul   de   organizare   și   funcționare   al   centrelor   de  agrement   și   metodologia   privind   repartizarea   locurilor   în   taberele  studențești;   o)   elaborează   și   implementează   planul   de   extindere   și   dezvoltare   a   rețelei  caselor  de  cultură  ale  studenților; p)   coordonează   și   monitorizează   buna   desfășurare   a   activităților   specifice  caselor   de   cultură   ale   studenților   și   ale   Complexului   Cultural-­‐Sportiv  Studențesc  „Tei”  din  București;   q)  elaborează  și  derulează  proiecte  și  programe  naționale  și  internaționale  în  interesul  studenților;   r)   acordă   asistență   de   specialitate   studenților   și   structurilor   asociative  

9

studențești  în  vederea  elaborării  unor  proiecte  și  programe  care  au  obiective  privind  impulsionarea  participării  studenților,  sub  diversele  ei  forme,  inclusiv  prin   implicarea   acestora   în   actul   decizional,   stimularea   creativității  studenților,   promovarea   mobilității   studenților   în   spațiul   european   și  atenuarea   impactului   factorilor   de   risc   care   conduc   la   marginalizare   și  excludere  socială;   s)  sprijină  formarea,  pregătirea  și  perfecționarea  profesională  a  studenților  și  a  tinerilor;   ș)   editează,   produce   și   difuzează   materiale   de   specialitate,   cuprinzând  informații   utile   tinerilor,   precum   și   instituțiilor   și   structurilor   asociative  studențești  implicate  în  activitatea  de  tineret;   t)  organizează  direct  sau  prin  instituțiile  din  subordine  activități  de  agrement,  tabere  sociale  și  tematice  pentru  copii,  studenți  și  tineri;   ț)   acreditează,   în   vederea   colaborării,   persoane   juridice   și   fizice,   pentru  organizarea  de  tabere  pentru  copii,  studenți  și  tineri;   u)  organizează  evenimente  în  vederea  promovării  programelor  de  tineret.   (2)  Finanțarea  acțiunilor  de  tineret  se  poate  face  din  veniturile  realizate  prin  derularea  de  programe  și  acțiuni  specifice,  din  donații  și  sponsorizări,  precum  și   din   fondurile   alocate   de   la   bugetul   de   stat   în   acest   scop,   potrivit  reglementărilor  legale  în  vigoare. Art.  4.  —  În  îndeplinirea  rolului  și  a  obiectivelor  sale  în  domeniul  absorbției  fondurilor   europene,   Ministerul   Tineretului   și   Sportului   are   următoarele  atribuții  specifice:   a)  asigură  absorbția  fondurilor  europene  în  domeniul  tineretului  și  sportului;   b)  accesează  fonduri  structurale  destinate  susținerii  politicilor  de  coeziune  în  domeniul   tineretului   și   sportului,   cu   respectarea   metodologiei   specifice,   în  calitate  de  gestionar,  beneficiar  sau  partener;   c)  gestionează  fonduri  publice  și  fonduri  atrase  de  la  organisme  finanțatoare  interne   sau   internaționale,  pe  care   le  alocă   susținerii   inițiativelor   tinerilor   și  ale   structurilor   neguvernamentale   de   și   pentru   tineret,   conform   legislației  specifice;   d)   conlucrează   cu   Agenția   Națională   pentru   Programe   Comunitare   în  Domeniul  Educației  și  Formării  Profesionale,  în  vederea  finalizării  programului  „Youth  in  Action”.   Art.   5.   —   (1)   În   îndeplinirea   rolului   și   a   obiectivelor   sale   în   domeniul  sportului,   Ministerul   Tineretului   și   Sportului   îndeplinește   atribuțiile  prevăzute   la   art.   18   din   Legea   educației   fizice   și   sportului   nr.   69/2000,   cu  modificările  și  completările  ulterioare.   (2)   Pe   lângă   atribuțiile   prevăzute   la   alin.   (1),   Ministerul   Tineretului   și  Sportului  îndeplinește  și  următoarele  atribuții:   a)   organizează   activități   sportive   și   evenimente   în   vederea   promovării  programelor  de  sport;   b)   recunoaște  existența   și  practicarea  oficială  a  unei  noi   ramuri  de  sport  pe  teritoriul  României;   c)   asigură   implementarea   politicilor   Guvernului   și   ale   Uniunii   Europene   cu  privire  la  dezvoltarea  durabilă  și  armonioasă  a  copiilor  și  tinerilor;   d)   realizează   strategia   națională   de   sport   și   educație   fizică   cu   scopul  îmbunătățirii  stării  de  sănătate  a  populației  României;   e)   gestionează   fonduri   publice   și   fonduri   atrase   (interne   sau   internaționale)  

10

pe   care   le   alocă   susținerii   proiectelor   de   dezvoltare   a   federațiilor   sportive  naționale,  pe  ramură  de  sport;   f)   stabilește   politicile   și   strategiile   naționale   în   conformitate   cu   normele  Uniunii  Europene  în  domeniul  sportului,  pe  acțiuni,  măsuri  de  monitorizare  și  evaluare   a   impactului   proiectelor   care   vor   fi   utilizate  de   federațiile   sportive  naționale,  precum  și  de  cluburile  sportive  din  România.

11. SECŢIUNEA  a  2-­‐a Consiliul   interministerial   pentru   educaţie,  cultură,  cercetare,  tineret,  sport  şi  minorităţi  

SECŢIUNEA  a  2-­‐a Consiliul  interministerial  pentru  tineret

Fundamentarea  modificării  denumirii  se  regăseşte  în  alin.(2)

12. Art.  6.  – (1) Consiliul   interministerial   pentru  educaţie,   cultură,   cercetare,   tineret,   sport   şi  minorităţi   se   constituie   prin   hotărâre   a  Guvernului. (2) Modul   de  organizare   şi   funcţionare,  precum   şi   atribuţiile   specifice   ale   Consiliului  interministerial   pentru   educaţie,   cultură,  cercetare,   tineret,   sport   şi   minorităţi   se  stabilesc  prin  hotărâre  a  Guvernului.  

Art.   6.   –   (1)   Constituirea,   organizarea   și   funcționarea  Consiliului   interministerial   pentru   tineret   se   stabilesc   prin  hotărâre  a  Guvernului.  Membrii  acestuia  sunt  reprezentanți  ai   autorităţilor   administraţiei   publice   centrale   cu  responsabilități   în   următoarele   domenii:   tineret,   educație,  cultură,  cercetare,  sănătate,  muncă,  protecție  socială,  sport  și  minorități. (2)  Rolul  Consiliului  interministerial  pentru  tineret  constă  în  armonizarea   inițiativelor   de   politici   publice,   incidente  domeniului   tineretului,   ale   organelor   de   specialitate   ale  administraţiei  publice  centrale. (3)   Autoritătea   de   specialitate   în   domeniul   tineretului   a  administraţiei   publice   centrale   ,   prevăzută   la   Art.5  organizeaza   anual   sau  ori   de   câte   ori   este   nevoie,   Consiliul  interministerial  pentru  tineret.

Se  va  avea  în  vedere  o  plajă  mai  largă  ceea  ce  compune  viața  personală   și   socio-­‐profesională   a   tinerilor   și   corelarea   cu  strategia   de   tineret   adoptată   la   nivel   guvernamental   care  prevede  muncă,  ocupare,  antreprenoriat,  sănătate.  

13. SECŢIUNEA  a  3-­‐a Direcţiile  pentru  tineret  judeţene,  respectiv  a  municipiului  Bucureşti  

SECŢIUNEA  a  3-­‐a Serviciile  publice  deconcentrate  în  domeniul  tineretului

Serviciu   public   -­‐   activitatea   organizata   sau,   dupa   caz,  autorizata   de   o   autoritate   publica,   in   scopul   satisfacerii   unui  interes  legitim  public  (Legea  554/2004) Interes  legitim  public  -­‐  interesul  care  vizeaza  ordinea  de  drept  si   democratia   constitutionala,   garantarea   drepturilor,  libertatilor   si   indatoririlor   fundamentale   ale   cetatenilor,  satisfacerea   nevoilor   comunitare,   realizarea   competentei  autoritatilor  publice  (Legea  554/2004)   În   scopul  asigurării  aplicării   îndelungate  şi   constante  a  noilor  prevederi,   şi   pentru   evitarea   confuziei   pricinuită   de  eventualele   modificări   de   denumire,   este   preferabilă  identificarea   în   textul   de   lege   a   actualelor   Direcții   județene  pentru   sport   și   tineret,   respectiv   Direcția   pentru   Sport   și  Tineret   a  Municipiului   București   sub   denumirea   generică   de  

11

„Serviciile  publice  deconcentrate  în  domeniul  tineretului”. 14. Art.  7.  –

(1)   Direcţiile   pentru   tineret   judeţene,  respectiv   a   municipiului   Bucureşti,   sunt  servicii   publice   deconcentrate   ale   Autorităţii  Naţionale   pentru   Tineret,   cu   personalitate  juridică,  înfiinţate  în  condiţiile  legii.   (2)   Direcţiile   pentru   tineret   judeţene,  respectiv   a   municipiului   Bucureşti,  colaborează   cu   autorităţile   administraţiei  publice   locale   şi   cu   serviciile   publice  deconcentrate   ale   administraţiei   publice  centrale   pentru   organizarea   şi   promovarea  activităţilor  de  tineret.   (3)   Modul   de   organizare   şi   funcţionare,  precum   şi   atribuţiile   specifice   ale   direcţiilor  pentru   tineret   judeţene,   respectiv   a  municipiului  Bucureşti,  se  stabilesc  prin  ordin  al   preşedintelui   Autorităţii   Naţionale   pentru  Tineret.  

(1) Art.  7.  –   (1) Serviciile   publice   deconcentrate   în   domeniul  tineretului   sunt   structuri   în   subordinea   Autorităţii   de  specialitate   în  domeniul   tineretului  a  administraţiei  publice  centrale,   prevăzută   la   Art.5,   cu   personalitate   juridică,  înfiinţate  în  condiţiile  legii,  cu  competenţă  teritorială  la  nivel  de  unitate  teritorial-­‐administrativă. (2) Serviciile   publice   deconcentrate   în   domeniul  tineretului   colaborează   cu   autorităţile   administraţiei   publice  locale   şi   cu   instituţiile   publice   ale   structurii   prevăzută   la  Art.5,  pentru  organizarea  şi  promovarea  activităților  de  lucru  cu  tinerii. (3) Modul   de   organizare   și   funcționare,   precum   și  atribuțiile   specifice   ale   serviciilor   publice   deconcentrate   și  instituțiilor  publice   în  domeniul   tineretului,  se  stabilesc  prin  ordin  al  Autorităţii  de  specialitate   în  domeniul   tineretului  a  administraţiei  publice  centrale,  prevăzută  la  Art.5 (4) Serviciile   publice   deconcentrate   și   instituțiile  publice  în  domeniul  tineretului  realizează  anual  un  raport  de  activitate,   fiind  prezentate   fondurile  alocate  activităţilor  de  lucru   cu   tinerii,   destinația   acestora   şi   fundamentarea  alocării.   Aceste   rapoarte   se   înaintează   Autorităţii   de  specialitate   în  domeniul   tineretului  a  administraţiei  publice  centrale   spre   analiză,     control   şi   sancţionare   a  neregularităţilor.

Definirea   mai   clară   rolului   de   subordonare   și   corelare   a  responsabilităților   dintre   organul   de   specialitate   al  administrației  publice  și  serviciile  publice  deconcentrate.

Serviciile   publice   deconcentrate   în   domeniul   tineretului   din  subordinea  Autorităţii  de   specialitate   în  domeniul   tineretului  a   administraţiei   publice   centrale   sunt   Direcțiile   județene  pentru   sport   și   tineret,   respectiv   Direcția   pentru   Sport   și  Tineret   a   Municipiului   București.   (Hotărârea   Guvernului   nr.  776/2010)

Instituţiile   publice   în   domeniul   tineretului   din   subordinea  Autorităţii   de   specialitate   în   domeniul   tineretului   a  administraţiei   publice   centrale   sunt   Casele   de   cultură   ale  studenților   și   Complexul   Cultural-­‐Sportiv   Studențesc   „Tei”.  (Hotărârea  Guvernului  nr.  801/2004)

Scopul  modificării  constă   în  definirea  mai  clară  a  raporturilor  de  subordonare  şi  cooperare  dintre  structurile  cu  competenţe  în  domeniul  tineretului.

15. SECŢIUNEA  a  4-­‐a Agenţia   Naţională   pentru   Sprijinirea  Iniţiativelor  Tinerilor  

Se  abrogă Prezentul   proiect,   prin   prevederile   sale,   cuprinde   suficiente  mecanisme   prin   care   sunt   promovate   şi   susţinute   nu   doar  iniţiativele  tinerilor  în  acest  domeniu,  ci  şi  implementarea  lor.   Totodată   este   necesară   actualizarea   cadrului   instituțional,  Agenţia  Naţională  pentru  Sprijinirea  Iniţiativelor  Tinerilor  fiind  desființată. Vezi  începând  cu  Secţiunea  a  7-­‐a,  Participarea  tinerilor  6

16. Art.   8.   -­‐   (1)   Agenţia   Naţională   pentru  Sprijinirea  Iniţiativelor  Tinerilor  este  instituţie  publică   cu   personalitate   juridică,   aflată   în  subordinea   Autorităţii   Naţionale   pentru  Tineret,   şi   are   ca   scop   principal   promovarea  şi   susţinerea   activităţilor   de   tineret   ale  

Se  abrogă

12

structurilor   neguvernamentale   de   tineret   şi  pentru  tineret.   (2)   Modul   de   organizare   şi   funcţionare,  precum   şi   atribuţiile   specifice   ale   Agenţiei  Naţionale   pentru   Sprijinirea   Iniţiativelor  Tinerilor   se   stabilesc   prin   hotărâre   a  Guvernului.  

17. SECŢIUNEA  a  5-­‐a Centre   de   informare   şi   consiliere   pentru  tineri  

Se  abrogă Este  preluat  la  un  capitol  distinct,  CAPITOLUL  IV¹

18. Art.  9.  –   (1)   Autoritatea   Naţională   pentru   Tineret  poate   constitui   centre   naţionale   de  informare  şi  consiliere  pentru  tineri  ca  unităţi  cu  personalitate  juridică,  care  funcţionează  în  subordinea   sa,   sau   centre   locale   de  informare   şi   consiliere   pentru   tineri,   fără  personalitate   juridică,   ce   funcţionează   în  subordinea   direcţiilor   pentru   tineret  judeţene,   respectiv   a  municipiului   Bucureşti,  sau   în   parteneriat   cu   structuri  neguvernamentale   de   tineret   şi   pentru  tineret  ori  cu  organe  ale  autorităţilor  publice  locale,  în  condiţiile  legii.   (2)   Alte   prevederi   privind   centrele   de  informare   şi   consiliere   pentru   tineri   se  stabilesc  prin  lege.  

Se  abrogă

19.

SECŢIUNEA  a  6-­‐a Administraţia  publică  locală  

SECŢIUNEA  a  6-­‐a Administraţia  publică  locală  

20. Art.  10.  –   (1)  Autorităţile  administraţiei  publice  locale  şi  judeţene   asigură   cadrul   instituţional   şi  condiţiile   necesare   pentru   participarea  tinerilor   la   luarea   deciziilor   din   domeniul  tineretului.   (2)   În   toate   problemele   ce   vizează   tineretul,  consiliile   locale   ale   comunelor   şi   oraşelor   au  obligaţia   de   a   organiza   proceduri   de  

Art.  10.  –   (1)   Autorităţile   administraţiei   publice   locale   şi   judeţene  asigură   cadrul   instituţional   şi   condiţiile   necesare   pentru  participarea   tinerilor   la   luarea   deciziilor   din   domeniul  tineretului.   (2)   Consiliile   județene   și   consiliile   locale   ale   municipiilor  adoptă,   în   termen   de   6   luni   de   la   data   constituirii   noului  consiliu  județean,  respectiv  local,  în  urma  alegerilor  locale  la  termen,   un   plan   de   acțiune   în   domeniul   tineretului   pentru  

Autorităţile   administraţiei  publice   locale  de   bază   (la  nivel  de  comună,   oraş)   sunt   consiliul   local   (autoritate   deliberativă)   şi  primarul  (autoritate  executivă). Autoritatea   administraţiei   publice   locale   intermediare   (la  nivel  de   judeţ)  este   consiliul   judeţean   compus  din   şedinţa   în  plen  a  consiliului   judeţean  /  Consiliul  General  al  Municipiului  Bucureşti     (organ   colegial   cu   caracter   deliberativ)   şi  preşedintele   consiliului   judeţean   (organ   unipersonal   cu  caracter  executiv).

13

consultare   cu   organizaţiile  neguvernamentale   de   tineret   şi   pentru  tineret,   constituite   la   nivelul   respectivei  unităţi  administrativ-­‐teritoriale.   (3)   În   toate   problemele   ce   vizează   tineretul,  consiliile   locale   ale  municipiilor   reşedinţă   de  judeţ   şi   ale   sectoarelor   municipiului  Bucureşti,   Consiliul   General   al   Municipiului  Bucureşti,   precum   şi   consiliile   judeţene   au  obligaţia   de   a   organiza   proceduri   de  consultare   cu   fundaţiile   judeţene   pentru  tineret,   respectiv   a   municipiului   Bucureşti,  precum  şi  cu  organizaţiile  neguvernamentale  de   tineret   şi   pentru   tineret,   constituite   la  nivelul   respectivei   unităţi   administrativ-­‐teritoriale.  

perioada   mandatului   și   care   să   fie   actualizat   anual,   în  termen  de  60  de  zile  de  la  începerea  noului  an  calendaristic.  Acest   plan   de   lucru   trebuie   să   fie   corelat   cu   politicile   de  tineret  la  nivel  național,  regional  și  local.  

Uniformizarea  modului  de   lucru   la  nivelul  autorităţilor   locale  și  susținerea  cadrului  legislativ  de  îmbunățire  a  indicatorilor  în  domeniu  și  de  implementare  a  strategiei  de  tineret  pe  întreg  teritoriul   României   în   mod   unitar,   ținând   cont   de   nevoile  specifice   ale   tinerilor   dintr-­‐o   zonă   cu   referire   la   direcțiile   de  acțiune  ale  strategiei  și  politicilor  de  tineret.

21. SECŢIUNEA  a  61 Participarea  publică  a  tinerilor

În   această   secțiune   se   vor   trata   toate   aspectele   legate   de  participarea  tinerilor  și  principiile  acesteia.

22. Art.  10¹ (1)  Participarea  tinerilor  este  văzută  ca  fiind  dreptul  tinerilor  de  a  fi  incluși,  de  a-­‐și  asuma  responsabilități  în  viața  de  zi  cu  zi  la  nivel  local  și  de  a  avea  dreptul  să  își  influențeze  în  mod  democratic  cursul  vieții. (2)  Statul   stimulează  prin  politicile  sale  participarea  publică  a   tinerilor   în   general   și   a   celor   aparținând   comunităților  minoritare,  inclusiv  cele  apărute  în  urma  imigrației. (3)   Statul   prin   instituțiile   și   programele   lui   creează  oportunități   și   programe   de   consultare   și   participare   a  tinerilor  din  cartiere  sau  zone  dezavantajate.

Introducerea   secțiunii   participării   publice   are   ca   scop  armonizarea   cadrului   național   cu   cel   european.   Articolele  propuse  sunt  stipulate  în  Recommendation  CM/Rec(2015)3  of  the  Committee  of  Ministers  to  member  States  on  the  access  of  young   people   from   disadvantaged   neighbourhoods   to   social  rights.  https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=2282497

23. 22

SECŢIUNEA  a  7-­‐a Consultarea  tinerilor

Introducerea   acestei   secţiuni   permite   definirea   unui   cadru  unitar  pentru  consultare  și  dialog  structurat  în  domeniu.  

24. Art.  10² (1)  La  nivel  național,  Autoritatea  de  specialitate  în  domeniul  tineretului   a   administraţiei   publice   centrale,   prevăzută   la  Art.5  asigură  organizarea  de  reuniuni  periodice,  a  Consiliului  Consultativ   Național   pentru   Tineret,   numit   în   continuare  

Înlocuirea   sintagmei   Consiliul   Consultativ   pentru   Probleme  de   Tineret   cu   Consiliul   Consultativ   Național   pentru   Tineret  pentru   a   focaliza   atenția   asupra   politicilor   de   dezvoltare,   de  evoluţie,  nu  doar  asupra  problemelor.  

14

CCNT.

(2)  Membrii   Consiliului   Consultativ  Național   pentru   Tineret  pot  fi  reprezentanți  ai: a)   structurilor   reprezentative  de   tineret   la  nivel  național   cu  filiale  sau  organizații  membre  în  cel  puțin  15  județe  ale  țării.  Organizațiile  membre  pot   fi  organizații  nonguvernamentale  sau  fundații  de  tineret, b)   organizațiilor   reprezentative   la   nivel   național   pentru  toate   categoriile   de   tineri   cu   oportunități   reduse   (tineri   cu  dizabilități,   tineri   care   părăsesc   sistemul   de   protecție   a  copilului,   tineri  care  aparțin  etniei   roma,   tineri  care  aparțin  minorităților   sexuale,   tineri   inactivi,   care   nu   sunt   încadrați  profesional   și   nu   urmează   niciun   program   educațional   sau  de  formare  (NEET),  tineri  imigranți,  etc.)., c)  structurilor  naționale  de  reprezentare  a  elevilor, d)   organizațiilor   de   tineret   ale   sindicatelor   și   patronatelor  reprezentative,   e)   organizațiilor   de   tineret   ale   partidelor   politice  parlamentare, f)   instituțiilor   publice   cu   atribuții   în   domeniul   politicilor   de  tineret. (3)  CCNT  este  consultat   lunar  de  Autoritatea  de  specialitate  în   domeniul   tineretului   a   administraţiei   publice   centrale,  prevăzută   la   Art.5   pentru   a   asigura   procesul   de   evaluare,  monitorizare   și   implementare   a   activităţilor   de   lucru   cu  tinerii  şi  a  politicilor  naționale  cu  impact  asupra  tinerilor.   (4)   CCNT-­‐ul   va   funcționa   în   baza   unui   Regulament   de  Organizare   și   Funcționare   în   conformitate   cu   principiile  drepturilor   omului,   statului   de   drept   și   ale   democrației.  Raporturile   dintre   membrii   CCNT   au   la   bază   principiile  autonomiei,   legalităţii,   responsabilităţii,   cooperării   şi  solidarităţii. (5)   La   întâlnirile   CCNT   pot   lua   parte   experți   cu   activitate   și  expertiză  în  problematica  abordată. (6)  În  cadrul  CCNT  se  pot  organiza  grupuri  tematice  de  lucru  care   au   ca   obiectiv   monitorizarea   stării   tinerilor,    identificarea   politicilor   pentru   tineret   şi   a   măsurilor  necesare   implementării   acestora   pe   teme   specifice  

Structura  propusă  va   funcționa  conform  unor  valori  de  bază:  drepturile  omului,  statul  de  drept  și  democrația  așa  cum  sunt  definite   de   Consiliul   Europei   pentru   a   garanta   aplicarea   şi  respectarea  unor  principii.  

Această   structură,   în   completare   cu   structurile   județene,  permite   punerea   în   practică   a   politicilor   de   tineret,   cât   și  identificarea  nevoilor  particulare  la  nivel  local.

15

prioritare  identificate  în  politicile  de  tineret  la  nivel  național. (7)  Neîndeplinirea  obligațiilor  menționate  la  Art.  102  alin.(3)  prin  neconvocarea  CCNT  pentru  o  perioadă  mai  mare  de  trei  luni   de   către   conducătorul   Autorităţii   de   specialitate   în  domeniul   tineretului   a   administraţiei   publice   centrale,  prevăzută  la  Art.5,  constituie  contravenție  și  se  sancționează  cu  amendă  între  500  și  2500  lei.  

25. Art.  10³ (1)   La   nivel   județean,   serviciile   publice   deconcentrate   în  domeniul  tineretului,  prevăzute  la  Art.7  asigură  organizarea  de  reuniuni  lunare,  a  Consiliului  Consultativ  Județean  pentru  Tineret,  numit  în  continuare  CCJT.   (2)   Membrii   fiecărui   CCJT   sunt   reprezentanţii     la   nivel  judeţean  ai: a)   organizațiilor   neguvernamentale   de   tineret   cu   filiale   sau  organizații  membre, b)  federațiilor  și  fundațiilor  de  tineret, c)  structurii  de  reprezentare  a  elevilor, d)   organizațiilor   de   tineret   ale   sindicatelor   și   patronatelor  reprezentative,   e)   organizațiilor   de   tineret   ale   partidelor   politice  parlamentare, f)   organizațiilor   reprezentative   pentru   toate   categoriile   de  tineri  cu  oportunități  reduse  (tineri  cu  dizabilități,  tineri  care  părăsesc  sistemul  de  protecție  a  copilului,  tineri  care  aparțin  etniei   roma,   tineri   care   aparțin  minorităților   sexuale,   tineri  inactivi,   care   nu   sunt   încadrați   profesional   și   nu   urmează  niciun   program   educațional   sau   de   formare   (NEET),   tineri  imigranți,  etc.). f)   instituțiilor   publice   cu   atribuții   în   domeniul   politicilor   de  tineret. (3)   Pentru   a   fi   membru   CCJT,   organizația   trebuie   să   aibă  sediul  pe  raza  unității  administrativ-­‐teritoriale  respective. (4)  Consiliul  județean  are  obligația  de  a  consulta  CCJT  pentru  a   asigura   procesul   de   evaluare,   monitorizare   și  implementare  a  activităţilor  de  lucru  cu  tinerii  şi  a  politicilor  județene  și  naționale  cu  impact  asupra  tinerilor.   (5)   CCJT-­‐ul   va   funcționa   în   baza   unui   Regulament   de  Organizare   și   Funcționare   în   conformitate   cu   principiile  

Articolul   acesta   susține   aplicarea   bunei   practici   de   la   nivel  național   la   nivel   local   pentru   menținerea   unui   dialog  permanent  cu  structurile  de  tineret.

În  consultarea  în  domeniul  tineretului  la  nivel  local  și  județean  este  necesarsă  ținem  cont  de  reprezentativitatea  și  relevanța  activiăților   implementate   în   comunitate   de   respectivele  structuri   asociative,   precum   și   de   numărul   de   beneficiari  direcți  și  indirecți  sprijinți.

16

drepturilor   omului,   statului   de   drept   și   ale   democrației.  Raporturile   dintre   membrii   CCNT   au   la   bază   principiile  autonomiei,   legalităţii,   responsabilităţii,   cooperării   şi  solidarităţii. (6)   La   întâlnirile   CCNT   pot   lua   parte   experți   cu   activitate   și  expertiză  în  problematica  abordată. (7)   În  cadrul  CCJT  se  pot  organiza  grupuri  tematice  de   lucru  care   au   ca   obiectiv   monitorizarea   stării   tinerilor,    identificarea   politicilor   pentru   tineret   şi   a   măsurilor  necesare   implementării   acestora   pe   teme   specifice  prioritare  identificate  în  politicile  de  tineret  la  nivel  județean  sau  național. (8)  CCJT  este  responsabil  cu  identificarea  priorităților  anuale  la  nivel  județean  în  concordanță  cu  politicile  de  tineret  care  va   sta   la   baza   programării   bugetare   pentru   implementarea  activităţilor   de   lucru   cu   tinerii.   Aceste   priorități   vor   fi  transmise  cu  o  lună  înaintea  întocmirii  bugetelor  locale  către  Consiliul  Județean. (9)    Neîndeplinirea  obligațiilor  menționate  la  Art.  103  alin.(3)  prin  neconvocarea  CCJT  pentru  o  perioadă  mai  mare  de  trei  luni  de  către  conducătorii  Servicilor  publice  deconcentrate  în  domeniul   tineretului,   prevăzute   la   Art.7,   constituie  contravenție  și  se  sancționează  cu  amendă  între  500  și  2500  lei. (10)   Neîndeplinirea   obligațiilor   menționate   la   Art.   103  alin.(4)  prin  neconsultarea  CCJT  pentru  o  perioadă  de  maxim  trei   luni   de   către   președintele   consiliului   județean,  constituie   contravenție   și   se   sancționează   de   către   prefect  cu  amendă  între  500  și  2500  lei.

26. Art.  104 (1)  La  nivel  național,  Autoritatea  de  specialitate  în  domeniul  tineretului   a   administraţiei   publice   centrale,   prevăzută   la  Art.5   asigură   organizarea   anuală   a   Consiliului   Național  pentru  Tineret,  numit  în  continuare  CNT. (2)   Membri   CNT     sunt   reprezentanții   CCNT   și   un  reprezentant  din  partea  fiecărui  CCJT. (3)  CNT  este  responsabil  cu  identificarea  priorităților  anuale  la  nivel  național   în  concordanță  cu  politicile  de  tineret  care  vor  sta  la  baza  programării  bugetare  pentru  implementarea  

Articolul  acesta  susține  crearea  unui  dialog  și  a  unei  structuri  de  cooperare   între  structurile   la  nivel  național  și  cele   la  nivel  județean,  asigurând  în  același  timp  schimbul  de  bune  practici  de  la  nivel  național  și  județean  pentru  menținerea  unui  dialog  permanent  cu  structurile  de  tineret.

17

activităţilor  de  lucru  cu  tinerii  de  către  autoritatea  art.  5. (4)  CNT  se  va   întruni  cu  o   lună  înaintea  întocmirii  bugetului  de  stat. (5)   CNT   va   desemna   un   reprezentant   în   cadrul   Consiliului  Economic  și  Social. (5)  Neîndeplinirea  obligațiilor  menționate  la  Art.  104  alin.(3)  prin  neconvocarea  CNT  de  către  conducătorul  Autorităţii  de  specialitate   în  domeniul   tineretului  a  administraţiei  publice  centrale,   prevăzută   la   Art.5,   constituie   contravenție   și   se  sancționează  cu  amendă  între  500  și  2500  lei.

27. CAPITOLUL  III Structuri   neguvernamentale   de   tineret   şi  pentru  tineret  

CAPITOLUL  III Structuri  neguvernamentale  de  tineret  şi  pentru  tineret

28. SECŢIUNEA  1 Organizaţii   neguvernamentale   de   tineret   şi  pentru  tineret  

SECŢIUNEA  1 Organizaţii  neguvernamentale  de  tineret  şi  pentru  tineret

29. Art.  11.  – (1)În   sensul   prezentei   legi,   organizaţiile  neguvernamentale   de   tineret   sunt  persoanele   juridice   de   drept   privat   şi   fără  scop   patrimonial,   care   funcţionează   în  condiţiile  Ordonanţei  Guvernului  nr.  26/2000  cu  privire   la  asociaţii   şi   fundaţii,  aprobată  cu  modificări   şi   completări   prin   Legea   nr.  246/2005,   şi   care   îndeplinesc,   cumulativ,  următoarele  criterii:   a)   scopul   prevăzut   în   statut   vizează   direct  domeniul   tineretului,   iar   pentru   realizarea  acestuia   majoritatea   obiectivelor   asumate  sunt  adresate  tinerilor;   b)  cel  puţin  două  treimi  din  numărul   total  al  membrilor  sunt  tineri.   (2)   Sunt   asimilate   organizaţiilor  neguvernamentale  de  tineret  federaţiile  care  funcţionează   în   condiţiile   Ordonanţei  Guvernului   nr.26/2000,   aprobată   cu  modificări   şi   completări   prin   Legea   nr.  246/2005,   şi   care   îndeplinesc,   cumulativ,  următoarele  criterii:  

Art.  11-­‐   (1)   În   sensul   prezentei   legi,   organizaţiile   neguvernamentale  de  tineret  sunt  persoanele  juridice  de  drept  privat  şi  fără  scop  patrimonial,   care   funcţionează   conform   legii,   şi   care  îndeplinesc,  cumulativ,  următoarele  criterii: a)   scopul   prevăzut   în   statut   vizează   direct   implementarea  politicilor  de   tineret  prin  desfăşurarea  activităţilor  de   lucru  cu  tinerii; b)  cel  puţin  jumătate  plus  unu  din  numărul  total  al  membrilor  sunt  tineri.   c)  au  în  Consiliul  Director  persoane  tinere,  conform  legii. (2)  Sunt  asimilate  organizaţiilor  neguvernamentale  de  tineret  federaţiile   care   funcţionează   conform   legii   cu   respectarea  criteriilor  de  la  aliniatul  (1) 3)   Asociațiile   și   federațiile   de   elevi   și   cele   studențești   sunt  asimilate   de   drept   organizațiilor   neguvernamentale   de  tineret  și  beneficiază  de  prevederile  legale  asociate.

Potrivit  Art.2¹,  activitate   de   lucru   cu   tinerii   -­‐   orice   activitate  cu   și   pentru   tineri   de   natură   socială,   culturală,   educațională  sau  politică  al  cărei  scop  este  să  implementeze  politici  pentru  tineret.  Activitatea  de   lucrul  cu  tinerii   îndeplinește  cumulativ  următoarele  caracteristici: 1. dezvoltă  imaginația,  implicarea  și  aspirațiile  tinerilor; 2. sprijină  integrarea  și  inițiativele  tinerilor; 3. este  centrat  pe  experiențele  și  contribuția  tinerilor; 4. mobilizează   tinerii   pentru   dezvoltarea   abilităţilor   de  viaţă  şi  a  comportamentelor  proactive; 5. stimulează   viața   asociativă   şi   cooperarea   în   rândul  tinerilor; 6. facilitează  participarea  tinerilor  la  viaţa  comunităţii; 7. se  desfășoară  într-­‐un  climat  de  siguranță  emoțională,  mentală,  fizică  și  spirituală; 8. este  responsiv,  integru  și  accesibil  tinerilor; 9. se   desfășoară   într-­‐un   context   extracurricular   sau   de  petrecere  a  timpului  liber,  acolo  unde  sunt  tinerii; 10. se   bazează   pe   procese   de   învațare   de   tip   informal  sau   non-­‐formal   și   participare   liberă,   axate   pe   și   reieșite   din  nevoile  și  interesele  tinerilor.   Activitățile   de   lucru   cu   tinerii   sunt   gestionate   în   mod  independent  sau  în  parteneriat.

18

a)   scopul   prevăzut   în   statut   vizează   direct  domeniul   tineretului,   iar   pentru   realizarea  acestuia   majoritatea   obiectivelor   asumate  sunt  adresate  tinerilor;   b)  cel  puţin  două  treimi  din  numărul   total  al  persoanelor   fizice   din   cadrul   structurilor  constitutive  membre  sunt  tineri.  

Introducerea  de  cote  de  reprezentare  a  tinerilor  legitimizeaza  cel  putin  partial  reprezentantii  acestei  categorii  de  varsta.

30. Art.  12.  -­‐  În  sensul  prezentei  legi,  organizaţiile  neguvernamentale   pentru   tineret   sunt  persoanele   juridice   de   drept   privat   şi   fără  scop   patrimonial,   care   funcţionează   în  condiţiile   Ordonanţei   Guvernului   nr.  26/2000,   aprobată   cu   modificări   şi  completări   prin   Legea   nr.   246/2005,   şi   care  îndeplinesc   numai   condiţia   prevăzută   la   art.  11  alin.  (1)  lit.  a),  respectiv  la  art.  11  alin.  (2)  lit.  a).

Art.  12-­‐   (1)   În   sensul   prezentei   legi,   organizaţiile   neguvernamentale  pentru  tineret  sunt  persoanele  juridice  de  drept  privat  şi  fără  scop   patrimonial,   care   funcţionează   conform   legii,   şi   care  îndeplinesc  numai  condiţia  prevăzută  la  art.  11  alin.  (1)  lit.  a)

Vezi  Art.  11

31. SECŢIUNEA  a  2-­‐a Fundaţiile   judeţene   pentru   tineret   şi   a  municipiului   Bucureşti   şi   Fundaţia   Naţională  pentru  Tineret  

Se  abrogă Acestea   fac  obiectul  unei   legi   speciale  care   le   reglementează  activitatea:   Legea   nr.   146   din   1   aprilie   2002   privind   regimul  juridic  al   fundaţiilor   judeţene  pentru  tineret  şi  a  municipiului  Bucureşti.

32. Art.  13.  – (1)   Fundaţiile   judeţene   pentru   tineret   şi   a  municipiului   Bucureşti,   constituite   în   baza  prevederilor   Decretului-­‐lege   nr.   150/1990  privind   înfiinţarea   fundaţiilor   pentru   tineret,  sunt   persoane   juridice   de   drept   privat   şi   de  utilitate   publică,  autonome,neguvernamentale,   nepolitice   şi  fără   scop   lucrativ,   unice   la   nivelul   fiecărui  judeţ   şi   al   municipiului   Bucureşti,   ale   căror  adunări   generale   sunt   constituite   din  reprezentanţii   organizaţiilor  neguvernamentale   de   tineret   care   îşi   au  sediul   în   unitatea   administrativ-­‐teritorială  respectivă   şi   care   îşi   exprimă   adeziunea   la  scopul  acestora.   (2)   Modul   de   organizare   şi   funcţionare,  

Se  abrogă

19

precum   şi   alte   prevederi   privind   fundaţiile  judeţene   pentru   tineret   şi   a   municipiului  Bucureşti  se  stabilesc  prin  lege.  

33. Art.   14.   -­‐   (1)   Fundaţia   Naţională   pentru  Tineret  este  persoană  juridică  de  drept  privat  şi   de   utilitate   publică,   autonomă,  neguvernamentală,   nepolitică   şi   fără   scop  lucrativ,   a   cărei   adunare   generală   este  constituită   din   reprezentanţii   fundaţiilor  judeţene   pentru   tineret   şi   a   municipiului  Bucureşti,   care   îşi   exprimă   adeziunea   la  scopul  acesteia.   (2)   Patrimoniul   Fundaţiei   Naţionale   pentru  Tineret   este   constituit   din   imobile   -­‐  construcţii  şi  terenuri  -­‐,  fonduri  băneşti  şi  alte  active   care  au  aparţinut   structurilor   centrale  ale   fostei   Uniuni   a   Tineretului   Comunist,  prevăzute   în   anexă,   precum   şi   din   imobile,  fonduri   materiale   şi   financiare   dobândite   în  timpul  funcţionării  sale.   (3)   Modul   de   organizare   şi   funcţionare,  precum   şi   alte   prevederi   privind   Fundaţia  Naţională   pentru   Tineret   se   realizează   în  conformitate  cu  legislaţia  în  vigoare.  

34. SECŢIUNEA  a  3-­‐a Consiliul  Naţional  al  Tineretului  

SECŢIUNEA  a  3-­‐a Structuri  reprezentative  naționale  de/pentru  tineret

35. Art.  15.  – (1)   Consiliul   Naţional   al   Tineretului   este  persoană  juridică  de  drept  privat  şi  fără  scop  patrimonial,   de   utilitate   publică,  neguvernamentală  şi  autonomă.   (2)   Consiliul   Naţional   al   Tineretului   îşi  desfăşoară   activitatea   în   baza   prevederilor  statutului  propriu  şi  a  legislaţiei  în  vigoare.   (3)  Consiliul  Naţional  al  Tineretului  este  forul  naţional   care   reprezintă   principalul   partener  neguvernamental   în   raport   cu   autorităţile   şi  instituţiile   administraţiei   publice   centrale  

Art.  15.  –   (1)  La  nivel  național,  statul  adoptă  o  serie  de  măsuri  speciale  de  consultare  și  susținere  a  activității  următoarelor  categorii  de  structuri  reprezentative  naționale  de/pentru  tineret. (2)   Structurile   reprezentative   naționale   de/pentru   tineret  sunt   acele   structuri   cu   filiale   sau   organizații  membre   în   cel  puțin   15   județe   ale   țării.   Organizațiile   membre   pot   fi  organizații  nonguvernamentale   (conform    art.   11   și   art.   12)  sau  fundații  de  tineret, (3)  Pentru  structurile  prevăzute  la  art.  15  alin.(1)  lit.  a)  și  b),  Guvernul,   prin   autoritatea   administrației   publice   centrale  responsabilă  de  politicile  sale  în  domeniul  tineretului,  alocă  

Introducerea   granturilor   adminstrative   susține   realizarea  strategiei   naționale   și   a   desfășurării   activităților   de   lucru   cu  tinerii,  mai  ales  pentru  structurile  reprezentative.  

20

abilitate   în   domeniul   politicii   de   tineret,   în  conformitate  cu  legislaţia  în  vigoare.  

granturi   administrative   care   să   acopere   costuri   de   bază   de  funcționare,   inclusiv   chirie   pentru   sediu,   o   întrunire  statutară   și   cel   puțin   un   angajat.   Aceste   costuri   se   vor  acorda   în   baza   unui   concurs   de   proiecte,   în   baza   unei  metodologii  transparente.

36. Art.  16.  – (1)   La   elaborarea   politicilor   proprii   în  domeniul   tineretului,   Guvernul,   prin  instituţiile  sale  specializate,  are  obligaţia  de  a  consulta  Consiliul  Naţional  al  Tineretului.   (2)   În   cadrul   Consiliului   Economic   şi   Social  participă,   cu   vot   consultativ,   un   delegat  desemnat  de  Consiliul  Naţional  al  Tineretului.  

Art.  16.  –   (1)   La   elaborarea   politicilor   proprii   în   domeniul   tineretului,  Guvernul,  prin   instituţiile   sale   specializate,  are  obligaţia  de  a  consulta  Consiliul  Naţional  al  Tineretului.   (1)   În   cadrul   Consiliului   Economic   şi   Social   participă,   cu   vot  consultativ,  un  delegat  desemnat  de  către  Consiliul  Național  al  Tineretului.  

37. CAPITOLUL  IV Stimularea   participării   tinerilor   la   viaţa  comunităţii  şi  protecţia  socială  a  tinerilor

CAPITOLUL  IV Stimularea   participării   tinerilor   la   viaţa   comunităţii   şi  protecţia  socială  a  tinerilor

38. SECŢIUNEA  1 Facilităţi  în  domeniul  economic  

SECŢIUNEA  1 Facilităţi  în  domeniul  economic

39. Art.  17.  – (1)Statul   stimulează   iniţiativele  antreprenoriale   ale   tinerilor,   susţinând   prin  alocaţii   financiare   nerambursabile   accesul  acestora   la   servicii   de   consultanţă   specifice  demarării  unei  afaceri.   (2)   Statul   acordă   sprijin   tinerilor   pentru  înfiinţarea   de   întreprinderi   mici   şi   mijlocii   şi  pentru  realizarea  de  investiţii,  prin  programe  de   creditare   preferenţială,   cu   prioritate   în  mediul   rural   şi   în   zonele   geografice   cu   nivel  economic  scăzut,  conform  legii.   (3)   Statul   acordă   facilităţi   sub   formă   de  reduceri   de   taxe   şi   impozite,   pentru   o  perioadă   de   cel   puţin   un   an   calendaristic,  pentru   societăţi   comerciale   înfiinţate   de  tinerii   absolvenţi,   indiferent   de   nivelul  studiilor  acestora.  

Art.  17.  –   (1)   Statul   stimulează   iniţiativele  antreprenoriale  ale   tinerilor,  susţinând   prin   alocaţii   financiare   nerambursabile   accesul  acestora   la   servicii   de   consultanţă   specifice   demarării   unei  afaceri.   (2)   Statul   acordă   sprijin   tinerilor   pentru   înfiinţarea   de  întreprinderi  mici   şi  mijlocii   şi   pentru   realizarea  de   investiţii,  prin   programe   de   creditare   preferenţială,   cu   prioritate   în  mediul  rural  şi  în  zonele  geografice  cu  nivel  economic  scăzut,  conform  legii.   (3)   Statul   acordă   facilităţi   sub   formă   de   reduceri   de   taxe   şi  impozite,  pentru  o  perioadă  de  cel  puţin  un  an  calendaristic,  pentru   societăţi   comerciale   înfiinţate   de   tinerii   absolvenţi,  indiferent  de  nivelul  studiilor  acestora.   (4)   Statul,   prin   autoritățile   de   resort,   sprijină   formarea  tinerilor  ca  viitori  întreprinzători  şi  manageri  prin  organizarea  de  cursuri  de  iniţiere  gratuite  în  domeniul  managementului  şi  în  cel  al  administrării  afacerilor.

Acest   articol   a   fost   completat   datorită   necesităţii   adaptării  prevederilor   legale   la   nevoile   şi   tendinţete   de   dezvoltare   în  domeniul  tineretului.

21

(4)  Statul  sprijină  formarea  tinerilor  ca  viitori  întreprinzători   şi   manageri   prin   organizarea  de   cursuri   de   iniţiere   gratuite   în   domeniul  managementului   şi   în   cel   al   administrării  afacerilor.   (5)  Prevederile  alin.   (1)-­‐(3)   se  aplică   tinerilor  cu  vârsta  cuprinsă  între  18  şi  35  de  ani.   (6)   În   termen  de   60  de   zile   de   la   intrarea   în  vigoare  a  prezentei  legi,  Guvernul  elaborează  şi  aprobă,  prin  hotărâre,  normele  de  aplicare  a  prevederilor  alin.  (1)-­‐(5).  

(5)   Prevederile   alin.   (1)-­‐(3)   se   aplică   tinerilor   cu   vârsta  cuprinsă  între  18  şi  35  de  ani.   (5¹)   Statul,  prin  autoritățile  de   resort,   susține   înființarea  de  incubatoare   de   afaceri,   care   să   dezvolte   inclusiv   programe  de   simulare  anteprenorială   și   care   să   fie  accesibile  elevilor,  stundeților,   absolvenților,   în   general   tinerilor   dornici   să  înființeze  o  afacere. (6)   În   termen   de   60   de   zile   de   la   intrarea   în   vigoare   a  prezentei   legi,  Guvernul  elaborează   şi   aprobă,  prin  hotărâre,  normele  de  aplicare  a  prevederilor  alin.  (1)-­‐(5¹).

40. SECŢIUNEA  a  2-­‐a Facilităţi   în   domeniul   educaţional-­‐cultural   şi  al  stimulării  activităţii  de  cercetare  

SECŢIUNEA  a  2-­‐a Facilităţi   în   domeniul   educaţional   -­‐   cultural   şi   al   stimulării  activităţii  de  cercetare

41. Art.  18.  – (1)   Tinerii   beneficiază   de   acces   gratuit   la  fondul   de   carte   şi   la   sursele   de   informare  administrate  de  bibliotecile  publice.   (2)Tinerii   proveniţi   din   centre   de   plasament  sau  din  familii  cu  posibilităţi  materiale  reduse  şi   care   doresc   să   urmeze   cursurile   uneia  dintre   formele   de   învăţământ   superior   din  sistemul   de   stat   beneficiază   de   gratuitate  privind   taxele   de   admitere   şi   de   şcolarizare,  acestea   fiind   suportate   din   bugetul   aprobat  pentru   Ministerul   Educaţiei   şi   Cercetării,  conform  legii.  

Art.  18.  –   (1)  Tinerii  beneficiază  de  acces  gratuit  la  fondul  de  carte  şi   la  sursele  de  informare  administrate  de  bibliotecile  publice.   (2)  Tinerii  proveniţi  din  centre  de  plasament  sau  din  familii  cu  posibilităţi   materiale   reduse   şi   care   doresc   să   urmeze  cursurile   uneia   dintre   formele   de   învăţământ   superior   din  sistemul   de   stat   beneficiază   de   gratuitate   privind   taxele   de  admitere  şi  de  şcolarizare,  acestea  fiind  suportate  din  bugetul  aprobat   pentru   Autoritatea   de   specialitate   în   domeniul  educaţiei  a  administraţiei  publice  centrale,  conform  legii. (3)   Statul   prin   programele   lui   facilitează   accesul   tinerilor   la  activități   de   învățare   non-­‐formală   și   informală   în   vederea  încurajării  învățării  și  în  afara  sistemului  formal  de  educație. (4)   Statul   încurajează   activități   de   promovare   a   tuturor  culturilor  reprezentate  de  tineri  într-­‐o  comunitate. (5)   Statul   încurajează   crearea   unor   spații   de   dialog  intercultural  pentru  tineri  la  nivel  comunităților  locale.

În   scopul  asigurării  aplicării   îndelungate  şi   constante  a  noilor  prevederi,   şi   pentru   evitarea   confuziei   pricinuită   de  eventualele   modificări   de   denumire,   este   preferabilă  identificarea   în   textul   de   lege   a   Ministerului   Educaţiei   şi  Cercetării   sub   denumirea   generică   de   „Autoritatea   de  specialitate   în   domeniul   educaţiei   a   administraţiei   publice  centrale”. Acest  articol  este  completat  cu  indicarea  principiilor  prin  care  Statul   incurajează   şi   susţine   activităţile   de   lucru   cu   tinerii,   în  contextul   tendinţelor   de   modernizare   şi   dezvoltare   din  domeniul  tineretului.

42. Art.   19.   -­‐   Statul   stimulează   atragerea   în  activitatea   de   cercetare   ştiinţifică   a  absolvenţilor   cu   potenţial   deosebit   pentru  domeniul   în   care   îşi  desfăşoară  activitatea   şi  readucerea   în   ţară   a   specialiştilor   tineri   care  studiază  sau  au  absolvit  studii  universitare  în  străinătate.  

Art.   19.   -­‐   Statul   stimulează   atragerea   în   activitatea   de  cercetare   ştiinţifică   a   absolvenţilor   cu   potenţial   deosebit  pentru   domeniul   în   care   îşi   desfăşoară   activitatea   şi  readucerea   în   ţară  a   specialiştilor   tineri   care   studiază   sau  au  absolvit  studii  universitare  în  străinătate.

43. SECŢIUNEA  a  3-­‐a SECŢIUNEA  a  3-­‐a

22

Voluntariatul  tinerilor   Voluntariatul  tinerilor 44. Art.   20.   -­‐   Statul,   prin   instituţiile   sale   cu  

responsabilităţi   în   domeniu,   încurajează  activitatea   de   voluntariat   în   rândul   tinerilor  prin:   a)   sprijinirea   structurilor   neguvernamentale  de   şi   pentru   tineret,   care   asigură   condiţii  pentru   participarea   tinerilor   la   acţiuni   de  voluntariat   în   domenii   de   interes   public,  conform  legii;   b)   completarea   cadrului   legal   pentru  exercitarea   şi   recunoaşterea   activităţilor   de  voluntariat   pentru   tineri,   deopotrivă   pentru  cetăţenii  români  sau  străini,  atât  pe  teritoriul  României,   cât   şi   pe   teritoriul   altor   state,   în  conformitate  cu  convenţiile   internaţionale   la  care  România  este  parte.  

Art.   20.   -­‐   Statul,   prin   instituţiile   sale   cu   responsabilităţi   în  domeniu,   încurajează   activitatea   de   voluntariat   în   rândul  tinerilor  prin:   a)   sprijinirea   structurilor   neguvernamentale   de   şi   pentru  tineret,   care   asigură   condiţii   pentru   participarea   tinerilor   la  acţiuni   de   voluntariat   în   domenii   de   interes   public,   conform  legii  Legii  Voluntariatului  nr.  78/2014;   b)   completarea   cadrului   legal   pentru   exercitarea   şi  recunoaşterea   activităţilor   de   voluntariat   și   a   abilităților  dezvoltate   prin   voluntariat   pentru   tineri,   deopotrivă   pentru  cetăţenii  români  sau  străini,  atât  pe  teritoriul  României,  cât  şi  pe   teritoriul   altor   state,   în   conformitate   cu   convenţiile  internaţionale  la  care  România  este  parte.

Alinierea  la  cadrul  legislativ  în  domeniul  voluntariatului  (Legea  Voluntariatului  nr.  78/2014)  

45. SECŢIUNEA  a  4-­‐a Factori   de   risc   specifici   şi   măsuri   privind  protecţia  socială  a  tinerilor  

SECŢIUNEA  a  4-­‐a Factori   de   risc   specifici   şi   măsuri   privind   protecţia   socială   a  tinerilor

46. Art.  21.  -­‐  În  sensul  prezentei  legi,  prin  factori  de   risc   specifici   se   înţelege   fenomenele,  procesele   şi   comportamentele   care,   prin  acţiunea   lor   specifică,   reduc   sau   elimină  şansele   de   dezvoltare   şi   formare   a   tinerilor  aflaţi   într-­‐un   potenţial   pericol   de   eşuare   în  procesul  lor  de  integrare  socioprofesională.  

Art.  21.  -­‐   În  sensul  prezentei   legi,  prin  factori  de  risc  specifici  se   înţelege   fenomenele,  procesele   şi   comportamentele   care,  prin   acţiunea   lor   specifică,   reduc   sau   elimină   şansele   de  dezvoltare  şi  formare  a  tinerilor  aflaţi  într-­‐un  potenţial  pericol  de  eşuare  în  procesul  lor  de  integrare  socioprofesională.

47. Art.   22.   -­‐   Statul,   prin   instituţiile   sale   cu  responsabilităţi   în   domeniu,   are   obligaţia   de  a   adopta   şi   de  a   aplica  măsuri  de  prevenire,  atenuare   şi   înlăturare   a   efectelor   factorilor  de   risc   specifici   de   natură   socioprofesională  asupra  tinerilor  aflaţi   în  procesul  de  formare  şi  integrare  în  societate.  

Art.   22.   -­‐   Statul,   prin   instituţiile   sale   cu   responsabilităţi   în  domeniu,   are   obligaţia   de   a   adopta   şi   de   a   aplica  măsuri   de  prevenire,  atenuare  şi   înlăturare  a  efectelor  factorilor  de  risc  specifici  de  natură  socioprofesională  asupra   tinerilor  aflaţi   în  procesul  de  formare  şi  integrare  în  societate.

48. Art.   23.   -­‐   În   domeniul   facilitării   şi   stimulării  inserţiei   profesionale   a   tinerilor   statul   are  următoarele  obligaţii:   a)  asigură  crearea  şi  funcţionarea  unui  sistem  de   consiliere   privind   alegerea   carierei  

Art.   23.   -­‐   În   domeniul   facilitării   şi   stimulării   inserţiei  profesionale  a  tinerilor  statul  are  următoarele  obligaţii:   a)   asigură   crearea   şi   funcţionarea   unui   sistem   de   consiliere  privind  alegerea  carierei  profesionale  pentru  tineri;   b)  asigură  condiţii  corespunzătoare  pentru  integrarea  socială  

Necesitatea  extinderii  grupului  cu  oportunități  reduse  care  să  beneficieze  de  stimulare  inserții  profesionale. Din   punct   de   vedere   semiotic     era   necesară   modificarea  cuvântului  ”nediscriminatorii”

23

profesionale  pentru  tineri;   b)   asigură   condiţii   corespunzătoare   pentru  integrarea   profesională   a   tinerilor   cu  dizabilităţi  fizice;   c)   promovează   politici   nediscriminatorii   în  vederea   ocupării   unui   loc   de   muncă   pentru  tinerele   femei,   cu   prioritate   pentru   tinerele  mame;   d)   facilitează   accesul   tinerilor   pe   piaţa  muncii,  prin  stimularea  persoanelor  fizice  sau  juridice   care   încadrează   în   muncă,   cu  prioritate,   personal   tânăr,   potrivit  reglementărilor  în  vigoare;   e)   asigură   condiţiile   necesare   recalificării   şi  reconversiei   profesionale   a   tinerilor   aflaţi  temporar  în  afara  pieţei  muncii.  

și  profesională  a  tinerilor  cu  oportunități  reduse  cum  ar  fi:   − tineri  cu  dizabilități, − tineri   care   părăsesc   sistemul   de   protecție   a  copilului, − tineri  care  aparțin  etniei  roma − tineri  care  aparțin  minorităților  sexuale,   − tineri   inactivi,   care  nu   sunt   încadrați   profesional   și  nu   urmează   niciun   program   educațional   sau   de   formare  (NEET), − tineri  imigranți c)   promovează   politici   incluzive   în   vederea   ocupării   unui   loc  de  muncă  de  către  tineri,  cu  prioritate  pentru  tinerii  părinţi;   d)  facilitează  accesul  tinerilor  pe  piaţa  muncii,  prin  stimularea  persoanelor   fizice   sau   juridice   care   încadrează   în  muncă,   cu  prioritate,  personal  tânăr,  potrivit  reglementărilor  în  vigoare;   e)   asigură   condiţiile   necesare   recalificării   şi   reconversiei  profesionale  a  tinerilor  aflaţi  temporar  în  afara  pieţei  muncii.  

la   lit.c)   este   înlăturată   discriminarea   pozitivă   cu   privire   la  femei  şi  mame. ORDONANTA   nr.   137   din   31   august   2000   (*republicată*)  privind   prevenirea   şi   sancționarea   tuturor   formelor   de  discriminare*)   ART.   2   (1)   Potrivit   prezentei   ordonanțe,   prin   discriminare   se  înțelege  orice   deosebire,   excludere,   restricție   sau  preferință,  pe  baza  de  rasa,  naționalitate,  etnie,   limba,   religie,  categorie  socială,   convingeri,   sex,   orientare   sexuală,   vârstă,   handicap,  boala   cronica  necontagioasa,   infectare  HIV,   apartenența   la  o  categorie  defavorizată,  precum  şi  orice  alt  criteriu  care  are  ca  scop   sau   efect   restrangerea,   înlăturarea   recunoaşterii,  folosinței  sau  exercitării,  în  condiții  de  egalitate,  a  drepturilor  omului   şi   a   libertăților   fundamentale   sau   a   drepturilor  recunoscute   de   lege,   în   domeniul   politic,   economic,   social   şi  cultural   sau   în   orice   alte   domenii   ale   vieții   publice.   (2)  Dispoziția   de   a   discrimina   persoanele   pe   oricare   dintre  temeiurile  prevăzute  la  alin.  (1)  este  considerată  discriminare  în   înțelesul   prezentei   ordonanțe.   (3)   Sunt   discriminatorii,  potrivit   prezentei   ordonanțe,   prevederile,   criteriile   sau  practicile   aparent   neutre   care   dezavantajează   anumite  persoane,  pe  baza  criteriilor  prevăzute  la  alin.  (1),  față  de  alte  persoane,   în   afară   cazului   în   care   aceste   prevederi,   criterii  sau   practici   sunt   justificate   obiectiv   de   un   scop   legitim,   iar  metodele   de   atingere   a   acelui   scop   sunt   adecvate   şi  necesare.  

49. Art.  24.  -­‐  În  domeniul  protecţiei  sociale  statul  acţionează,   cu   prioritate,   pe   următoarele  direcţii:   a)   acordă   consultanţă   gratuită   în   domeniul  planificării  familiale,  pentru  tinerele  familii;   b)  acordă  credite  bancare  tinerilor  căsătoriţi,  aflaţi   la   prima   căsătorie,   cu   termene   de  rambursare  de  până   la  10  ani   şi   cu  dobândă  redusă;  

Art.  24.   -­‐   În  domeniul  protecţiei   sociale  statul  acţionează,  cu  prioritate,  pe  următoarele  direcţii:   a)   acordă   consultanţă   gratuită   în   domeniul   planificării  familiale,  pentru  tinerele  familii;   b)  acordă  credite  cu  termene  de  rambursare  de  până  la  10  ani  şi  cu  dobândă  redusă;   c)   dezvoltă   cu   prioritate   programe   naţionale   în   domeniul  construcţiei   de   locuinţe   sociale,   pentru   tineri   şi   familiile   de  tineri  cu  venituri  reduse;  

24

c)   dezvoltă   cu  prioritate  programe  naţionale  în   domeniul   construcţiei   de   locuinţe   sociale,  pentru   tineri   şi   familiile   de   tineri   cu   venituri  reduse;   d)   sprijină   construcţia   sau   achiziţia   de  locuinţe   în   proprietate   pentru   tineri   şi  familiile  de  tineri  cu  vârste  cuprinse   între  18  şi   35   de   ani,   acordându-­‐le   facilităţi   în   acest  sens.  

d)  sprijină  construcţia  sau  achiziţia  de   locuinţe   în  proprietate  pentru  tineri  şi  familiile  de  tineri  cu  vârste  cuprinse  între  18  şi  35  de  ani,  acordându-­‐le  facilităţi  în  acest  sens.  

50. Art.  25.   -­‐  Statul  adoptă  măsuri  specifice  care  vizează,   direct   sau   indirect,   crearea   de  oportunităţi  pentru  tinerii  sau  familiile  tinere  care  au  domiciliul  stabil  în  mediul  rural.

Art.   25.   -­‐   Statul   adoptă  măsuri   specifice   care   vizează,   direct  sau   indirect,   crearea   de   oportunităţi   pentru   tinerii   sau  familiile  tinere  care  au  domiciliul  stabil  în  mediul  rural.

51. Art.   26.   -­‐   Alte   măsuri   pe   care   statul   are  obligaţia   să   le   adopte   în   vederea   atenuării  impactului   factorilor   de   risc   specifici   asupra  tinerilor  sunt  următoarele:   a)   dezvoltă   programe   specifice   pentru  prevenirea   şi   combaterea   consumului   de  alcool,   tutun,   droguri   şi   de   alte   substanţe  nocive,   precum   şi   a   delincvenţei   în   rândul  tinerilor;   b)   asigură   tratament   medical   gratuit   şi  promovează   măsuri   pentru   reintegrarea  socială   a   tinerilor   dependenţi   de   alcool,  tutun,  droguri  sau  de  alte  substanţe  nocive;   c)  acordă  asistenţă  medicală  gratuită  tinerilor  care   urmează   o   formă   de   învăţământ  autorizată  sau  acreditată,  conform  legii;   d)  asigură  tratamentul  medical  gratuit  pentru  tinerii  suferinzi  de  boli  cronice;   e)   acţionează   pentru   reintegrarea  socioprofesională   a   tinerilor   delincvenţi  proveniţi   din   penitenciare,   centre   de  reeducare  şi  institute  medical-­‐educative;   f)   asigură   accesul   gratuit   al   tinerilor   la  programele  de  educaţie  pentru  sănătate.  

Art.  26.  -­‐  Alte  măsuri  pe  care  statul  are  obligaţia  să  le  adopte  în   vederea   atenuării   impactului   factorilor   de   risc   specifici  asupra  tinerilor  sunt  următoarele:   a)   dezvoltă   programe   specifice   pentru   prevenirea   şi  combaterea   consumului   de   alcool,   tutun,   droguri   şi   de   alte  substanţe  nocive,  precum  şi  a  delincvenţei  în  rândul  tinerilor;   b)   asigură   tratament   medical   gratuit   şi   promovează   măsuri  pentru   reintegrarea   socială   a   tinerilor   dependenţi   de   alcool,  tutun,  droguri  sau  de  alte  substanţe  nocive;   c)  acordă  asistenţă  medicală  gratuită  tinerilor  care  urmează  o  formă  de  învăţământ  autorizată  sau  acreditată,  conform  legii;   d)  asigură  tratamentul  medical  gratuit  pentru  tinerii  suferinzi  de  boli  cronice;   e)   acţionează   pentru   reintegrarea   socioprofesională   a  tinerilor   delincvenţi   proveniţi   din   penitenciare,   centre   de  reeducare  şi  institute  medical-­‐educative;   f)  asigură  accesul  gratuit  al  tinerilor  la  programele  de  educaţie  pentru  sănătate; g)  asigură  îmbunătățirea  condițiilor  de  viață  ale  tinerilor  din  cartierele   și   zonele  defavorizate  prin   facilitarea  accesului   la  servicii  publice; h)   pune   în   aplicare   măsuri   concrete   pentru   a   descuraja  segregarea   și   izolarea   tinerilor   care   afectează   negativ  cartierele   și   zonele   defavorizate,   indiferent   de   localizarea  lor.

Art.   26   lit.   g)   şi   h)   susţin   principiile   enumarate   la   Art.   4   şi  supun  atenţiei  problematica  nivelului  de  trai,  a  condiţiilor  de  viaţă,  a  accesului  la  servicii  publice  şi  diminuarea  fenomenului  de   segregare,   factori   ce   au   un   impact   deosebit   asupra  integrării   socio-­‐profesionale,   asupra   sănătăţii   şi   integrităţii  tinerilor.  

52. CAPITOLUL  IV¹ Se  urmăreşte  reglementarea  constituirii  în  mod  unitar  a  unor  

25

Centre  de  Tineret

astfel   de   sisteme   și   a   susținerea   activităţii   acestora   în   mod  corespunzător,   în   vederea   mai   bunei   aplicări   a   politicilor  pentru  tineret  la  toate  nivelurile.   Se  vor  denumi  "centre  de  tineret"  pentru  că  sintagma  include  toate  tipurile  de  activităţi  de  lucru  cu  tinerii. Se  va  abroga  Legea  nr.  333/2006  privind  înfiinţarea  centrelor  de   informare   şi   consiliere   pentru   tineri,   prin   includerea   și  actualizarea  prevederilor  acestei  în  noua  Lege  a  Tinerilor.

53.

54. Art.  26¹ (1)  Centrele  de   tineret  pot   fi  naționale,   regionale,   județene  și  locale. (2)   În   fiecare   municipiu   reședință   de   județ,   respectiv   în  fiecare   sector   al   municipiului   București   se   constituie   cel  puțin  un  centru  pentru  tineret. (3)  Se  pot  constitui  centre  de  tineret  de  nivel  local  și  în  alte  localități,   conform   priorităților   naționale   în   sectorul   de  tineret   asa   cum   sunt   ele   definite   în   Strategia   Națională   de  Tineret. (4)   Centrele   naționale   de   tineret   pot   fi   constituite   de   către  Autoritatăţii   de   specialitate   în   domeniul   tineretului   a  administraţiei   publice   centrale,     prevăzută   la   Art.5   sau   de  către   orice   structură   neguvernamentală   de/pentru   tineret  de  nivel  național,  respectiv  prin  parteneriat  între  acestea. (5)   Centrele   județene   de   tineret   pot   fi   constituite   de   către  consiliile   județene,   respectiv   a   municipiului   Bucureşti,   de  către   Serviciile   publice   deconcentrate   în   domeniul  tineretului   sau   de   către   orice   structură   neguvernamentală  de/pentru   tineret   care   activează   la   nivelul   unității  administrativ-­‐teritoriale  respective,  precum  și  în  parteneriat  între  oricare  dintre  acestea. (6)   Centrele   locale   de   tineret   locale   pot   fi   constituite   de  către   autoritățile   administrației   publice   locale,   respectiv  de  sector  ale  municipiului  Bucureşti,  de  către  Serviciile  publice  deconcentrate   în   domeniul   tineretului   sau   de   către  

Art.  26¹ Acest  articol  clarifică  nivelului  la  care  poate  acționa  un  centru  pentru   tineret.   Totodată   aduce   specicări   asupra  modului   de  constituire  și  funcționare  la  fiecare  nivel. Se   extinde   sfera   de   servicii   și   activitățile.   În     articolul   2   din  legea   333     din   17   iulie   2006   privind   înfiinţarea   centrelor   de  informare  şi  consiliere  pentru  tineri  se  menționează  “(2)   Centrele   de   informare   şi   consiliere   pentru   tineri   au   ca  atribuţii   informarea,   consilierea   şi   consultanţa   acordată  tinerilor  în  domenii  de  interes  specifice.”  Acest  articol  reduce  tipul   de   servicii   propuse   și   descrise   di   aceastpă   propunere  propunerea   la  capitolul   I  Art.   2¹.   care   ia   in   calcul  practica   în  acest  domeniu  în  România  și  în  Europa. Propunerea  acestui  nou  articol   și   abrogarea   Legii   333  din  17  iulie   2006   privind   înfiinţarea   centrelor   de   informare   şi  consiliere  legii  are  ca  scop  profesionlizarea  și  introducerea  de  standarde   în   activitatea   de   centre   de   tineret   și   asigurarea  preluării  

26

structurile     neguvernamentale   de/pentru   tineret   care  activează  la  nivel  local,  precum  și  în  parteneriat  între  oricare  dintre  acestea. (7)  Autoritățile  administrației  publice  locale  pun  la  dispoziția  Centrelor   de   Tineret   acreditate   spații   adecvate   desfășurării  activității,   conform   standardelor   prevăzute   în   metodologia  de  acreditare  și  funcționare  a  centrelor  de  tineret.  În  cazul  în  care  administrația  publică   locală  nu  deține   spații  proprii   va  asigura   plata   chiriei   pentru   un   spațiu   adecvat   conform  standardelor  de  calitate  in  vigoare  pentru  funcționarea  unui  centru  de  tineret. (8)  Centrele  Naționale  și  Județene  de  Tineret  sunt  acreditate  de  către    Autoritatea  de  specialitate  în  domeniul  tineretului  a  administraţiei  publice  centrale,  prevăzută  la  Art.5,  în  baza  criteriilor   de   acreditare   descrise   în   metodologia   de  acreditare  și  funcționare  a  centrelor  de  tineret  publicată  de  către  această  autoritate. (9)   Autoritatea   de   specialitate   în   domeniul   tineretului   a  administraţiei  publice  centrale,  prevăzută  la  Art.5  constituie  Registrul  Național   al   Centrelor   pentru   Tineret,   cu   caracater  public  în  scopul  ținerii  evidenței  centralizate  a  acestora.   (10)   Registrul   Național   al   Centrelor   pentru   Tineret   se  organizează  și  funcționează  în  baza  unui  regulament  aprobat  prin  ordin  al  ministrului  de  resort. (11)  Centrele  de  tineret  pot  fi  finanțate  de  la  bugetul  de  stat  numai   în   baza   unei   acreditări.   Procesul   de   acreditare   și  standardele  de  calitate  ale  centrelor  de  tineret  sunt  descrise  în  metodologia   de   acreditare   și   funcţionare   a   centrelor   de  tineret  publicată  de  autoritatea  centrală  de  resort.  

55. CAPITOLUL  V Finanţarea  activităţii  de  tineret  

CAPITOLUL  V Finanţarea  activităţii  de  lucru  cu  tinerii

56. SECŢIUNEA  1   Finanţarea  activităţii  publice  de  tineret  

SECŢIUNEA  1   Finanţarea  activităţii  publice  de  lucru  cu  tinerii

57. Art.  27.  -­‐  Pentru  finanţarea  activităţii  publice  în   domeniul   tineretului   se   alocă   anual   prin  legea   bugetului   de   stat   sumele  corespunzătoare.  

Art.  27.  –   (1)  Pentru  finanţarea  activităţii  publice  a  activităților  de  lucru  cu  tinerii  se  alocă  anual  prin  legea  bugetului  de  stat  stat  0,1%  din  PIB. (2)   Activitatea   de   lucru   cu   tinerii   va   acoperi   cel   puțin  următoarele:

Fiind  o  lege  strategică  la  nivel  național  care  se  adresează  unei  categorii   sociale   cu   risc   mare   de   vulnerabilitate   se   impune  introducerea  unui  prag  minim  de  finanțare. Totodată   tineretul   face   parte   din   politica   de   subsidiaritate   a  Uniunii   Europene.   Astfel   bugetul   național   alocat   tineretului  trebuie   să   fie   cel   puțin   egal   cu   cel   primit   prin   fonduri  

27

a)  granturi  operaționale  pentru  funcționarea  Autoritatăţii  de  specialitate   în  domeniul   tineretului  a  administraţiei  publice  centrale   și   a   Instituţiilor   publice   şi   a   Serviciilor   publice  deconcentrate  în  domeniul  tineretului,  a  centrelor  naționale  de   tineret   și   a   structurilor   naționale   reprezentative   de   şi  pentru  tineret; b)  proiecte  care  susțin  activități  de   lucru  cu  tinerii   realizate  de   organizațiile   nonguvernamentale   prin   concursuri   de  proiecte  realizate  conform  legii  în  baza  priorităților  stabilite  prin   politici   de   tineret.   Sumele   alocate   pentru   aceste  concursuri   vor   avea   un   cuantum   de   cel   puțin   50%   din  finanțarea  menționată  la  aliniatul  (1); c)  proiecte   care   susțin  activități  de   lucru   cu   tinerii   realizate  de   Instituţiile   publice   şi   Serviciile   publice   deconcentrate   în  domeniul   tineretului   în   baza   priorităților   stabilite   prin  politici  de  tineret  și  a  consultărilor    cu  CNT; d)  cheltuieli  de  funcționare  și  de  susținere  a  activităților  din  centrele  naționale  de  tineret  conform  art.  26¹,  aflate  pe  raza  unității  administrativ-­‐teritoriale; e)  organizarea  întâlnirilor  CCNT  și  CNT f)   sumele  alocate  pentru  aceste  activități   vor   fi   cheltuite   în  baza  unei  metodologii  transparente.

europene   pentru   a   răspunde   tuturor   nevoi   tinerilor   din  România,   nu   numai   a   celor   identificate   la   nivel   de   politici  europene. Alin.2   asigură   o   alocare  mai   clară   a   fondurilor   în   funcție   de  tipurile   de   activități   vizate   și   aliniază   politica   națională   de  susținere   a   activităților   de   tineret   la   politicile   altor   state  membre  ale  Uniunii  Europene. Conform   ”Diagnozei   privind   utilizarea   și   alocarea   fondurilor  destinate   tinerilor”   a   reieșit   că   sub   o   treime   din   autoritățile  publice   locale,  care  aveau  această  obligație  conform   legii,  au  constituit   în   bugetele   proprii   fondul   destinat   activitățiilor   de  tineret.  Astfel   aducând  atingere  articolului  49,  aliniatul  5  din  Constituția   României   care   stipulează   ”autoritățile   publice   au  obligația   să   contribui   la   asigurarea   condițiilor   pentru  participarea   liberă   a   tinerilor   la   viața   politică,   socială,  economică,   culturală   și   sportivă   a   țării”.   În   acest   sens  insituirea   unui   fond   minim   consituie   premizele   pentru  respectarea   tuturor   prevederilor   legale   și   constituționale   de  câtre  toate  autoritățile  locale  vizate.  

58. Art.  28.  –   (1)   Consiliile   judeţene   şi   Consiliul   General   al  Municipiului   Bucureşti,   precum   şi   consiliile  locale   ale   municipiilor   reşedinţă   de   judeţ  constituie   anual,   în   cadrul   bugetelor   proprii,  Fondul  destinat  activităţilor  de  tineret.   (2)   Fondul   destinat   activităţilor   de   tineret  prevăzut   la   alin.   (1)   se   utilizează   pentru  finanţarea   activităţii   de   tineret   a   structurilor  neguvernamentale   de   utilitate   publică   de   şi  pentru  tineret,  precum  şi  a  unor  activităţi  de  tineret   de   interes   local,   stabilite   prin  consultarea   fundaţiilor   judeţene   pentru  tineret,   respectiv   a   municipiului   Bucureşti,  precum  şi  a  organizaţiilor  neguvernamentale  de  tineret  şi  pentru  tineret  de  pe  raza  unităţii  administrativ-­‐teritoriale  respective.  

Art.  28.  –   (1)   Consiliile   judeţene   şi   Consiliul   General   al   Municipiului  Bucureşti,  precum  şi  consiliile  locale  ale  municipiilor  reşedinţă  de   judeţ  constituie  anual,   în  cadrul  bugetelor  proprii,  Fondul  destinat  activităţilor  de  tineret,  în  cuantum  de  cel  puțin  0.5%  din   veniturile   proprii   ale   unității   administrativ   teritoriale  respective.   Minim   25%   din   fondul   destinat   activității   de  lucru  cu   tinerii  al  Consiliilor   Județene  este  direcționat  către  mediul  rural,  pentru  a  încuraja  dezvoltarea  tinerilor  din  zone  defavorizate.  În  cazul  în  care  nu  există  inițiative  de  activității  de  lucru  cu  tinerii  în  mediul  rural  care  să  poate  beneficia  de  aceste  sume  locale,  ele  se  realocă  celor  din  mediul  urban. (2)  Fondul  destinat  activităţilor  de  lucru  cu  tinerii  prevăzut  la  alin.  (1)  se  utilizează  pentru  finanţarea: a)   activități   de   lucru   cu   tinerii,   prin   concursuri   de   proiecte  realizate   conform   legii   în   baza   priorităților   stabilite   prin  politici   de   tineret.   Sumele   alocate   pentru   aceste   activități  

Asigurarea  susținerii   financiare  din  partea  autorităților   locale  și  județene  pentru  activități  de  lucru  cu  tinerii  în  mediul  rural.     Aceste  prevederi  se  coroborează  cu: Legea  273/2006  privind  finanţele  publice  locale:   ART.  1  Obiectul  legii   „(1)   Prezenta   lege   stabileşte   principiile,   cadrul   general   şi   procedurile   privind  formarea,   administrarea,   angajarea   şi   utilizarea   fondurilor   publice   locale,  precum   şi   responsabilităţile   autorităţilor   administraţiei   publice   locale   şi   ale  instituţiilor  publice  implicate  în  domeniul  finanţelor  publice  locale.   (2)   Dispoziţiile   prezentei   legi   se   aplică   în   domeniul   elaborării,   aprobării,  executării  şi  raportării:   a)   bugetelor   locale   ale   comunelor,   oraşelor,   municipiilor,   sectoarelor  municipiului  Bucureşti,  judeţelor  şi  municipiului  Bucureşti;   b)   bugetelor   instituţiilor   publice   finanţate   integral   sau   parţial   din   bugetele  locale,  după  caz;   c)  bugetelor  instituţiilor  publice  finanţate  integral  din  venituri  proprii;   d)   bugetului   împrumuturilor   externe   şi   interne,   pentru   care   rambursarea,  plata   dobânzilor,   comisioanelor,   spezelor   şi   a   altor   costuri   se   asigura   din  bugetele  locale  şi  care  provin  din:  împrumuturi  externe  contractate  de  stat  şi  

28

vor  avea  un  cuantum  de  cel  puțin  50%  din  fondul  menționat  la  aliniatul  (1)  ; b)   activităţi   de   lucru   cu   tinerii   de   interes   județean   stabilite  prin  procedurile  de  consultare  prevăzute  la  Art.  10³; c)  cheltuieli  de  funcționare  și  de  susținere  a  activităților  din  centrele   locale   de   tineret   conform   Art.   26¹,   aflate   pe   raza  unității  administrativ  teritoriale; e)  organizarea  întâlnirilor  CCJT; f)   sumele  alocate  pentru  aceste  activități   vor   fi   cheltuite   în  baza  unei  metodologii  transparente.

subîmprumutate   autorităţilor   administraţiei   publice   locale   şi/sau   agenţilor  economici   şi   serviciilor   publice   din   subordinea   acestora;   împrumuturi  contractate  de  autorităţile  administraţiei  publice   locale  şi  garantate  de  stat;  împrumuturi  externe  şi/sau  interne  contractate  sau  garantate  de  autorităţile  administraţiei  publice  locale;   e)  bugetului  fondurilor  externe  nerambursabile”.   Art.5  alin.(3):   „Fundamentarea,  dimensionarea  şi  repartizarea  cheltuielilor  bugetelor  locale  pe   ordonatori   de   credite,   pe   destinaţii,   respectiv   pe   acţiuni,   activităţi,  programe,  proiecte,  obiective,   se  efectuează   în  concordanţă  cu  atribuţiile   ce  revin   autorităţilor   administraţiei   publice   locale,   cu   priorităţile   stabilite   de  acestea,   în   vederea   funcţionării   lor   şi   în   interesul   colectivităţilor   locale  respective." ART.  21  -­‐  Categorii  de  ordonatori  de  credite   "(1)   Ordonatorii   de   credite   sunt   de   trei   categorii:   ordonatori   principali,  ordonatori  secundari  şi  ordonatori  terţiari.   (2)  Ordonatorii  principali  de  credite  ai  bugetelor  locale  sunt  primarii  unităţilor  administrativ-­‐teritoriale,   primarul   general   al  municipiului   Bucureşti,   primarii  sectoarelor  municipiului  Bucureşti  şi  preşedinţii  consiliilor  judeţene.   (3)  Ordonatorii  principali  de  credite  pot  delega  aceasta  calitate   înlocuitorilor  de   drept   sau   altor   persoane   împuternicite   în   acest   scop.   Prin   actul   de  delegare,   ordonatorii   principali   de   credite   vor   preciza   limitele   şi   condiţiile  delegării.   (4)  Conducătorii  instituţiilor  publice  cu  personalitate  juridică,  cărora  li  se  alocă  fonduri   din   bugetele   prevăzute   la   art.   1   alin.   (2),   sunt   ordonatori   secundari  sau  terţiari  de  credite,  după  caz." ART.  25  Elaborarea  bugetelor   "Proiectele   bugetelor   prevăzute   la   art.   1   alin.   (2)   se   elaborează   de   către  ordonatorii  principali  de  credite,  avându-­‐se  în  vedere:   a)   prognozele   principalilor   indicatori   macroeconomici   şi   sociali   pentru   anul  bugetar   pentru   care   se   elaborează   proiectul   de   buget,   precum   şi   pentru  următorii  3  ani,  elaborate  de  organele  abilitate;   b)   cadrul   fiscal-­‐bugetar   cu   prognozele   bugetare   şi   politica   fiscal-­‐bugetară,  precum  şi  cadrul  de  cheltuieli  pe  termen  mediu; c)   prevederile   acordurilor   de   împrumuturi   interne   sau   externe   încheiate,   ale  memorandumurilor   de   finanţare   sau   ale   altor   acorduri   internaţionale,  semnate  şi/sau  ratificate;   d)  politicile  şi   strategiile  sectoriale  şi   locale,  precum  şi  priorităţile  stabilite   în  formularea  propunerilor  de  buget;   e)   propunerile   de   cheltuieli   detaliate   ale   ordonatorilor   de   credite   din  subordine;   f)   programele   întocmite   de   către   ordonatorii   principali   de   credite   în   scopul  finanţării   unor   acţiuni   sau   ansamblu   de   acţiuni,   cărora   le   sunt   asociate  obiective   precise   şi   indicatori   de   rezultate   şi   de   eficienţă;   programele   sunt  însoţite  de  estimarea  anuală  a  performanţelor  fiecărui  program,  care  trebuie  să   precizeze:   acţiunile,   costurile   asociate,   obiectivele   urmărite,   rezultatele  obţinute   şi  estimate  pentru  anii  următori,  măsurate  prin   indicatori  precişi,  a  căror  alegere  este  justificată;   g)   programele   de   dezvoltare   economico-­‐socială   în   perspectiva   ale   unităţii  

29

administrativteritoriale,   în   concordanţă   cu   politicile   de   dezvoltare   la   nivel  naţional,  regional,  judeţean,  zonal  sau  local.  " ART.  35  Colaborare,  cooperare  asociere,  înfrăţire,  aderare   "(1)   Autorităţile   deliberative   pot   aproba   colaborarea   sau   asocierea   pentru  realizarea  unor   lucrări   şi   servicii   publice   locale.  Colaborarea  ori  asocierea   se  realizează  pe  baza  de   contracte  de  asociere,   în   care   se   prevăd   şi   sursele   de  finanţare  reprezentând  contribuţia  fiecărei  autorităţi  a  administraţiei  publice  locale   implicate.   Contractele   de   asociere   se   încheie   de   către   ordonatorii  principali   de   credite,   în   condiţiile   mandatelor   aprobate   de   fiecare   consiliu  local  implicat  în  colaborare  sau  asociere.       (3)   Autorităţile   deliberative   pot   hotărî   asupra   participării   cu   capital   sau   cu  bunuri,  în  numele  şi  în  interesul  colectivităţilor  locale  pe  care  le  reprezintă,  la  constituirea  de  asociaţii   de  dezvoltare   comunitară,   în   limitele   şi   în   condiţiile  legii,   pentru   realizarea   în   comun   a   unor   proiecte   de   dezvoltare   de   interes  zonal  sau  regional  şi  furnizarea  în  comun  a  unor  servicii  publice.   (4)   Asociaţiile   de   dezvoltare   comunitară   se   finanţează   prin   contribuţii   din  bugetele  locale  ale  unităţilor  administrativ-­‐teritoriale  membre,  din  alte  surse  atrase   pe   bază   de   proiecte,   împrumuturi   sau   parteneriate   public-­‐private,   în  condiţiile  legii.   (5)   Guvernul   derulează   programe   naţionale   de   dezvoltare   în   vederea  stimulării   asocierii   unităţilor  administrativ-­‐teritoriale   şi   a   creşterii   capacităţii  administrative   a   acestora,   finanţate   anual   din   bugetul   de   stat,   prin   bugetul  Ministerului  Administraţiei  şi  Internelor.   (6)  Obligaţiile  financiare  rezultate  din  acorduri  de  cooperare,  de  înfrăţire  sau  de  aderare  a  unităţilor  administrativ-­‐teritoriale  la  asociaţii  interne  organizate  la   nivel   naţional   ori   la   organizaţii   internaţionale   cu   personalitate   juridică,  hotărâte  de  autorităţile  deliberative,  în  condiţiile  legii,  se  suporta  din  bugetele  locale  ale  acestora.  „ Calendarul  bugetar   ART.   37   Scrisoare-­‐cadru.   Limite   de   sume   defalcate   din   unele   venituri   ale  bugetului  de  stat  şi  de  transferuri  consolidabile   „(1)  Ministerul  Finanţelor  Publice  transmite  direcţiilor  generale  ale  finanţelor  publice,   consiliilor   judeţene   şi   Consiliului   General   al   Municipiului   Bucureşti,  până   la   data   de   1   iunie   a   fiecărui   an,   o   scrisoare-­‐cadru   care   va   specifica  contextul  macroeconomic  pe  baza  căruia  vor  fi  întocmite  proiectele  de  buget  prognozate,  metodologiile  de  elaborare  a  acestora,  limitele  sumelor  defalcate  din   unele   venituri   ale   bugetului   de   stat   şi   ale   transferurilor   consolidabile,  prevăzute  la  art.  34  alin.  (1),  pe  ansamblul  judeţului  şi  municipiului  Bucureşti,  după  caz,  în  vederea  elaborării  de  către  ordonatorii  de  credite  a  proiectelor  de  buget  prevăzute  la  art.  1  alin.  (2). (2)  Ordonatorii  principali  de  credite  ai  bugetului  de  stat  sau  ai  altor  bugete,  în  bugetele   cărora   sunt   prevăzute   transferuri   către   bugetele   locale,   transmit  autorităţilor   administraţiei   publice   locale   sumele   aferente,   în   termen   de   10  zile   de   la   primirea   limitelor   de   cheltuieli   aprobate   de   Guvern,   în   vederea  cuprinderii  acestora  în  proiectele  de  buget.   (3)   Repartizarea   pe   unităţi   administrativ-­‐teritoriale   a   limitelor   sumelor  defalcate   din   unele   venituri   ale   bugetului   de   stat   destinate   echilibrării  bugetelor   locale   se   realizează   în   condiţiile   prevederilor   art.   33,   utilizând  indicatori  stabiliţi  la  finele  anului  anterior  anului  de  calcul.  „

30

ART.  38   „Propunerile   bugetare   ale   ordonatorilor   principali   de   credite   Ordonatorii  principali   de   credite,   pe   baza   limitelor   sumelor   primite   potrivit   prevederilor  art.  37,  elaborează  şi  depun  la  direcţiile  generale  ale  finanţelor  publice,  până  la   data   de   1   iulie   a   fiecărui   an,   proiectele   bugetelor   locale   echilibrate   şi  anexele  la  acestea  pentru  anul  bugetar  următor,  precum  şi  estimările  pentru  următorii  3  ani,  urmând  ca  acestea   să   transmită  proiectele  bugetelor   locale  pe   ansamblul   judeţului   şi   municipiului   Bucureşti   la   Ministerul   Finanţelor  Publice,  până  la  data  de  15  iulie  a  fiecărui  an.  „ ART.  39  Aprobarea  şi  centralizarea  bugetelor  locale   „(1)   În   termen   de   5   zile   de   la   publicarea   în   Monitorul   Oficial   al   României,  Partea   I,   a   legii   bugetului   de   stat,   Ministerul   Finanţelor   Publice   transmite  direcţiilor  generale  ale   finanţelor  publice  sumele  defalcate  din  unele  venituri  ale   bugetului   de   stat   şi   transferurile   consolidabile,   aprobate   prin   legea  bugetului  de  stat.   (2)   Direcţiile   generale   ale   finanţelor   publice   judeţene,   respectiv   Direcţia  Generală   a   Finanţelor   Publice   a   Municipiului   Bucureşti,   precum   şi   consiliile  judeţene   şi   Consiliul   General   al   Municipiului   Bucureşti,   în   condiţiile   legii,  repartizează   pe   unităţi/subdiviziuni   administrativ-­‐teritoriale,   în   termen   de   5  zile   de   la   comunicare,   sumele   defalcate   din   unele   venituri   ale   bugetului   de  stat,   precum   şi   transferurile   prevăzute   la   art.   34   alin.   (1),   în   vederea  definitivării   proiectelor   bugetelor   locale   de   către   ordonatorii   principali   de  credite.   În  acelaşi   termen,  direcţiile  generale  ale   finanţelor  publice   judeţene,  respectiv   Direcţia   Generală   a   Finanţelor   Publice   a   Municipiului   Bucureşti,  comunică   unităţilor   administrativ-­‐teritoriale,   respectiv   subdiviziunilor  acestora,   după   caz,   şi   o   estimare   a   veniturilor   din   cotele   defalcate   din  impozitul  pe  venit.   (3)   Pe   baza   veniturilor   proprii   şi   a   sumelor   repartizate   potrivit   alin.   (2),  ordonatorii   principali   de   credite,   în   termen   de   15   zile   de   la   publicarea   legii  bugetului   de   stat   în   Monitorul   Oficial   al   României,   Partea   I,   definitivează  proiectul   bugetului   local,   care   se   publică   în   presa   locală   sau   se   afişează   la  sediul   unităţii   administrativ-­‐teritoriale.   Locuitorii   unităţii   administrativ-­‐teritoriale  pot  depune  contestaţii  privind  proiectul  de  buget   în   termen  de  15  zile  de  la  data  publicării  sau  afişării  acestuia.   (4)  În  5  zile  de  la  expirarea  termenului  de  depunere  a  contestaţiilor  prevăzut  la  alin.  (3),  proiectul  bugetului  local,  însoţit  de  raportul  ordonatorului  principal  de   credite   şi   de   contestaţiile   depuse   de   locuitori,   este   supus   aprobării  autorităţilor  deliberative,  de  către  ordonatorii  principali  de  credite.   (5)   Autorităţile   deliberative,   în   termen   de   maximum   10   zile   de   la   data  supunerii  spre  aprobare  a  proiectului  de  buget,  potrivit  alin.  (4),  se  pronunţă  asupra  contestaţiilor  şi  adoptă  proiectul  bugetului  local,  după  ce  acesta  a  fost  votat  pe  capitole,  subcapitole,  titluri,  articole,  alineate,  după  caz,  şi  pe  anexe.  (6)  Proiectele  de  buget  prevăzute   la  art.  1  alin.   (2)   se  aprobă  de  autorităţile  deliberative   în   termen   de   maximum   45   de   zile   de   la   data   publicării   legii  bugetului  de  stat  în  Monitorul  Oficial  al  României,  Partea  I.  „

59. Art.  281 Adoptarea   de   către   consiliul   local,   respectiv   de   către  consiliul   județean  a  unui  proiect  de  buget   care  nu   respectă  

În   situaţia   nerespectării   dispoziţiilor   prezentei   legi,   acest  articol   indică   răspunsul   faţă   de   conduita   subiectului.   Toate  normele   sunt   asigurate   printr-­‐o   sancţiune.   Fixarea  

31

prevederile   art.   28   alin.(1)   constituie   contravenție   și   se  sancționează  cu  amendă  între  10.000  și  20.000  lei.

sancţiunilor  în  însuşi  conţinutul  normei  are  ca  scop  asigurarea  legalităţii   şi   limitelor   tragerii   la   răspundere.  Trebuie   subliniat  faptul  că  dispoziţiile  prezentei   legi  protejează  valorile  sociale  de   grup.   Aşadar,   încălcarea   acestora   aduce   prejudicii  întregului   grup   titular   al   drepturilor   respective.  Prefectul   are  obligația  de  a  ataca   în  contencios  administrativ  hotărârile  de  adoptare  a  bugetelor  locale  care  nu  respectă  prevederile  art.  28   alin.(1)   în   temeiul   art.   123   alin   2   și   5   din   Constituția  României,  coroborat  cu  art.  19  alin.  1,  lit.  a)  si  alin.  2  din  legea  340/2004  privind  prefectul  și  instituția  prefectului.  

60. SECŢIUNEA  a  2-­‐a Finanţarea  structurilor  neguvernamentale  de  tineret  şi  pentru  tineret  

SECŢIUNEA  a  2-­‐a Măsuri   de   susținere   a   structurilor   neguvernamentale   de  tineret  şi  pentru  tineret

61. Art.  29.  –   (1)   Veniturile   fără   caracter   economic   ale  structurilor   neguvernamentale   de   tineret   şi  pentru  tineret  sunt  neimpozabile  şi  includ:   a)   cotizaţiile   şi   contribuţiile   băneşti   sau   în  natură  ale  membrilor  sau  simpatizanţilor;   b)   donaţiile,   legatele,   sumele   şi   bunurile  primite  prin  sponsorizări;   c)   dobânzile   şi   dividendele   obţinute   din  plasarea   disponibilităţilor   realizate   din  venituri  neeconomice,  în  condiţiile  legii;   d)  veniturile  obţinute  din    administrarea  sau  valorificarea   bunurilor   aflate   în   patrimoniul  acestora;   e)  resursele  obţinute  de   la  bugetul  de  stat  şi  de  la  bugetele  locale;   f)   veniturile   obţinute   din   reclamă   şi  publicitate,   cu   excepţia   celor   realizate   prin  unităţi  specializate  în  acest  domeniu;   g)   veniturile   pentru   care   se   datorează  impozite  pe  spectacole;   h)   alte   venituri   obţinute   sau   realizate   în  condiţiile  legii.   (2)   Structurile   neguvernamentale   de   tineret  şi   pentru   tineret   de   utilitate   publică   sunt  supuse  la  plata  taxelor  şi  impozitelor  locale  la  

Art.  29.  –   (1)   Veniturile   fără   caracter   economic   ale   structurilor  neguvernamentale   de   tineret   şi   pentru   tineret   sunt  neimpozabile  şi  includ:   a)   cotizaţiile   şi   contribuţiile   băneşti   sau   în   natură   ale  membrilor  sau  simpatizanţilor;   b)   donaţiile,   legatele,   sumele   şi   bunurile   primite   prin  sponsorizări;   c)   dobânzile   şi   dividendele   obţinute   din   plasarea  disponibilităţilor   realizate   din   venituri   neeconomice,   în  condiţiile  legii;   d)   veniturile   obţinute   din     administrarea   sau   valorificarea  bunurilor  aflate  în  patrimoniul  acestora;   e)   resursele   obţinute   de   la   bugetul   de   stat   şi   de   la   bugetele  locale;   f)   veniturile   obţinute   din   reclamă   şi   publicitate,   cu   excepţia  celor  realizate  prin  unităţi  specializate  în  acest  domeniu;   g)  veniturile  pentru  care  se  datorează  impozite  pe  spectacole;   h)  alte  venituri  obţinute  sau  realizate  în  condiţiile  legii.   (2)  Structurile  neguvernamentale  de  tineret  şi  pentru  tineret  de  utilitate  publică  sunt  supuse  la  plata  taxelor  şi  impozitelor  locale   la   nivelul   minim   prevăzut   de   Legea   nr.   571/2003  privind  Codul  fiscal,  cu  modificările  şi  completările  ulterioare.   (3)   Structurile   neguvernamentale   de   sau   pentru   tineret   sunt  scutite  de   impozitul  pe  profit  atunci  când  utilizează  cel  puţin  80%  din  veniturile  obţinute  din  orice  sursă  în  scopul  realizării  

32

nivelul   minim   prevăzut   de   Legea   nr.  571/2003  privind  Codul  fiscal,  cu  modificările  şi  completările  ulterioare.   (3)   Structurile   neguvernamentale   de   sau  pentru   tineret   sunt   scutite   de   impozitul   pe  profit  atunci  când  utilizează  cel  puţin  80%  din  veniturile   obţinute   din   orice   sursă   în   scopul  realizării   obiectivelor   pentru   care   au   fost  autorizate,   inclusiv   pentru   cheltuieli   de  investiţii  şi  dotări,  precum  şi  pentru  cheltuieli  de  funcţionare.  

obiectivelor   pentru   care   au   fost   autorizate,   inclusiv   pentru  cheltuieli  de  investiţii  şi  dotări,  precum  şi  pentru  cheltuieli  de  funcţionare.  

62. Art.  291-­‐   La   constituirea  unei  organizații  de   tineret,  aceasta  trebuie   să   dispună   de   un   patrimoniu   inițial   de   minim   o  treime   din   valoarea   patrimoniului   stabilit   pentru   asociații  prin   Ordonanța   de   Guvern   26/2000   cu   modificările   și  completările  ulterioare  și  beneficiază  de  o  reducere  de  50%  la  taxa  de  rezervare  a  denumirii.

Această   prevedere   are   ca   scop   stimularea   asociativității  tinerilor  cu  scopul  desfăşurării  activităţilor  de  lucru  cu  tinerii.

63. CAPITOLUL  VI   Baza   materială   de   drept   public   destinată  activităţii  de  tineret  

CAPITOLUL  VI   Baza  materială  de  drept  public  destinată  activităţii  de  tineret

64. Art.  30.  –   (1)   În   sensul   prezentei   legi,   patrimoniul  destinat   activităţii   de   tineret   cuprinde  totalitatea   terenurilor   şi   spaţiilor,  amenajărilor,   instalaţiilor   şi   construcţiilor,  precum  şi  alte  bunuri  destinate  organizării  şi  desfăşurării   activităţii   de   tineret,   aflate   în  administrarea   Autorităţii   Naţionale   pentru  Tineret.   (2)   Bunurile   prevăzute   la   alin.   (1)   aparţin,  după   caz,   patrimoniului   public   sau   privat   al  statului.   (3)   În   derularea   activităţii   de   tineret,  Autoritatea   Naţională   pentru   Tineret   poate  utiliza   şi   alte   bunuri,   aparţinând   unor  persoane   juridice   de   drept   privat,   numai   cu  acordul   prealabil   scris   al   acestora,   conform  unor   înţelegeri   stabilite   de   comun   acord   pe  bază  de  contract.  

Art.  30.  –   (1)  În  sensul  prezentei   legi,  patrimoniul  destinat  activităţii  de  lucru   cu   tinerii   cuprinde   totalitatea   terenurilor   şi   spaţiilor,  amenajărilor,   instalaţiilor   şi   construcţiilor,   precum   şi   alte  bunuri  destinate  organizării   şi  desfăşurării  activităţii  de   lucru  cu  tinerii,  aflate  în  administrarea    Autoritatăţii  de  specialitate  în   domeniul   tineretului   a   administraţiei   publice   centrale,  prevăzută  la  Art.5. (2)   Bunurile   prevăzute   la   alin.   (1)   aparţin,   după   caz,  patrimoniului  public  sau  privat  al  statului.   (3)   În   derularea   activităţii   de   tineret,   Autoritatea   de  specialitate   în  domeniul   tineretului  a  administraţiei  publice  centrale,   prevăzută   la   Art.5,   poate   utiliza   şi   alte   bunuri,  aparţinând  unor  persoane   juridice  de  drept  privat,  numai   cu  acordul   prealabil   scris   al   acestora,   conform   unor   înţelegeri  stabilite  de  comun  acord  pe  bază  de  contract.

33

65. CAPITOLUL  VI¹ Ziua  Națională  a  Tineretului

Se   abrogă   prevederile   Legii   Zilei   Naționale   a   Tineretului   nr.    425/  2004

66. Art.30¹  -­‐   (1) Se   instituie   ziua   de   2   mai   ca   Ziua   Nationala   a  Tineretului. (2) Cu   prilejul   Zilei   Nationale   a   Tineretului   se  organizează  activităţi  sociale,  culturale,  artistice  şi  sportive  şi  se  difuzează,  prin  mijloacele  de  informare  în  masă,  materiale  care  vizează  domeniile  de  interes  ale  tineretului. (3) Autorităţile   administratiei   publice   centrale   şi   locale,  inclusiv   instituţiile   şi   serviciile   publice   deconcentrate,   cu  atribuţii   în  domeniul   tineretului,  educaţiei,  culturii,  sportului,  cercetării,   turismului,   protecţiei   mediului,   sănătăţii   şi  finanţelor,   acordă   sprijin   material,   financiar   şi   organizatoric  sărbătoririi  Zilei  Naţionale  a  Tineretului. (4) În  perioada  26  aprilie  -­‐  2  mai,  Societatea  Română  de  Radiodifuziune   şi   Societatea   Română   de   Televiziune   vor  difuza,   cu   prioritate,   emisiuni   despre   problematica  tineretului.

67. CAPITOLUL  VII Dispoziţii  tranzitorii  şi  finale  

CAPITOLUL  VII Dispoziţii  tranzitorii  şi  finale

68. Art.  31.  –   (1)  Imobilul  proprietate  de  stat,  situat  în  satul  Izvoru   Mureşului,   Str.   Principală   nr.   1,  comuna   Voşlăbeni,   judeţul   Harghita,   aflat   în  prezent   în   administrarea   Agenţiei   Naţionale  pentru   Sport,   trece   în   administrarea  Autorităţii  Naţionale  pentru  Tineret.   (2)  Predarea  imobilului  prevăzut  la  alin.  (1)  se  va  face  cu  respectarea  prevederilor  legale,  în  termen   de   60   de   zile   de   la   data   intrării   în  vigoare  a  prezentei  legi.  

Art.  31.  –   (1)   Imobilul   proprietate   de   stat,   situat   în   satul   Izvoru  Mureşului,   Str.   Principală   nr.   1,   comuna   Voşlăbeni,   judeţul  Harghita,  aflat  în  prezent  în  administrarea  Agenţiei  Naţionale  pentru   Sport,   trece   în   administrarea   Autorităţii   Naţionale  pentru  Tineret.   (2)   Predarea   imobilului   prevăzut   la   alin.   (1)   se   va   face   cu  respectarea  prevederilor  legale,  în  termen  de  60  de  zile  de  la  data  intrării  în  vigoare  a  prezentei  legi.  

Această  prevedere  şi-­‐a  produs  efectele.

69. Art.  32.  -­‐  (1)  Prezenta  lege  intră  în  vigoare  la  60   de   zile   de   la   data   publicării   în  Monitorul  Oficial  al  României,  Partea  I.   (2)  Anexa  face  parte   integrantă  din  prezenta  lege.   Această   lege  a   fost  adoptată  de  Parlamentul  

Art.  32.  -­‐  (1)  Prezenta  lege  intră  în  vigoare  la  60  de  zile  de  la  data  publicării  în  Monitorul  Oficial  al  României,  Partea  I.  

34

României,  cu  respectarea  prevederilor  art.  75  şi   ale   art.   76   alin.   (2)   din   Constituţia  României,  republicată.