LEGEA APELOR Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege creează cadrul necesar aplicării Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 2000/60/CE din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apelor, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE), nr. L 327/1 din 22.12.2000.

TITLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND GOSPODĂRIREA APELOR

Articolul 1. Apa şi importanţa ei

(1) Apa reprezintă o sursă naturală regenerabilă, limitată şi vulnerabilă, element indispensabil pentru natură şi societate, serveşte ca mijloc pentru activitatea economică şi factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic.

(2) Apa este obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Studierea, protejarea,

folosirea raţională şi utilizarea durabilă a resurselor de apă sînt sarcini de o importanţă deosebită pentru societate.

Articolul 2. Obiectul legii (1) Sub incidenţa prevederilor prezentei legi cad apele de suprafaţă şi

subterane, malurile şi albiile acestora, stratele acvifere, fîşiile şi zonele de protecţie, teritoriile protejate şi zonele de risc de manifestare a efectelor distructive a apelor, indiferent de tipul şi forma lor de proprietate, de persoana fizică sau juridică care le gestionează.

(2) Sub incidenţa prevederilor prezentei legi cad, de asemenea, construcţiile şi instalaţiile construite, sau care se planifică pentru a fi construite, şi lucrările efectuate pe apă, sau care se referă la apă şi care, direct sau indirect, au un impact asupra stării apelor.

2

Articolul 3. Relaţiile reglementate de lege Prezenta lege determină principiile, mijloacele, metodele şi regulile de

gospodărire a apelor şi relaţiile juridice, ce apar la gospodărirea apelor, a malurilor, albiilor, stratelor acvifere, fîşiilor şi zonelor de protecţie, teritoriilor protejate şi zonelor de risc de manifestare a efectelor distructive a apelor.

Articolul 4. Obiectivele legii

Obiectivele prezentei legi sînt: a) atingerea stării bune a apelor şi ecosistemelor dependente de ape; b) asigurarea protecţiei împotriva efectelor distructive ale apelor; c) sporirea gradului de conservare a cantităţii şi calităţii resurselor de apă; d) sprijinirea utilizării durabile a apei pentru diferite genuri de folosire a ei,

contribuind la diversificarea acestora.

Articolul 5. Principiile de bază privind folosinţa durabilă a apelor Conservarea, protejarea şi îmbunătăţirea stării apelor în condiţiile utilizării

durabile a apei, se bazează pe: a) principiul plinătăţii, care ţine cont de procesele naturale de formare şi de

dinamica apelor, de interconexiunea lor cu ecosistemele acvatice şi cele dependente de ape, de interconexiunea proceselor ce au loc pe suprafaţa de curgere şi în corpurile de apă, precum şi de interconexiunea apelor de suprafaţă şi a celor subterane în balanţa calitativă şi cantitativă a acestora;

b) principiul precauţiei, care, în cazul planificării unor activităţi cu impact sau în legătură cu apele, presupune şi elaborarea măsurilor de excludere sau de reducere a impactului negativ asupra stării apelor şi protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor, chear şi în cazul cînd lipseşte informaţia privind acest impact;

c) principiul evaluării economice a apei, în conformitate cu care costul apei, în afară costului ca resursă naturală, presupune şi includerea cheltuielilor de gospodărire a acestora;

d) principiul participativ, care permite părţilor interesate, persoanelor fizice şi juridice, asociaţiilor obşteşti, să participe în luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor şi realizarea lor.

Articolul 6. Noţiuni de bază

În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:

acvifer – strat sau straturi subterane de roci geologice sau alte strate geologice

cu o porozitate şi o permeabilitate suficienta astfel încît să permită o curgere

3

semnificativa a apelor subterane ori captarea unor cantităţi importante de ape subterane;

apă destinată consumului uman – apă care în starea ei naturală sau după

prelucrarea respectivă (tratarea apei) poate fi folosită în calitate de apă potabilă, pentru necesităţi casnice şi în industria alimentară;

ape subterane – apele aflate sub suprafaţa solului în zona saturată şi în contact

nemijlocit cu solul sau cu subsolul; bazin hidrografic – suprafaţă de teren de pe care toate scurgerile de apă curg

printr-o reţea de rîuri, fluvii şi, eventual, lacuri, către mare sau în gura de vărsare ori delta unui singur rîu;

corp de apă de suprafaţă – un element aparte şi semnificativ al apelor de

suprafaţa: lac, lac de acumulare, iaz, pîrîu, rîu şi canal, porţiune de pîrîu, rîu sau canal;

corp de apă subterană – volum anumit de apă subterană în limitele unui

acvifer sau mai multor acvifere;

debit salubru – debitul minim necesar intr-o secţiune pe un curs de apa, care în condiţiile folosirii permise nu conduce la degradarea ecosistemelor acvatice şi nu diminuează capacitatea lor de autoepurare;

gospodarirea apelor - ansamblul activitatilor care prin mijloace tehnice si masuri legislative, economice si administrative, conduc la cunoasterea, utilizarea, valorificarea raţionala, menţinerea sau îmbunătăţirea resurselor de apa pentru satisfacerea nevoilor sociale si economice, la protectia impotriva epuizarii si poluării acestor resurse, precum si la prevenirea si combaterea acţiunilor distructive ale apelor

poluare – înrăutăţirea calităţii apei din cauza unei surse de poluare şi care

conduce la limitarea sferei de folosire a apelor; potenţialul ecologic bun – starea unui corp de apă puternic modificat sau a unui

corp de apă artificial, clasificată în concordanta cu prevederile normativelor în vigoare;

starea cantitativă – expresie a gradului în care un corp de apă subterană este

predispus influenţei prelevărilor de apă directe şi indirecte; starea bună a apelor de suprafaţă – starea atinsă de un corp de apa de

suprafaţa atunci cînd, starea sa ecologică şi starea chimică sînt cel puţin "bune";

4

starea bună a apelor subterane – este starea atinsă de un corp de apă subterană atunci cînd, starea lui cantitativă şi starea lui chimică sînt cel puţin "bune";

starea cantitativă bună – nivelul apelor subterane care cantitativ nu este supus

schimbărilor în urma activităţii umane; starea chimică bună a apelor de suprafaţă – starea chimică, necesară pentru

satisfacerea obiectivelor ecologice şi economice pentru apele de suprafaţă, stabilite în conformitate cu normativele în vigoare;

starea chimică bună a apelor subterane – starea chimică a unui corp de apă

subterană, care corespunde tuturor condiţiilor stabilite de normele tehnice în vigoare; starea ecologică – exprimă calitatea structurii şi funcţionarii ecosistemelor

acvatice legate cu apele de suprafaţa, clasificate în conformitate cu prevederile normativelor în vigoare;

starea ecologica bună – starea unui corp de ape de suprafaţă, determinată conform normativelor în vigoare;

sub-bazin hidrografic – suprafaţa de teren de pe care toate scurgerile de suprafaţă curg printr-un şir de pîrîe, rîuri şi, posibil, lacuri, spre un anumit punct al unui curs de apă sau bazin;

substanţe periculoase – substanţe sau grupe de substanţe care sînt toxice,

persistente şi bioacumulabile, precum şi alte substanţe sau grupe de substanţe care dau naştere unui nivel similar de îngrijorare;

substanţe prioritare – substanţe selectate din lista substanţelor periculoase, care

reprezintă un risc sporit pentru mediul acvatic sau care se manifestă prin intermediul mediului acvatic, referitor la care se impune luarea de măsuri speciale.

5

Capitolul II

CORPURI DE APĂ Articolul 7. Delimitarea şi clasificarea corpurilor de apă (1) Toate sistemele de apă naturale de suprafaţă şi subterane se delimitează în

corpuri de apă separate, care reprezintă unităţi de bază de gospodărire şi pentru care se formulează sarcini privind atingerea obiectivelor prevăzute în articolul 4.

(2) Delimitarea şi clasificarea corpurilor de apă se efectuează în conformitate

cu Regulamentul privind procedurile de delimitare şi clasificare a corpurilor de apă, elaborat de Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale şi aprobat de Guvern.

(3) Rezultatele delimitării şi clasificării corpurilor de apă se înregistrează în

Cadastrul apelor.

Articolul 8. Terenul şi hotarele corpului de apă de suprafaţă (1) Terenul ocupat permanent sau periodic de apele de suprafaţă, formează

terenul corpului de apă de suprafaţă (în continuare – terenul corpului de apă). (2) Pentru apele curgătoare (cursurile de apă, inclusiv rîurile, rîuleţele,

izvoarele, după ieşirea apelor la suprafaţa) terenul corpului de apă include albia de bază de curgere şi malurile pînă la nivelul de umplere maximă, depăşirea căruia se consideră inundaţie.

(3) Pentru apele încet curgătoare (acumulări de apă, inclusiv lacuril naturale,

lacuri de acumulare, iazuri, bazine de apă, excavaţii, şanţe) terenul corpului de apă include cuveta şi malurile pînă la nivelul maximal de umplere.

(4) Ca terenuri ale corpului de apă se consideră, de asemenea, albiile cursurilor

de apă şi cuvetele lacurilor care temporar seacă, mlaştinile şi zonele umede.

(5) Determinarea hotarelor terenurilor corpurilor de apă se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind procedurile de delimitare şi clasificare a corpurilor de apă.

Articolul 9. Hotarele terenului corpului de apă subterană

(1) Corpurile de ape subterane includ stratele acvifere şi apele ce se află în

ele.

6

(2) Pentru corpurile de apă subterană, în afara de aria de extindere, se stabilesc, de asemenea, hotarele de sus şi de jos.

(3) Hotarele corpului de apă subterană sînt determinate în conformitate cu

Regulamentul privind procedurile de delimitare şi clasificare a corpurilor de apă. (4) Hotarele corpului de apă subterană se înregistrează în Cadastrul apelor.

Capitolul III

INFRASTRUCTURA HIDROTEHNICĂ

Articolul 10. Construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice (1) Ca construcţii şi instalaţii hidrotehnice se consideră: a) infrastructura corpului de apă - construcţiile şi instalaţiile destinate

regularizării, redistribuirii, întreţinerii şi monitorizării apelor; b) construcţiile şi instalaţiile destinate protecţiei împotriva efectelor distructive

a apelor; c) construcţiile şi instalaţiile destinate folosinţei speciale a apei. (2) Edificarea construcţiilor şi instalaţiilor, stipulate în alineatul (1) literele a)

şi b) se efectuează în scopul prestării serviciilor publice în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Articolul 11. Obţinerea şi pierderea statutului de infrastructură a corpului de apă (1) Construcţiilor şi instalaţilor hidrotehnice li se atribuie statutul de

infrastructură a corpului de apă în temeiul deciziei adoptate de Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor.

(2) Pentru construcţiile şi instalaţiile, care, conform legislaţiei în vigoare,

necesită autorizaţie de funcţionare, atribuirea statutului conform alineatului (1), se efectuează numai după obţinerea unei asemenea autorizaţii.

(3) Statutul de infrastructură a corpului de apă se înregistrează în Cadastrul

bunurilor imobile şi în Cadastrul apelor. (4) Statutul de infrastructură a corpului de apă se pierde în cazul în care

construcţiile şi/sau instalaţiile hidrotehnice îşi pierd capacitatea funcţională.

7

(5) Decizia privind pierderea statutului de infrastructură a corpului de apă este adoptată de Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor.

Articolul 12. Utilizarea infrastructurii corpului de apă în alte scopuri

(1) Infrastructura corpului de apă poate fi utilizată şi în alte scopuri, dacă

aceasta nu contravine sau nu face dificilă utilizarea ei conform destinaţiei directe. (2) La edificarea şi reconstruirea infrastructurii corpului de apă de prestatorul

de servicii publice, alte persoane care doresc să utilizeze infrastructura corpului de apă în alte scopuri pot participă în calitate de investitori.

(3) Autorizaţia de co-participare la edificarea şi/sau reconstruirea infrastructurii

corpului de apă ori pentru utilizarea acesteia în alte scopuri este emisă de Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor.

(4) Dacă infrastructura corpului de apă a fost edificată şi/sau reconstruită

conform prevederilor alineatelor (2) şi (3), co-participanţii de investiţii nu obţin dreptul de proprietate asupra infrastructurii respective a corpului de apă sau a unei părţi a acesteia.

(5) Co-participanţii de investiţii la edificarea sau reconstruirea infrastructurii

corpului de apă sînt obligaţi să participe la întreţinerea acesteia în stare funcţională proporţional investiţiilor alocate.

(6) Relaţiile între gestionarul infrastructurii corpului de apă şi persoanele care

au participant la co-finanţarea edificării sau reconstruirii sînt specificate de Contractul cu privire la edificarea (reconstruirea), întreţinerea şi utilizarea în comun a infrastructurii corpului de apă, încheiat în conformitate cu prevederile Codului Civil.

(7) În cazul utilizării infrastructurii corpului de apă şi în alte scopuri, prioritate

are prestarea serviciilor publice. Articolul 13. Participarea altor persoane la edificarea construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice pentru protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor (1) Persoanele fizice şi juridice, interesate în protecţia împotriva efectelor

distructive ale apelor într-un grad mai înalt, decît cel prevăzut, sau în locurile unde aceasta nu este prevăzut de Programul de gospodărire, pot participa la edificarea sau reconstruirea construcţiilor şi instalaţiilor pentru protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor.

8

(2) Persoanele interesate conform alineatului (1) elaborează şi propun un plan de reconstruire şi dotare a construcţiilor şi instalaţiilor pentru protecţie împotriva efectelor distructive ale apelor şi îl prezintă spre aprobare Autorităţii publice pentru gospodărirea apelor.

(3) Planul propus conform alineatului (2) poate fi respins dacă măsurile

prevăzute în acesta pot schimba esenţial regimul apelor sau echilibrul natural al ecosistemelor acvatice ori pot înrăutăţi protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor în aval.

(4) Persoanele, care au investit suplimentar în edificarea sau reconstruirea

construcţiilor şi instalaţiilor pentru protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor proprietate pblică, nu obţin dreptul de proprietate asupra acestora.

(5) Persoanele, care au participat la investiţiile suplimentare pentru edificarea

sau reconstruirea construcţiilor şi instalaţiilor pentru protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor proprietate publică sînt obligate să participe în continuare la întreţinerea lor proporţional investiţilor alocate.

(6) Relaţiile între gestionarul construcţiilor şi instalaţiilor pentru protecţia

împotriva efectelor distructive ale apelor proprietate publică, şi persoanele, care au alocat investiţii pentru edificarea sau reconstruirea lor sînt reglementate de Contractul cu privire la edificarea şi exploatarea în comun a acestora, încheiat în conformitate cu prevederile Codului Civil.

Capitolul IV

BUNURILE CORPULUI DE APĂ

Articolul 14. Bunurile naturale ale corpului de apă (1) Apele şi terenurile corpului natural de apă de suprafaţă se consideră bunuri

naturale ale corpului de apă de suprafaţă. (2) Apa şi straturile acvifere subterane sînt bunuri naturale ale corpului de apă

subteran. (3) Terenurile folosite pentru îndepărtarea periodică a apelor de viitură nu se

referă la bunurile naturale ale corpului de apă. (4) Statutul de bun natural al corpului de apă asupra terenului corpului de apă

de suprafaţă se înregistrează în Cadastrul bunurilor imobile.

9

Articolul 15. Dreptul de proprietate asupra bunurilor naturale ale corpului de apă (1) Bunurile naturale ale corpului de apă curgătoare cu o lungime de peste 5

km, ale lacurilor naturale şi ale corpului de apă subterană se referă la bunurile naturale publice ale corpului de apă.

(2) Bunurile naturale ale corpului de apă curgătoare cu lungime mai mică de 5

km se consideră bunuri naturale publice ale unităţilor teritorial-administrative.

Articolul 16. Bunurile artificiale publice ale corpului de apă (1) Terenurile corpului de apă, formate în rezultatul redistribuirii sau

regularizării apelor corpului de apă natural, extragerii sau exploatării resurselor naturale minerale sau altor asemenea incursiuni în spaţiul fizic al bunurilor naturale ale corpului de apă, creează bunurile artificiale publice ale corpului de apă.

(2) La bunurile publice artificiale ale corpului de apă nu se referă terenurile

corpului de apă, format în scopul realizării dreptului de folosinţă specială a apei. Dreptul la proprietate asupra acestor terenuri se reglementează de legislaţia civilă.

(3) Ca bunuri artificiale publice ale corpului de apă se consideră infrastructura

corpului de apă şi terenurile pe care aceasta este amplasată. (4) Ca bunuri artificiale publice ale corpului de apă se consideră construcţiile şi

instalaţiile pentru protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor şi terenurile pe care acestea sînt amplasate, dacă construcţiile şi instalaţiile respective sînt integral ori parţial amplasate pe terenurile cu statut de bun public natural sau artificial al corpului de apă.

(5) Construcţiile şi instalaţiile edificate pentru necesităţile de apărare naţională

sau pentru realizarea sarcinilor organelor afacerilor interne nu se consideră bunuri publice artificiale ale corpului de apă.

Articolul 17. Atribuirea statutului de bun public artificial

al corpului de apă (1) Statutul de bun public artificial al corpului de apă este atribuit terenurilor,

care corespund prevederilor alineatelor (1), (3) şi (4) ale articolului 16, infrastructurii corpului de apă, construcţiilor şi instalaţiilor, care corespund prevederilor alineatului (4) al articolului 16, prin hotărîre de Guvern.

1

(2) În cazul în care, proprietar al terenului, care corespunde prevederilor alineatelor (1), (3) şi (4) ale articolului 16, este o persoana fizică sau juridică privată decizia respectivă se ia numai după obţinerea de către stat a dreptului de proprietate asupra acestor terenuri conform legislaţiei în vigoare.

(3) Ca temei pentru atribuirea statutului de bun public artificial al corpului de

apă construcţiilor, instalaţiilor şi terenurilor menţionate în alineatele (3) şi (4) ale articolului 16, este, de asemenea, decizia organului abilitat al administraţiei publice locale, dacă aceste corpuri constituie proprietatea acesteia.

(4) Statutul terenului corpului de apă ce corespunde prevederilor alineatelor

(1), (3) şi (4) ale articolului 16 se înregistrează în Cadastrul bunurilor imobile. Articolul 18. Pierderea statutului de bun public natural

al corpului de apă (1) Terenul corpului de apă pierde statutul de bun public natural al corpului de

apă în cazul în care în rezultatul unor fenomene naturale sau a incursiunii în spaţiul fizic al bunurilor corpului de apă acesta nu mai corespunde prevederilor articolului 8.

(2) Încetarea statutului de bun public natural al corpului de apă este

determinată de Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale şi se consemnează prin hotărîre de Guvern.

(3) Decizia, luată în conformitate cu prevederile alineatului (2) serveşte ca

temei pentru pierderea statutului de bun public natural al corpului de apă a terenurilor respective prin excluderea înscrisului din Cadastrul bunurilor imobile.

(4) Concomitent cu pierderea statutului de bun public natural al corpului de

apă, terenurilor respective li se atribuie un alt statut în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 19. Pierderea statului de bun public artificial al corpului de apă

(1) Ridicarea statutului de bun public artificial al corpului de apă, atribuit

terenurilor corpului de apă în conformitate cu prevederile alineatului (1) al articolului 16 se efectuează conform articolului 18.

(2) Construcţiile, instalaţiile şi terenurile pe care ele sînt amplasate îşi pierd

statutul de bun public artificial a corpului de apă, atribuit în conformitate cu prevederile alineatelor (3) şi (4) ale articolului 16, în cazul cînd ele pierd capacitatea funcţională.

1

(3) Pierderea statutului de bun public artificial al corpului de apă conform prevederilor alineatului (2) pentru construcţii şi instalaţii hidrotehnice este determinată de Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale şi se consemnează prin hotărîre de Guvern.

Articolul 20. Schimbarea albiei corpului de apă

(1) În cazul cînd apele au părăsit albia în rezultatul unui fenomen natural,

starea iniţială trebuie să fie restabilită, dacă aceasta este necesar pentru: a) protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor; b) restabilirea regimului apelor; c) realizarea dreptului de folosinţă a apei; d) utilizării normală a tuturor bunurilor implicate. (2) Proprietarii terenurilor, titularii drepturilor de folosinţă a apei sau alte

persoane implicate, sînt obligaţi să anunţe Autoritatea publică pentru gospodîrirea apelordespre schimbarea albiei corpului de apă.

Articolul 21. Procedurile de restabilire a albiei iniţiale

(1) Proprietarul terenului, posesorul dreptului de folosinţă a apelor sau altă

persoană interesată, se poate adresa cu o cerere pentru restabilirea albiei iniţiale nu mai tîrziu de un an de la schimbarea albiei corpului de apă.

(2) La cerere trebuie să fie anexate actele ce confirmă dreptul de proprietate

asupra bunurilor respective sau a dreptului de folosinţă a apelor, planul cadastral şi descrierea stării iniţiale şi actuale a albiei, precum şi modalitatea propusă pentru restabilire.

(3) Cererea pentru restabilirea stării iniţiale se examinează de Autoritatea

centrală pentru mediu şi resurse naturale. La luarea deciziei se ia în considerare menţinerea regimului hidrologic, a echilibrului natural al ecosistemelor acvatice şi efectele restabilirii stării iniţiale ce pot afecta folosirea raţională a bunurilor sau realizarea dreptului la folosinţă a apei.

(4) Decizia privind restabilirea albiei vechi poate fi luată de către Autoritatea

centrală pentru mediu şi resurse naturale la propria iniţiativă, dacă aceasta este necesar pentru protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor şi restabilirea regimului hidrologic.

(5) Cheltuielile pentru restabilirea stării precedente le suportă persoana care a

solicitat restabilirea albiei, cu excepţia cazurilor, cînd restabilirea stării precedente

1

este efectuată în conformitate cu prevederile alineatului (4). În acest caz cheltuielile se acoperă din contul resurselor destinate gospodăririi apelor.

(6) În cazul cînd se ia decizia privind refuzul de a restabili starea precedentă,

Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale trebuie să asigure dreptul de proprietate asupra terenului pe care a sosit apa.

(7) Controlul asupra executării lucrărilor de restabilire a stării precedente se

exercită de către Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor.

Articolul 22. Dreptul de servitute Proprietarii sau deţinătorii altor drepturi asupra terenurilor, limitrofe

terenurilor, pe care se execută lucrări de restabilire a albiei iniţiale în conformitate cu prevederile articolului 21 , sînt obligaţi să ofere dreptul de servitute.

Articolul 23. Pierderea statutului şi formarea de noi terenuri ale corpului de apă (1) Dacă după expirarea unui an din data retragerii definitive a apelor din albia

veche nu a fost folosit dreptul de restabilire prevăzut de articolul 21, faţă de terenurile părăsite de apă, se aplică prevederile articolului 18.

(2) Terenurile pe care a sosit apa, starea iniţială a cărora n-a fost restabilită şi

care au fost cumpărate de către autoritatea publică competentă conform alineatului (5) al articolului 21, obţin statutul de teren al corpului de apă în baza articolului 8 şi statutul de bun natural al corpului de apă în conformitate cu prevederile alineatului (1) al articolului 14.

Articolul 24. Formarea aluviunilor de prundiş şi nisip sau a insulelor

Dacă în rezultatul fenomenelor naturale în corpurile naturale de apă se formează aluviuni de prundiş, de nisip sau insule, aceste terenuri primesc statutul de terenuri ale corpului de apă în conformitate cu prevederile articolului 8.

1

Capitolul V

LIMITAREA ŞI PRIVAREA DE DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CORPULUI DE APĂ, TERENURILOR

RIVERANE ŞI A ALTOR TERENURI

Articolul 25. Dispoziţii generale (1) În scopul păstrării regimului natural al apelor, realizării dreptului de

folosinţă generală a apei şi prestării serviciilor publice în conformitate cu prevederile prezentei legi, proprietarii sau deţinătorii altor drepturi asupra terenului corpului de apă şi altor terenuri, sînt obligaţi să respecte restricţiile stabilite de prezenta lege.

(2) Alte terenuri, stipulate în alineatul (1), includ terenurile fîşiilor de protecţie

ale apelor, zonele de risc, determinate în conformitate cu prezenta lege, şi terenurile de pe care se efectuează monitorizarea apelor sau care sînt necesare pentru realizarea dreptului de folosinţă specială a apelor (în continuare – alte terenuri).

(3) Dreptul de proprietate sau alte drepturi asupra terenurilor, stipulate în

alineatul (1), asupra construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice poate fi retras sau limitat în interese publice în cazurile prevăzute de prezenta lege şi alte acte legislative.

Articolul 26. Perturbarea stării fireşti a bunurilor naturale ale

corpului de apă şi a altor terenuri Nu se admit incursiuni în spaţiul fizic al bunurilor naturale ale corpului de apă

şi a altor terenuri, cu excepţia: a) edificării construcţiilor şi instalaţiilor infrastructurii publice; b) edificării construcţiilor şi instalaţiilor bunurilor publice artificiale ale

corpului de apă; c) activităţilor efectuate în scopul îmbunătăţirii proprietăţilor geomorfolo-gice

şi ecologice ale apelor de suprafaţă; d) activităţilor efectuate în scopul protecţiei mediului; e) edificării construcţiilor şi instalaţiilor necesare pentru folosinţa generală a

apei; f) edificării construcţiilor şi instalaţiilor pentru apărarea naţională, protejării şi

salvării oamenilor, animalelor şi bunurilor.

Articolul 27. Dreptul de servitute legat de folosinţa generală a apei (1) Proprietarii şi deţinătorii altor drepturi asupra apei, terenului corpului de

apă şi a altor terenuri permit trecerea fără pericol pe terenurile sale spre corpul de apă şi admit folosinţa generală a apei, cu excepţia cazurilor, cînd în corpul de apă sau pe

1

alte terenuri sunt amplasate construcţii şi instalaţii, indicate în litera d) şi f) a articolului 26.

(2) Utilizarea terenurilor riverane zonelor de folosinţă generală a apei (aflarea

pe terenurile riverane; amplasarea locurilor pentru scăldare, scufundări, rulări, înot etc.) se admite, dacă o asemenea utilizare nu cauzează prejudiciu considerabil proprietarilor sau deţinătorilor altor drepturi asupra acestor terenuri.

(3) Nu se admite edificarea de construcţii, instalaţii sau alte obstacole pe

terenul corpului de apă sau alte terenuri, care ar îngrădi deplasarea liberă de-a lungul oglinzii apei.

(4) Proprietarii şi deţinătorii altor drepturi asupra construcţiilor şi instalaţiilor

infrastructurii publice pot interzice folosinţa generală a apei în zonele de amplasare a acestora, dacă acest lucru este periculos pentru sănătatea şi viaţa oamenilor.

(5) Proprietarii şi deţinătorii altor drepturi asupra apei, terenului corpului de

apă şi altor terenuri nu au dreptul la compensaţii pentru restricţiile stipulate în alineatele (1), (2) şi (3) cu excepţia cazurilor unor pagube directe.

Articolul 28. Dreptul de servitute legat de prestarea serviciilor publice

(1) În scopul prestării serviciilor publice în conformitate cu prevederile

prezentei legi sau prestării serviciilor publice privind protecţia mediului, proprietarii şi deţinătorii altor drepturi asupra apei, terenului corpului de apă şi altor terenuri sînt obligaţi să acorde prestatorilor de servicii publice accesul fără pericol şi posibilitatea executării lucrărilor necesare.

(2) La executarea lucrărilor prevăzute în alineatul (1), prestatorii de servicii

publice sînt obligaţi să întreprindă toate măsurile pentru reducerea impactului negativ asupra terenurilor, iar după finalizarea lucrărilor execută, din cont propriu, lucrările de lichidare a prejudiciului cauzat.

(3) Proprietarii şi deţinătorii altor drepturi asupra apei, terenului ciorpului de

apă şi altor terenuri nu au dreptul la recuperarea pierderilor legate de restricţiile stipulate în alineatul (1) cu excepţia cazurilor de deteriorări irecuperabile sau pagube directe.

Articolul 29. Dreptul de servitute pentru monitorizarea apelor

(1) Proprietarii şi deţinătorii altor drepturi asupra apei, terenului corpului de

apă şi altor terenuri acordă dreptul de servitute, fără perceperea taxelor, în următoarele zone, stabilite de Guvern pentru:

1

a) trecerea sau deplasarea personalului în scopul executării obligaţiilor de serviciu;

b) instalarea, în albie sau pe maluri, a pilonilor de hotar, semnelor de marcare, aparatelor de măsurare şi control sau altei aparaturi ori instalaţii necesare pentru monitorizarea apelor, precum şi pentru asigurarea capacităţii funcţionale a acestora;

c) transportarea şi stocarea temporară a materialelor şi utilajului, precum şi pentru deplasarea personalului în timpul executării lucrărilor de deservire şi reparare.

(2) Zonele specificate în alineatul (1) se stabilesc de Autoritatea centrală pentru

mediu şi resurse naturale în baza Programului de monitorizare a apelor elaborat în conformitate cu prevederile acestei legi.

(3) În timpul efectuării acţiunilor stipulate în alineatul (1) se întreprind toate

măsurile necesare pentru diminuarea efectelor negative asupra terenurilor, iar după finalizarea lucrărilor se execută lucrările de lichidare a prejudiciului cauzat.

(4) Proprietarii şi deţinătorii de alte drepturi asupra apei, terenului corpului de

apă şi altor terenuri nu au dreptul la recuperarea pierderilor legate de restricţiile stipulate în alineatul (1) cu excepţia cazurilor de deteriorări irecuperabile sau pagube directe.

(5) Prejudiciul irecuperabil se compensează din contul resurselor destinate

gospodăririi apelor în cazurile prevăzute de litera a) a alineatului (1) şi din contul persoanelor care au cauzat prejudiciu în cazurile prevăzute de literele b) şi c) ale alineatului (1).

Articolul 30. Exproprierea în scopul asigurării folosinţei generale şi prestării serviciilor publice

(1) În cazul în care folosinţa generală a apei şi/sau prestarea serviciilor publice

nu pot fi asigurate prin alte modalităţi, proprietarii terenului corpului de apă sau altor terenuri pot fi limitaţi sau privaţi de drepturile de proprietate prin hotărîre de Guvern.

(2) Pentru edificarea construcţiilor şi instalaţiilor, destinate prestării serviciilor

publice în conformitate cu prevederile prezentei legi, proprietarii terenului corpului de apă şi altor terenuri pot fi privaţi de drepturile sale în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 31. Drepturile proprietarilor care asigură servitute

Dacă utilizarea altor terenuri devine permanent imposibilă din cauza

restricţiilor prevăzute de articolele 22, 27, 28 şi 29, proprietarii acestor terenuri au dreptul să ceară recuperarea pagubelor în conformitate cu prevederile Codului civil.

1

TITLUL II

FOLOSINŢA APEI

Capitolul VI

DISPOZIŢII DE BAZĂ Articolul 32. Reguli generale de folosinţă a apei (1) De bunurile naturale sau artificiale publice ale corpului de apă se poate

folosi orice persoană în condiţiile prevăzute de prezenta lege, dacă această folosinţă nu cauzează prejudiciu stării şi regimului apelor, echilibrului natural al ecosistemelor acvatice şi nu lezează aceleaşi drepturi ale altor persoane.

(2) Bunurile corpului de apă pot fi utilizate doar în modul în care nu pune în

pericol valoarea lor reală sau nu conduce la diminuarea rolului natural al acestora. (3) Guvernul stabileşte zone (teritorii), în care folosinţa generală a bunurilor

corpului de apă poate fi limitată sau interzisă, dacă aceasta este necesar pentru a menţine rolul natural al acestora, ocrotirea vieţii şi sănătăţii oamenilor, asigurarea protecţiei împotriva poluării şi efectelor distructive ale apei sau asigurarea folosinţei speciale a apei.

(4) Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor poate limita sau interzice

temporar utilizarea bunurilor corpului de apă, dacă aceasta prezintă un pericol pentru viaţa sau sănătatea omului, dereglează regimul apelor şi echilibrul ecologic.

Articolul 33. Priorităţile de folosinţă a apei

(1) Satisfacerea necesităţilor de apă potabilă a populaţiei este prioritară.

Avantaj în raport cu alte scopuri are, de asemenea, folosinţa apei pentru adăpatul animalelor şi menţinerea regimului apelor pentru echilibrul natural al ecosistemelor acvatice.

(2) Limitarea folosinţei apei pentru alimentarea cu apă potabilă a populaţiei în

favoarea utilizării ei în alte scopuri este interzisă. (3) Apa potabilă livrată centralizat în localităţi poate fi utilizată şi în alte

scopuri dacă sînt satisfăcute deplin necesităţile populaţiei şi animalelor şi alte necesităţi, care cer apă de această calitate, şi dacă livrarea apei pentru utilizarea respectivă prin altă modalitate este mai costisitoare.

1

(4) Apele subterane de calitate respectivă sînt destinate doar pentru captarea apei necesare consumului uman şi adăparea animalelor, precum şi pentru asigurarea igienei şi sănătăţii populaţiei. Folosirea apelor subterane este reglementată de legislaţia privind prospecţiunea şi folosinţa apelor subterane.

Articolul 34. Sarcinile statului cu privire la prospecţiunea surselor şi rezervelor de apă pentru consumul uman (1) Statul asigură prospecţiunea surselor şi rezervelor de apă pentru consumul

uman ca serviciu public. (2) Prospecţiunile surselor şi rezervelor de apă pentru consumul uman sînt

prevăzute de Programul de gospodărire a apelor.

Articolul 35. Prospecţiuni suplimentare a apelor subterane (1) Persoanele juridice şi fizice sînt în drept să efectueze prospecţiuni

suplimentare a apelor subterane din contul mijloacelor proprii. (2) Persoanele care intenţionează să efectueze prospecţiunea apelor subterane,

cu excepţia celor freatice, trebuie să obţină autorizaţie pentru efectuarea lucrărilor respective pînă la începerea lor.

(3) Autorizaţia pentru efectuarea prospecţiunii suplimentare a apelor subterane

se eliberează de Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale. (4) Apa subterană, extrasă în procesul de prospecţiune efectuat în conformitate

cu prevederile alineatelor (1) şi (2) ale articolului 34 şi alineatul (1), poate fi utilizată numai în scopuri tehnologice şi de cercetare, legate de prospecţiune.

(5) Persoanele, care efectuează prospecţiuni suplimentare prezintă în scris şi

gratuit Autorităţii centrale pentru mediu şi resurse naturale toate datele obţinute în procesul efectuării prospecţiunii pe parcursul unei luni după finalizarea acestora.

(6) Persoanele care au efectuat prospecţiuni suplimentare se pot folosi de apa

subterană identificată numai după obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor.

1

Capitolul VII

FOLOSINŢA GENERALĂ A APEI Articolul 36. Definirea folosinţei generale a apei (1) Folosinţa generală a apei presupune utilizarea apelor în conformitate cu

prevederile alineatului (1) al articolului 32 în scopuri potabile, adăpatul animalelor, udat, scăldat, spălat, sport, recreaţie, navigaţie etc. dacă în acest scop nu se utilizează instalaţii speciale sau se utilizează instalaţii de capacitate mică pînă la 0,2 l/sec, destinate exclusiv satisfacerii necesitatilor gospodariilor proprii.

(2) Ca componentă a folosinţei generale a apei se permite folosirea apei pentru

stingerea incendiilor şi pentru alte acţiuni de protecţie şi salvare, inclusiv prin utilizarea instalaţiilor speciale, dacă pentru aceasta nu se cere autorizaţia pentru amplasarea şi edificarea construcţiilor şi instalaţiilor respective.

Articolul 37. Folosinţa generală a apei pentru odihnă şi recreaţie

(1) Dacă nu există restricţii, stabilite în conformitate cu prezenta lege şi alte

acte legislative, orice persoană are dreptul la accesul liber la bunurile publice naturale ale corpului de apă pentru plimbări şi odihnă, sub răspunderea personală, fără a cauza prejudiciu bunurilor corpului de apă şi terenurilor riverane.

(2) În zonele, special organizate sau amenajate pentru odihnă în baza

autorizaţiei de gospodărire a apelor, accesul persoanelor se permite în condiţiile prevăzute de autorizaţie.

(3) Deplasarea pe apele de suprafaţă în mijloace de transport naval fără motor

este permisă liber cu condiţia respectării drepturilor altor utilizatori de apă şi a regulilor în vigoare.

Articolul 38. Folosinţa generală a apei lacurilor şi rîurilor care seacă

Proprietarii sau deţinătorii altor drepturi asupra lacurilor şi rîurilor care seacă,

în perioada, cînd acestea sînt pline cu apă, sînt obligaţi să admită folosinţa generală a apei în conformitate cu prevederile articolelor 36 şi 37.

1

Capitolul VIII

FOLOSINŢA SPECIALĂ A APEI Articolul 39. Definirea folosinţei speciale a apei (1) Orice folosinţă a apei, care nu poate fi raportată la folosinţa generală

conform articolului 36, este definită ca folosinţă specială a apei. (2) Ca folosinţă specială a apei este considerată şi evacuarea în corpul de apă a

apelor reziduale, de răcire, de drenaj, din cariere, din mine şi a oricăror alte ape utilizate.

Articolul 40. Determinarea condiţiilor de folosinţă specială a apei în Programele de gospodărire a apelor (1) Programele de gospodărire a apelor pot prevedea măsuri de interzicere,

limitare sau de stabilire a condiţiilor specifice de folosinţă specială a apei, dacă se presupune ori este dovedit că prin aceasta:

a) este pusă în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor, creşte riscul efectelor distructive ale apelor;

b) există pericol pentru echilibrul natural al apelor şi ecosistemele acvatice; c) se îngreunează considerabil folosinţa generală de însemnătate socială a apei; d) se provoacă efecte negative asupra sau se diminuează dimensiunile ariilor

protejate şi a altor zone speciale stabilite în conformitate cu legislaţia în vigoare. (2) Cauzele şi gradul necesar de limitare sau de impunere a condiţiilor specifice

de folosinţă specială a apelor în programul de gospodărire se argumentează prin expertize şi studii speciale.

Articolul 41. Prescrierea obligaţiilor posesorilor dreptului de folosinţă specială a apei (1) Autorizaţia de gospodărire a apelor şi contractul de concesiune trebuie să

stipuleze, că deţinătorul dreptului de folosinţă specială a apei la planificarea, edificarea şi exploatarea construcţiilor şi instalaţiilor este obligat să prevadă utilizarea acestora şi în scopul protecţiei împotriva efectelor distructive ale apelor sau să prevadă pentru acesta construcţii şi instalaţii speciale.

(2) Autorizaţia de gospodărire a apei şi contractul de concesiune trebuie să

conţină prevederi cu privire la utilizarea de către deţinătorul dreptului de folosinţă specială a apelor a soluţiilor tehnologice şi tehnice moderne, care permit economisirea resurselor de apă şi care contribuie cît mai puţin la înrăutăţirea stării fireşti a mediului înconjurător.

2

(3) Autorizaţia de gospodărire a apelor şi contractul de concesiune pot stipula utilizarea construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice pentru folosinţa specială a apei pentru folosinţa generală şi pentru aprovizionarea cu apă potabilă, dacă aceasta nu afectează semnificativ condiţiile de realizare a dreptului de folosinţă specială a apei.

Articolul 42. Limitarea şi suspendarea temporară a valabilităţii dreptului de folosinţă specială a apei (1) În cazul unor fenomene naturale, care provoacă reducerea temporară a

volumelor şi/sau înrăutăţirea calităţii apei sau sporesc gravitatea efectelor distructive ale apelor, Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor poate limita sau suspenda temporar exercitarea dreptului de folosinţă specială a apei.

(2) Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor poate limita sau suspenda

temporar exercitarea dreptului de folosinţă specială a apei, în anumite zone, şi în cazul unor catastrofe ecologice sau distrugeri catastrofale ale infrastructurii hidrotehnice pe perioada necesară pentru lichidarea acestor efecte.

(3) Dreptul de folosinţă a apei poate fi limitat sau suspendat şi din alte motive,

care provoacă deficitul de apă, reducerea calităţii ei sau sporirea gradului efectelor distructive a apelor.

(4) Limitările prevăzute de alineatele (1), (2) şi (3) se stabilesc pe o anumită

perioadă prin Planurile de limitare a folosinţei apelor, elaborate de Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor în baza unor expertize şi studii speciale după consultarea cu deţinătorii de drepturi de folosinţă specială a apei.

(5) Planurile de limitare a folosinţei apelor pe o perioadă anumită se aduc la

cunoştinţa publicului. (6) La elaborarea Planului de limitare a folosinţei apelor şi a procedurii de

informare a publicului se iau în considerare priorităţile prevăzute în articolul 33, precum şi importanţa socială şi economică a activităţii deţinătorului dreptului de folosinţă a apei.

(7) Măsurile, prevăzute de Planurile de limitare a folosinţei apei sînt obligatorii

pentru toţi utilizatorii de apă. Aceste măsuri se echivalează la circumstanţe fors-majore.

(8) Pe perioada valabilităţii Planului de limitare a folosinţei apei, condiţiile

autorizaţiei de gospodărire a apelor se consideră modificate conform prevederilor acestui Plan.

2

(9) Deţinătorul dreptului de folosinţă a apei nu are dreptul la recuperarea pierderilor în urma limitării temporare sau suspendării exercitării dreptului de folosinţă a apei, stabilite în conformitate cu prevederile alineatului (1).

(10) Deţinătorul dreptului de folosinţă a apei poate cere recuperarea pagubelor,

provocate de limitarea sau suspendarea temporară a exercitării dreptului de folosinţă a apei nemijlocit de la persoanele, vinovate de catastrofa ecologică, deteriorarea infrastructurii hidrotehnice sau de provocarea altor fenomene, menţionate în alineatele (2) şi (3).

Articolul 43. Operarea modificărilor la condiţiile de realizare a dreptului de folosinţă a apei în perioada valabilităţii Planului de limitare a folosinţei apei (1) Dacă în rezultatul monitorizării stării apelor în conformitate cu articolul

129 Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale constată o schimbare esenţială în regimul apelor, care poate provoca reducerea permanentă a cantităţii de apă, înrăutăţirea calităţii apei sau ameninţă echilibrului natural al ecosistemelor acvatice ori reduce valoarea naturală a apei, pe seama deţinătorului dreptului de folosinţă a apei poate fi pusă obligaţia de a adapta realizarea dreptului său privind folosinţa apei la noile condiţii prin efectuarea unor măsuri tehnice sau de altă natură pentru perioada stabilită de Planul de limitare a folosirii apelor.

(2) Drepturile privind folosirea apei pot fi suspendate parţial sau integral, dacă

din cauza insuficienţei permanente de apă se pune în pericol aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă.

(3) Drepturile privind folosinţa apei pot fi parţial sau integral suspendate, de

asemenea, dacă aceasta este necesar pentru amenajare publică ori pentru evitarea cauzării unui prejudiciu considerabil intereselor publice.

(4) Dacă deţinătorul dreptului de folosire a apei nu întreprinde măsurile de

adaptare la timp conform Planului de limitare a folosinţei apelor, dreptul acestuia de folosinţă a apei este revocat.

(5) Prevederile alineatului (4) nu se aplică faţă de deţinătorii dreptului de

folosinţă a apei pentru aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei. (6) Revocarea dreptului de folosinţă a apei se face de către Autoritatea publică

pentru gospodărirea apelor.

2

(7) Deţinătorul dreptului de folosinţă a apei nu este în drept să ceară recuperarea pierderilor în urma adaptării sau revocării dreptului de folosinţă a apei în conformitate cu prevederile alineatului (4).

(8) Deţinătorul dreptului de folosinţă a apei poate cere recuperarea pagubelor

provocate de adaptarea la condiţiile noi sau revocarea dreptului de folosinţă a apei din cauza schimbării regimului apelor conform alineatului (1) nemijlocit de la persoana vinovată în această schimbare sau de la stat în cazurul prevăzut de alineatul (3).

Articolul 44. Principiul proporţionalităţii În cazurile stipulate în articolele 42 şi 43, drepturile de folosinţă a apei pot fi

limitate sau revocate în interese publice doar prin metode şi în aşa măsură, încît pentru perioada atingerii scopurilor limitărilor introduse sau revocării efectuate deţinătorului dreptului de folosinţă a apei i se cauzează cel mai mic prejudiciu posibil.

Capitolul IX

OBŢINEREA DREPTULUI DE FOLOSINŢĂ SPECIALĂ A APEI

Articolul 45. Dreptul de folosinţă specială a apei (1) Dreptul de folosinţă specială a apei se obţine în temeiul autorizaţiei

de gospodărire a apelor eliberate în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(2) Autorizaţia de gospodărire a apelor este necesară pentru folosinţa

apei în următoarele scopuri: a) pentru livrarea apei potabile; b) utilizarea apei în scopuri tehnologice; c) organizarea activităţii zonelor de îmbăiere şi staţiilor balneare naturale

în conformitate cu legislaţia privind ocrotirea sănătăţii; d) utilizarea apei pentru irigare; e) producerea energiei hidroelectrice; f) creşterea organismelor acvatice în scopul sporirii populaţiei acestora,

pentru comercializare sau consum; g) organizarea porturilor şi debarcaderelor; h) evacuarea, în corpurile de apă, a apelor reziduale, de răcire, de drenaj,

din cariere, din mine şi a altor ape uzate; i) alte tipuri de folosinţa a apei, care nu pot fi raportate la folosinţa

generală a apei în conformitate cu prevederile articolului 36.

2

Articolul 46. Apa, terenurile, construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice necesare pentru folosinţa specială a apei (1) Dacă apa, terenul corpului de apă şi alte terenuri, construcţiile şi instalaţiile

hidrotehnice necesare pentru exercitarea dreptului de folosinţă specială a apei, nu sînt proprietate a persoanelor, care solicită obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor, solicitantul trebuie să obţină dreptul de utilizare a acestora de la proprietarii apelor, terenurilor, construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice.

(2) Dreptul de folosinţă a apei se obţine în baza certificatului pentru apă,

eliberat în conformitate cu prevederile articolului 52 sau prin transfer conform prevederilor articolului 47.

(3) Dreptul de proprietate sau dreptul de utilizare a construcţiilor şi instalaţiilor

hidrotehnice şi terenurilor se obţin în conformitate cu legislaţia civilă, ţinînd cont de prevederile articolelor 52 şi 53 şi a capitolului XII.

Articolul 47. Transmiterea dreptului de folosinţă a apei

(1) Deţinătorul dreptului de folosinţă a apei poate încheia un contract de

transmitere a acestui drept altei persoane juridice sau fizice, care corespunde cerinţelor necesare pentru obţinerea acestui drept, în temeiul acordului în scris al Autorităţii publice pentru gospodărirea apelor.

(2) În cazul pierderii statutului de persoană juridică a deţinătorului dreptului de

folosinţă a apei, acest drept poate fi transmis altei persoane fizice sau juridice, care întruneşte condiţiile stabilite de Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor.

(3) Dreprul de folosinţă specială a apelor, dreptul de proprietate asupra

construcţiilor şi instalaţiile hidrotehnice şi terenurilor destinate folosinţei speciale a apei pot fi transmis prin moştenire.

Articolul 48. Regulile de gestionare a construcţiilor şi instalaţiilor pentru folosinţa specială a apei (1) Deţinătorul dreptului de folosinţă specială a apei este obligat să asigure

protecţia construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice pentru folosinţa specială a apei împotriva efectelor distructive ale apelor, să le menţină în stare funcţională şi să înlăturare defectele apărute.

(2) Autorizaţia de gospodărire a aplor şi contractul de concesiune trebuie să

conţină obligaţia cu privire la controlul stării tehnice a construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice, la estimarea impactului lor asupra regimului apelor de către utilizatorul

2

acestora precum şi modul de furnizare a datelor obţinute Autorităţii publice pentru gospodărirea apelor.

(3) Deţinătorul dreptului de folosinţă a apei este obligat să înlăture permanent

obiectele plutitoare şi formările de aluviuni de pe partea bunurilor corpului de apă antrenate în procesul de realizare a drepturilor sale de folosinţă a apei în conformitate cu normele şi metodele existente şi în limitele stabilite de autorizaţia de gospodărire a apelor sau de contractul de concesiune.

(4) Deţinătorul dreptului de folosinţă a apei exercită obligaţiile prevăzute de

alineatele (1), (2) şi (3) din contul propriilor mijloace. (5) Locul de depozitare a obiectelor şi aluviunilor îndepărtate se determină de

către deţinătorul dreptului de folosinţă a apei cu acordul scris al organului administraţiei publice locale respective.

(6) Deţinătorii dreptului de folosinţă a apei asigură elaborarea Regulamentelor

şi instrucţiunilor privind exploatarea şi întreţinerea construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice utilizate.

(7) Regulamentele şi instrucţiunile se elaborează numai de către unităţile

specializate, autorizate şi licenţiate în domeniu, în baza regulamentelor-tip. (8) Regulamentele trebuie să conţină dispoziţii cu privire la cerinţele şi

condiţiile tehnice, operaţionale şi de exploatare indicate în autorizaţia de folosinţă a apei sau contractul de concesiune, să concretizeze măsurile cu privire la ocrotirea apelor, conservarea echilibrului natural al ecosistemelor acvatice şi protecţiei împotriva efectelor distructive ale apelor, să determine regimul de funcţionare al anumitor construcţii şi instalaţii în situaţii excepţionale (revărsări, înnămoliri etc.) în conformitate cu actele normative în vigoare.

(9) Regulamentele şi instrucţiunile se aprobă de către Autoritatea publică

pentru gospodărirea apelor. Articolul 49. Expirarea termenului de exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice (1) Proprietarul sau deţinătorul altor drepturi asupra construcţiilor şi instalaţiile

hidrotehnice neutilzate sau termenul de exploatarea a cărora a expirat, care nu sînt întreţinute în modul corespuzător şi prezintă pericol pentru mediul acvatic şi / sau sporesc gradul de manifestare a efectelor distructive ale apelor este obligat să le lichideze din contul propriilor mijloace.

2

(2) Dacă persoana, indicată în alineatul (1), nu elimină pe parcursul a 2 ani construcţiile şi instalaţii hidrotehnice respective, eliminarea acestora se efectuează de către stat din contul mijloacelor acestei persoane.

(3) Dacă construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice indicate în alineatul (1), pot fi

folosite pentru protecţia şi regularizarea apelor, pentru menţinerea echilibrului natural al ecosistemelor acvatice şi valorii naturale a apei, aceste construcţii şi instalaţii hidrotehnice în comun cu terenurile pe care sînt amplasate pot trece în proprietatea statului. Dreptul de proprietate asupra lor statul îl poate obţine prin cumpărare sau în alt mod conform legislaţiei în vigoare.

(4) Necesitatea obţinerii dreptului de proprietate asupra construcţiilor şi

instalaţiilor hidrotehnice, indicate în alineatul (3), precum şi a terenurilor pe care acestea sînt amplasate, se determină de către Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale.

Articolul 50. Dotarea cu aparate de măsurare (1) Construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice, care se utilizează pentru prelevarea

apei trebuie să fie dotate cu aparate pentru măsurarea volumelor apei captate. (2) Construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice folosite pentru evacuarea apelor

uzate în corpurile de apă trebuie să fie dotate cu aparate pentru măsurarea volumului şi calităţii apelor evacuate.

(3) Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor poate cere în scris dotarea

cu aparate de măsurare a construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice şi în alte cazuri, dacă acest lucru este necesar atingerii obiectivelor gospodăririi apelor.

(4) Proprietarii sau deţinătorii altor drepturi asupra construcţiilor şi instalaţiilor

hidrotehnice, indicaţi în alineatele (1), (2) şi (3) sînt obligaţi să asigure achiziţionarea, montarea, verificarea periodică şi funcţionarea normală a mijloacelor de măsurare.

(5) Proprietarii sau deţinătorii altor drepturi asupra construcţiilor şi instalaţiilor

hidrotehnice, indicaţi în alineatele (1), (2) şi (3) sînt obligaţi, conform cerinţelor autorizaţiei de gospodărire a apelor, să prezinte Autorităţii publice pentru gospodărirea apelor datele măsurărilor efectuate şi să le păstreze pe parcursul a 5 ani.

(6) Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor oferă persoanelor juridice şi

fizice date, obţinute conform alineatului (5), în conformitate cu legislaţia privind accesul la informaţie.

2

Capitolul X

AUTORIZAŢIA DE GOSPODĂRIRE A APELOR Articolul 51. Obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor în cazul unei

noi folosinţe În cazul iniţierii unei noi folsinţe autorizaţia de gospodărire a apei se obţine în

baza Certificatul pentru apă.

Articolul 52. Procedura obţinerii Certificatului pentru apă (1) Certificatul pentru apă prescrie solicitantului la dreptul de folosinţă

specială a apei cadrul general cu privire la limitele temporare, cantitative, calitative, de ocrotire a naturii şi stabileşte cerinţele de bază faţă de construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice pentru folosinţa specială a apei.

(2) Cererea de obţinere a Certificatului pentru apă trebuie să includă: a) date despre solicitant; b) informaţii despre corpul de apă, care va fi utilizat, şi despre locul presupusei

folosinţe a apei; c) informaţia despre folosinţa presupusă privind: volumul de apă, orarul

folosirii, schimbările probabile ale calităţii apei; d) informaţia despre existenţa sau intenţia de a edifica construcţii şi instalaţii

hidrotehnice pentru folosinţa specială a apei; e) altă informaţie, în conformitate cu Regulamentul privind perfectarea şi

eliberarea Certificatului pentru apă. (3) Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor eliberează Certificatul

pentru apă în baza investigaţiilor complexe ale bazinului hidrografic, ţinînd cont de cantitatea şi calitatea apei în corpul de apă, existenţa sau planificarea altor folosinţe de apă, impactul dezvoltării propuse a folosinţei apei asupra echilibrului natural al apelor şi a ecosistemelor acvatice, iar în cazul unei incursiuni noi în spaţiul fizic al corpului de apă, inclusiv şi în baza evaluării impactului asupra mediului înconjurător, efectuat în conformitate cu legislaţia cu privire la expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător.

(4) În cazul cînd sînt depuse mai multe cereri pentru obţinerea Certificatului

pentru apă din acelaşi corp de apă, la eliberarea acestuia trebuie să se ţină cont de prevederile articolului 33, cerinţele Programului de gospodărire a apelor, precum şi de intenţiile persoanelor solicitante de a aplica măsuri mai severe şi eficiente cu privire la ocrotirea echilibrului natural al apelor, ecosistemelor acvatice şi utilizarea raţională a apei.

2

(5) Solicitantul la dreptul de folosinţă a apei asigură toate investigaţiile, materialele, elaborările, cercetările şi analizele necesare pentru obţinerea Certificatului pentru apă.

Articolul 53. Conţinutul Certificatului pentru apă

Certificatul pentru apă trebuie să conţină descrierea parametrilor permişi ai folosinţei speciale a apei, inclusiv:

a) date despre deţinătorul Certificatului; b) caracteristica precizată a corpului de apă, apa căruia va fi folosită şi locul

(sectorul, segmentul, zona) permis pentru folosinţa apei; c) parametrii admişi ai folosinţei apei: volumul, orarul de folosinţă a apei,

schimbările calitative şi cantitative admise pentru apa corpului de apă; d) în anumite cazuri – necesitatea permiterii şi condiţiile folosinţei generale a

apei; e) asigurarea drepturilor utilizatorilor de apă şi a populaţiei amplasaţi în aval şi

amonte; f) concluziile şi indicaţiile evaluării impactului asupra mediului înconjurător

(în cazul unei noi incursiuni în spaţiul fizic al corpului de apă); g) altă informaţie necesară în conformitate cu structura şi conţinutul

Certificatului. Articolul 54.Termenul de valabilitate a Certificatului pentru apă Termenul de valabilitate a Certificatului pentru apă expiră după doi ani din ziua

eliberării, dacă deţinătorul lui nu obţine în această perioadă autorizaţie pentru edificarea construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice.

Articolul 55. Refuzul de a elibera Certificatului pentru apă Refuzul de a elibera Certificatului pentru apă este justificat în următoarele

cazuri: a) cînd în rezultatul unei examinări complexe este dovedită imposibilitatea

realizării folosinţei apei la parametrii solicitaţi, iar solicitantul nu este de acord cu parametrii admisibili;

b) în cazul unui aviz negativ al evaluării impactului asupra mediului înconjurător;

c) în rezultatul desfăşurării concursului mai multor solicitări conform alineatului (5) al articolului 52.

2

Articolul 56. Procedura de obţinere a autorizaţiei de gospodărire a apelor (1) Autorizaţia de gospodărire a apelor se eliberează la cererea solicitantului: a) la darea în exploatare a lucrărilor efectuate la incursiunea în spaţiul fizic al

corpului de apă sau a lucrărilor care au atribuţie la ape în conformitate cu articolele 67 şi 71 – în baza actului de primire;

b) la expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei de gospodărire a apelor, în cazul transmiterii dreptului de folosinţa a apei în conformitate cu articolul 47, în cazul locaţiunii bunurilor corpului de apă – în temeiul concluziilor unei examinări complexe a corpului de apă, construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice.

(2) La cererea pentru eliberarea autorizaţiei pentru gospodărirea apelor se

anexsează: a) Certificatul pentru apă şi actul de primire, dacă autorizaţia de gospodărire a

apelor se obţine conform prevederilor alineatului (1) litera a), sau autorizaţa acutuală de gospodărire a apelor, dacă autorizaţia de gospodărire a apelor se obţine conform prevederilor alineatului (1) litera b);

b) lista şi copiile paşapoartelor tehnice ale construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice, care vor fi utilizate în scopul realizării dreprului de folosinţă specială a apei;

c) regulamentele şi instrucţiunile privind exploatarea construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice

d) documentele care atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice şi asupra terenurilor necesare pentru realizarea dreptului de folosinţă specială a apei;

(3) Modelul cererii pentru eliberarea autorizaţiei de gospodărire a apelor şi

procedura de eliberare se stabileşc prin Regulamentul privind procedurile de eliberare, modificare şi completare a autorizaţiei de gospodărire a apelor.

(4) Dacă în documentul constatator conform alineatului (1) sînt indicate

neajunsuri, care nu permit, în conformitate cu legislaţia în vigoare, începerea procesului de folosinţă a apei, solicitantului i se poate stabili un termen pentru înlăturarea neajunsurilor sau i se poate refuza eliberarea autorizaţiei în cazurile prevăzute în articolul 57.

(5) Autorizaţia de gospodărire a apelor poate fi eliberată şi pe un termen

provizoriu, dacă încălcările şi neajunsurile depistate nu sînt esenţiale şi pot fi înlăturate în procesul folosinţei apei. După expirarea termenului provizoriu de folosinţă a apei se efectuează examinarea repetată şi dacă neajunsurile nu sînt înlăturate, autorizaţia pentru folosinţa permanentă a apei nu se eliberează pînă la înlăturarea deplină a neajunsurilor depistate.

2

(6) Autorizaţia de gospodărire a apelor se eliberează pentru perioadă solicitată de persoană, dar care nu depăşeşte 12 ani.

(7) Perioada de valabilitate a autorizaţiei de gospodărire a apelor poate fi

prelungită conform cererii deţinătorului acesteia, depuse pînă la expirarea termenului ei de valabilitate. Prelungirea termenului de valabilitate a autorizaţiei de gospodărire a apelor se efectuează în conformitate cu prevederile literei b) a alineatului (1).

(8) Solicitantul dreptului de folosinţă a apei asigură toate investigaţiile,

materialele, elaborările, cercetările şi analizele, necesare pentru obţinerea autorizaţiei pentru folosinţa apei.

Articolul 57. Refuzul de a elibera autorizaţia de gospodărire a apelor

Refuzul de a elibera autorizaţia de gospodărire a apelor se admite: a) în cazurile prevăzut de litera a) alineatului (1) al articolului 56, dacă

parametrii reali de utilizare a apei depăşesc parametrii admisibili stabiliţi de Certificatul pentru apă;

b) dacă neajunsurile indicate în documentele constatatoare, stipulate de literele a) şi b) ale alineatului (1) al articolului 56 nu au fost înlăturate în termenii stabiliţi.

Articolul 58. Conţinutul autorizaţiei de gospodărire a apelor Autorizaţia de gospodărire a apelor trebuie să conţină: a) informaţii (date) despre deţinătorul autorizaţiei; b) referire la Certificatul pentru apă, parametrii şi condiţiile de bază ai

folosinţei de apă conform acestui certificat; c) descrierea succintă a corpului de apă şi rolul acestuia în conservarea

ecosistemei acvatice în zona autorizată a folosinţei speciale a apei; d) pentru folosinţele respective, valoarile maxime admisibile a maselor de

poluanţi evacuaţi în corpul de apă; e) lista şi copiile paşapoartelor tehnice ale construcţiilor şi instalaţiilor

hidrotehnice; f) obligaţiile utilizatorului de apă privind ocrotirea apelor şi ecosistemelor

acvatice; g) termenul de valabilitate a autorizaţiei de gospodărire a apelor; h) indicaţii privind posibilele limitări sau suspendări a valabilităţii autorizaţiei

de gospodărire a apelor în cazurile prevăzute de prezenta lege sau de alte acte legislative;

i) anexa cu regulamentele şi instrucţiunile privind exploatarea construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice;

3

j) mărimea plăţii pentru folosinţa apei, periodicitatea şi modul de achitare, cazurile în care este posibilă recalcularea sumei achitate;

k) altă informaţie necesară în conformitate cu modelul autorizaţiei de gospodărire a apelor.

Articolul 59. Operarea modificărilor ori completărilor în autorizaţia de gospodărire a apelor (1) Autorizaţia de gospodărire a apelor, după eliberare, poate fi modificată ori

completată la propunerea titularului acesteia sau Autorităţii publicie pentru gospodărirea apelor.

(2) Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor operează modificări ori

completări în autorizaţia de gospodărire a apelor în cazurile prevăzute de articolele 42 şi 43.

(3) Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor operează modificările ori

completările în autorizaţia pentru folosinţa apei în corespundere cu Regulamentul indicat în articolul 56 alineatul (3).

Articolul 60. Procedura de modificare ori completare a autorizaţiei de gospodărire a apelor (1) Cererea pentru operarea modificărilor şi completărilor în autorizaţia de

gospodărire a apelor se perfectează în modul stabilit pentru depunerea cererii de obţinere a acestei autorizaţii la care se anexează autorizaţia valabilă şi propunerile în scris referitoare la modificări ori completări.

(2) În caz de operare a modificărilor ori completărilor în autorizaţia de

gospodărire a apelor la iniţiativa Autorităţii publice pentru gospodărirea apelor, autoritatea vizată este obligată să informeze imediat despre aceasta deţinătorul autorizaţiei, precum şi despre cauzele iniţierii unei asemenea proceduri.

(3) Operarea modificărilor ori completărilor în autorizaţia de gospodărire a

apelor se efectuează conform procedurii pentru eliberarea iniţială a autorizaţiei conform prevederilor articolului 56 alineatul (1) litera b). (4) Partea constătătoare a deciziei de eliberare a autorizaţiei modificate şi completate trebuie să indice (specifice) care autorizaţie de gospodărire a apelor trebuie să fie anulată şi care compartimente a acesteia se modifică şi redacţia nouă a acestora.

3

Articolul 61. Suspendarea temporară a autorizaţiei de gospodărire a apelor (1) Autorizaţia de gospodărire a apelor poate fi temporar suspendată de

Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor şi Inspecţia apelor, fără recuperarea pagubelor deţinătorului acesteia, în următoarele cazuri:

a) dacă nu se respectă parametrii şi condiţiile iniţiale prevăzute pentru folosinţa apei;

b) dacă construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice pentru care s-a eliberat autorizaţia nu asigură securitatea necesară în procesul exploatării;

c) pentru încălcările repetate sau grave ale condiţiilor de folosinţă a apei ori nerespectarea altor cerinţe prescrise de autorităţile publice competente;

d) în cazul admiterii poluării apei, care prezentă pericol pentru viaţa şi sănătatea populaţiei, pentru ecosistemele acvatice şi alte ecosisteme, pentru alţi utilizatori de apă.

(2) În cazul măsurilor prevăzute de alineatul (1) literele b), c) şi d) Autoritatea

publică pentru gospodărirea apelor poate să introducă un regim special de supraveghere. În perioada de exercitare a acestei supravegheri folosinţa apelor se desfăşoară sub controlul nemijlocit al personalului mandatat de Autoritatea pentru gospodărirea apelor. Posesorul autorizaţiei pentru gospodărirea apelor suportă toate cheltuielile suplimentare, legate de stabilirea regimului special de supraveghere.

Articolul 62. Revocarea autorizaţiei de gospodărire a apelor (1) Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor este în drept să revoce

autorizaţia de gospodărire a apelor în cazurile cînd: a) utilizatorul de apă nu îndeplineşte obligaţiile puse pe seama lui în perioada

de valabilitate a Planului de limitare a folosinţei apelor, elaborat conform prevederilor articolului 43 alineatul (1);

b) utilizatorul de apă nu achită plăţile respective în mărimea şi/sau în termenii indicaţi în autorizaţia pentru folosinţa apei;

c) utilizatorul de apă a fost tras la răspundere penală în temeiul hotărîrii judecătoreşti definitive pentru cauzarea prejudiciului mediului înconjurător şi resurselor naturale în procesul de realizare a dreptului său de folosinţă a apei;

d) de primire de către utilizatorul de apă al actului al doilea pentru încălcările admise de acesta care se referă la scopurile şi/sau condiţiile de folosinţă a apei;

e) cînd construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice se află într-o stare tehnică care nu permite în continuare exploatarea lor.

(2) În cazul prevăzut de alineatul (1) litera е) se aplică prevederile articolului

49.

3

Articolul 63. Procedura de revocare a autorizaţiei de gospodărire a apelor (1) Dacă procedura de revocare a autorizaţiei de gospodărire a apelor se

iniţiază conform prevederilor articolului 62 alineatul (1), Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor este obligată să înştiinţeze în scris imediat deţinătorul autorizaţiei şi să-i comunice motivele iniţierii acestei proceduri.

(2) În înştiinţarea despre iniţierea procedurii de revocare se stabilesc termenele

de înlăturare a neajunsurilor depistate şi/sau de îndeplinire a angajamentelor asumate, dar neonorate.

(3) În cazul neînlăturării neajunsurilor depistate sau neîndeplinirii

angajamentelor asumate, Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor revocă autorizaţia de gospodărire a apelor.

(4) Revocarea autorizaţiei de gospodărire a apelor intră în vigoare de la data

indicată în decizia adoptată. (5) Deţinătorul autorizaţiei este în drept să conteste decizia de revocare în

modul stabilit de legislaţia în vigoare. Contestarea deciziei de revocare nu supendă decizia de revocare şi consecinţele acestei revocări.

Articolul 64. Consecinţele revocării autorizaţiei de gospodărire a apelor (1) Revocarea autorizaţiei gospodărire a apelor atrage după sine suspendarea

folosinţei apei şi pierderea tuturor drepturilor obţinute în conformitate cu prezenta lege.

(2) Persoanele fizice sau juridice, cărora le-a fost revocată autorizaţia de

gospodărire a apelor nu sînt în drept să obţină o nouă autorizaţie timp de 6 ani de la data revocării autorizaţiei precedente.

(3) În cazul aducerii prejudiciului în urma admiterii încălcărilor în baza cărora

a fost revocată autorizaţia de gospodărire a apelor, fostul ei titular este obligat să recupereze acest prejudiciu conform Codului civil.

(4) Persoanele, indicate în alineatul (2) nu au dreptul la recuperarea pagubelor

suferite în urma revocării autorizaţiei.

3

Articolul 65. Expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei de gospodărire a apelor (1) Termenul de valabilitate a autorizaţiei gospodărire a apelor expiră: a) dacă deţinătorul acesteia nu începe folosinţa apei în termenul indicat în

autorizaţie; b) la expirarea termenului pentru care autorizaţia a fost eliberată; c) din cauza insolvabilităţii ori lichidării persoanei juridice; d) dacă deţinătorul autorizaţiei renunţă la dreptul de folosinţă a apei; e) în cazul revocării autorizaţiei. (2) În cazurile, stipulate în alineatul (1) literele a), c) şi d), Autoritatea publică

pentru gospodărirea apelor adoptă decizia despre anularea autorizaţiei.

Capitolul XI

INCURSIUNEA ÎN SPAŢIUL FIZIC AL CORPULUI DE APĂ Articolul 66. Lucrările şi acţiunile care pot influenţa starea apelor şi regimul acvatic (1) Lucrări şi acţiuni executate prin incursiune în spaţiului fizic al corpului de

apă sau care au atribuţie la apă şi care pot influenţa starea corpurilor de apă şi ecosistemele acvatice sînt:

a) lucrări, construcţii şi instalaţii care asigură gospodărirea complexă a apelor, inclusiv privitor la reducerea nivelului revărsărilor de apă, schimbarea cursului firesc al apelor, restabilirea stării iniţiale a corpurilor de apă;

b) lucrări, construcţii şi instalaţii necesare pentru realizarea dreptului de folosinţă specială a apei;

c) lucrări, construcţii şi instalaţii necesare pentru asigurare calităţii apei sau care influenţează calitatea apei;

d) lucrări, construcţii şi instalaţii pentru protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor;

e) intersecţia apelor cu construcţiile inginereşti (poduri, conducte, linii electrice etc.);

f) lucrări, construcţii şi instalaţii pentru extragerea zăcămintelor minerale din albia sau malurile rîurilor, lacurilor şi bazinelor de apă;

g) lucrări de plantare sau defrişare masivă a vegetaţiei lemnoase a fîşiilor antierozionale şi de protecţie;

h) lucrări ce ţin de lichidarea carierelor şi salubrizarea ecologică a zonelor sinistrate;

3

i) lucrări, construcţii şi instalaţii pentru prinderea, culegerea, reproducerea şi creşterea organismelor acvatice.

(2) Aceleaşi condiţii şi reguli, prevăzute de prezenta lege pentru lucrările

indicate în alineatul (1), trebuie să fie respectate şi în cazul executării lucrărilor de dezvoltare şi modernizare a proceselor tehnologice, construcţiilor şi instalaţiilor existente pentru folosinţa apei.

Articolul 67. Cerinţele generale faţă de lucrările de proiectare (1) Lucrările de proiectare şi documentaţia de proiect pentru lucrările,

construcţiile şi instalaţiile indicate în articolul 66, se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) Documentaţia de proiect, elaborată pentru lucrările indicate în articolul 66

trebuie să asigure securitatea necesară în procesul de exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor, să corespundă cerinţelor tehnice şi normative stabilite, să ia în considerare interesele ocrotirii naturii şi a terenurilor pe care se efectuează lucrările şi se edifică construcţiile.

(3) Construcţiile şi instalaţiile ce îndiguiesc cursurile de apă trebuie să prevadă

instalaţii pentru trecerea apelor de viitură şi asigurarea debitului necesar în aval, asigurarea stării bune a apelor, precum şi, în caz de necesitate, să asigure migraţia faunei ihtiologice.

Articolul 68. Atribuirea terenurilor pentru construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice (1) Terenurile, pe care se preconizează amplasarea construcţiilor şi instalaţiile

hidrotehnice, trebuie să corespundă cerinţelor articolului 46 alineatul (1). (2) Dreptul de proprietate sau dreptul de folosinţa a terenului pentru edificare

construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice îl obţine, în conformitate cu legislaţia în vigoare, solicitantul autorizaţiei de gospodărire a apelor sau statul, dacă utilizarea preconizată a apei prezintă o necesitate publică.

(3) Dacă solicitantul autorizaţiei de gospodărire a apelor nu poate încheia cu

proprietarul terenului un contract privitor la obţinerea dreptului de proprietate sau a dreptului de folosinţă a acestuia şi dacă el consideră că o asemenea folosinţă a apei prezintă interes public, el poate să se adreseze în scris Autorităţii publice pentru gospodărirea apelor cu propunerea de limitare sau revocare a dreptului de proprietate asupra acestor terenuri.

3

(4) Dreptul de proprietate asupra terenurilor necesare pentru amplasarea construcţiilor şi instalaţiilor poate fi revocat în folosul statului, dacă este dovedită necesitatea publică în conformitate cu prevederile prezentei legi şi altor acte legislative.

(5) Necesitatea publică se consideră dovedită, dacă presupusa folosinţă a apei

are importanţă strategică pentru stat ori dacă aceasta este legată de aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei sau dacă se presupune utilizarea apei în scopuri publice.

(6) Hotărîrea prin care se stabileşte existenţa intereselor publice conform

prevederilor alineatului (4), se adoptă de către Guvern la propunerea Autorităţii centrale pentru mediu şi resurse naturale sau a organelor administrativ-teritoriale.

(7) Recuperarea pagubelor în urma revocării dreptului de proprietate se achitată

persoanei a cărui terenuri au fost expropriate, de către deţinătorul dreptului de folosinţă a apei.

(8) Dacă proprietarul terenurilor indicate în alineatul (1) este statul, la obţinerea

certificatului pentru apă, a concesiunii sau locaţiunii bunurilor corpului de apă, persoana juridică sau fizică primeşte concomitent şi drepturile stipulate în articolul 46 alineatul (1).

Articolul 69. Expertiza ecologică a documentaţiei de proiect

Documentaţia de proiect pentru lucrările, construcţiile şi instalaţiile indicate în

articolul 66, urmează a fi supusă procedurii obligatorii a expertizei ecologice în conformitate legislaţia privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător.

Articolul 70. Executarea şi darea în exploatare a lucrărilor la incursiunea în spaţiul fizic al corpului de apă (1) Avizul pozitiv al expertizei ecologice prin care se permite executarea

lucrărilor de construcţie este valabil pentru începerea lucrărilor timp de 2 ani de la data eliberării.

(2) Deţinătorul autorizaţiei pentru efectuarea lucrărilor de construcţie anunţă în

scris Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale despre începutul lucrărilor nu mai tîrziu decît cu 20 zile înainte, cu excepţia cazurilor stipulate în alineatul (3).

(3) Deţinătorul autorizaţiei pentru lucrările de construcţie şi montaj informează

Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor despre începutul lucrărilor cu cel puţin 20 zile înainte pentru următoarele genuri de lucrări:

3

a) lucrările de dezvoltare şi modernizare a proceselor tehnologice sau instalaţiilor existente, dacă la executarea acestora nu se schimbă parametrii calitativi şi cantitativi ai folosinţei apei, prescrişi în autorizaţia de gospodărire a apelor;

b) lucrările de montare a construcţiilor şi instalaţiile provizorii, necesare pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi montaj, dacă debitul captării apei nu depăşeşte 10 litri pe secundă, iаr apele evacuate după utilizare nu înrăutăţesc calitatea apei;

c) lucrările de protecţie sanitară a surselor de aprovizionare cu apă potabilă, a apelor minerale şi apelor folosite în scopuri curative;

d) lucrări pentru construirea şi reparaţia intersecţiilor cursurilor de ape cu drumuri, conducte, linii electrice şi de telecomunicaţii;

e) lucrările de plantare şi revitalizare a pădurilor, de protecţie a solurilor împotriva eroziunii pe suprafeţe mai mari de 20 ha, lucrările de regularizare a curgerilor de apă pe versanţi, de protecţie şi consolidare a malurilor, efectuarea altor lucrări de organizare a teritoriului în zonele de risc.

(4) Darea în exploatare a lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor indicate în

alineatul (3) se efectuează cu acordul în scris al Autorităţii publice pentru gospodărirea apelor fără necesitatea obţinerii autorizaţiei de gospodărire a apelor.

(5) Darea în exploatare a lucrărilor indicate în articolul 66 ce nu se conţin în

alineatul (3) se efectuează în temeiuri generale cu obţinerea obligatorie a autorizaţiei de gospodărire a apelor.

Capitolul XII

CONCESIUNEA ŞI LOCAŢIUNEA BUNURILOR CORPURILOR DE APĂ,

A CONSTRUCŢIILOR ŞI A INSTALAŢIILOR HIDROTEHNICE

Secţiunea 1. Concesiunea Articolul 71. Concesiunea bunurilor corpurilor de apă, a construcţiilor şi a instalaţiilor hidrotehnice (1) Bunurile corpurilor de apă, construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice

proprietate de stat sau a unităţilor administrativ-teritoriale pot fi transmise în concesiune de către Guvern sau autorităţile administraţiei publice locale.

(2) Contractul de concesiune trebuie să prevadă posibilitatea folosinţei generale

a apei, conform prevederilor prezentei legi, şi măsurile_pe care se obligă să le întrprindă concesionerul în scopul protecţiei şi restabilirii resurselor de apă şi a altor resurse naturale.

3

(3) Încheierea contractului de concesiune eliberează concesionarul de necesitatea obţinerii autorizaţiei de gospodărire a apelor.

(4) Modificarea, completarea şi rezilierea contractului de concesiune ori

revizuirea condiţiilor de folosinţa a apei se efectuează conform procedurilor de limitare sau revocare a autorizaţiei de gospodărire a apelor stabilite de prezenta lege.

(5) Contractul de concesiune a bunurilor corpului de apă se înregistrează în

Registrul apelor.

Articolul 72. Plăţile compensatorii (1) Plăţile compensatorii pentru concesiunea bunurilor corpului de apă,

construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice se determină în formă bănească. (2) Mărimea plăţii compensatorii, condiţiile şi modul de achitare a lor,

stimulările şi înlesnirile se stabilesc de părţile contractului de concesiune ţinînd cont de prevederile prezentei legi, Codului civil şi Legii cu privire la concesiuni.

Articolul 73. Aplicarea legislaţiei despre concesiune

Alte probleme legate de concesiunea bunurilor corpurilor de apă, construcţiilor

şi instalaţiilor hidrotehnice se reglementează de actele legislative şi normative în vigoare privitor la relaţiile concesionale.

Secţiunea 2. Locaţiunea

Articolul 74. Locaţiunea bunurilor corpului de apă, a construcţiilor

şi instalaţiilor hidrotehnice (1) Bunurile corpului de apă, construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice pot fi

transmise de către proprietar sau alt posesor legal în locaţiune altei persoane. (2) Obiect al contractului de locaţiune poate fi şi o parte a bunurilor corpului de

apă, a construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice. În acest caz se ia în considerare compatibilitatea genurilor de folosinţă a apei şi drepturile altor utilizatori ai acestor bunuri.

(3) La încheierea contractului de locaţiune a bunurilor corpului de apă, a

construcţiilor şi a instalaţiilor hidrotehnice locatarul este obligat să obţină autorizaţia de gospodărire a apelor în conformitate cu prevederile articolului 56 alineatul (1) litera b).

3

(4) Contractul de locaţiune a bunurilor corpului de apă se înregistrează în Registrul Apelor, iar contractul de locaţiune a construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice – în Cadastrul bunurilor imobile.

(5) Modificarea, completarea şi rezilierea contractului de locaţiune sau

revizuirea condiţiilor de folosinţă a apei se efectuează conform procedurilor de limitare şi revocare a autorizaţiei de gospodărire a apelor prevăzute de prezenta lege.

(6) La încheierea contractului de locaţiune a bunurilor corpului de apă, a

construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice poate fi prevăzută obligaţia locatarului de a asigura accesul persoanelor terţe pentru realizarea dreptului de folosinţă generală a apei.

Articolul 75. Contractul de locaţiune (1) Contractul de locaţiune a bunurilor corpului de apă, a construcţiilor şi a

instalaţiilor hidrotehnice trebuie să conţină următoarele clauze: a) părţile contractante; b) scopul pentru care este acordată locaţiunea; c) condiţii speciale pentru locatar; d) cuantumul, condiţiile şi modul de achitare a plăţii pentru locaţiune; e) modul de reglementare a relaţiilor în caz de încetare a contractului de

locaţiune în legătură cu expirarea termenului acestuia; f) cauzele şi condiţiile de reziliere a contractului de locaţiune; g) responsabilităţile părţilor; h) alte condiţii negociate de părţi. (2) În afară de clauzele expuse în alineatul (1), contractul de locaţiune trebuie

să includă de asemenea: a) caracteristica bunurilor corpului de apă, a construcţiilor şi a instalaţiilor

hidrotehnice, a altor resurse naturale conexe; b) cerinţele tehnologice şi ecologice de exploatare a corpului de apă; c) plăţile compensatorii în caz de retragere a terenurilor sau a altor resurse

naturale conexe; d) condiţiile de ocrotire reabilitare a resurselor naturale conexe; e) volumul şi condiţiile de păstrare a deşeurilor; f) limitele admisibile de efecte negative asupra mediului; g) alte clauze ce nu contravin legislaţiei în vigoare.

3

Articolul 76. Plata pentru locaţiune (1) Plata pentru locaţiunea bunurilor corpului de apă, a construcţiilor şi

instalaţiilor hidrotehnice se efectuează în formă bănească. Mărimea plăţii pentru locaţiune şi termenele de achitare a acesteia se stabilesc de către părţi.

(2) Mărimea plăţii pentru folosinţa bunurilor corpului de apă, a construcţiilor şi

instalaţiilor hidrotehnice aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, modul de calculare şi achitare a acestei plăţi se stabilesc prin hotărîre de Guvern.

Articolul 77. Aplicarea legislaţiei civile

Alte probleme ce ţin de locaţiunea bunurilor corpului de apă, a construcţiilor şi

instalaţiilor hidrotehnice se reglementează de legislaţia civilă.

Capitolul XIV

REGISTRUL APELOR ŞI CADASTRUL APELOR Articolul 78. Registrul apelor (1) Registrul apelor constă din înscrieri despre certificatele pentru apă şi

autorizaţiile de gospodărire a apelor eliberate, contractele de concesiune şi locaţiune cu toată documentaţia însoţitoare, în baza căreia aceste acte juridice au fost perfectate.

(2) Înscrierile Registrului apelor conţin date din documentele prezentate şi în

particular: a) denumirea deţinătorului actului juridic corespunzător; b) modalitatea de obţinere a dreptului de folosinţă a apei (autorizaţie de

gospodărire a apelor sau contract de concesiune); c) scopul, parametrii (referitor la volum şi calitate) şi durata dreptului de

folosinţă a apei; d) locul realizării dreptului de folosinţă specială a apelor (corpul de apă,

sectorul, segmentul, zona acestuia); e) lista documentelor prezentate pentru obţinerea dreptului de folosinţă specială

a apei; f) parametrii reali de folosinţă a apei (volumul apei captate, volumul şi calitatea

apelor evacuate etc.). (3) Registrul apelor este ţinut de Autoritatea publică pentru gospodărirea

apelor. Ţinerea acestui registru se efectuează conform Regulamentului privind

4

organizarea şi ţinerea Registrului apelor elaborat de Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor şi aprobat de Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale.

(4) Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor întocmeşte anual, în baza

înscrierilor din Registrul apelor, balante de gospodarire a apelor, in care se estimeaza gradul de folosire cantitatea si calitativă a apelor pe ansamblul fiecarui bazin hidrografic si pe fiecare corp de apă Articolul 79. Cadastrul apelor

(1) Cadastrul apelor conţine date cu privire la inventarierea corpurilor de apă, a

construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice. (2) Inventarierea corpurilor de apă constă în obţinerea datele despre corpurile

de apă de suprafaţă şi subterane (date privind cantitatea de apă şi date privind starea calitativă a apelor), despre terenurile corpurilor de apă şi despre alte terenuri.

(3) Inventarierea construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice constă în

acumularea datelor despre infrastructura corpurilor de apă, construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice pentru protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor, construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice pentru folosinţa specială a apei.

(4) Culegerea datelor necesare pentru operarea înscrierilor în Cadastrul apelor

cu privire la starea corpurilor de apă, a infrastructurii lor, a construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice pentru protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor este asigurată de Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale.

(5) Informaţia necesară pentru operarea înscrierilor în Cadastrul apelor despre

alte construcţii şi instalaţii hidrotehnice care nu se referă la cele indicate în alineatul (4) este furnizată Autorităţii centrale pentru mediu şi resurse naturale de către proprietarii sau deţinătorii dreptului asupra acestor obiecte la prezentarea rapoartelor anuale.

(6) Cadastrul apelor este ţinut de către Autoritatea centrală pentru mediu şi

resurse naturale conform Regulamentului privind organizarea şi ţinerea Cadastrului apelor, aprobat de Guvern.

4

Articolul 80. Accesul la informaţia Registrului apelor şi Cadastrului apelor (1) Registrul apelor şi Cadastrul apelor sînt surse de informaţie publică. (2) Orice persoană fizică ori juridică are dreptul să vizualizeze, studieze şi

primească datele care se conţin în Registrul apelor şi Cadastrul apelor în conformitate cu legislaţia privind accesul la informaţie.

TITLUL III

GOSPODĂRIREA APELOR

Capitolul XIV

PRINCIPIILE DE GOSPODĂRIRE A APELOR

Secţiunea 1. Organizarea teritorială a gospodăririi a apelor

Articolul 81. Regiunile teritorial-baziniere (1) În scopul asigurării gospodăririi integrate a apelor ţinînd cont de

caracteristicile geografice ale teritoriului, omogenitatea şi interdependenţa regimului apelor, sistemele baziniere hidrografice ale Dunării şi Nistrului se desemnează ca regiuni teritorial-baziniere pe teritoriul Republicii Moldova.

(2) Regiunea teritorial-bazinieră Dunărea constă din sistemele fluviale care

includ fluviul Dunărea şi sub-bazinele rîurilor Prut, Cahul, Ialpug şi Kirghiz-Kitai. (3) Regiunea teritorial-bazinieră Nistru соnstă din sistemul fluvial al bazinului

rîului Nistru şi bazinele rîurilor mici – Аlcalia, Hagiger, Săratа, Cogîlnic – care se varsă în limanurile Mării Negre.

(4) În cadrul regiunilor teritorial-baziniere intră de asemenea şi apele subterane

indiferent de adîncimea amplasării acestora. Dacă apele subterane se răspîndesc pe teritoriul mai multor regiunii teritorial-baziniere limitrofe, atunci, în scopul gospodăririi acestora, ele pot fi atribuite la una din acestea, ţinînd cont în special de următoarele:

a) aspectele ecologice (interdependenţa stării apelor de suprafaţă, şi a mlaştinilor, a zonelor umede şi a apelor subterane);

b) impactul antropogen şi consecinţele acestuia pe diferite sectoare ale orizonturilor acvifere (calitatea şi cantitatea apelor subterane);

4

c) zonele de completare şi descărcare a apelor subterane; d) suprafaţa orizontului acvifer proiectată pe suprafaţa regiunii teritorial-

baziniere. (5) Hotarele regiunilor teritorial-baziniere, inclusiv hotarele corpurilor de ape

subterane şi a sistemelor fluviale conform alineatelor (2), (3) şi (4), sînt determinate de Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale.

(6) Regiunile teritorial-baziniere, înfiinţate în conformitate cu prevederile

prezentului articol, formează sistemul naţional-teritorial de gospodărire a apelor în Republica Moldova.

Articolul 82. Unitatea de bază în gospodărirea apelor

(1) Regiunea teritorial-bazinieră constă din unul sau mai multe corpuri de apă. (2) Corpul de apă este parte integrantă a regiunii teritorial-baziniere şi unitate

de bază în gospodărirea apelor, faţă de care se aplică obiectivele de gospodărire a apelor şi după starea căruia se estimează starea resurselor de apă.

(3) Hotarele corpurilor de apă se precizează periodic, o dată la 6 ani la

elaborarea următorului Program de gospodărire a regiunii teritorial-baziniere. (4) Persoanele juridice şi fizice pot obţine dreptul de folosinţă a corpului de apă

sau a unui sector aparte, segment ori zonă ale acestuia în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor sau contractului de concesiune cu condiţia că această folosinţă nu va avea un impact negativ asupra termenilor de atingere a obiectivelor de gospodărire a apei corpului de apă.

Articolul 83. Sistemele hidrografice internaţionale

(1) Regiunea teritorial-bazinieră Dunărea este parte a sistemului hidrografic

internaţional al fluviului Dunărea în limitele hotarelor Republicii Moldova. (2) Regiunea teritorial-bazinieră Nistru este parte a sistemului hidrografic

internaţional al rîului Nistru în limitele hotarelor Republicii Moldova.

4

Secţiunea 2. Obiectivele gospodăririi apelor Articolul 84. Obiectivele ecologice şi economice privind gospodărirea apelor (1) Gospodărirea apelor de suprafaţă şi subterane în limitele regiunii teritorial-

baziniere are ca obiectiv aducerea acestora la o anumită stare ţintă, care este o categorie ecologică şi economică.

(2) Starea ţintă pentru toate corpurile de apă de suprafaţă este "starea ecologică

bună a apelor de suprafaţă", inclusiv "starea ecologică bună" şi "starea chimică bună", iar pentru corpurile de apă artificiale şi puternic modificate este un "potenţial ecologic bun" şi "starea chimică bună".

(3) Stare ţintă pentru toate apele subterane este "starea bună a apelor

subterane", inclusiv "starea chimică bună" şi "starea cantitativă". (4) Starea ţintă a corpurilor de apă în limitele hotarelor Republicii Moldova se

atinge pe etape stabilite de Programului de gospodărire a apelor regiunii teritorial-baziniere (în continuare – Programul de gospodărire), elaborat în conformitate cu pevederile prezentei legi.

(5) În scopul atingerii stării ţintă a apelor corpului de apă, corpul de apă,

suprafaţa bazinului de colectare a apelor, inclusiv zonele şi fîşiile de protecţie, infrastructura corpului de apă, construcţiile şi instalaţiile de protecţie împotriva efectelor distructive ale apelor şi cele pentru folosinţa specială a apei se consideră un complex natural şi economic unic de gospodărire.

(6) Etapele de atingere a stării ţintă pentru corpurilor de apă transfrontaliere se

stabilesc în comun cu ţările limitrofe în cadrul angajamentelor internaţionale bilaterale şi multilaterale ale Republicii Moldova.

(7) Confirmarea stării reale a apei corpurilor de apă se face în baza datelor

monitorizării apelor în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Articolul 85. Condiţiile de prelungire a termenului de atingere a obiectivelor propuse Termenul atingerii stării ţintă a corpului de apă prevăzut în Programul de

gospodărire poate fi prelungit doar în cazul cînd nu are loc înrăutăţireа stării corpului de apă respectiv şi se întrunesc următoarelor condiţii:

4

1) îmbunătăţirea necesară a stării corpului de apă nu poate fi atinsă prin acţiuni rezonabile la termenul prevăzut de Programul de gospodărire din cauza a cel puţin uneia din următoarele cauze:

a) posibilităţile tehnice disponibile permit atingerea gradului de îmbunătăţire necesar la un termen ce depăşeşte cel stabilit de Program;

b) îmbunătăţirea planificată a stării corpului de apă la termenul stabilit este destul de costisitoare;

c) condiţiile naturale nu permit îmbunătăţirea planificată a stării corpului de apă la termenul stabilit;

2) prelungirea termenului şi cauzele prelungirii acestuia se indică şi se argumentează în Programul de gospodărire;

3) prelungirea termenului se admite nu mai mult de două ori, cu excepţia cazurilor cînd condiţiile naturale împiedică obiectiv atingerea obiectivelor la termenul stabilit;

4) în Programul de gospodărire se face o expunere succintă a activităţilor necesare pentru aducerea treptată a corpului de apă la starea necesară la un termen prelungit, explicaţiile cu privire la orice reţineri esenţiale în realizarea activităţilor trasate şi orarului executării acestora. Precizarea termenului de realizare a acestor activităţi, precum şi includerea unor activităţi suplimentare, se reflectă în Programele de gospodărire revăzute.

Articolul 86. Condiţiile de schimbare a obiectivelor propuse

(1) În cazurile, cînd unele corpuri de apă sînt foarte puternic modificate din cauza activităţilor umane sau condiţiile naturale sînt de aşa natură încît obiectivele stabilite în Programul de gospodărire nu pot fi atinse sau necesită cheltuieli disproporţionate, pot fi stabilite obiective mai puţin severe numai dacă sînt îndeplinite următoarelor condiţii:

a) necesităţile social-economice şi cerinţele faţă de protecţia mediului înconjurător, determinate de activităţile umane respective, nu pot fi realizate prin alte mijloace, care ar constitui o soluţie mai bună din punct de vedere al protecţiei mediului şi care n-ap necesita cheltuieli disproporţionate;

b) pentru apele de suprafaţă se asigură cea mai bună stare ecologică şi chimică, care poate fi atinsă avînd în vedere impactul care nu poate fi evitat într-un mod rezonabil din cauza naturii activităţii umane sau poluării;

c) pentru apele subterane se asigură cele mai mici modificări posibile a stării bune avînd în vedere impactul care nu poate fi evitat într-un mod rezonabil din cauza naturii activităţii umane sau poluării;

d) nu are loc înrăutăţirea ulterioară a stării corpurilor de apă;

4

(2) Obiectivele noi, mai puţin severe, precum şi motivele stabilirii acestora sunt menţionate în Programul de gospodărire şi aceste obiective sunt revizuite la fiecare 6 ani.

Articolul 87. Înrăutăţirea temporară a stării corpului de apă

(1) Înrăutăţirea temporară a stării corpului de apă nu se consideră încălcare a

prevederilor prezentei legi, dacă aceasta este rezultatul unor circumstanţe fors-majore, determinate de fenomene naturale cu caracter excepţional sau care nu pot fi prevăzute, cum ar fi inundaţiile extereme şi seceta prelunjită, sau dacă este rezultatul, circumstanţelor datorate accidentelor care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil şi numai dacă sînt îndeplinite următoarele condiţii:

a) sînt întreprinse toate acţiunile necesare pentru prevenirea înrăutăţirii suplimentare a stării corpului de apă şi nu se compromite atingerea obiectivelor de de protecţie a apelor şi mediului acvatic din alte corpuri de apă;

b) în Programul de gospodărire sînt stabilite condiţiile de declarare a circumstanţelor fors-majore sau a situaţiilor care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvaţi;

c) în Planul de acţiuni privind îndeplinirea Programului de gospodărire sînt incluse acţiuni care trebuie să fie întreprinse în asemenea situaţii excepţionale şi care nu trebuie să compromită îmbunătăţirea stării corpului de apă după încetarea acestor situaţii;

d) consecinţele situaţiilor excepţionale sau care nu pot fi în mod rezonabil prevzute, sînt analizate anual în conformitate cu prevederile articolului 85 şi se întreprind toate măsurile practice de readucere a corpului de apă la starea lui de pînă la apariţia situaţiei excepţionale în termeni rezonabili din punct de vedere practic.

(2) Un rezumat al consecinţelor situaţiilor excepţionale, a măsurilor întreprinse

în legătură cu aceasta şi a măsurilor, care necesită să fie întreprinse în conformitate cu prevederile alineatului (1) literele a) şi d) se includ în Programul de gospodărire la următoarea revizuire a acestuia.

Articolul 88. Cazurile cînd obiectivele de gospodărire a apelor nu se consideră neîndeplinite (1) Obiectivele stabilite de Programul de gospodărire nu se consideră

neîndeplinite dacă: a) neatingerea stării ţintă a corpului de apă este rezultatul unor noi schimbări a

parametrilor fizici ai acestuia; b) neprevenirea înrăutăţirii de la o "stare foarte bună " pînă la o "stare bună" a

corpului de apă este rezultatul unor activităţi umane, întreprinse în scopul dezvoltării durabile.

4

(2) Prevederile alineatului (1) se aplică doar în cazul cînd concomitent se întrunesc următoarele condiţii:

a) sînt întreprinse practic toate măsurile posibile pentru reducerea influenţei negative asupra stării corpului de apă;

b) cauzele acestor schimbări sau înrăutăţiri sînt determinate şi explicate în modul corespunzător în Programul de gospodărire, iar obiectivele sînt revăzute la fiecare 6 ani;

c) cauzele acestor schimbări sînt condiţionate de un interes public deosebit şi/sau beneficiul adus mediului înconjurător sau societăţii prin atingerea obiectivelor Progaramului de gospodărire este depăşit de beneficiile aduse de noile schimbări sănătăţii populaţiei, mentinerii sigurantei vietii umane sau dezvoltării durabile;

d) obiectivele raţionale care au condus la acele modificări a corpului de apă nu pot fi atinse, din motive de fezabiltate tehnică sau din cauza costurilor disproporţionate, prin alte mijloace, care ar reprezenta o opţiune mai bună din punct de vedere al protecţiei mediului.

Secţiunea 3. Planificarea gospodăririi apelor

Articolul 89. Procesul de planificare a gospodăririi apelor (1) Gospodărirea apelor se efectuează în mod planificat prin stabilirea de etape

succesive pentru atingerea stării bune pentru toate corpurile de apă. (2) Pe măsura atingerii stării bune a corpului de apă, obiectivul gospodăririi

acestuia devine menţinerea stării atinse, iar în anumite cazuri – îmbunătăţirea continuă a stării acestuia pînă la atingerea "stării ecologice foarte bune".

(3) Procesul de planificare integrată include şi planificarea măsurilor speciale

ce ţin de diminuarea progresivă a poluării cu substanţe prioritare şi încetarea evacuării substanţelor prioritare periculoase în apele de suprafaţă.

(4) Pentru apele subterane în primul rînd se planifică măsuri speciale privind

sistarea oricăror tendinţe semnificative şi stabile de creştere a concentraţiei oricărei poluări, care reprezintă rezultatul activităţii umane.

(5) Pentru corpurile de apă care cuprind terenuri protejate, în primul rînd se

planifică măsuri, care permit asigurarea cerinţelor de calitate şi cantitate a apelor condiţionate de natura teritoriul protejat.

(6) În cazul cînd pentru un corp de apă sunt valabile mai multe obiective – se

vor planifică măsurile de atingere a celui mai sever obiectiv.

4

(6) Procesul de planificare a gospodăririi apelor include, de asemenea, planificarea gospodăririi zonelor de risc, care presupune includerea de măsuri prioritare privind reducerea riscului potenţialelor efecte distructive a apelor şi sporirea nivelului de pregătire pentru diminuarea efectelor şi lichidarea impactului acestor efecte.

(7) La planificarea măsurilor prevăzute de alineatele (2) - (6) se va avea în

vedere ca aplicarea lor nu va împiedică sau nu va compromite realizarea obiectivelor planificate pentru alte corpuri de apă şi alte obiective de mediu

Articolul 90. Politica naţională în domeniul gospodăririi apelor

Documentul de Politica naţională în domeniul gospodăririi apelor include: a) evaluarea stării resurselor de apă şi identificarea problemelor gospodăririi

apelor; b) obiectivele de gospodărire a apelor; c) principiile generale de gospodărire a apelor; d) priorităţile în atingerea obiectivelor gospodăririi apelor; e) căile de realizare a acordurilor internaţionale ce se referă la gospodărirea

apelor.

Articolul 91. Gospodărirea apelor regiunilor teritorial-baziniere (1) Pentru realizarea politicii naţionale, în domeniul gospodăririi apelor, pentru

regiunile teritorial-baziniere Dunărea şi Nistru se elaborează şi se aprobă odată la 6 ani Programe de gospodărire a apelor.

(2) Pentru realizarea Programelor de gospodărire se elaborează şi se aprobă

Planuri de acţiuni.

Capitolul XV

PROGRAMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR REGIUNII TERITORIAL-

BAZINIERE ŞI PLANUL DE ACŢIUNI Articolul 92. Conţinutul Programului de gospodărire (1) Programul de gospodărire a apelor regiunii teritorial-baziniere trebuie să

includă: a) caracteristica generală şi condiţiile naturale ale regiunii teritorial-baziniere,

inclusiv corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, tipul apelor şi alte proprietăţi;

4

b) descrierea succintă a factorilor negativi esenţiali şi influenţelor activităţii umane asupra stării corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane şi divizarea acestora în corpuri "naturale", "puternic modificate " şi „artificiale";

c) descrierea succintă a teritoriilor protejate şi a zonelor de risc, stabilite conform prezentei legi, precum şi a altor zone speciale determinate de altă acte legislative, în măsura în care protejarea regimului şi calităţii apelor este importantă pentru zonele concrete;

d) descrierea reţelei de monitorizare şi rezultatele monitorizării apelor de suprafaţă şi subterane, a teritoriilor protejate;

e) obiectivele gospodăririi corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane, obiectivele pentru teritoriile protejate, modul şi termenii de atingere a acestora;

f) expunerea succintă a analizei economice a folosinţei apelor; g) expunerea succintă a măsurilor programate şi a planurilor de acţiuni pentru

atingerea obiectivelor de gospodărire, inclusiv stabilirea posibilelor genuri de folosinţă a apei, a condiţiilor de limitare a folosinţei apelor şi de reglementare a incursiunilor în spaţiul fizic al corpurilor de apă;

h) expunerea succintă a necesităţii şi modalităţilor aplicării prevederilor articolelor 85, 86 şi 87.

(2) În afara clauzelor prevăzute de alinatul (1), Programul de gospodărire

trebuie să conţină: a) lista planurilor detaliate de gospodărire a apelor unor sub-bazine şi corpuri

de apă aparte cu expunerea succintă a prevederilor principale a acestora; b) lista programelor şi planurilor sectorale, teritoriale etc. cu expunerea

succintă a influenţei posibile a acestora asupra gospodăririi apelor; c) raportul cu privire la acţiunile întreprinse şi rezultatele obţinute în procesul

consultărilor privind elaborarea Programului de gospodărire, la informarea populaţiei şi la modificările operate în acest Program în baza acestor acţiuni;

d) lista întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, care au prezentat materiale pentru elaborarea Programului de gospodărire şi modul de acces la documentaţia în baza căreia s-a elaborat Programul vizat;

e) expunerea succintă a angajamentelor asumate conform acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte cu privire la gospodărirea apelor şi căile de realizare a acestora;

f) lista autorităţilor publice responsabile de implementarea Programului de gospodărire, informaţia de contact şi procedurile de acces la materialele Programului de gospodărire.

(3) Orice Program de gospodărire nou, modificat, completat sau revăzut, în

afara clauzelor prevăzute de alineatele (1) şi (2), trebuie să conţină: a) expunerea succintă a tuturor completărilor şi modificărilor operate de la

începutul implementării Programului de gospodărire precedent;

4

b) evaluarea gradului de atingere a obiectivelor Programului de gospodărire precedent;

c) expunerea succintă a măsurilor care au fost incluse în Programul de gospodărire precedent, dar nu au fost îndeplinite cu expunerea cauzelor neîndeplinirii lor;

d) expunerea succintă a măsurilor care nu au fost incluse în Programul de gospodărire precedent, dar au fost îndeplinite pentru a atinge obiectivele programate.

(4) Structura şi procedura de elaborare a Programului de gospodărire, precum

şi metodele de evaluare a atingerii obiectivelor programate se determină de Regulamentul cu privire la modul de elaborare, aprobare, modificare, completare şi implementare a Programului de gospodărire a apelor, aprobat de Guvern.

Articolul 93. Coordonarea programelor şi planurilor sectorale şi teritoriale cu Programul de gospodărire a apelor

(1) Programele şi planurile sectorale şi teritoriale trebuie să ţină cont de

prevederile Programului de gospodărire şi de regimul stabilit pentru activitatea din cadrul teritoriilor protejate şi a zonelor de risc, determinate în conformitate cu prevederilor prezentei legi.

(2) Programele şi planurile sectorale şi teritoriale trebuie să prevadă folosinţele

de apă admise prin prevederile Programului de gospodărire luînd în considerare prevederile prezentei legi ce se referă la incursiunea în spaţiul fizic al corpului de apă, la fîşiile şi zonele de protecţie a apelor, zonele de risc, teritoriile protejate, zonele umede, etc.

(3) Programele şi planurile teritoriale şi sectorale împreună cu avizul expertizei

ecologice sau, după caz, avizul evaluării impactului asupra mediului înconjurător, se prezintă Autoritatăţii centrale pentru mediu şi resurse naturale spre avizare.

Articolul 94. Participarea publicului la elaborarea

Programului de gospodărire (1) Programele de gospodărire sînt elaborate de Autoritatea centrală pentru

mediu şi resurse naturale (2) Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale înştiinţează în scris

Comitetul bazinier şi autorităţile administraţiei publice locale amplasate integral sau parţial în limitele regiunii teritorial-baziniere, şi prin intermediul mijloacelor de informare în masă - persoanele fizice şi juridice din regiune, despre lansarea elaborării proiectului Programului de gospodărire cu cel puţin trei ani pînă la începutul realizării lui.

5

(3) În cadrul înştiinţărilor, indicate în alineatul (2) persoanelor interesate li se prezintă tezele prealabile ale proiectului, orarul elaborării acestuia şi modul de organizare a consultărilor.

(4) Persoanele interesate pot expedia Autorităţii centrale pentru mediu şi

resurse naturale în scris propuneri, obiecţii şi completări în decursul unui an de la data primirii materialelor iniţiale conform alineatului (2).

(5) În conformitate cu orarul de elaborare, Autoritatea centrală pentru mediu şi

resurse naturale prezintă persoanelor interesate şi publicului o informaţie scrisă cu privire la mersul elaborării proiectului Programului nu mai tîrziu de doi ani pînă la începerea realizării lui. Informaţia trebuie să conţină descrierea principalelor rezultate aşteptate de la realizarea viitorului Program şi alte informaţii importante.

(6) Proiectul Programului de gospodărire se publică în presă nu mai tîrziu de

un an pînă la începerea realizării lui. (7) Persoanele interesate pot expedia în scris propuneri, obiecţii şi comentarii la

proiectul Programului în decurs de şase luni după data publicării acestuia. (8) Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale, în decurs de trei luni

de la data expirării termenului de primire a propunerilor, întocmeşte un raport cu privire la propunerile, obiecţiile şi comentariile parvenite şi rezultatele examinării acestora. Raportul este parte componentă a Programului de gospodărire.

(9) La toate etapele elaborării proiectului Programului se asigură accesul

tuturor persoanelor interesate la materialele în baza cărora este elaborat acest proiect. (10) După efectuarea procedurilor indicate în alineatele (2)-(9) proiectul

Programului de gospodărire se prezintă Guvernului spre examinare şi aprobare.

Articolul 95. Examinarea şi aprobarea programelor (1) Programul de gospodărire pentru fiecare regiune teritorial-bazinieră se

examinează şi se aprobă de către Guvern aparte, o dată la 6 ani. (2) Programele aprobate conform alineatului (1) se publică în Monitorul

Oficial şi se aduc la cunoştinţa publicului.

5

Articolul 96. Planul de acţiuni (1) Planul de acţiuni indicat în articolul 91 alineatul (3) trebuie să cuprindă

măsurile principale şi direcţiile prioritare necesare pentru atingerea obiectivelor cu privire la îmbunătăţirea (conservarea) stării corpurilor de apă şi folosinţa apelor.

(2) Măsurile principale trebuie să includă: 1) Acţiuni, destinate îmbunătăţirii şi/sau conservării stării corpurilor de apă,

inclusiv: a) acţiuni, prevăzute de prezenta lege; b) acţiuni, prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la protecţia mediului

înconjurător; c) acţiuni, care asigură calitatea apei destinate consumului uman; d) acţiuni, prevăzute în legislaţia cu privire la piscicultură, pescuit şi cultura

altor organisme acvatice; 2) Măsuri întreprinse în domeniul regularizării apelor: a) acţiuni, întreprinse în domeniul menţinerii echilibrului şi regimului apelor; b) acţiuni, întreprinse în domeniul protecţiei împotriva efectelor distructive ale

apelor; c) acţiuni, întreprinse în domeniul întreţinerii apelor; d) acţiuni, întreprinse în scopul asigurării dezvoltării şi exploatării

infrastructurii corpurilor de apă; 3) Acţiuni, întreprinse în domeniul folosinţei apelor: a) acţiuni, întreprinse în domeniul asigurării legalităţii folosinţei apelor; b) acţiuni, întreprinse în scopul asigurării respectării principiilor economice în

folosinţa apelor; c) acţiuni, întreprinse în domeniul stimulării folosirii economicoase a apei. (3) La Planul de acţiuni se anexează planurile detaliate de acţiuni elaborate

conform articolului 97 alineatul (1). Articolul 97. Planuri detaliate de acţiuni

(1) Suplimentar la Planul de acţiuni elaborat în conformitate cu prevederile

articolului 96, după caz, pot fi elaborate planuri detaliate de acţiuni pentru atingera obiectivelor specifice ale unor sub-bazine, corpuri de apă, sectoare, segmentele ori zone ale acestora, precum şi pentru anumite tipuri de ape sau aspecte de gospodărire a apelor.

(2) Planurile detaliate de măsuri sînt părţi componente a Planului de acţiuni

pentru regiunea teritorial-bazinieră şi trebuie să corespundă prevederilor Programului de gospodărire a acestuia.

5

(3) Organul responsabil de elaborarea planului detaliat trebuie să înştiinţeze în scris Comitetul de bazin şi autorităţile administraţiei publice locale respective şi, prin mijloacele de informare în masă, să aducă la cunoştinţa persoanelor fizice şi juridice despre începutul elaborării.

(4) Organul responsabil de elaborarea planului detaliat trebuie să organizeze

consultări publice, astfel ca persoanele cointeresate să poată formula şi prezenta propuneri, opinii ori obiecţii asupra proiectului de plan.

(5) Organul responsabil de elaborarea planului detaliat, pînă la aprobarea

acestuia, trebuie să comunice în scris persoanelor indicate în alineatul (3) despre rezultatele examinării propunerilor, opiniilor şi obiecţiilor parvenite.

(6) Planurile detaliate de acţiuni trebuie să fie avizate de autorităţile

administraţiei publice locale respective.

Articolul 98. Procedura de elaborare, revizuire şi aprobare a Planului de acţiuni (1) Planul de acţiuni se elaborează concomitent cu Programul de gospodărire

cu respectarea prevederilor articolelor 94 şi 95. Planurile detaliate de acţiuni sînt parte componentă a Planului de acţiuni pentru regiunea teritorial-bazinieră respectivă.

(2) Planul de acţiuni pentru regiunea teritorial-bazinieră este elaborat de

Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor, iar planurile detaliate de acţiuni – de Organul de gospodărire a apelor de nivelul respectiv.

(3) Guvernul monitorizează mersul realizării Planului de acţiuni prin

examinarea rapoartelor cel puţin o dată la 2 ani şi, după caz, operează în acesta modificările şi completările necesare pentru atingerea obiectivelor de gospodărire programate.

5

Capitolul XVI

PROTECŢIA APELOR ŞI PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EFECTELOR DISTRUCTIVE ALE APELOR

Secţiunea 1. Protecţia apelor şi ecosistemelor acvatice

Articolul 99. Indicatorii calităţii apei

(1) Indicatorii calităţii apei naturale, stabiliţi pentru clasele respective de

calitate, cuprind aspecte de protecţie a mediului şi de folosinţă a apelor în conformitate cu Regulamentul de protecţie a apelor împotriva poluării.

(2) Parametrii admisibili de încărcare cu poluanţi a apelor corpurilor de apă se

aprobă de către Guvern la propunerea comună a Autorităţii centrale pentru mediu şi resurse naturale şi Autorităţii centrale pentru ocrotirea sănătăţii.

(3) Valoarile maselor de poluanţi evacuaţi în corpul de apă, stabilite în

autorizaţia de gospodărire a apelor sînt valori maxim admisibile şi depăşirea acestora este interzisă.

Articolul 100. Abordarea combinată a surselor punctiforme şi difuze

(1) Toate evacuările în apele de suprafaţă se reglementează în baza abordării

combinate. (2) Prin abordarea combinată se efectuează: a) controlul evacuărilor din sursele punctiforme în baza celor mai bune tehnici

disponibile; b) controlul evacuărilor din sursele punctiforme în cantităţi ce corespund

valorilor limită a influenţei admise în conformitate cu starea ţintă a corpului de apă şi prevederile Programului de gospodărire;

c) controlul influenţei surselor difuze de poluare, inclusiv aplicarea celor mai bune practici de protecţie a mediului.

(3) Pentru fiecare corp de apă se determină valorrile limită admisibile a

impactului activităţilor economice sau de alt gen, depăşirea cărora exclude posibilitatea atingerii stării ţintă stabilită pentru corpul de apă şi nu permite realizarea obiectivelor Programului de gospodărire.

(4) Valorile limită admisibile a impactului includ: a) valoarea limită admisibilă a presiunii antropogene (pentru hidroenergetică,

transportul pe apă, recreare, piscicultură şi pescuit, aprovizionarea cu apă menajeră şi

5

industrială, irigare şi aprovizionarea cu apă în agricultură etc.), influenţa îndelungată a căreia nu va conduce la schimbarea esenţială a regimului natural al apelor şi starea ecosistemelor acvatice;

b) masa limită admisibilă a substanţelor prioritare şi substanţelor periculoase (temporar, pînă la suspendarea definitivă a evacuării lor), care, luînd în considerare procesele naturale de autoepurare a cursurilor şi acumulărilor de apă, poate fi evacuată în corpul de apă simultan din sursele punctiforme şi difuze fără perturbarea esenţială a regimului natural al apelor şi a stării ecosistemelor acvatice.

(5) În autorizaţia de gospodărire a apelor şi în contractul de concesiune se

stipulează limite pentru valoarea maximă admisibilă a presiunii antropogene şi limita pentru valoarea maximă admisibilă a masei de poluanţi evacuaţi în corpul de apă.

(6) Contribuţia altor agenţi economici în poluarea corpului de apă se determină

în temeiul comparaţiei cu "practicile bune de gospodărire".

(7) Modul şi condiţiile de determinare a proporţiei-limită admisibilă a influenţei asupra corpului de apă sînt reglementate prin Regulamentul de protecţie a apelor împotriva poluării.

Articolul 101. Fîşiile şi zonele de protecţie a apelor

(1) În scopul protejării albiilor, malurilor şi îmbunătăţii regimului apelor se instituie fîşii şi zone de protecţie a apelor pentru:

a) albiile cursurilor de apă; b) suprafaţa lacurilor naturale şi terenurile mlăştinite; c) suprafaţa lacurilor de acumulare ce corespunde nivelului maxim de umplere. (2) Lăţimea fîşiilor şi zonelor de protecţie, delimitarea hotarelor şi regimul

activităţilor economice şi de protecţie sînt determinate de legislaţia cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă.

Articolul 102. Zone de protecţie a construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice

(1) Pentru asigurarea protecţiei construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice se

stabilesc zone de protecţie a construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice. (2) Lăţimea zonelor de protecţie pentru construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice,

regimul de gospodărire şi protecţie a acestor zone, se stabilesc de legislaţia în vigoare.

5

(3) Legislaţia în vigoare poate stabili zone speciale de protecţie şi în funcţie de genul folosinţei apei corpului de apă.

Articolul 103. Interdicţii şi restricţii generale

(1) Toate corpurile de apă se protejează împotriva poluării. (2) În scopul protecţiei apelor se interzice: a) darea în exploatare a noilor obiecte industriale sau dezvoltarea celor

existente, implementarea la obiectele industriale existente a proceselor tehnologice, care sporesc conţinutul poluanţilor în apele evacuate peste limitele de poluare stipulate în autorizaţia de gospodărire a apelor fără darea concomitentă în exploatare a sistemelor de canalizare şi/sau instalaţiilor individuale de epurare prealabilă a evacuărilor sau fără efectuarea altor măsuri, menite să reducă nivelul de poluare pînă la limitele admisibile;

b) darea în exploatare a noilor complexe locative şi construirea a noi sisteme de aprovizionare cu apă potabilă sau industrială fără dezvoltarea concomitentă respectivă a sistemelor de canalizare şi a capacităţilor pentru epurarea evacuărilor;

c) evacuarea apelor uzate în corpurile de apă de suprafaţă fără epurare. Evacuarea apelor uzate epurate şi emisia de căldură în corpurile de apă de suprafaţă pot fi admise numai cu condiţia respectării prevederilor stipulate de prezenta lege şi de legislaţia în vigoare cu privire la protecţia mediului;

d) evacuarea oricăror ape uzate în corpurile de apă subterane, în acumulările de apă de tipul carierelor, apărute în rezultatul extragerii sau exploatării zăcămintelor naturale sau a altor incursiuni similare, care contactează cu apele subterane. Evacuarea indirectă a apelor uzate şi emisia de căldură în corpurile de apă subterană pot fi admise numai cu condiţia respectării prevederilor stipulate de prezenta lege şi de legislaţia în vigoare cu privire la protecţia mediului;

e) aruncarea deşeurilor în corpurile de apă şi depozitarea lor pe maluri şi fîşiile de protecţie a apelor, precum şi în apropierea nemijlocită a mlaştinilor şi zonelor umede;

f) utilizarea canalelor deschise pentru evacuarea de ape fecaloid-menajere sau a apelor ce conţin substanţe periculoase;

g) spălarea în cursuri de apă, în bazinele de apă sau pe malurile acestora a autovehiculelor, altor instalaţii şi agregate mecanice, a ambalajelor sau obiectelor care conţin substanţe nocive;

h) scăldarea animalelor domestice în afara locurilor special amenajate în aceste scopuri;

i) aruncarea sau evacuarea în instalaţiile tehnico-sanitare casnice ori nemijlocit în reţelele de canalizare sau în corpurile de apă a deşeurilor periculoase şi/sau a substanţelor prioritare.

5

(3) În fîşiile de protecţie se interzice depozitarea şi folosirea de îngrăşăminte, pesticide şi alte substanţe prioritare.

Articolul 104. Evacuarea apelor reziduale şi a altor ape uzate

(1) Autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate să asigure în

localităţi evacuarea apelor pluviale, funcţionarea eficientă a sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate.

(2) În scopul folosirii raţionale şi protejării calităţii apelor, utilizatorii de apă

sînt obligaţi: a) să aplice procese tehnologice ce sînt mai puţin poluante, să economisească

apa prin reciclare, iar în unele cazuri – să extragă substanţele utile din apa uzată şi din sedimentele apelor uzate şi să nu admită risipă şi/sau pierderi de apă;

b) să reducă progresiv pînă la excluderea totală evacuările de substanţe prioritare. Programele de reducere a poluării şi eliminării treptate a evacuărilor de substanţe prioritare se aprobă de Guvern;

c) să asigure construcţia, întreţinerea şi exploatarea staţiilor şi instalaţiilor pentru epurarea apelor de capacitate suficientă, să urmărească eficienţa acestora prin analize de laborator şi să ia operativ măsuri pentru respectarea limitelor de poluare a apelor uzate prevăzute în autorizaţia de gospodărire a apelor.

(3) Utilizatorii de apă persoane juridice, amplasaţi pe teritoriul localităţii sau a

zonei industriale pot evacua apele uzate în reţelele de canalizare municipale sau industriale numai cu respectarea condiţiile stabilite de deţinătorii acestor reţele şi numai dacă:

a) procesul tehnologic utilizat de staţiile municipale şi industriale de epurare finală are profilul de epurare necesar;

b) staţiile de epurare municipale şi industriale au capacităţi disponibile suficiente.

(4) Deţinătorii reţelelor de canalizare municipale şi industriale au dreptul să

ceară preepurarea apelor uzate evacuate în sistemele de canalizare ce le aparţin în cazul stipulat în alineatul (3) litera a).

(5) Deţinătorii sistemelor de canalizare, zonelor industriale, depozitelor de

substanţe periculoase, de produse petroliere şi de orişicare alte deşeuri în zona de impact a acestora asupra apelor subterane trebuie să urmărească calitatea acestora prin intermediul unei reţele de sonde de control şi de observare.

(6) Apele de carieră, de mină şi de straturi sînt evacuate în cursuri de ape doar

după epurarea lor pînă la limitele stabilite pentru evacuarea în corpurile de apă de suprafaţă naturale.

5

(7) Apele uzate industriale, apele de carieră, de mină şi de straturi pentru care nu există tehnologii sau procedee eficiente de epurare, după efectuarea unor cercetări şi măsurări speciale şi obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor, pot fi injectate doar la foarte mare adîncime, în formaţiuni geologice, care după caracteristicile naturale, nu sînt bune în alte scopuri.

(8) Apa subterană pompată din cariere, mine, straturi sau formate în procesul

lor de construcţie sau exploatare poаtе fi reinjectată în subteran cu condiţia eliminării oricăror posibilităţi de poluare a acesteea.

Articolul 105. Folosirea şi depozitarea substanţelor periculoase (1) Producerea, folosirea, prelucrarea şi depozitarea substanţelor periculoase

pe suprafaţa bazinului de colectare a apelor sînt reglementate de legislaţia cu privire la protecţia mediului înconjurător.

(2) În zona de protecţie a apelor proprietarii ori deţinătorii altor drepturi asupra

terenurilor agricole sînt obligaţi să utilizeze "practici agricole bune" recomandate de Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale.

(3) În fîşia de protecţie a apelor este interzisă edificarea infrastructurii şi

instalaţiilor funcţionarea cărora prevede utilizarea substanţelor periculoase şi care sînt obiectul obţinerii autorizaţiei de mediului, precum şi edificarea construcţiilor pentru depozitarea deşeurilor.

(4) Pentru lucrările indicate în articolul 66 care presupun utilizarea,

depozitarea, reîncărcarea şi transportarea substanţelor periculoase şi a deşeurilor, incursiunea în spaţiul fizic al corpului de apă trebuie să se realizeze în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare.

(5) Se interzice folosirea, depozitarea, reîncărcarea ori descărcarea pe ape

şi/sau în fîşiile de protecţie: a) a substanţelor sau obiectelor care datorită formei, proprietăţilor fizice,

chimice sau biologice, a cantităţii acestora sau a altor caracteristici, în cazul nimeririi ori aflării în corpul de apă sau fîşia de protecţie pot supune pericolului sănătatea populaţiei şi ecosistemele acvatice, pot împiedică curgerea apei sau deteriora construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice;

b) a deşeurilor de orice fel.

5

Articolul 106. Poluări accidentale (1) Autoritatea publică pentru gospodărire apelor organizează şi desfăşoară

măsuri de prevenire a poluărilor accidentale şi de înlăturare a consecinţelor lor în conformitate cu planurile speciale elaborate în funcţie de condiţiile specifice ale fiecărei regiuni teritorial-baziniere şi de natura substanţelor poluante ce pot nimeri în apă accidental.

(2) Persoanele juridice posesoare de autorizaţii de gospodărire a apelor sau

pentru alte activităţi, care prezintă un pericol pentru ape în situaţii de avarie, sînt obligate sa elaboreze din timp propriile planuri de prevenire şi de lichidare a consecinţelor poluărilor accidentale, care pot să se producă în procesul activitatăţii lor şi să le realizeze în caz de necesitate.

(3) Elaborarea planurilor de prevenire şi de lichidare a consecinţelor poluărilor

accidentale se efectuează în baza Regulamentului cu privire la elaborarea planurilor de prevenire şi lichidare a poluărilor accidentale elaborat în comun de Departamentul pentru situaţii excepţionale şi Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale şi aprobat de Guvern.

(4) Persoanele, menţionate în alineatul (2) şi unităţile de gospodărire a apelor

au obligaţia de a se dota cu mijloace speciale pentru luarea măsurilor necesare şi urgente în cazurile poluărilor accidentale. Deţinătorii de mijloace speciale sînt obligaţi sa le utilizeze indiferent de cauza ori sursa poluării accidentale.

(5) Persoanele, menţionate în alineatul (2), sînt obligate sa ia masuri urgente

pentru înlăturarea cauzelor poluării accidentale, pentru diminuarea şi lichidarea consecinţelor acesteia şi sa informeze imediat autorităţile administraţiei publice locale, organele de protecţie a mediului, organele de gospodărire a apelor, organele pentru situaţii excepţionale şi poliţia.

(6) Autorităţile publice de gospodărire a apelor de orice nivel au obligaţia sa ia

în considerare orice informaţie despre poluările accidentale parvenită de la persoane fizice sau juridice, să ia măsuri privind depistarea poluantului şi stabilrea cauzelor poluării.

(7) În caz de poluare accidentală unităţile de gospodărire a apelor sînt obligaţi

să înştiinţeze imediat utilizatorii de apă, autorităţile administraţiei publice locale şi populaţia din aval pentru a întreprinde măsuri de protecţie a apelor, populaţiei, animalelor şi pentru preîntîmpinarea şi diminuarea pierderilor posibile.

5

(8) Persoanele fizice şi juridice care au suferit pagube în rezultatul poluării accidentale au dreptul la recuperarea lor din contul persoanei vinovate de poluarea accidentală avariată conform Codului civil.

(9) Cheltuielile persoanelor fizice şi juridice, a organelor administraţiei publice

locale şi a Autorităţii publice pentru gospodărirea apelor, suportate în legătură cu înlăturarea consecinţelor poluării accidentale sînt recuperate din contul persoanei vinovate. Persoana vinovată suportă, de asemenea, cheltuielile legate de monitorizarea poluării accidentale (urmărirea dinamicii poluării, determinarea tipului de poluant, estimarea efectelor poluării etc.) .

(10) Gradul de vinovăţie a persoanelor fizice sau juridice care prin acţiunile sau

inacţiunea lor au provocat poluarea accidentală şi cuantumul recuperărilor prevăzute de alineatele (8) şi (9) se stabilesc de către instanţa de judecată în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 107. Obligaţia informării

Persoanele juridice sau fizice care au fost martori sau au aflat despre încălcările prevăzute de articolele 104, 105, 106, 108 şi 110 sînt obligate să informeze imediat autorităţile locale sau Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor sau poliţia şi să întreprindă măsurile care depind de acesta pentru reducerea la minim a consecinţele acestor încălcări.

Articolul 108. Debitul salubru

(1) La regularizarea şi folosirea apelor de suprafaţă în decursul anului trebuie

să fie asigurat debitul salubru. (2) Regimul debitului indicat în alineatul (1) trebuie să fie specificat în

autorizaţia de gospodărire a apelor şi în contractul de concesiune în baza unei evaluări efectuate Autoritatea publică pentru mediu şi rsurse naturale.

(3) Evaluarea menţionată în alineatul (2) se efectuează conform

Regulamentului privind modul de determinare a debitului salubru. Articolul 109. Evacuarea aluviunilor (1) Evacuarea aluviunilor este efectuată în baza recomandărilor autorităţilor

pentru mediu şi resurse naturale, a autorităţilor pentru gospodărirea apelor sau la iniţiativa utilizatorului de apă în scopul asigurării fluxului de apă în albia naturală, păstrării volumului util al corpului de apă, pentru regularizarea apelor, asigurarea debitului salubru şi păstrarea landşaftului.

6

(2) Evacuarea aluviunilor este admisă în volume şi prin metode, ce nu schimbă esenţial procesele naturale din corpul de apă, nu distruge echilibrul natural al ecosistemelor acvatice şi nu sporeşte riscul efectelor distructive ale apelor în baza avizului pozitiv al evaluării impactului asupra mediului a acestor lucrări.

(3) Dacă utilizatorul de apă sau prestatorul serviciilor publice nu foloseşte

aluviunile evacuate de sinestătător pentru necesităţile proprii sau nu le vinde, acesta este obligat să le depoziteze în locuri coordonate cu autorităţile administraţiei publice locale.

(4) Utilizarea aluviunilor şi depozitarea lor se efectuează cu acordul în scris al

autorităţilor de mediu după determinarea gradului de poluare a acestora.

Articolul 110. Navigaţia în contextul protecţiei apelor şi ecosistemelor acvatice (1) Sectoarele apelor de suprafaţă pe care se admite utilizarea vaselor cu

diferite tipuri de propulsare reieşind din sarcinile pentru care utilizarea lor este necesară se desemnează prin hotărîre de Guvern. În acest caz trebuie să fie luate în considerare prevederile cu privire al folosinţa generală a apei, protejarea apelor împotriva poluării şi păstrarea echilibrului natural al ecosistemelor acvatice.

(2) Se interzice evacuarea în corpurile de apă а apelor uzate poluate formate pe

nave.

Secţiunea 2. Teritorii protejate

Articolul 111. Determinarea teritoriilor protejate (1) În scopul protejării de poluare şi epuizare a corpurilor de apă folosite sau

planificate pentru prelevarea apei destinate consumului uman, a corpurilor de apă importante pentru menţinerea ecosistemelor valoroase şi unicale, a locurilor de populaţie a florei şi faunei virgine, menţinerea biodiversităţii şi protecţia speciilor rare şi în curs de dispariţie, precum şi a corpurilor de apă necesare pentru creşterea organismelor acvatice economic avantajoase ori destinate pentru recreaţie şi scăldat, Guvernului instituie teritorii protejate, dacă aceste teritorii nu cad sub incidenţa legislaţiei privind fondul ariilor naturale protejate de stat.

(2) Teritorii protejate pot fi înfiinţate şi la propunerea deţinătorilor

autorizaţiilor de folosinţă a apei pentru producerea băuturilor, protejarea apelor subterane utilizate pentru obţinerea apelor minerale, termale, mineralo-termale sau altor ape subterane aplicabile pentru obţinerea băuturilor sau în scopuri curative şi de întremare.

6

(3) Teritoriile protejate includ în sine corpul de apă, un segment, sector sau zonă a acestuia, zonele umede, fîşia de protecţie a apelor, precum şi terenurile teritoriilor aferente stabilite în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(4) În limitele teritoriului protejat pot fi delimitate zone cu grad diferit de

protecţie. (5) Hotărîrea cu privire la înfiinţarea teritoriului protejat trebuie să stipuleze: a) necesitatea înfiinţării teritoriului protejat; b) hotarele teritoriului protejat; c) hotarele zonelor interne cu grad diferit de protecţie; d) permisiunile, interdicţiile şi restricţiile stabilite pentru teritoriul protejat şi

pentru zonele lui interioare (în continuare – regimul de protecţie); e) modul de folosinţă a corpului de apă, a segmentului, sectorului sau zonei

acestuia, inclusiv amplasate în amonte şi în aval de teritoriul protejat; f) în cazurile necesare – lista localităţilor, care se aprovizionează sau pentru

care este posibilă aprovizionarea cu apă potabilă din corpul de apă; g) caracterul şi modul monitorizării şi regimul de protecţie. (6) Toate teritoriile protejate sînt supuse înregistrării în Registrul teritoriilor

protejate care sistematic se actualizează şi include teritorii destinate pentru: a) captarea apei destinate consumului populaţiei; b) ocrotirea speciilor acvatice cu importanţă economică; c) recreaţie şi scăldat; d) protecţia habitatelor sau a speciilor, acolo, unde menţinerea şi îmbunătăţirea

stării apelor este un factor important pentru protecţia acestora, inclusiv teritoriile coordonate la nivel internaţional;

e) teritoriile sensibile la nutrienţi, inclusiv zonele vulnerabile şi sensibile. (7) Registrul teritoriilor protejate este parte componentă a Programului de

gospodărire şi include material ilustrativ cu indicarea locurilor de amplasare a teritoriilor protejate şi extrasele din hotărîrile Guvernului privind instituirea acestor teritorii.

(8) Modul privind determinarea teritoriilor protejate, a dimensiunilor acestora

şi regimul lor de activitate se reglementează de actele legislative respective. (9) Registrul este ţinut de Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse

naturale.

6

Articolul 112. Corpurile de apă pentru prelevarea apei destinate consumului uman

(1) În cadrul fiecărei regiuni teritorial-baziniere se identifică toate corpurile de

apă, folosite pentru prelevarea apei destinate consumului uman din care se furnizează zilnic mai mult de 10 metri cubi sau deservesc mai mult de 50 de persoane, precum şi acele corpuri de apă care se planifică de a fi utilizate în aceste scopuri.

(2) Corpurile de apă din care se furnizează zilnic mai mult de 100 metri cubi

de apă pentru consumul uman, sînt supuse monitorizării în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(3) În lacurile de acumulare folosite pentru captarea apei destinate consumului

uman se poate practica numai piscicultura extensivă fără furajarea peştilor şi fără aplicarea pesticidelor şi a preparatelor veterinare.

(4) Persoanele fizice şi juridice care exploatează staţiile de preparare a apei

pentru consumul uman sînt obligate să efectueze încontinuu controlul chimic, radiologic, sanitar şi igienic al corpurilor de apă, să păstreze registrele cu rezultatele măsurărilor pe parcursul a 5 ani. Registrele cu rezultatele măsurărilor reprezintă surse de informaţie publică. Orice persoană fizică ori juridică are dreptul de acces la Registrele cu rezultatele măsurărilor în conformitate cu legislaţia privind accesul la informaţie.

Articolul 113. Zone de scăldat

(1) Zonele de scăldat sînt corpuri de apă sau sectoarele acestora în care

scăldatul nu este interzic în conformitate cu prevederile prezentei legi şi altor acte normative, şi care, de regulă, sînt vizitate în acest scop de un număr mare de oameni.

(2) Lista zonelor de scăldat este aprobată de Guvern la propunerile autorităţilor

administraţiei publice locale ori a persoanelor fizice şi juridice interesate. (3) Zonele de scăldat sînt amenajate în conformitate cu Regulamentul privind

zonele de scăldat, aprobat de Guvern (4) Corpurile de apă şi sectoarele acestora, desemnate ca zone de scăldat

trebuie să fie indicate în Programul de gospodărire. (5) Persoanele fizice şi juridice responsabile pentru întreţinerea sectoarelor

corpurilor de apă, desemnate ca zone de agrement şi scăldat, sînt obligate să efectueze încontinuu controlul chimic, radiologic, sanitar şi igienic al apei, se păstreze registrele cu rezultatele măsurărilor pe parcursul a 5 ani. Registrele cu

6

rezultatele măsurărilor reprezintă surse de informaţie publică. Orice persoană fizică ori juridică are dreptul de acces la Registrele cu rezultatele măsurărilor în conformitate cu legislaţia privind accesul la informaţie.

Articolul 114. Compensaţii pentru respectarea

regimului teritoriilor protejate (1) Proprietarul terenului amplasat în hotarele teritoriului protejat, instituit în

conformitate cu prevederile prezentei legi, beneficiază de dreptul la primirea compensaţiei pentru pagubele cauzate în conformitate cu legislaţia în vigoare, dacă folosirea de către acesta a terenului său este dificilă din cauza restricţiilor şi interdicţiilor stabilite conform prezentei legi.

(2) Compensaţia, prevăzută în alineatul (1) pentru teritoriile protejate instituite

conform articolului 111 la propunerea autorităţilor publice este achitată din contul bugetului de stat.

(3) Compensaţia prevăzută de alineatul (1) pentru teritoriile protejate, instituite

la iniţiativa persoanelor fizice ori juridice este achitată din contul mijloacelor acestor persoane.

Secţiunea 3. Regularizarea apelor

Articolul 115. Sarcinile regularizării apelor

(1) Regularizarea apelor are ca scop: a) menţinerea şi adaptarea regimului cantitativ al apelor; b) protejarea împotriva efectelor distructive ale apelor; c) întreţinerea apelor şi fîşiilor de protecţie ale apelor; d) menţinerea condiţiilor hidro-dinamice şi ecologice ale apelor de suprafaţă şi

subterane şi caracteristicilor morfologice ale cursurilor şi acumulărilor de apă; e) redistribuirea resurselor de apă disponibile. (2) Planificarea şi efectuarea incursiunilor de regularizare a apelor trebuie

asigure un impact negativ cît mai mic posibil asupra regimului natural al apelor şi ecosistemelor acvatice.

Articolul 116. Regularizarea cantitativă a apelor (1) Regularizarea cantitativă a apelor se efectuează prin măsuri ce asigură

repartizarea cantitativă în timp şi spaţiu a apelor în scopul susţinerii viabilităţii ecosistemelor acvatice, asigurării aprovizionarii cu apă destinată consumului uman şi realizării drepturilor altor utilizatori de apă.

6

(2) Măsurile de regularizare a regimului cantitativ al apelor includ de asemenea măsuri pe termen lung, care asigură debitul salubru şi debitul necesar pentru menţinerea nivelului minim de folosinţă a apei în aval în perioada deficitului de apă.

(3) Exploatarea şi întreţinerea infrastructurii corpului de apă, necesare pentru

regularizarea cantitativă a apelor, este un serviciu public. (4) Sarcinile şi măsurile ce trebuie realizate în cadrul prestării serviciilor

publice în domeniul regularizării cantitative a apelor sunt stabilite de Programul de gospodărire şi Planul de acţiuni.

Articolul 117. Îmbunătăţirea condiţiilor hidrodinamice a apelor şi

a caracteristicilor morfologice a cursurilor şi acumulărilor de apă (1) În scopul restabilirii echilibrului natural al ecosistemelor acvatice şi pentru

îmbunătăţirea stării corpurilor de apă, statul asigură implementarea măsurilor privind îmbunătăţirea dinamicii proceselor naturale în mediul acvatic.

(2) Măsurile pentru îmbunătăţirea condiţiilor hidrodinamice a apelor şi a

caracteristicilor morfologice a cursurilor şi acumulărilor de apă includ măsuri pentru restabilirea sau reconstrucţia corpurilor de apă şi regularizarea debitelor.

(3) Corpurile de apă la care se aplică prevederile alineatului (1) sînt desemnate

de Programul de gospodărire, iar măsurile respective – în Planul de acţiuni.

Secţiunea 4. Protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor

Articolul 118. Dispoziţii generale privind protecţiei împotriva efectelor distructive ale apelor

(1) Măsurile de protecţie împotriva efectelor distructive ale apelor se

întreprind cu scopul de a preveni şi de a reducere riscul survenirii efectelor distructive ale apelor, de a spori nivelul de pregătire pentru intervenţiile operative de diminuare şi de lichidare a consecinţelor survenirii lor.

(2) Statul este responsabil de protecţia localităţilor, infrastructurii publice şi a

terenurilor împotriva efectelor distructive ale apelor. (3) Obiectivele protecţiei împotriva efectelor distructive ale apelor se includ în

Programul de gospodărire.

6

(4) La determinarea obiectivelor trebuie să se ţină cont de: a) dimensiunile localităţii, importanţa infrastructurii şi a terenurilor; b) condiţiile naturale şi sociale ale zonei care necesită protecţie; c) măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor protecţiei împotriva efectelor

distructive ale apelor, inclusiv fezabilitatea, costul realizării şi gradul de influenţă asupra echilibrului natural al apelor a şi ecosistemelor acvatice.

Articolul 119. Zone de risc a efectelor distructive ale apelor

(1) În scopul protecţiei împotriva efectelor distructive ale apelor pentru fiecare

din manifestările lor posibile se instituie zone de risc. (2) Zonele de risc sînt aprobate de Guvern. La instituirea zonelor de risc se va

ţine cont de condiţiile naturale, care pot genera efectele distructive ale apelor, densitatea populaţiei, condiţiile de trai şi de activitate în zonele de risc potenţial, gradul posibil de deteriorare a infrastructurii existente, importanţa social-economică a terenurilor supuse riscului, probabilitatea manifestării efectelor distructive ale apelor.

(3) Zonele de risc se clasifică după categoriile gradului de risc al manifestării

efectelor distructive. (4) Pentru fiecare tip (fel) de zonă de risc se elaborează cerinţe faţă de

condiţiile de gospodărire în astfel de zone care se concretizează în Schemele de protecţie împotriva efectelor distructive ale apelor.

(5) Sînt interzise acţiuni de incursiune în spaţiul fizic al corpurilor de apă şi în

spaţiul zonei lor de risc, care pot provoca modificarea stabilităţii regimului apelor în zona de risc ori diminua gradul de protecţie împotriva efectelor distructive ale apelor.

(6) Regulamentul privind instituirea, delimitarea şi clasificarea zonelor de risc

şi condiţiile desfăşurării activităţilor în acestea este elaborat de Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale în comun cu alte autorităţi cointeresate şi se aprobă de Guvern.

(7) Zonele de risc se includ în planurile de urbanism şi în planurile de

amenajare a teritoriilor. (8) În zonele stabilite de risc a efectelor distructive ale apelor se identifică

clădirile, construcţiile şi instalaţiile existente. Dacă clădirile, construcţiile şi instalaţiile identificate nu se referă la infrastructura corpului de apă ori nu sînt destinate protecţiei împotriva efectelor distructive ale apelor, acestea trebuie să fie strămutate sau demolate.

6

(9) Dacă clădirile, construcţiile şi instalaţiile supuse strămutării sau demolării au fost edificate în temeiuri legale, pentru strămutarea, demolarea sau riscurile posibile poartă răspundere autorităţile publice care au autorizat edificările respective.

(10) Dacă clădirile, construcţiile şi instalaţiile supuse strămutării sau demolării

au fost edificate neutorizat, posesorilor li se propune strămutarea sau demolarea benevolă a acestora din contul propriilor mijloace.

(11) În cazul în care titularii indicaţi în alineatul (10) refuză să strămute sau

să demoleze benevol clădirile, construcţiile şi instalaţiile edificate ilegal, aceste persoane sînt obligate să depună în scris o declaraţie despre responsabilitatea lor deplină pentru riscurile posibile. Articolul 120. Zonele cu risc de inundaţie

(1) Zone cu risc de inundaţie sînt corpurile de apă şi alte terenuri pe care apa

se poate revărsa în rezultatul unor fenomene naturale sau a altor factori. (2) Sînt interzise orice acţiuni şi incursiuni în spaţiul fizic al zonelor cu risc de

inundaţie, cu excepţia incursiunilor orientate spre protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor.

(3) Proprietarii sau deţinătorii altor drepturi asupra terenurilor amplasate în

aval sînt obligaţi să asigure condiţiile de evacuare a apelor ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte.

(4) Construcţiile şi instalaţiile pentru îndiguirea cursurilor de apă şi obiectele

de infrastructură care întretaie cursurile de apă trebuie să fie construite şi exploatate în modul în care nu se creează obstacole curgerii apelor în perioada revărsărilor.

(5) Se interzice blocarea, scoaterea din uz şi reducerea capacităţii de trecere a

construcţiilor şi instalaţiilor destinate evacuării apelor de viitură.

Articolul 121. Zone cu risc de eroziune (1) Zone cu risc de eroziune se consideră teritoriile, condiţiile geologo-

morfologice ale cărora provoacă dezvoltarea accelerată a diverselor tipuri de procese erozionale.

(2) În zonele cu risc de eroziune se interzic: a) incursiunile în spaţiul fizic prin metode, care accelerează eroziunea şi

contribuie la formarea curenţilor torenţiali; b) perturbarea învelişului de iarbă, arbuşti şi copaci;

6

c) micşorarea secţiunii albiilor rîurilor şi îngustarea curgerilor torenţilor de apă;

d) înlăturarea aluviunilor din albii şi maluri, în afară cazurilor de îmbunătăţire a capacităţii de curgere a cursurilor de apă.

Articolul 122. Zone cu risc de alunecări şi tasări de teren

(1) Zonele cu risc de alunecări şi tasări de teren sînt teritoriile, condiţiile

geologo-morfologice ale cărora provoacă dezvoltarea proceselor de alunecare şi tasăre.

(2) Proprietarii şi deţinătorii altor drepturi ale terenurilor aflate în zonelor cu

risc de alunecări şi tasări nu trebuie să întreprindă acţiuni şi incursiuni, care pot provoca deplasarea rocilor sau schimbă stabilitatea terenurilor.

(3) În zonele cu risc de alunecări şi tasări, fără efectuarea măsurilor

corespunzătoare împotriva alunecărilor şi tasări, se interzice: a) reţinerea apei, îndeosebi prin intermediul teraselor sau a altor construcţii şi

metode, care pot conduce la accelerarea infiltrării apei şi ridicarea nivelului apelor freatice;

b) închiderea ieşirii la suprafaţă a apelor subterane (izvoarelor etc.); c) executarea excavărilor, care creează presiuni suplimentare asupra piscului

pantei sau micşorează presiunea de la baza ei; d) tăierea pădurii sau distrugerea structurilor silvice şi de arbuşti.

Articolul 123. Protecţia împotriva precipitaţiilor torenţiale

(1) Protecţia împotriva efectelor distructive a precipitaţiilor torenţiale trebuie să

includă măsuri ce ţin de regularizarea şi limitarea curgerilor de suprafaţă. (2) Autorităţile administraţiei publice locale poartă răspundere pentru protecţia

localităţilor respective şi infrastructurii împotriva precipitaţiilor torenţiale. (3) Măsurile de protecţia împotriva precipitaţiilor torenţiale trebuie să fie

incluse în planurile urbanistice. Articolul 124. Măsuri de protecţiei împotriva efectelor distructive ale apelor (1) Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor în comun cu organele

administraţiei publice locale sînt obligate să asigure planificarea, construcţia şi

6

exploatarea corespunzătoare a construcţiilor şi instalaţiilor pentru protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor în zonele de risc.

(2) Măsurile indicate în articolul (1) pot fi implementate şi în afară zonelor de

risc, dacă realizarea acestora sporeşte nivelul de protecţie împotriva efectelor distructive ale apelor sau diminuează gradul de manifestare a acestora în zona de risc.

(3) Exploatarea, întreţinerea şi supravegherea construcţiilor şi instalaţiilor de

protecţie împotriva efectelor distructive ale apelor este un serviciu public. Cerinţele de proiectare, construire, exploatare şi supraveghere a construcţiilor şi instalaţiilor de protecţie împotriva efectelor distructive ale apelor sînt determinate de normativele tehnice respective.

(4) Măsurile menţionate în alineatele (1) şi (2) trebuie să fie planificate şi

realizate în modul în care acesta nu conduc la formarea unor noi zone de risc. (5) Măsurile prevăzute de alineatul (1) şi (2) se includ în Planul de acţiuni.

Articolul 125. Întreţinerea corpurilor de apă şi a fîşiilor de protecţie (1) Statul şi autorităţile administraţiei publice locale asigura întreţinerea

corpurilor de apă şi a fîşiilor de protecţie ca serviciu public obligatoriu. (2) Serviciul public pentru întreţinerea corpurilor de apă şi a fîşiilor de

protecţie constă în: a) consolidarea malurilor, albiilor rîurilor şi acumulărilor de apă; b) asigurarea capacităţii de evacuare a albiilor şi înlăturarea aluviunilor

excedentare; c) înlăturarea vegetaţiei excedentare de pe maluri; d) înlăturarea obiectelor şi a deşeurilor de pe suprafaţa apelor, de pe terenurile

corpului de apă şi de pe terenurile riverane. (3) Obiectivele şi sarcinile prestatorului de servicii publice privind realizarea

măsurilor indicate în alineatul (2) sunt determinate de Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor şi autorităţile publice locale. Articolul 126. Monitorizarea fenomenelor

(1) Statul exercită monitorizarea fenomenelor naturale şi de altă natură care,

privitor la protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor, constă în: a) urmărirea şi prognoza condiţiilor hidrologice critice şi a altor fenomene

naturale, inclusiv viiturile, ploile torenţiale, eroziunea, alunecările etc.;

6

b) supravegherea stării infrastructurii corpurilor de apă, a construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice pentru protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor.

(2) Monitorizarea prevăzută de alineatul (1) este parte componentă a sistemului

de supraveghere, informare şi anunţare în cazul survenirii situaţiilor excepţionale. (3) Monitorizarea prevăzută de alineatele (1) şi (2) este serviciu public.

Articolul 127. Intervenţiile în cazul manifestării efectelor distructive ale apelor (1) În perioada sporirii riscul manifestării efectelor distructive ale apelor,

Guvernul este obligat să întreprindă măsuri urgente ca serviciu public obligatoriu. (2) Măsurile indicate în alineatul (1) trebuie să includă: a) măsurări efectuate pe corpurile de apă şi alte terenuri, la infrastructura

corpurilor de apă, la construcţiile şi instalaţiile pentru protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor şi pentru prevenirea escaladării consecinţelor efectelor distructive ale apelor;

b) intensificarea supravegherii şi controlului stării infrastructurii corpurilor de apă, a construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice pentru protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor şi a stării teritoriilor protejate;

c) efectuarea acţiunilor de restabilire a capacităţii de curgere a albiilor curenţilor de apă, construcţiilor şi instalaţiilor destinate trecerii apelor de viitură;

d) întreprinderea unor măsuri provizorii de sporire a capacităţii de protecţie a infrastructurii existente (înălţarea digurilor, crearea rambleurilor, barierelor etc.);

e) supravegherea unor posibile poluări accidentale ale apelor. (3) În perioada manifestării efectelor distructive ale apelor măsurile indicate în

alineatul (2) sînt executate în regim non-stop de prestatorul de servicii publice. (4) Aplicarea măsurilor excepţionale, destinate protecţiei împotriva efectelor

distructive ale apelor trebuie să asigure un grad maxim de protecţie a construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice împotriva deteriorărilor ireparabile.

(5) La aplicarea măsurilor excepţionale trebuie să se ţină cont, pe cît este

posibil, de păstrarea ecosistemelor acvatice şi a valorilor naturale a altor terenuri.

Articolul 128. Lichidarea consecinţelor efectelor distructive ale apelor (1) Lichidarea consecinţelor efectelor distructive ale apelor asupra bunurilor

corpului de apă şi a altor terenuri în zonele de risc, construcţiilor şi instalaţiilor

7

hidrotehnice se efectuează în baza Programelor de măsuri cu privire la lichidarea consecinţelor efectelor distructive ale apelor.

(2) Dacă consecinţele efectelor distructive ale apelor au apărut la bunurile

corpului de apă sau pe alte terenuri, la construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice ce aparţin statului, mijloacele pentru restabilirea lor se alocă din contul resurselor financiare destinate gospodăririi apelor.

(3) Dacă consecinţele efectelor distructive ale apelor au apărut la bunurile

corpului de apă şi pe alte terenuri, la construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice ce nu aparţin statului, iar lucrările de restabilire au fost incluse în Programul indicat în alineatul (1), restabilirea acestora trebuie să fie asigurată nemijlocit de proprietarul sau utilizatorul acestora don contul propriilor mijloace.

(4) Dacă proprietarul sau utilizatorul bunurilor deteriorate în rezultatul

efectelor distructive ale apelor, nu asigură restabilirea lor în conformitate cu cerinţele alineatului (3), restabilirea acestora se efectuează din contul resurselor financiare destinate gospodăririi apelor.

(5) Prevederile alineatului (4) se aplică numai în cazul cînd Autoritatea centrală

pentru mediu şi resurse naturale argumentează necesitatea publică a executării acestor lucrări.

(6) În cazul cînd efectele distructive ale apelor sau dimensiunile acestor efecte

sînt cauzate de acţiunea ori inacţiunea persoanelor fizice sau juridice, cheltuielile pentru lucrările de restabilire se recuperează (integral ori parţial) de la persoana vinovată în baza hotărîrii instanţei de judecată.

(7) Programul de măsuri cu privire la lichidarea consecinţelor efectelor

distructive ale apelor prevăzut conform alineatului (1) se elaborează şi aprobă de Guvern.

7

Capitolul XVII

INFORMAŢIA CU PRIVIRE LA STAREA APELOR

Articolul 129. Monitorizarea apelor (1) Gospodărirea apelor se bazează şi se efectuează în baza cunoaşterii

ştiinţifice, integrale şi interdisciplinare a apelor, a suprafeţei bazinului de curgere a apelor, a terenului corpului de apă, a ecosistemelor acvatice, a teritoriilor protejate, asigurată prin acţiuni complexe şi permanente de supraveghere, observare şi măsurare a fenomenelor hidrologice, hidrogeologice, biologice, ecologice şi meteorologice, a regimului apelor şi stării corpurilor de apă, prognozarea evoluţiei lor naturale şi a schimbărilor cauzate de activităţile antropogene.

(2) În scopul unei evaluări coerente şi cuprinzătoare a stării corpurilor de apa şi

a teritoriilor protejate, a elaborării şi adoptării programelor de gospodărire şi a planurilor de acţiuni, a estimării eficienţei realizării lor, se întocmesc Programe de monitorizare a stării apelor, care includ:

1) pentru apele de suprafaţă: a) volumul şi nivelul apelor şi rezerva de debit pînă la valorile limită care pot

influenţa starea ecologica şi chimică a apelor, precum şi potenţialul ecologic al corpului de apă;

b) starea ecologica şi chimică a corpului de apă; 2) pentru apele subterane – starea chimică şi cantitativă a corpului de apă; 3) pentru teritoriile protejate – parametrii stabiliţi la înfiinţarea acestora. (3) Programele de monitorizare trebuie să ia în considerare rezultatele

delimitării şi clasificării corpurilor de apă conform articolului 7 şi se actualizează la reexaminarea Planului de acţiuni.

(4) Programele de monitorizare includ monitorizarea de rutină. În caz de

necesitate se efectuează monitorizarea de cercetare şi/sau monitorizarea de investigaţii. Programul de monitorizare poate include şi monitorizarea altor elemente (calitatea aluviunilor, monitorizarea specializată biologică sau sanitar-igienică, monitorizarea ştiinţifică etc.).

(5) Programul de monitorizare se elaborează şi se actualizează de Autoritatea

publică pentru mediu şi resurse naturale în baza Regulamentului privind procedurile de elaborare şi actualizare a programelor de monitorizare a apelor şi se aprobă de Guvern.

(6) Informaţia hidro-meteorologică şi hidro-geologică şi informaţia privind

gospodărirea apelor este prezentată de subdiviziunile specializate ale Autorităţii

7

centrale pentru mediu şi resurse naturale şi nemijlocit de utilizatorii de apă. Această informaţie constituie Fondul Naţional de date pentru gospodărirea apelor.

(7) Organizarea şi administrarea Fondului Naţional de date pentru gospodărirea

apelor se efectuează conform Regulamentului cu privire la organizarea şi administrarea Fondului Naţional de date pentru gospodărirea apelor. Întocmirea şi ţinerea acestuia este asigurată de Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor.

(8) Subdiviziunile specializate şi utilizatorii de apă care, conform alineatului

(6) culeg datele ce formează Fondul Naţional de date pentru gospodărirea apelor, sînt obligaţi să le prezinte lunar Autorităţii publice pentru gospodărirea apelor şi le păstreze timp de 6 ani.

(9) Autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice au acces la informaţia

Fondului Naţional de date pentru gospodărirea apelor conform legislaţiei cu privire la accesul la informaţie.

(10) Deţinătorii de date care constituie Fondul Naţional de date pentru

gospodărirea apelor pot să refuze furnizarea acestei informaţii în cazurile cînd acestea se referă la:

a) securitatea naţională; b) desfăşurarea unor acţiuni de urmărire penala sau de examinare a cazului în

judecată. (11) Monitorizarea apelor constituie serviciu public.

Articolul 130. Reţeaua naţională de monitorizare a apelor (1) Staţiile, punctele de observare şi instalaţiile autonome care furnizează

informaţii hidrologice, hidro-geologice şi meteorologice ce se referă la gospodărirea apelor, precum şi informaţii privind caracteristicile cantitative şi calitative ale corpurilor de apă, starea ecosistemelor acvatice şi a teritoriilor protejate, formează Reţeaua naţionala de monitorizare a apelor ca parte integrantă a sistemului de monitorizare a mediului înconjurător.

(2) Reţeaua naţională de monitorizare a apelor trebuie să asigure furnizarea

continuă a datelor veridice privind parametrii ecologici, chimici şi cantitativi ai corpurilor de apă, suficiente pentru determinarea stării lor şi clasificarea după clasele de calitate .

(3) Pentru asigurarea continuităţii şi omogenităţii datelor staţiile, punctele de

observaţii şi instalaţiile autonome ale Reţelei naţionale de monitorizare a apelor nu pot fi lichidate decît în situaţii excepţionale de însemnătate naţională. Sistarea

7

activităţii şi lichidarea lor se fac cu acordul în scris al Autorităţii centrale pentru mediu şi resurse naturale cu condiţia obligării solicitantului de a asigura proiectarea, construirea şi darea în exploatare a staţiilor, punctelor de observare şi instalaţiilor pe noul loc de amplasament, înaintea începerii lichidării celor vechi.

(4) Lista condiţiilor tehnice şi metodele standardizate pentru analiza şi

monitorizarea stării apelor se aprobă de Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale.

Articolul 131. Asigurarea calităţii datelor

(1) În scopul asigurării unei calităţi corespunzătoare a observaţiilor şi

măsurărilor meteorologice şi hidrologice specifice, în jurul obiectelor meteorologice şi hidrologice de observaţii şi măsurare se instituie zone de protecţie.

(2) Activităţile economice şi alte activităţ în zonele instituite conform

alineatului (1) sunt reglementate de legislaţia cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă.

(3) În planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, zonele prevăzute de

alineatul (1) sînt considerate ca zone cu regim special.

Capitolul XVIII

ORGANIZAREA GOSPODĂRIRII APELOR

Secţiune 1. Repartizarea responsabilităţilor de gospodărire a apelor

Articolul 132. Elaborarea şi implementarea politicii, concepţiilor, strategiilor şi programelor în domeniul apelor

(1) Politica naţională în domeniul apelor este determinată de către Parlament. (2) Parlamentul organizează audieri parlamentare privind problemele politicii

naţionale în domeniul resurselor de apă nu mai rar decît o dată în 12 ani. (3) Elaborarea politicii naţionale, concepţiei, strategiilor şi programelor în

domeniul apelor, asigurarea coordonării şi controlului asupra executării normelor naţionale şi internaţionale în domeniul dat se exercită de către Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale.

7

(4) Implementarea politicii naţionale, concepţiei, strategiilor şi programelor de gospodărire a apelor ţine de competenţa Autorităţii publice pentru gospodărirea apelor.

(5) Pe lîngă Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale se pot

constitui comitete şi comisii privind diferite probleme de gospodărire a apelor sau comitete şi comisii interministeriale în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 133. Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor

(1) Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor constituie o instituţie

autonomă în cadrul Autorităţii centrale pentru mediu şi resurse naturale. (2) Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor implementează politicile şi

strategiile din domeniul resurselor de apă, Planurile de gospodărire şi planurile de acţiuni, exercită administrarea şi gestionarea bunurilor corpurilor de apă, a construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice proprietate publică şi organizează prestarea serviciilor publice prevăzute de prezenta lege.

(3) Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor îşi exercită sarcinile în

conformitate cu prevederile prezentei legi, a altor acte legislative şi normative ce vizează resursele de apă.

(4) Regulamentul cu privire la organizarea şi activitatea Autorităţii publice

pentru gospodărirea apelor se aprobă de către Guvern.

Articolul 134. Direcţia de gospodărire a apelor regiunilor teritorial-baziniere (1) În componenţa Autorităţii publice pentru godpodărirea apelor, ca

subdivizizni ale acestuia, se constituie două organe pentru gospodărirea apelor regiunilor teritorial-baziniere şi anume:

1) Direcţia de gospodărire a apelor regiunii teritorial-baziniere Nistru; 2) Direcţia de gospodărire a apelor regiunii teritorial-baziniere Dunărea. (2) Direcţia de gospodărire a apelor regiunii este responsabil de implementarea

politicilor şi strategiilor din domeniul resurselor de apă, Planului de gospodărire şi planului de acţiuni, de administrarea şi gestionarea bunurilor corpurilor de apă, a construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice proprietate publică a statului, în regiunea teritorial-bazinieră respectivă.

7

Articolul 135. Comitetul de bazin (1) Pe lîngă fiecare Direcţie de gospodărire a apelor regiunii teritorial-baziniere

se constituie un Comitet de bazin cu funcţii consultative. (2) Comitetul de bazin constă din 15 membri, aleşi sau desemnaţi în următorul

mod: a) doi reprezentanţi ai Autorităţii centrale pentru mediu şi resurse naturale,

unul din care este un reprezentant desemnat din partea Inspectoratului ecologic din regiunea teritorial-bazinieră respectivă;

b) un reprezentant de la Autoritatea centrală pentru ocrotirea sănătăţii, desemnat din medicii unuia din centrele de medicină preventivă raionale amplasate în limitele regiunii teritorial-baziniere;

c) primarul unui oraş şi primarul unui sat (comune) amplasate în limitele regiunii teritorial-baziniere;

d) doi reprezentant aleşi din partea asociaţiilor obşteşti care au ca prioritate starea resurselor de apă şi care activează în limitele regiunii teritorial-baziniere;

e) un reprezentant al al Autorităţii centrale pentru administraţia publică locală care activează în unul din raioanele amplasate în limitele regiunii teritorial-baziniere;

f) un preşedinte al raionului ales în comun de către preşedinţii raioanelor amplasate în limitele regiunii teritorial-baziniere;

g) trei reprezentanţi ai utilizatorilor de apă care activează în limitele regiunii teritorial-baziniere, dintre care un fermier;

h) doi reprezentanţi ai Autorităţii publice pentru gospodărirea apelor; i) un reprezentant de la organizaţia pentru ocrotirea drepturilor consumatorilor. (3) Reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale aleşi în Comitetul

de bazin vor participa la lucrările acestuia doar în perioada exercitării atribuţiilor lor elective.

(4) Reprezentantul guvernului, preşedintele raionului şi primarii vor vi aleşi

din diferite unităţi teritorial-аdministrative. (5) Reprezentanţii utilizatorilor de apă se propun şi se aleg de Comitetul de

bazin ţinînd cont de importanţa folosinţei apei, volumul de apă utilizat şi gradul de influenţă a apelor evacuate asupra apelor.

(6) Membrii Comitetului de bazin pot fi revocaţi de autorităţile care i-au

desemnat sau ales. (7) Comitetul de bazin colaborează cu Autoritatea publică pentru gospodărirea

apelor în procesul realizării sarcinilor acesteia avînd următoarele atribuţii:

7

a) avizarea Programului de gospodărire şi a Planului de acţiuni pentru atingerea obiectivelor gospodăririi apelor;

b) avizarea planurilor de preîntîmpinare a poluărilor accidentale şi lichidării consecinţelor acestora;

c) avizarea planurilor locale de acţiuni, determinarea priorităţilor tehnice şi financiare ale acestora şi integrarea lor în planurile de acţiuni a regiunilor teritorial-baziniere;

d) avizarea Programului de monitorizare integrată pentru regiunile teritorial-baziniere respective;

e) înaintarea propunerilor cu privire la revizuirea normativelor şi standardelor din domeniul gospodăririi apelor şi a limitelor de calitate a apelor evacuate reieşind din specificul regiunii teritorial-baziniere cu condiţia că aceste normative şi standarte pot fi mai stricte decît cele naţionale;

f) propune limite speciale pentru evacuarea apelor uzate, dacă acest lucru este necesar pentru respectarea normele de calitate stabilite pentru ape;

g) recomandă priorităţile de finanţare în scopul realizării programelor de edificare a construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice şi amenajarea teritoriului pentru protecţia apelor;

h) asigurarea informării publicului, garantarea perioadei de timp necesare pentru obţinerea obiecţiilor şi propunerilor publicului, organizarea discuţiilor publice asupra celor mai importante probleme propuse spre examinare şi asigurarea accesului publicului la documentele sale;

i) avizarea listei teritoriilor protejate şi propunerea măsurilor de reabilitare ecologică a acestora.

(8) Comitetele de bazin au dreptul: a) să accepte spre examinare şi să discute orice probleme ce se referă la

cantitatea, calitatea şi utilizarea apei, care pot apărea în regiunea teritorial-bazinieră; b) să creeze comisii cu funcţii de informare şi consultare şi să le

împuternicească cu drepturile respective; c) să ceară, în caz de necesitate, organizarea audierilor publice; (9) Comitetul de bazin are un secretariat tehnic permanent care face parte din

structura Organului de gospodărire a apelor regiunii teritorial-baziniere. (10) Pentru exercitarea atribuţiilor sale Comitetul de bazin are acces la

informaţie în conformitate cu legislaţia în vigoare. (11) Regulamentul cu privire la constituirea, organizarea şi funcţionarea

Comitetului de bazin este aprobat de Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale.

7

Articolul 136. Inspecţia apelor (1) În cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat se instituie Inspecţia apelor. (2) Sarcinile Inspecţiei apelor sînt: a) supravegherea şi controlul asupra respectării condiţiilor de folosinţă a apei

stabilite în autorizaţia de gospodărire a apelor şi contractul de concesiune; b) supravegherea şi controlul asupra respectării restricţiilor şi interdicţiilor

prevăzute de prezenta lege şi planurile de limitare a folosinţei apei, aprobate în conformitate cu prezenta lege;

c) supravegherea şi controlul stării infrastructurii hidrotehnice şi de exploatare a acesteia, a stării şi indicaţiilor aparatelor şi utilajului de măsurare;

d) supraveghere şi controlul asupra respectării altor acte legislative şi normative care vizează domeniul resurselor de apă.

(3) Programele şi planurile de inspectare a corpurilor de apă şi a folosinţei apei

se elaborează în colaborare de către Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor şi Inspecţia apelor şi se aprobă de către Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale. Rezultatele inspectărilor şi controalelor se prezintă şi Autorităţii publice pentru gospodărirea apelor.

(4) În scopul exercitării atribuţiilor sale colaboratorii Inspecţiei apelor au

dreptul: a) de acces la ape în orice loc, la orice construcţie sau instalaţie, independent de

tipul şi forma lor de proprietate; b) de a inspecta construcţiile şi instalaţiile sau lucrările, care au legătură cu

apele, de a controla dacă acestea sînt executate şi se exploatează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi cu respectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor sau contractului de concesiune;

c) de a controla instalaţiile de măsurare a debitelor şi de prelevare a probelor, de a verifica metodele de control analitic

d) de a obţine, în condiţiile legii, orice date sau documente, necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale;

e) de a stabili şi documenta faptele de încălcări sau infracţiuni; (5) Persoanele abilitate cu funcţii de control la obiectele cu regim special,

trebuie să obţină în prealabil permisiunea autorităţii publice competente ce coordonează obiectele respective.

(6) În cazul depistării faptului încălcării sau indiciul infracţiunii, colaboratorii

Inspecţiei apelor au dreptul: a) să suspende sau să limiteze realizarea dreptului de folosinţă a apei;

7

b) să sisteze construirea sau orice altă incursiune în spaţiul fizic al corpului de apă;

c) să suspende sau limiteze evacuările în corpul de apă; d) să suspende evacuarea aluviunilor. (7) În afara atribuţiilor indicate în alineatele (4) şi (5) colaboratorii Inspecţiei

apelor, în cazul depistării încălcărilor au dreptul să aplice sancţiuni administrative, inclusiv amenzi, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(8) În procesul exercitării atribuţiilor sale colaboratorul Inspecţiei apelor, în caz

de necesitate, trbuie să colaboreze cu reprezentanţii altor inspecţii (în construcţii, sanitară etc.), reprezentanţii organelor administraţiei publice locale, organelor de gospodărire a apelor, poliţiei, persoanele fizicele şi juridice.

(9) Rezultatele controlului din partea colaboratorului Inspecţiei apelor trebuie

să fie protocolate şi înmînate persoanei controlate, precum şi remise Autorităţii publice pentru gospodărirea apelor. Încălcările se înregistrează în Registrul apelor. Contestarea acţiunilor inspectorului apelor nu pot servi ca temei pentru reţinerea executării prescripţiilor acestuia.

Secţiunea 2. Atribuţiile privind gospodărirea apelor

Articolul 137. Atribuţiile statului (1) Autoritatea centrală pentru mediu şi resurse naturale prestează serviciile

publice în domeniul gospodăririi apelor în conformitate cu cerinţele prezentei legi prin Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor.

(2) Servicii publice sînt: a) prospecţiunea surselor şi rezervelor de apă pentru prelevarea apei destinate

consumului uman conform articolului 34 alineatul (1); b) exploatarea şi întreţinerea infrastructurii corpului de apă pentru regularizarea

cantitativă a apelor conform prevederilor articolului 116 alineatul (3); c) exploatarea, menţinerea şi supravegherea construcţiilor şi instalaţiilor

hidrotehnice pentru protecţia împotriva efectelor distructive ale apelor conform articolului 124 alineatul (3);

d) întreţinerea apelor şi terenurilor riverane conform prevederilor articolului 125 alineatul (1);

e) monitorizarea fenomenelor naturale şi de altă natură în conform prevederilor articolului 126;

f) întreprinderea măsurilor urgente în caz de sporire a riscului manifestării efectelor distructive ale apelor conform prevederilor articolului 127;

7

g) monitorizarea apelor conform prevederilor articolului 129. (3) Ca servicii publice se consideră şi alte lucrări prevăzute de prezenta lege şi

alte acte legislative. (4) Condiţiile de prestare a serviciilor publice prevăzute de alineatul (2) se

stabilesc de către Guvern în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Articolul 138. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale (1) Autorităţile administraţiei publice locale acordă serviciile publice prevăzute

de articolul 137 alineatul (2) pentru corpurile de apă proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale respective.

(2) Pentru bunurile publice ale corpului de apă, care conform articolului 15 sînt

utilizate de autorităţile administraţiei publice locale pentru folosinţa generală a apei, serviciilor publice prevăzute de articolul 137 alineatul (2) literele b) şi d) sînt prestate de aceste autorităţi.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale, în calitate de serviciu public, pot

efectua prospecţiunea surselor şi rezervelor de apă destinată consumului uman conform prevederilor articolului 34 alineatul (1).

Articolul 139. Atribuţiile deţinătorilor autorizaţiilor de gospodărire a apelor şi a drepturilor concesionale

(1) Deţinătorul autorizaţiei de gospodărire a apelor şi a drepturilor concesionale

asigură executarea lucrărilor prevăzute de articolul 137 alineatul (2) literele b), c), d) şi f) în zonele asupra cărora se extind drepturile acestuia în procesul de realizare a folosinţei speciale a apei sau a drepturilor concesionale.

(2) Dacă deţinătorul autorizaţiei pentru folosinţa apei ori a drepturilor

concesionale nu execută obligaţiile conform alineatului (1), aceste obligaţii le execută prestatorul de servicii publice din contul mijloacelor acestui deţinător care se încasează în modul stabilit de lege.

8

Secţiunea 3. Mecanismele economice privind gospodărirea apelor

Articolul 140. Dispoziţii generale (1) Pentru atingerea obiectivelor prezentei legi se aplică principiul recuperării

integrale a cheltuielilor legate de gospodărirea apelor, inclusiv evaluarea deplină a costului apei ca component al mediului şi resursă naturală, în temeiul analizei economice a folosinţei apei şi cu respectarea principiului "poluantul plăteşte".

(2) Protecţia, folosirea raţională şi economisirea apei corpurilor de apă se

asigură prin utilizarea eficientă a mecanismelor economice. (3) Caracterul, cuantumul şi metodele de aplicare a mecanismelor economice

se reexaminează periodic odată la 6 ani în procesul elaborării şi aprobării Programului de gospodărire.

(4) Sistemul de plăţi, tarife, stimule, compensaţii şi sancţiuni (inclusiv

amenzile) se aplică tuturor utilizatorilor, independent dacă sînt persoane juridice sau fizice şi de forma lor de proprietate, ţinînd cont de particularităţile geografice şi climaterice ale regiunii teritorial-baziniere.

Articolul 141. Plata pentru folosinţa apei

(1) Folosinţa generală se efectuează cu titlu gratuit. Deţinătorul dreptului de

folosinţă a apei pentru organizarea activităţii zonelor de scăldat şi a staţiunilor balneare pot stabili plata de acces numai în cazul, dacă au edificat construcţii şi instalaţii destinate realizarii dreptului obţinut.

(2) Folosinţa specială a apei se efectuează contra plată. Mărimea şi

periodicitatea plăţilor se indică în autorizaţia de gospodărire a apelor sau în contractul de concesiune.

(3) La stabilirea cuantumului plăţii pentru folosinţa apei se ia în considerare: a) disponibilitatea resurselor de apă; b) destinaţia, genul şi scopul folosinţei speciale de apă; c) beneficiul economic pe care îl va obţine posesorul dreptului de folosinţă

specială a apei; d) durata folosinţei speciale a apei; e) pentru unele genuri de folosinţă a apei este necesar de avut în vedere:

pierderile de apă din cauze naturale (evaporare, infiltrare, infiltrarea laterală), deficitul de apă în regiunea teritorial-bazinieră, calitatea apei corpului de apă şi starea ecosistemelor acvatice.

8

(4) Plata pentru poluarea corpurilor de apă se efectuează conform legislaţiei în vigoare.

(5) Modul şi condiţiile de calculare a cuantumului plăţii pentru folosinţa apei

se aprobă de către Guvern.

Articolul 142. Înlesniri (1) Înlesniri la achitarea pentru folosinţa apei pot fi aplicate dacă utilizatorul: a) a demonstrat prin date şi rezultate concrete în procesul activităţii sale

îndelungate folosirea raţională a apei, protecţia mediului acvatic de poluare şi conservarea ecosistemelor acvatice prin folosirea celor mai bune tehnologii de protecţie a naturii;

b) a demonstrat prin date şi rezultate concrete că el evacuează în corpul de apă substanţe poluante la concentraţii şi în cantităţi sub limita nivelului permis în autorizaţia de gospodărire a apelor;

c) a demonstrat prin rezultate concrete că prin activitatea sa de gospodărire a apelor el a contribuit considerabil la atingerea obiectivelor prevăzute de Programul de gospodărire pentru corpul de apă.

(2) Înlesnirile prevăzute în alineatul (1) se aplică numai dacă utilizatorul de

apă a îndeplinit integral toate celelalte condiţii ce se conţin în autorizaţia de gospodărire a apelor sau în contractul de concesiune, prevederile acestei legi şi ale altor acte legislative şi/sau normative ce vizează domeniul resurselor de apă.

(3) Înlesnirile se acordă pe un termen de pînă la 6 ani, după expirarea căruia se

cere reconfirmarea lor. (4) Înlesniri pot fi slăbite şi pentru agenţii economici care sînt surse difuze de

poluare, dacă ei demonstrează documentar utilizarea unor practici ecologice bune. (5) Caracterul înlesnirilor, modul lor de acordare şi de utilizare a altor stimulări

sînt reglemente de Regulamentul de aplicare a mecanismelor economice la gospodărirea apelor aprobat de Guvern.

(6) Acordarea înlesnirilor şi aplicarea altor stimulări se efectuează de către

Autoritatea publică pentru gospodărirea apelor.

Articolul 143. Fondul Apelor (1) Pentru finanţarea activităţilor din domeniul gospodăririi apelor se

constituie Fondul Apelor.

8

(2) Mijloacele în Fondul Apelor vin din următoarele surse: a) plata pentru folosinţa apei; b) plata pentru locaţiunea şi concesiunea bunurilor corpului de apă; c) plăţile pentru eliberarea certificatelor pentru apă şi autorizaţiilor de

gospodărire a apelor; d) resursele financiare alocate din bugetul public naţional pentru realizarea

programelor naţionale, regionale şi teritoriale; e) resursele financiare alocate din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale

pentru realizarea programelor locale; f) cotizaţiile voluntare ale persoanelor fizice şi/sau juridice, granturile

organizaţiilor internaţionale donatoare; g) mijloacele, obţinute în rezultatul activităţii proprii a Fondului Apelor (în

formă de dividende, procente din depuneri, depozite bancare, de la cotele de participare în activitatea întreprinderilor şi a altor persoane juridice ce efectuează măsuri de protecţie a naturii);

h) amenzile şi penalităţile pentru încălcarea legislaţiei din domeniul apelor. (3) Fondul Apelor este condus de Consiliul de Observatori, în care intră

reprezentanţi ai Autorităţii centrale pentru mediu şi resurse naturale, Autorităţii publice pentru gospodărirea apelor, Comitetelor de bazin, Ministerului Finanţelor, organizaţiilor donatorilor şi publicului.

(4) Mijloacele Fondului Apelor se utilizează pentru: a) finanţarea activităţii Autorităţii publice pentru gospodărirea apelor şi

subdiviziunilor acesteia; b) prestarea serviciilor publice în conformitate cu prezenta lege; c) realizarea programelor care au finanţare direcţionată din bugetul de stat,

bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi de la donatori. (5) Regulamentul Fondului Apelor se aprobă de către Guvern.

Articolul 144. Finanţarea lucrărilor (1) În cazul insuficienţei mijloacelor Fondului Apelor, obţinute din alte surse,

din bugetul de stat se finanţează programele cu privire la: a) îndeplinirea angajamentelor conform acordurilor internaţionale la care

Republica Moldova este parte, inclusiv pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară în domeniul resurselor apelor;

b) recuperarea prejudiciului şi restabilirea infrastructurii corpurilor de apă deteriorate în rezultatul calamităţilor naturale sau altor circumstanţe fors-majore;

c) prospecţiunea şi amenajarea surselor de apă destinate consumului uman.

8

(2) În cazul insuficienţei mijloacelor Fondului Apelor, obţinute din alte surse, din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pentru corpurile de apă care sînt în proprietatea lor se finanţează lucrările stipulate în alineatul (1).

(3) Finanţarea suplimentară din bugetul de stat se determină la aprobarea

planurilor de acţiuni privind realizarea programelor de gospodărire.

TITLUL IV

RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI ÎN DOMENIUL APELOR

Articolul 145. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei din domeniul apelor (1) Persoanele fizice şi juridice vinovate de: 1) încălcarea dreptului de proprietate asupra corpurilor de apă; 2) acapararea nelegitima a corpurilor de apă, sectoarelor, segmentelor, zonelor

acestora sau folosirea nelegală a apei; 3) utilizarea corpurilor de apă fără certificatul pentru apă ori fără autorizaţia de

folosinţă a apei; 4) transmiterea ilegală a certificatului pentru apă ori a autorizaţiei de folosinţă a

apei altei persoane; 5) utilizarea bunurilor corpului de apă şi a infrastructurii hidrotehnice contrar

destinaţiei; 6) depăşirea limitelor de utilizare a apelor; 7) încălcarea regulilor de administrare a infrastructurii hitrotehnice pentru

folosinţa specială a apei; 8) încălcarea regulilor de gestionare a mijloacelor Fondului Apelor; 9) încălcarea regimului fîşiilor şi zonelor de protecţie a apelor; 10) captarea apei cu încălcarea regimului stabilit de folosinţa a apei şi fără

aparatele de măsurare; 11) încălcarea regulilor de prospecţiuni a corpurilor de apă subterane; 12) poluarea şi impurificarea apelor de suprafaţă şi celor subterane cu ape

reziduale, deşeuri industriale, agricole, comunale etc.; 13) evacuarea apelor reziduale în corpurile de apă de suprafaţă fără purificare; 14) evacuarea apelor reziduale în corpurile de apă subterane fără purificare; 15) utilizarea corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane contrar destinaţiei; 16) nerespectarea condiţiilor de emisie a agentului termic în corpurile de apă de

suprafaţă; 17) utilizarea îngrăşămintelor minerale şi a mijloacelor de protecţie a plantelor

pe terenurile costiere;

8

18) spălarea oricăror mijloacele de transport şi altor maşini, instalaţii, ambalaje în apele de suprafaţă şi în limitelor zonelor (fîşiilor) de protecţie a corpurilor de apă.

19) producerea, utilizarea, păstrarea, prelucrarea, depozitarea, reambalarea, lichidarea etc. în acvatoriile corpurilor de apă sau în zonele (fîşiile) de protecţie a acestora a substanţelor, deşeurilor şi obiectelor periculoase pentru sănătatea omului ori a organismelor acvatice, precum şi pasibile să împiedice fluxul de apă sau să deterioreze infrastructura hidrotehnică;

20) darea în exploatare a întreprinderilor, obiectivelor comunale şi altor obiective fără construcţiile şi instalaţiile corespunzătoare pentru prevenirea poluării şi impurificării apelor sau pentru prevenirea efectelor păgubitoare a apelor;

21) încălcarea regimului de protecţie a apelor în bazinele de captare, care provoacă impurificarea lor, eroziunea solului şi alte fenomene periculoase;

22) executarea neautorizată a lucrărilor hidrotehnice şi a altor lucrări care afectează starea apelor;

23) deteriorarea construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice (a infrastructurii hidrotehnice);

24) utilizarea apelor din lacurile naturale, bazinele piscicole, teritoriilor naturale protejate, care poate conduce la degradarea condiţiilor ecologice şi hidro-chimice;

25) încălcarea regulilor de exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice (infrastructurii hidrotehnice), care pot conduce la poluarea, impurificarea şi epuizarea apelor;

26) încălcarea regulilor de ţinere a evidentei primare a folosinţei de apa; 27) neonorarea obligaţiunilor de informare a publicului privind starea apelor; 28) tăinuirea intenţionată sau prezentarea informaţiei neautentice despre

captarea sau poluarea apelor, poartă răspundere civilă, contravenţională şi penală în conformitate cu

legislaţia în vigoare. (2) Atragerea la răspundere pentru încălcarea legislaţiei în domeniul apelor nu

eliberează persoanele vinovate de obligaţia privind înlăturarea încălcărilor comise şi de recuperare a prejudiciului cauzat de acestea.

Articolul 146. Recuperarea prejudiciul cauzat bunurilor corpului de apă

(1) Prejudiciul cauzat bunurilor corpului de apă în rezultatului acţiunilor ori

inacţiunei ilicite ale persoanelor fizice sau juridice va fi recuperat integral, benevol sau în caz de refuz – în baza hotărîrii instanţei de judecată.

(2) Modul de calculare a mărimii prejudiciului cauzat bunurilor corpului de apă

în rezultatul încălcării legislaţiei apelor se aprobă de Guvern.

8

(3) Prejudiciul cauzat corpurilor de apă transfrontaliere va fi recuperat în conformitate cu normele dreptului internaţional, acordurile bilaterale sau multilaterale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 147. Nulitatea tranzacţiilor

(1) Tranzacţiile cu corpurile de apă încheiate contrar prevederilor legislaţiei în

vigoare sînt declarate nule în modul prevăzut de Codul civil. (2) Prejudiciul cauzat bunurilor corpului de apă în rezultatul încheierii

tranzacţiei, declarate nule în modul stabilit de lege, va fi recuperat integral de partea vinovată sau de părţile vinovate.

Articolul 148. Restituirea bunurilor corpului de apă acaparate nelegitim

Bunurile corpului de apă acaparate nelegitim se restituie proprietarului ori

deţinătorului lor legal fără recuperarea pagubelor, suportate de persoana vinovată în decursul folosirii lor nelegitime.

TITLUL V

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 149. Delimitarea funcţiilor de gospodărire a apelor

(1) În termen de 6 luni după intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul, prin

hotărîrea sa, va concretiza statutul Agenţiei „Apele Moldovei” şi va efectua delimitarea funcţiilor de gospodărire a apelor între Ministerul ecologiei şi resurselor naturale şi Agenţia „Apele Moldovei”.

(3) Ministerul ecologiei şi resurselor naturale în comun cu Ministerul

Finanţelor în termenul prevăzut de alineatul (1) va constitui Inspecţia apelor în structura Inspectoratului Ecologic de Stat.

(5) Direcţiile de gospodărire în termen de un an formează Comitetele de bazin

în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Articolul 150. Planificarea gospodăririi apelor în perioada de tranziţie (1) Primele programe de gospodărire şi planuri de acţiuni elaborate în

conformitate cu prevederile prezentei legi trebuie să fie aprobate în modul stabilit nu mai tîrziu de 31 decembrie 2013.

8

(2) Pînă la aprobarea programelor de gospodărire şi a planurilor de acţiuni conform alineatului (1) este necesar să fie aprobat planul de tranziţie la principiile noi de planificare a gospodăririi apelor.

(3) Planul prevăzut de alineatul (2) trebuie să includă măsuri cu privire la: a) elaborarea şi aprobarea actelor normative şi altor documente necesare pentru

realizarea prezentei legi; b) delimitarea şi clasificarea corpurilor de apă; c) determinarea bunurilor corpurilor de apă şi înregistrarea lor în Cadastrul

bunurilor imobiliare; d) descrierea stării corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane; e) determinarea principalelor influenţe antropogene şi impactul lor asupra stării

corpurilor de apă; f) identificarea şi delimitarea teritoriilor protejate prevăzute de prezenta lege şi

alte acte legislative; g) identificarea şi clasificarea zonelor de risc conform prezentei legi; h) crearea Reţelei naţionale de monitorizare a apelor şi a Fondului Naţional de

date pentru gospodărirea apelor; i) implementarea abordării combinate a surselor punctiforme şi difuze de

poluare; j) formularea obiectivelor prealabile de gospodărire a apelor şi a termenelor de

atingere a acestora; k) evaluarea economică a folosinţei apelor, a protecţiei şi regularizării apelor; l) îndeplinirea angajamentelor internaţionale în domeniul gospodăririi apelor. (4) Planul prevăzut de alineatul (2) trebuie să fie aprobat de Guvern în termen

de 1 an de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (5) Elaborarea şi aprobarea planului prevăzut de alineatul (2) nu suspendă

executarea prevederilor articolelor 94, 95 şi 98. (6) Pînă la aprobarea planului prevăzut de alineatul (2) gospodărirea curentă a

apelor în Republica Moldova se efectuează neîntrerupt în conformitate cu sistemul existent de gospodărire.

Articolul 151. Cadastrul apelor şi Registrul apelor

(1) Cadastrul apelor existent trebuie să fie transformat în Cadastrul apelor şi

Registrul apelor, prevăzute de prezente lege, în termen de 18 luni de la data intrării acesteia în vigoare.

(2) Toată informaţia Cadastrului apelor existent şi a documentelor altor

autorităţi publice ce conţin informaţie privind gospodărirea apelor şi care corespund

8

cerinţelor prezentei legi privitor la constituirea Cadastrului apelor şi a Registrului apelor trebuie să fie transmise Agenţiei „Apele Moldovei”.

Articolul 152. Eliberarea autorizaţiei de gospodărire a apelor

(1) Prevederile articolelor 52 ş 53 se aplică numai faţă de utilizatorii noi

constituiţi în perioada prevăzută de planul de tranziţie elaborat şi aprobat conform articolului 150.

(2) Utilizatorii de apă, care au autorizaţie de gospodărire a apelor sînt obligaţi

să perfecteze o nouă autorizaţie în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) Contractele de locaţiune, termenul valabilităţii a cărora expiră pe parcursul

a 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi rămîn în vigoare în redacţia existentă pînă la expirarea termenului lor de valabilitate.

(4) Contractele de locaţiune, care nu cad sub incidenţa prevederilor alineatului

(3) trebuie să fie aduse în concordanţă cu prezenta lege în decurs de 2 ani de la data intrării acesteia în vigoare.

Articolul 153. Aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege

(1) Guvernul în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi va: a) revizui şi aduce actele sale normative în vigoare, ce se referă la relaţiile din

domeniul resurselor de apă, inclusiv Regulamerntul cu privire la Agenţia „Apele Moldovei”, în concordanţă cu prevederile prezentei legi;

b) înainta în Parlament propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;

c) aproba actele normative respective ce rezultă din prevederile prezentei legi; d) asigura revizuirea şi aducerea actelor normative emise în trecut de către

autorităţile administraţiei publice centrale şi locale ce vizează problemele apelor în corespundere cu prezenta lege.

(2) Actele legislative şi normative în vigoare pînă la aducerea lor în

concordanţă cu prezenta lege, se aplică în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.

8

Articolul 154. Intrarea în vigoare a prezentei legi (1) Prezenta lege întră în vigoare la 6 luni de la data publicării cu excepţia

articolului 153 care intră în vigoare din momentul publicării. (2) De la data intrării depline în vigoare a prezentei legi, Codul Apelor

nr.1532-XII din 22 iunie 1993 (Monitor, 1993, nr.10, art.287), cu toate modificările ulterioare, se abrogă.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI