Clasa a XII-a. Testul nr. I. Conţinuturi evaluate: 6. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX) şi

7. România şi concertul european; de la „criza orientală” la marile alianţe ale secolului XX8. România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă. Construcţia

democraţiei postdecembriste şi România şi 9. Războiul Rece

Subiectul I. (45 puncte) Citiţi cu atenţie sursa istorică, apoi răspundeţi la cerinţe:

A. ”Principala reformă spre care s-a tins în prima parte a domniei lui Alexandru Ioan Cuza - când el a cârmuit timp de trei ani în mod separat în cele două ţări – a fost aceea a unificării politico-administrative, a creării statului unificat pe plan administrativ. Meritul realizării Unirii depline a celor două Principate a revenit în primul rînd lui Cuza, pe drept cuvânt numit numit,,domnul unirii’. Într-o primă etapă, a fost obţinută recunoaşterea dublei alegeri, deci sancţionarea de concertul puterilor europene a actului istoric de la 5 şi 24 ianuarie, obiectiv atins deplin la 25 august/6 septembrie1859. S-a trecut apoi, aproape imediat, la o a doua etapă, accea de a înlocui unirea personală printr-o unire reală, concretizată în plan administrativ-politic. Deşi unificarea deplină n-a fost posibilă decât în urma recunoaşterii diplomatice din partea puterii suzerane şi a puterilor garante, Alexandru Ioan Cuza a ţinut să dea evenimentului un caracter de reformă internă.” (Dan Berindei, Epoca unirii)

B. ”În timpul scurtei sale domnii (1859-1866), Cuza, paşoptist şi liberal, a încercat să dea ,,României”,cum se numea acum oficial noua uniune, instituţii politice şi economice moderne. Dar el a stăruit ca aceasta să fie conforme cu propriile sale indicaţii. Nerăbdător să promoveze reformele sale fundamentale, Cuza a dizolvat o adunare recalcitantă în mai 1864, când acesta a respins reformele rurală şi electorală, care formau esenţa programului său legislativ. La numai două săptămâni de la lovitura sa, Cuza a supus unui referendum popular, noua lege fiind o constituţie, Statutul, pentru a-şi legitima regimul. Aprobată cu majoritate covârşitoare, noua lege fundamentală a confirmat preponderenţa Executivului asupra Legislativului, a limitat rolul maselor de cetăţeni în procesul politic şi a consolidat puterea administraţiei centrale în în dauna celei locale. Cuza a păstrat formele particulare, dar, în temeiul Statutului, esenţa constituţianismului romăn se concentra în conducerea personală a domnitorului.” (Dan Berindei, Epoca unirii)

1.Precizaţi secolul la care se referă cele două surse. 2 p 2. Menţionaţi din sursa B numele noii constituţii supusă unui referendum popular. 2 p 3. Selectaţi, două informaţii aflate în relaţia cauză–efect din sursa B, precizând rolul fiecărei informații. 3p4. Menţionaţi din sursa B o instituţie. 2 p5. Menţionaţi o caracteristică a domniei în timpul lui Al. I. Cuza, selectând în acest sens, o informaţie din sursa B. 4 p 6. Numiţi două obiective politice ale proiectului politic în perioada 1848-1918. 4 p7. Precizaţi o reformă adoptată în timpul domniei lui Al. I. Cuza, precizând și o urmare a aplicării acesteia. 4 p 8. Menţionaţi un aspect al modernizării societăţii româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. 3 p9. Menționați un element de continuitate între constituirea statului român modern şi a României Mari. 3 p 10. Precizaţi o trăsătură a proiectului politic intern din secolul al XVIII-lea, respectiv menţionarea a doi protagonişti. 4 p 11. Menţionaţi un fapt istoric care atestă afirmarea statului român modern în planul relaţiilor internaţionale, la începutul secolului al XX-lea. 2 p 12. Menţionaţi o alianţă marilor puteri, din prima jumătate a secolului al XX-lea şi atitudinea pe care România a adoptat-o faţă de aceasta. 3 p 13. Menţionaţi un obiectiv urmărit de România în politica externă interbelică şi menţionarea unei acţiuni pentru îndeplinirea acestui obiectiv. 4 p 14. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia unele proiecte politice românesti, din secolul al XIX-lea, au vizat formarea statului modern. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea si concluzia). 5 p

Subiectul II. (45 puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România postbelică, având în vedere:a) menţionarea a două acţiuni prin care a fost creat contextul pentru instaurarea stalinismului în

România; (3px2)b) menţionarea a două caracteristici ale politicii interne specifice perioadei stalinismului din

România; (3px2)c) precizarea unei caracteristici a regimului naţional-comunist din România, manifestată în

plan intern; (3 p)d) menţionarea a două acţiuni întreprinse de România, pe plan extern, în timpul regimului

naţional-comunist şi a unei consecinţe a uneia dintre aceste acţiuni; (3px2)+3 pe) prezentarea unei forme de manifestare a disidenţei anticomuniste în România; 7pf) formularea unui punct de vedere privind impactul regimului comunist asupra vieţii private

în România; (3 p)g) formularea unui punct de vedere referitor la rolul României în cadrul „Războiului Rece” şi

susţinerea acestuia printr-un argument istoric. (6p)

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată. (5 p)

Clasa a XII-a. Testul nr. II. Conţinuturi evaluate: 6. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX) şi

7. România şi concertul european; de la „criza orientală” la marile alianţe ale secolului XX8. România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă. Construcţia

democraţiei postdecembriste şi România şi 9. Războiul Rece

Subiectul I. (45 puncte) Citiţi cu atenţie sursa istorică, apoi răspundeţi la cerinţe:

A. În perioada primului război rece s-a înregistrat o adevărată cursă a înarmărilor, divizarea Europei și, în cele din urmă,a lumii în două tabere, precum și negocierile cu totul nesemnificative între Est și Vest (Uniunea Sovietică a boicotat pentru un timp chiar Organizația Națiunilor Unite). Conflictul, care s-a redus la Europa în prima fază, s-a extins mai apoi în Asia, într-un stadiu ulterior. Stalin a dorit o înțelegere cu Occidentul, dar era prea pesimist în ceea ce privește capacitatea Uniunii Sovietice de a rezista ispitelor capitalismului occidental. El ar fi optat pentru soluția finlandeză – neutralitatea binevoitoare în Europa de Est.... Al doilea război rece a fost diferit de primul război rece prin faptul că, până în 1979, Occidentul nu mai privea cu teamă comunismul ca ideologie, acesta devenind în schimb o amenințare de natură militară și împotriva securității. Reprimarea violentă a Primăverii de la Praga a constitut dangătul clopotolui vestitor de moarte pentru marxism, perioada care a urmat caracterizându-se prin campanii violente de propagandă, chiar mai mult decît după 1946.” (Martin McCauley, Rusia,America și războiul rece,1949-1991)

B. În iulie 1973, a avut loc la Helsinki o conferință la care au participat 33 de state, inclusiv din NATO, Pactul de la Varșovia, mișcarea de nealiniere și state neutre. Doar Albania a boicotat procedurile. Participarea NATO s-a concretizat prin prezența SUA și Canada. Actul Final de la Helsinki a fost semnat la 1 august 1975 de către președintele american Gerald Ford, de Leonid Brejnev și de alți șefi de stat. Rușii și-au atins țelul: status quo în Europa. Pentru atigerea acestui obiectiv, rușii au trebuit să accepte, pentru prima dată, caracterul universal al drepturilor omului, precum și faptul că ideiile și oamenii puteau circula liber în Europa. (Martin McCauley, Rusia,America și războiul rece,1949-1991 )

1.Menţionaţi secolul la care fac referire atât sursa A, cât şi sursa B.2. Numiți pe baza sursei A două caracteristici ale evenimentului istoric politico-militar.3. Menționați din sursa B, o concesie făcută de ruși pentru a-și atinge scopurile la Helsinki.4. Menţionaţi, pe baza sursei A, a unei caracteristici a Europei potbelice.5. Selectaţi, două informaţii aflate în relaţia cauză–efect din sursa B, precizând rolul fiecărei informații. 3p6. Numiţi din sursa A, respectiv sursa B, câte o organizaţie mondială. 7. Menţionaţi două caracteristici ale situaţiei interne a României în perioada postbelică. 8. Menționați 2 elemente de continuitate între stalinism și național-comunism.9. Precizaţi o acțiune desfășurată în domeniul culturii de regimul politic din perioada stalinismului în România. 10. Menționați o cauză şi o consecință, pe plan intern, a instaurării comunismului în România.11. Menționați un moment al relațiilor României cu URSS în perioada Războiului Rece.12. Formulaţi un punct de vedere privind impactul regimului comunist asupra vieţii private în România13.Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România s-a integrat în structurile militare create de URSS cu statele satelite. (Se punctează pertinența argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

14. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform careia acțiunile de politică externă a României, în perioada Războiului Rece, sunt o componentă a relațiilor internaționale. (Se punctează pertinența argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

Subiectul II. (45 puncte)Elaboraţi, în aproximativ două-trei pagini, un eseu cu titlul Evoluţia statului român modern, de la constituire până la realizarea României Mari, având în vedere:

a) menţionarea unui document internaţional şi a unei prevederi a acestuia referitoare la Principatele Române/România;

b) prezentarea unui eveniment, desfăşurat pe plan intern, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi precizarea unei consecinţe a acestuia pentru statul român;

c) menţionarea a două acţiuni politice sau/şi militare întreprinse de români în scopul emancipării naţionale în secolul al XIX-lea;

d) precizarea unui fapt istoric desfăşurat în cadrul „crizei orientale” la începutul secolului al XX-lea şi menţionarea unei consecinţe a acestui eveniment asupra României;

e) precizarea unui eveniment istoric care a favorizat crearea României Mari;f) menţionarea a două asemănări dintre acţiunile desfăşurate de români în 1918, pentru realizarea

Marii Uniri;g) formularea unui punct de vedere referitor la importanţa înfăptuirii statului modern român şi

susţinerea acestuia printr-un argument istoric;

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată. (5 p)