LEC?IA DOCTORULUI YOLLOK Jan 8th, 2008 Publicat de ioan Categorie: Alimenta?ie, Medicin? Sacr?, ?tiin ?? Este important s? lu?m partea bun? din toate. Prin cre?terea armoniei noastre, p rin alchimie spiritual?, reu?im ?i s? prelu?m mai u?or din alimente elementele d e care are nevoie corpul nostru. Dar este important ?i s? avem ce prelua. Este foarte important semnalul de alarm? pe care-l trage doctorul Yollok. ?n?ele g?ndul ?ncepem ?i s? pre?uim mai mult produsele noastre agricole rom?ne?ti ?i ma i ales pe cele ale ??ranilor care-?i mai ?ngra?? p?m?ntul cu gunoi de grajd. Pen tru c? produsele noastre sunt mult mai hr?nitoare dec?t ale altora pentru c? p?m? ntul nostru este ?nc? bogat ?n substan?e nutritive pe care le pot prelua ?i legu mele ?i fructele ?n caz de nevoie putem folosi suplimentar ?i suplimente nutritive Ata?ez lec?ia doctorului Yollok pe care v? invit cu mare bucurie s-o studia?i. Cu Lumin? ?i Iubire, Ioan LEC?IA DOCTORULUI YOLLOK Dr. Yollok este vestit la ora actual? in America. In anul 1991 a fost promovat pentru acordarea premiului Nobel. Ceea ce o s? afla?i din aceasta bro?ura v? poate schimba total p?rerile despre medicina actual? si astfel va poate schimba radical soarta, la fel si celor apro pia?i. Textul e tradus in limba romana si tip?rit de pe fonograma. Sunt foarte bucuros ca ne-am ?nt?lnit ast?zi. Eu am crescut la o ferma, la sud de Saint Louis. In anii 50 am inceput cu cre?tere a vitelor pentru carne. Daca sunte?i in domeniu in ceea ce prive?te cre?terea si inmultirea bovinelor, atunci, probabil stiti ca singura cale de a castiga bani la tara este de a cultiva singuri hrana. Noi tocam porumbul, boabele si faina la moara si ad?ugam in acest con?inut vitamine si minerale. A?a preparam noi hrana bovinelor. Deja dup? 6 luni aceste vite puteau fi expuse la pia?a si v?ndute. N oi efectuam o selec?ie p?str?nd cele mai mari cornute. Si ce-i interesant, f?c?n d acest lucru pentru vite, noi insine, va imagina?i, nu foloseam nici un fel de minerale si vitamine, insa eram tineri si doream sa tr?im pana la v?rsta de 100 de ani fara nici un fel de boli si neajunsuri. Acest lucru m-a fr?m?ntat foarte mult si l-am ?ntrebat pe taica-meu : Tata, spune-mi de ce nu faci si pentru noi ac ela?i lucru pe care-l faci pentru vite ? . Atunci tata m-a f?cut sa g?ndesc corect , spun?ndu-mi: Mai bine taci; tu trebuie sa pretuiesti faptul ca zilnic m?n?nci pr oduse proaspete de la ferma, sper ca intelegi acest lucru? Eu desigur n-am mai ? ntrebat nimic pentru ca nu voiam sa m? lipsesc de pr?nz sau de masa de seara. Ma i t?rziu am intrat la ?coala Agricola si primind un nivel stiintific, o diploma, m-am specializat in domeniul zootehniei, culturilor de c?mp si a solului. Ulter ior am plecat pentru 2 ani in Africa. Acolo mi-am realizat visul din copil?rie d e a lucra cu Maur Parkins. Mul?i dintre voi il tineti minte dup? cartea sa. Este un om extraordinar. Dup? 2 ani am primit o telegrama si o invita?ie de a lucra la Gradina Zoologica din Saint Louis. Institutul Na?ional al Sanatatii a oferit Gr ?dinii Zoologice o suma in valoare de 78000 $ si ei aveau nevoie de un veterinar care sa fac? autopsii animalelor ce mureau de moarte naturala. Eu am fost de ac ord, dar desigur eram nevoit sa fac autopsii la animalele care mureau nu numai i n aceasta gradina zoologica ci si in gr?dinile zoologice din Brukuds, Chicago, N ew-York etc. Sub r?spunderea mea era nu numai autopsia animalelor decedate pe ca le naturala, ci si sa g?sesc si sa urm?resc speciile (exemplarele) suprasensibil e la poluarea mediului ?nconjur?tor, deoarece la ?nceputul anilor 60 nimeni nu ?

tia nimic sigur despre problemele ecologice si despre catastrofe. Urm?rind cauzele deceselor oamenilor si ale animalelor eu am efectuat 17.500 aut opsii si am ajuns la urm?toarea concluzie : Fiecare om sau animal decedat pe cale naturala a murit din cauza hranei s?race, adic? din cauza deficientei substan?el or nutritive . Rezultatele analizelor chimice si biochimice cu exactitate documentara (informat iva) ar?tau ca moartea pe cale naturala este cauzata de alimenta?ia incorecta, s i acest lucru ne-a uimit at?t de mult incat m-am ?ntors la istorioara cu vitele. Am scris 75 de articole si teze, 8 manuale in colaborare cu mai mul?i autori si o carte singur. Cartea a fost v?nduta cu 140 $ studen?ilor de la medicina. Mi-am tip?rit tezele in 1700 de ziare si reviste, am participat la c?teva emisiuni TV , etc. Dar in aceasta perioada lucr?rile mele referitoare la nutri?ie ii interes a pe foarte putini. Ce-mi r?m?nea de f?cut? Am fost nevoit sa m? ?ntorc la invatatura si sa devin medic, iar acest lucru mia permis sa folosesc toate cunostintele despre nutri?ie acumulate si din sfera v eterinara. Si acum, nu-i de mirare, totul a ?nceput sa func?ioneze. Am petrecut 15 ani la Torekmint, Statul Oregon si m? ocupam cu practica medicala clasica. Ast?zi vreau sa va ?mpartasesc si dvs. cunostintele capatate, deductiile si rezu ltatele la care am ajuns in ace?ti 10-12 ani si, daca lua?i din aceasta lec?ie m ?car 10% din ceea ce o sa citi?i, o sa va pute?i p?zi de multe nepl?ceri, suferi n?e, o sa economisi?i o gr?mada de bani si o sa va prelungi?i cu mul?i ani viata . Voi n-o sa reusiti acest lucru, adic? n-o sa castigati ace?ti ani suplimentari , n-o sa atinge?i poten?ialul dvs. genetic fara nici o straduinta din partea dvs . Acum vreau sa va spun ceva foarte important: POTENTIALUL GENETIC AL LONGEVITATII VIETII ESTE DE 120 -140 DE ANI. In momentul actual putem enumera doar 5 na?ii, reprezentan?ii c?rora tr?iesc pan a la v?rsta de 120-140 de ani: in Orient, in Tibet si in China de Sud. Ace?ti oa meni au fost enumera?i inca in anul 1964 de c?tre Djemson Hilton care a scris ca rtea Orizontul pierdut . Cel mai b?tr?n om, conform datelor acelei carti (de?i nu n eg ideia unei exager?ri), era doctorul Li din China, n?scut in Tibet. La v?rsta de 150 de ani a primit de la conducerea Chinei un act care adeverea faptul ca av ea acea v?rsta si ca s-a n?scut in anul 1677. C?nd a ?mplinit v?rsta de 200 de a ni el a primit al doilea Certificat. Acest act adevere?te faptul ca el a decedat la v?rsta de 256 de ani, in anul 1933, despre acest lucru scriindu-se in New-Yor k Times si London Times unde totul era foarte bine argumentat si demonstrat prin ac te. In Pakistanul oriental locuia un grup de oameni care erau numi?i Bogazi. Ace?ti oameni erau vesti?i prin longevitatea vie?ii lor. Ei tr?iau 120-140 ani. In anul 1973, in num?rul din ianuarie al revistei National Geographic s-a tip?rit un articol aparte despre oamenii care au tr?it peste 100 de ani. Aceste material e erau insotite de fotografii extraordinare prin calitatea c?rora era vestita ac ea v?rsta. Din acea multitudine de fotografii am memorat 3 din ele. Pe una din e le era ilustrata o femeie de 136 de ani. Ea ?edea in fotoliu si fuma o ?igara cu baneza, bea vodca si lua parte la o petrecere. Se distra de minune fara a fi leg ata la pat intr-unul din acele aziluri pentru b?tr?ni unde trebuia sa platesti 2 000$ din contul t?u bancar. Ea se bucura de viata la cei 136 de ani. In alta fot ografie erau ilustrate doua cupluri s?rb?torind 100 si respectiv 115 ani de la c asatorie. Pe a treia fotografie era ar?tat un b?rbat care culegea ceai in mun?ii Armeniei ascult?nd un mic aparat de radio. Conform m?rturiei lui si ale inscris urilor datelor de na?tere ale copiilor lui, el avea v?rsta de 167 de ani fiind c el mai b?tr?n om de pe planeta in acea perioada. In emisfera de sud indienii sunt recunoscu?i prin longevitatea oamenilor s?i fii nd vesti?i printre oamenii Ecuatorului care au locuit in Anzi, la sud-est de Per u, la fel sunt vestite si teritoriile Titi-Kaka si Maciu-Piciu. Reprezentan?ii c elui mai vechi trib Titi-Kaka tr?iesc 120 de ani. Margaret Pich, de origine americana din statul Virginia, este ?nscrisa in cartea recordurilor GUINESS BOOK ca fiind cea mai b?tr?na americanca. Ea a decedat la v? rsta de 115 ani din cauza alimenta?iei insuficiente. Mai exact ea a murit in urm a unei c?deri. Care din voi ?mi va spune din ce cauza putea ea sa moara? Corect,

din cauza osteoporozei. Femeia a murit din cauza deficientei de calciu in organ ism. Ea nu era bolnava de vreo boala cardiovasculara si nici de cancer si nici d e diabet. Ea a murit la 3 saptamani dup? c?dere deoarece in organismul ei nu era suficient calciu. Fiica ei ne-a spus un lucru foarte interesant: ?nainte sa moa ra M. Pich avea o insistenta atrac?ie fata de dulciuri. Aceasta boala este cunos cuta sub numele de Panica. Despre acest lucru vom vorbi un pic mai t?rziu. Dar d e obicei daca va rasfatati prea mult cu ciocolata sau dulciuri, aceasta ?nseamn? ca organismului dvs. nu-i ajunge Cromul si Vanadiul. In una din tarile lumii a treia, in Nigeria, conduc?torul tribului Baule a decedat la v?rsta de 126 de ani . La ?nmorm?ntare una din so?iile sale se lauda ca, atunci c?nd i-a murit so?ul, el avea to?i din?ii la locul lor si to?i erau din?ii proprii, nici unul nefiind schimbat iar aceasta a fost posibil datorita faptului ca si celelalte organe is i ?ndeplineau func?iile in limitele normale. Un b?rbat din Siria a decedat la v?rsta de 133 de ani in iulie 1993. El a fost ? nscris in cartea recordurilor Guiness Book nu datorita v?rstei si nici pentru ca l a v?rsta de 80 de ani s-a casatorit pentru a patra oara, ci pentru ca incepand c u acea varsta a devenit tata a 9 copii. Daca o sa calcula?i ca pentru fiecare co pil e nevoie de 9 luni plus un an pentru al?ptare si inca un an pana la urmatoar ea sarcina, o sa rezulte ca acest barbat a devenit tata si dup? v?rsta de 100 de ani. Acesta a fost motivul pentru care a fost ?nscris in cartea recordurilor Gui ness Book . A?a ca sa nu va scad? moralul baieti deoarece mai este o speran?a ! IAR ACUM PUTINA STIINTA ! In noiembrie 1993, in Arizona, s-a efectuat un experiment foarte interesant. Tre i cupluri au petrecut 3 ani in izolare unde se hr?neau cu alimente si hrana s?n? toasa, inspirau aer curat si beau apa curata fara impuritati. C?nd s-a ?ncheiat experimentul, au fost examina?i de medicii gerontologi din Universitatea Califor niana din Los Angeles. Toate datele analizelor s?ngelui si a altor func?ii vital e ale organismului au fost introduse in computerul Universitatii din Los Angeles . Prognoza computerului a fost urm?toarea: daca ace?ti oameni ar continua sa tr? iasc? in acest regim, atunci ei ar putea trai pana la v?rsta de 165 de ani. Si t oate acestea demonstreaz? ca sa traiesti 120-140 de ani e posibil. Ast?zi longev itatea medie a oamenilor este de 75,5 ani iar longevitatea medie a unui magistru sau medic este de doar 58 de ani. A?a ca, daca dori?i sa castigati de la viata inca 20 de ani (statistic vorbind), nu intra?i la facultatea de medicina. Sunt doua lucruri esen?iale care trebuie urm?rite pentru a face parte dintre lon gevivi. Daca intr-adev?r dori?i sa ajunge?i pana la v?rsta de 100-140 de ani est e foarte important sa: - In primul r?nd trebuie sa va feri?i de pericole, sa nu calcati pe grenade , adic? sa va feri?i de pericolele pentru care nu merita sa risca?i. Desigur, daca juca ?i ruleta ruseasca, fuma?i, be?i, va avantati spre mijlocul autostr?zii cu mare viteza in timpul orei de v?rf, atunci pu?ine ?anse ave?i sa ajunge?i la v?rsta d e 120 de ani. Toate acestea suna hazliu caci nici nu va imagina?i ca mii de oame ni mor din aceasta cauza anual. Si eu vreau ca voi sa va ganditi asupra acestui lucru. Cu alte cuvinte, daca ave?i ocazia sa preintampinati boala, in special ac eea incurabila, trebuie neap?rat sa va folosi?i de ea. - In al doilea r?nd voi trebuie sa face?i numai acele lucruri care va fac bine. Organismului dvs. le sunt necesare 90 suplimente nutritive: 60 minerale, 15 vita mine, 12 aminoacizi de baza si proteine si 3 acizi gra?i. In total 90 suplimente in dieta zilnica. In caz contrar, in organismul dvs, vor ap?rea bolile cauzate de insuficienta acestora. Ast?zi despre aceste lucruri scrie in ziare, se vorbe? te la TV si la posturile de radio. Medicii discuta permanent cu noi despre acest e lucruri numai ca nu datorita obliga?iei profesionale ca medic. Sa nu crede?i c a medicii sunt aceia care cer revistelor sa publice aceste materiale, nu. Acest lucru se ?nt?mpla deoarece aceasta informa?ie contribuie la v?nzarea revistelor. Articolul meu preferat a ap?rut in revista Times in data de 06.04.1992 si daca nu l-a?i citit va recomand insistent sa face?i rost de acest articol din orice bibl ioteca, sa face?i c?teva xerox-uri si sa le atarnati pe u?i, pe frigider si la b

aie. In acest atotcuprinz?tor reportaj se spune ca vitaminele sunt in stare sa s tagneze cancerul, bolile cardiovasculare si ac?iunea distrug?toare imbatranirea. In acest articol de 6 pagini este doar o singura fraza negativa spusa de medicu l c?ruia autorul reportajului i-a adresat urm?toarea ?ntrebare: Ce p?rere ave?i d espre vitamine si minerale, ca suplimente alimentare pentru hrana noastr? ? Si ia t? ce r?spunde acest medic: Folosirea vitaminelor nu aduce nici un folos - p?rerea medicului Victor Huby- profesor al Scoliii de Medicina Manksinai, toate vitaminele si mineralele ca suplimente fac doar ca urina noastr? sa fie mai scumpa Daca am traduce aceste cuvinte pe intelesul tuturor atunci rezulta ca noi mergem afara ( urinam) dolari, adic? cheltuim dolarii fara nici un folos. Si daca aceasta s-a p ublicat ?nseamn? ca este ceva. Dar iat? ce a? vrea sa spun referitor la acest lu cru dup? ce am efectuat 17.500 de autopsii la 14.500 de diferite animale din toa ta lumea si la 3000 de oameni care intotdeuna doreau sa fie sanatosi, personal a vand copii si nepo?i: Daca nu investe?ti in tine ?nsuti minerale si vitamine atun ci vei investi in bun?starea oamenilor din domeniul medicinei Eu sunt ferm convins de faptul ca noi contribuim la imbogatirea medicilor. In pe rioada dintre anul 1776 si cel de-al doilea r?zboi mondial, SUA a cheltuit aproa pe 8 miliarde $ pentru men?inerea sanatatii, pentru cercet?rile stiintifice din domeniul sanatatii. Acum insa pentru studiile in domeniul sanatatii se cheltuies c 1,2 miliarde $ anual si tot nu e suficient. Si fiecare vrea ca asistenta medic ala sa fie gratuita. Eu vreau sa va spun ca daca noi am folosi in gospod?riile agricole, mai concret in fermele pentru cre?terea si inmultirea animalelor, sistemul din medicina de t ip uman, piftelele dvs. va vor costa 275 $ pentru 0,5 kg de piftele, iar daca dv s. va ve?i folosi de sistemul gospod?riilor agricole care la noi folose?te in zo otehnie asigurarea unei familii de 5 persoane ar fi de 10 $ pe luna. A?adar pute ?i sa face?i alegerea. Eu sunt sigur ca, deoarece noi contribuim la imbogatirea medicilor prin intermediul asigur?rilor, taxelor guvernamentale, la fel si ei no ua ne datoreaz? cate ceva. Ei ar trebui sa ne trimit? m?car scrisori cu caracter informa?ional despre rezultatele ultimelor cercet?ri (descoperiri) medicale. M? car unul dintre dvs. prezen?i aici in sala a primit vreodat? o asemenea informa? ie de la medicul sau? Nu. Interesant, nu-i a?a? Insa eu am o cantitate mare de i nforma?ii pe care ati putea s-o primiti. Vreau s-o ?mpart cu dvs. Prima informa?ie: ULCERUL GASTRIC. Unii dintre dvs. au auzit ca ulcerul gastric este cauzat de stress, insa cu 50 de ani in urma noi medicii veterinari ?tiam ca ulcerul gastric la porci apare din cauza bacteriilor. Noi nu ne putem permite o opera?ie costisitoare la stomacul porcului si chiar da ca ne-am fi permis atunci cotletele dvs. de porc v-ar fi costat 275 $ / 0,5 kg. Cu ajutorul medicamentului bizmar noi am putut pre?nt?mpina si trata ulcerul gas tric la porci fara nici o implica?ie chirurgicala. Noi a?a am si f?cut si tratamentul ne costa aproximativ 5$ pentru un porc. Este o tratare cu ajutorul bizmarului, a altor minerale si tetraciclinei. Institu?iil e na?ionale au declarat doar din februarie 1994 ca ulcerul gastric este cauzat d e bacterii si nu de stresuri si ca poate fi tratat. Insa cercet?torii de medicin a de obicei spuneau ne arata un rezultat promitator care ar putea fi benefic , iar acum institutele na?ionale folosesc anume cuv?ntul tratare fara subantelesuri. Ei spun tratata prin metoda combin?rii mineralului bizmar si tetraciclinei. Celor car e nu ?tiu ce inseamna bizmar e suficient sa intre in orice magazin alimentar sau farmacie si sa cumpere cu 2 $ o sticlu?a cu un con?inut de culoare roz. Acest p rodus se nume?te Peptobizmar. A?adar folosind mineralul denumit mai sus pute?i t rata ulcerul gastric. Si iarasi ave?i in fata o alegere: sa va trata?i cu 5 $ sa u permite?i sa va taie. Alegerea va apar?ine. In continuare, care-i a doua cauza a mortalitatii la americani? Da, este o boala inspaimantatoare: CANCERUL In septembrie 1933 la Institutul Na?ional Oncologic al Scolii de Medicina din Bo ston in urma urm?ririlor bolnavilor de cancer s-a ?naintat o declara?ie despre d escoperirea dietei antimicotice. Deducerile au rezultat pe baza cercetarilor car e se efectueaz? in CHINA. Ca regiune de cercetare a fost aleasa provincia chinez a Xinai deoarece acolo s-a ?nregistrat cel mai ?nalt nivel de ?mboln?viri de can cer. Timp de 5 ani au fost cerceta?i 29.000 de oameni. Li se administrau vitamin

e si minerale in doze de doua ori mai mari dec?t normele recomandate la american i, adic?, daca doza zilnica recomandata de Vitamina C era de 60 mg, bolnavii pri meau 120 mg. Alan Poll omul c?ruia i s-au acordat 2 premii Nobel, spunea ca, daca vre?i sa pr eintampinati bolile cancerigene cu ajutorul Vitaminei C, atunci trebuie sa folos i?i 100 mg zilnic. Si iat? rezultatele: Medicii care se opuneau acestei idei nu erau de acord cu Allan Poll sunt deja pe lumea cealalt? (sa le fie tarana u?oara !), iar Alan Poll traieste si petrece. El are 96 de ani, lucreaz? cate 14 ore/zi , 7 zile/saptamana, locuie?te la o ferma in California si preda la Universitatea californiana din San Francisco. Dvs. va ramane sa alege?i: sa asculta?i de sfat ul medicilor deceda?i sau sa tineti cont de p?rerea dr. Poll. A?adar e normal sa prime?ti Vitamina C in cantitate dubla, Vitamina A in cantitate dubla. Nu se ?n t?mpla nimic r?u. La fel de important e sa prime?ti si Zinc, Riboflavina, Molibd en, Calciu, etc. Insa o grupa de substan?e este extrem de importanta: Vitamina E, Beta-carotenul si Seleniul. Aceste 3 elemente trebuie primite in doza dubla zilnic. Daca prin a ceasta o sa ave?i numai 50 % beneficii, deja e bine. In grupul pacien?ilor c?ror a li se administrau vitamina E, Beta-carotenul si Seleniul timp de 5 ani mortali tatea in toate cazurile a sc?zut cu 10%, adic? 10 oameni din fiecare 100 de boln avi care erau condamna?i la moarte au supravie?uit, iar in situatia bolnavilor d e cancer care urmau sa moara si au primit aceste 3 componente, 13 din 100 au sup ravie?uit. In provincia Xinai predominau bolile de cancer stomacal si al tractului digestiv . Dintre bolnavii care au luat parte la experiment au supravie?uit 21 de oameni din 100. Si in acest caz medicul dvs trebuia sa va trimit? aceasta informa?ie, daca nu do rea sa-si asume r?spunderea atunci putea m?car sa va informeze ca sa pute?i aleg e singuri. Din acest motiv un asemenea comportament fata de pacien?i mi se pare pur si simplu ridicol, iar pe de alta parte este o dovada a indiferentei din par tea lor. In continuare ARTRITA Din septembrie 1993 in Institutul de medicina Harward si in Spitalul din Boston s-au efectuat tratamente cu proteine de g?ina asupra bolnavilor cu articula?iile tumefiate in urma artritei. Erau selecta?i bolnavii cei a caror stare nu se imb unatatea in urma tratamentului medicamentos. Acestor bolnavi li se administrau i njec?ii de aspirina, mezotrixida, prednisolon, cortizon, diferite metode ale fiz ioterapiei. Unicul lucru care r?m?nea de f?cut era interven?ia chirurgicala pent ru ?nlocuirea articula?iei. Atunci eu am spus Asculta-m? un pic, ace?ti oameni au suportat dureri at?t de mult timp si daca ei vor fi de acord sa sufere inca 90 de zile, doar 3 luni, eu voi face un mic experiment care ar putea sa-i ajute Au f ost de acord 29 de oameni. Ace?ti 29 de oameni pentru care toate posibilitatile au fost epuizate, au fost supu?i urm?torului tratament: li se d?dea in fiecare d iminea?a cate o linguri?a plina cu cartilaj de g?ina, maruntit, amestecat cu suc de portocale. To?i pacien?ii erau sub urm?rirea Scolii de medicina Harward. Dup? 10 zile toate durerile si simptomele au disp?rut; dup? 30 de zile ei isi permiteau deja cate ceva, iar dup? 3 luni func?iile articula?iilor s-au restabilit total. Iar acum o sa rade?i un pic. Partea comica este legata de p?rerile doctorului ca re efectua aceste cercet?ri in ?coala de medicina din Harward. El a numit cartil ajul de g?ina medicament deoarece o anumita premisa ajuta la tratarea bolii si a r trebui sa fie prescris de c?tre medici. Se putea observa cu ochiul liber ca creierul lui ?ncepea sa numere obsedant .300 $ capsula si doar 25 de pacien?i . s.a.m.d. Dar daca nu ave?i chef sa va complica?i cu toate astea pute?i merge la farmacie sa cumparati direct produsul pe baza de cartilaj. Femeile cunosc foarte bine ace st produs. Este folosit pentru ?nt?rirea unghiilor si a parului. Componentul de baza este cartilajul de vita, care la r?ndul sau este substan?a care imbunatates te si intareste considerabil cartilajul si oasele. Preparatul este compus din ca rtilajul si ligamentele cornutelor si daca dvs. o sa folosi?i cate o jum?tate de linguri?a zilnic cu suc de portocale in corela?ie cu MINERALE COLOIDALE, pai sa

stiti ca data viitoare c?nd voi veni aici, veti urca pe scara si veti incepe sa m? pupa?i si sa ma strangeti in bra?e, daca cumva va veti mai aminti de artrita . Cine dintre voi a auzit de boala ALZHEIMER ? (dementa senila cu pierderea memori ei). Acum to?i ?tim de ea dar c?nd eu eram copil aceasta boala pur si simplu nu exista. Insa acum este una din bolile r?sp?ndite care apare la 1 om din 2. Datele sunt s uficient de inspaimantatoare. Cum sa depistam si sa tratam boala Alzheimer in st adiu incipient la animale? Imagina?i-va ce pierderi ar avea fermierii daca scroafa ar uita de ce s-a apropi at de troaca? Din acest motiv in zootehnie de aceasta problema au ?nceput sa se ocupe inca cu 50 de ani in urma. Iar acest lucru il f?ceau cu ajutorul dozelor m ari de vitamina E. Voi trebuia sa primi?i o scrisoare de la medicul dvs. in iuli e 1992, deoarece ?coala Californiana de Cercetare Stiintifica a Universitatii Sa n Diego a inaintat un anun? in 1992 precum ca vitamina E incetineste pierderea m emoriei in cazul bolii Alzheimer. Si in aceasta problema ei au r?mas cu 50 de an i in urma fata de medicina veterinara. Poate de aceea ar fi mai bine sa merge?i la un veterinar. Iar acum spune?i-mi va rog, cine dintre dvs. a avut a?a o problema nepl?cuta ca PIETRELE LA RINICHI ? Da, iat? ca vad c?teva m?ini ridicate. Bine. Spune?i-mi de ce anume v-a spus medicul sa va feri?i in dieta dvs. in primul r?nd? De calciu si de orice fel de produse lactate ce con?in calciu, pentru ca exista credibilit atea ca anume, calciul depus in rinichi provine din calciul din produsele care le folose?ti in alimenta?ie . De fapt calciul din rinichi apare din propriile dvs. o ase. C?nd sim?i?i deficitul de calciu chiar atunci se formeaz? pietrele la rinic hi. Cu 100 de ani in urma noi ?tiam deja ca pentru a pre?nt?mpina apari?ia pietr elor la rinichi la animalele domestice era necesar sa le dam cat mai mult calciu , magneziu si bor. Taurii, berbecii, bovinele pentru lapte au o astfel de anatom ie ca atunci c?nd se ?mboln?vesc de aceasta boala mor imediat. Insa la noi c?nd apar pietrele la rinichi i?i vine sa mori de durere. Noi ?tim cum sa pre?nt?mpinam aceasta boala. Voi trebuia sa primi?i de la medicu l dvs. o scrisoare inca din anul 1993 si in acea scrisoare trebuie sa se vorbeas c? despre faptul ca, CALCIUL MICSOREAZA RISCUL DE FORMARE A PIETRELOR LA RINICHI . Au fost studia?i aproape 4000 de pacien?i, impartiti in 5 categorii. In grupul c are primeau cea mai mare cantitate de calciu nu s-a ?nregistrat nici un caz de p ietre la rinichi. Mai tineti minte, eu va spuneam ca medicii tr?iesc pana la 58 de ani, iar noi oamenii de r?nd (pacien?ii) pana la 75,5. Deci grupul de oameni profesionisti care va spun cum sa traiti si sus?in ca voi nu trebuie sa folosi?i sare, cofeina, sa nu mancati unt, ci margarina, sa nu face?i diferite prostii, mor la v?rsta de 58 de ani, in timp ce oamenii in varsta de 120-140 de ani isi p un in cana de ceai o bucata de piatra de sare si beau cate 4 c?ni zilnic, adic? folosesc cate 4 bucati de sare/zi, prepara m?ncarea in unt topit in loc de ulei de m?sline si tr?iesc pana la 120 de ani. Oare voi o sa-i crede?i pe cei care tr ?iesc pana la 58 de ani? E alegerea voastr?! Si cu at?t mai mult eu ii respect pe unii dintre ei. Intre ace?ti oameni e docto rul Stupre Cartred. El are 38 de ani, este medic de familie si se ocupa de probl ema ANEVRISMULUI. Aceasta e tumefierea arterei sl?bite din cauza pierderii elast icitatii ?esutului. In anul 1957 noi am aflat ca motivul aparitiei anevrismului este insuficienta de Cupru in organism. Noi atunci lucram asupra proiectului und e urm?ream 200 mii de curci. Acestora li se d?dea o ra?ie speciala in care erau incluse 90 de substan?e nutritive, in primele 13 saptamani murind exact jum?tate . M?rind de 2 ori doza de Cupru in ra?ia alimentara, fermierii au crescut 500 mi i de curci si nici una nu a murit din cauza anevrismului. Acest experiment a fos t efectuat pe cobai pisici, c?ini, porci si alte animale. Si noi am ajuns la con cluzia ca deficienta de cupru este motivul aparitiei acestei boli. CHELIA TIMPURIE este primul simptom al faptului ca ave?i INSUFICIENTA DE CUPRU I N ORGANISM. Pielea devine mai ridata deoarece se deregleaz? elasticitatea ?esutu rilor. Apar cearc?ne la ochi, linii pe fata si incepeti sa semanati cu o pruna u scata. In afara de aceasta exista inca o problema cum ar fi DILATAREA VARICOASA

A VENELOR, acest fapt datorindu-se dereglarii elasticitatii ?esuturilor, tot org anismul ?ncepand sa at?rne pe m?ini, piept, burta, obraji. Si voi merge?i la cos metician ajung?nd la opera?ie plastica. De fapt mai practic si mai sigur ar fi s a primi?i minerale coloidale. Iar acum o sa va fac cunostinta cu un alt medic Martin Carter. El a decedat la v arsta de 57 de ani. El a primit titlul de vraci in ?coala de medicina Harward si titlul de doctor in medicina in Yale. C?nd i-au f?cut autopsia s-a dovedit ca m oartea i-a fost cauzata de anevrismul aortei, el murind din cauza unui deficit d e cupru. Si acesta avea urina nu prea scumpa . Iat? un alt exemplu: Un avocat foarte vestit din Detroit, Elen Djoree a murit la 44 de ani. Ea frecventa unul din cele mai moderne cluburi sportive (stiti acum toate femeile doresc sa aib? oasele cele mai rezistente cu pu?ine cheltuieli). C u toate acestea ea tot a decedat din cauza anevrismului. Dup? rezultatul autopsi ei, simptomele aduceau aminte de paralizii sau hemoragii. Cauza acesteia este to t deficitul de Cupru. Si ea avea urina ieftina . Sora este una din cele mai vestite personalitati ale medicinei din Boston. Carti le lui con?in diete pentru sc?derea in greutate. El a scris aceste carti pentru cei in v?rsta de 20 de ani si mai mici, insa el a murit la v?rsta de 40 de ani. A?i dori oare sa urma?i exemplul si dieta acestui om? El a murit la v?rsta de 40 de ani din cauza CARDIOMIOPATIEI, boala aparuta datorita deficitului de Seleniu . Unii fermieri vin pur si simplu la magazinul unde se vinde hrana pentru animal e si cump?ra Seleniu injectabil sau pastile pentru animale ca sa pre?nt?mpine ac easta boala. Doctorul Stuart Burker, omul care a scris 5 carti despre produsele alimentare, a murit la v?rsta de 40 de ani din cauza deficitului de Seleniu din hrana sa. Si el avea urina ieftina . Credeti-ma, voi pute?i sa preintampinati cardi omiopatia doar cu 10 cen?i/zi si daca nu stiti acest lucru sunte?i pur si simplu ni?te prostu?i. Ce fel de oameni sunte?i voi daca nu doriti sa primi?i seleniu de 10 cen?i/zi ca sa va salva?i propria viata? Mul?i dintre voi poate o cunosc pe aceasta doamna ce se numeste Iheil Clark, in v?rsta de 47 de ani, ea fiind cardiologul general al ?inutului Saint Louise. Ia ghici?i din ce cauza a murit? A murit de la un atac cardiomiopatic. Si voi, cu s iguran?a, a?i v?zut nu o data, cum vacile care dau lapte pierd intens o cantitat e mare de calciu, ling pietrele, oasele, se str?duiesc sa rumege lucrurile str?i ne, acoperi?ul grajdurilor. Aceasta se nume?te Panica. Unui fermier bun ii e nec esar sa asigure ra?ia animalelor cu minerale, in caz contrar, ele pot sa m?n?nce ?ntregul grajd. La oameni acest fenomen se intalneste des. Femeile gravide se d iferenteaza, cum ?tim cu to?ii, prin aceea ca ele tot timpul doresc ceva. Inghio ntindu- si so?ii ele spun: Treze?te-te, vreau inghetata cu castravete murat . Acest fapt se ?nt?mpla deoarece pruncul ia din organismul mamei mineralele de care el are nevoie. Un mic sfat: uita?i-va la m?inile dvs. si daca o sa vedeti pe ele pete de culoar e roz aceasta denota deficitul timpuriu de seleniu. In cazul deregl?rii incepeti sa primi?i seleniu COLOIDAL timp de 6 luni. Totul va disparea. In acest timp de 6 luni o sa scapati definitiv de aceasta afec?iune. Daca petele vor disparea de pe exteriorul pielii ?nseamn? ca vor disparea si de pe organele interioare, cre ier, inima, ficat si rinichi. Dar la care dintre voi este COBORAT NIVELUL DE ZAHAR din s?nge cu aproximativ 10 %?. Probabil a?i avut ocazia sa vede?i copii care sunt innebuniti dupa dulciuri. Deficitul de crom si vanadiu duce la con?inutul sc?zut de zahar in s?nge. Daca nu vom acorda aten?ie acestui fapt, atunci vor exista toate premisele pentru a s e dezvolta boala cunoscuta de to?i sub numele de DIABET. In ceea ce prive?te def icitul de minerale din organism acesta se manifesta intr-un sir de cazuri (inclu siv de chelie la barbati) chiar la mul?i dintre cei prezen?i datorita deficitulu i de Plumb. Iar daca nu suplimenta?i acest deficit atunci ?ncepe sa cedeze timpa nul urechii. Urmeaz? deficitul de Bor in organism. Femeile trebuie sa respecte si sa cunoasc? Borul. El ajuta la men?inerea in oase a calciului utilizat, preintimpina OSTEOP OROZA. Borul ajuta la secre?ia estrogenului, iar barbatilor la prelucrarea testo steronului. Daca nu utiliza?i o cantitate suficienta de Bor, voi doamnelor veti suferi foarte mult in timpul MENOPAUZEI, suport?nd toate consecin?ele nepl?cute

ale acestei perioade. Iar barbatii in cazul neajunsului de testosteron, in gener e, vor da de dracu deoarece ii paste IMPOTENTA TIMPURIE. Primul simptom al insuficientei de Zinc in organism se manifesta prin PIERDEREA SIMTULUI OLFACTIV si SIMTULUI GUSTATIV, c?nd barbatilor nu le place hrana prepar ata de so?ie si se plang ca nu-i simt gustul: Cum, eu am petrecut toata ziua la b uc?t?rie ca sa prepar un pr?nz delicios si nici m?car nu m? saruti pentru asta? , I nteresant, eu am intrat in buc?t?rie si nu am sim?it nimic . Aceasta se produce da torita insuficientei de Zinc. In experimentele de laborator asupra animalelor s-a dovedit ca sunt necesare apr oximativ 7 minerale pentru m?rirea de 2 ori a longevitatii lor. Mai tineti minte ca eu va spuneam ca noi avem nevoie de 90 de elemente nutritive: 60 minerale, 1 5 vitamine, 12 aminoacizi si 3 acizi gra?i? Noi avem un noroc extraordinar deoar ece plantele au capacitatea de a produce aminoacizii, vitaminele si acizii gra?i de care avem nevoie. Plantele sunt in stare sa fac? acest lucru. Noi trebuie sa folosim in hrana noastr? 15-20 de componen?i de provenien?a vegetala zilnic, in propor?ii echilibrate, corecte, pentru ca sa primim aceste 90 de elemente. Teor etic e posibil, insa majoritatea americanilor nu fac acest lucru. Americanul med iu socoate ca daca el a m?ncat putini cartofi in forma de cips-uri, el a umplut norma leguminoasa zilnica. E necesar sa facem acest lucru corect. A?adar neluand in seama faptul ca e posibil teoretic, practic, putini dintre noi primesc canti tatea necesara de vitamine, aminoacizi, acizi gra?i in corela?ia necesara, in di eta noastr?. Si de aceea, daca va e scumpa viata a?a cum e a mea pentru mine, a copiilor, a nepo?ilor si voi trebuie, singuri, sa ave?i grija sa primi?i cantita tea necesara de vitamine, aminoacizi, acizi gra?i. In caz contrar, daca nu veti face acest lucru, eu nu garantez ca veti trai pana la 120-140 de ani. O alta istorie o constituie MINERALELE. Cu acestea e o istorie tragica deoarece vegeta?ia deja nu mai con?ine minerale sub nici o forma. Ele nu mai sunt de g?si t in sol si nici in plante. Noi am preg?tit pentru dvs. o copie a actului Senatu lui SUA, actul 264 din cea de-a doua serie al celui de-al 74-lea Congres. In el se spune ca, con?inutul de minerale in solul fermelor noastre este total s?r?cit si de aceea roadele str?nse de pe c?mp, fie ele cereale, legume, fructe, nuci, etc., nu con?in minerale. Oamenii care nu folosesc aceste produse, capata automa t bolile legate de insuficienta mineralelor si unica metoda de a pre?nt?mpina si trata- este aceea de a folosi in hrana suplimentele minerale. Aceasta se spune in actele semnate de Congresul SUA in anul 1936. S-a schimbat oare situa?ia de a st?zi spre bine? Nu. Nu e mai bine. Din p?cate e mai grav. Iar cauza este in ace ea ca fermierii imbogatesc solul numai cu natriu, fosfor si calciu. Trei compone n?i in diferite corela?ii si echilibre. Si nimeni nu-l va obliga pe fermier sa a dauge acolo 60 de minerale deoarece de ele nu depinde cantitatea roadei. De acee a, de fiecare data, c?nd str?ngem roada, adic? plantele care absorb din sol mine ralele, din mul?i founds la fiecare acru vor lipsi aceste minerale din sol. Si dac a voi pune?i ?napoi 3 minerale dar lua?i 60 situa?ia ne aduce aminte de contul d vs. din banca c?nd pune?i lunar in cont 3 $ si lua?i 60 $. Va pute?i imagina ce se va intampla cu contul dvs.! Eu va pot spune ca s?n?tatea voastr? si a noastr? este pe marginea pr?pastiei, c atastrofei, deoarece nu mai sunt minerale in solul nostru si de aceea: noi ?mpre una si fiecare in parte e r?spunz?tor de s?n?tatea sa si de utilizarea mineralel or. De multe ori sunt ?ntrebat : Dar ce f?ceau oamenii acum 1000 de ani c?nd neavand ingrasaminte cu toate acestea tr?iau mai mul?i ani? Si ce p?rere aveti despre eg ipteni, chinezi si hindu?i? Ei tr?iau in jurul celor mai mari fluvii: Nil, Gange , Fluviul Galben (China) care practic se rev?rsa anual si inunda totul in jur. S i ghici?i ce se ?nt?mpla de fiecare data in timpul inunda?iilor? Apa aducea mal si nisip din mun?i pe distante de mii de mile iar oamenii se rugau la Dumnezeu m ul?umindu-le pentru inunda?ii. Regele Filip, tat?l lui Alexandru cel Mare s-a casatorit cu o fetita de 12 ani, regina Cleopatra. Ea nici pe departe nu era o Elizabeth Taylor folosind cosmetic a si ?oale scumpe. Era o creatura cu sanii pla?i, slaba, care nu se eviden?ia pr in sexualitate, senzualitate. De ce oare regele s-a casatorit cu ea? Deoarece in ?inuturile ei erau cele mai bune p?m?nturi pentru cereale. To?i ?tiau ca soluri

mai bune pentru cereale nu se g?seau nic?ieri in afara de Egipt, iar armata gig antica in frunte cu Alexandru cel Mare aveau de g?nd sa cucereasc? lumea. Era ne voie de faina extraordinara calitativ pentru ca solda?ii sa poat? parcurge 20 de ore, sa lupte 6 ore si sa castige. Daca ei ar fi folosit cereale din soluri s?r ace in minerale, ei n-ar fi rezistat nici m?car 20 de minute si ar fi strigat : Ma ma, ia-m? acas?! Ei ?tiau ca Egiptul este cel mai bun loc unde se pot g?si cultur i de cereale. Inunda?iile asigurau solul cu minerale extraordinare si toate cult urile mondiale au dat lumii aceasta arta si tehnologii care provin din aceste lo curi. Ei m?nuiau cu un mare poten?ial mental datorita faptului ca hrana pe care o cultivau era bogata in con?inutul mineralelor . Acum o sa fac urm?torul lucru: am sa iau c?teva minerale. Doar c?teva, ca voi sa ave?i idee despre aceasta, dar ceea ce spun se refera la toate mineralele, fara excep?ie. Haide sa luam cel mai r?sp?ndit mineral: CALCIUL. Deficitul de calciu este cauza a 147 de boli diferite. Uneori aceste boli sunt denumite dup? numele oamenilor. Exemplu: Bill Spolzi se intampla atunci c?nd o parte a fetei dvs. se str?mba. Aceasta nu-i paralizie. Este doar pareza nervului facial. Aceasta star e este cauzata de deficitul Calciului in organism. OSTEOPOROZA este boala care ocupa locul 10 ca mortalitate la popula?ia in v?rsta , aceasta boala fiind foarte costisitoare. Opera?ia pentru ?nlocuirea colului fe mural sau articula?iei coxo-femurala costa 35.000 $ si daca este nevoie pentru a mbele solduri, atunci costul ajunge la 70.000 $. Este bine daca ave?i asigurare si nu va costa nimic. Margaret Pich din Redford care a decedat la v?rsta de 115 ani, daca tineti minte , a murit din cauza complica?iei care a ap?rut in urma c?derii. Animalele, din c ate ?tiu eu, nu au osteoporoza. Exemplu: ave?i in cireada 100 de vaci si in aces t an nu ave?i nici un vitelus ca sa acoperi?i toate cheltuielile curente. Va der anjeaz? acest lucru deoarece trebuie sa platiti pentru repararea gardului s.a.m. d. Nu ave?i vitelus ca v?nz?ndu-l sa primi?i bani gheata pentru a va acoperi che ltuielile. Suna?i veterinarul si-i spune?i: Ce se ?nt?mpla? N-ar fi cazul sa scap de aceste vaci? . Vine veterinarul si cerceteaz? vacile si va informeaz? ca vacil e nu sunt de vina. Ulterior controleaz? taurul si trage o concluzie: Problema e c lara, taurul are osteoporoza. Cu aceasta articula?ie coxofemurala ii este compli cat sa discute cu vacile . Dar ca sa pre?nt?mpinam aceasta boala periculoasa trebuie sa-i dam fiec?rui vitelus n?scut calciu de 10 cen?i zilnic si el niciodat? n-o sa aib? osteoporoza. Pentru profilaxia PARADONTOZEI si INFLAMAREA GINGIILOR denti?tii paradontologi v a sf?tuiesc sa spalati din?ii dup? fiecare masa. Ca veterinar prin m?inile mele treceau sute de mii de animale, ?oareci, ?obolani , iepuri, c?ini, oi, porci, cai, lei, tigri, ursi. Ei nu sufer? de bolile gingii lor, ei nu folosesc pasta de din?i. Au c?teodat? un miros nepl?cut al respira?ie i dar gingiile erau s?n?toase. Cauza faptului ca in zootehnie noi nu ne ?nt?lnim cu bolile gingiilor este aceea?i: nu au deficit de Calciu. In continuare, problema ARTRITEI. Daca mai tineti minte, noi am vorbit deja desp re cartilajul de g?ina si gelatina. Artrita este cauzata in proportie de 85% de osteoporoza periferiei articula?iei osoase. Artrita, osteoartrita, lumbago, reumatismul obi?nuit toate sunt cauzate de osteo poroza periferiei articula?iei osoase. In continuare HIPERTENSIUNEA ARTERIALA. Primul lucru care ni se recomanda de med ici este sa sc?dem con?inutul de sare din dieta noastr?. To?i ?tiu acest lucru d eoarece tot timpul ne baga in cap a?a ceva. Dar sa ne amintim de vite. Primul lu cru pe care-l face fermierul este sa introduc? in hrana animalelor o bucata de s are. Nici un fermier n-o sa fie asigurat economic daca n-o sa adauge o bucata de sare in hrana animalelor domestice. El o sa moara pur si simplu c?nd o sa vad? conturile de la veterinar, o sa-si ias? din min?i. Iar noua ni se propune sa cre dem ca acea cantitate de sare pe care o primim in p?inea de gr?u, in salata, ne e suficienta. Nici in asta sa nu crede?i. Va aminti?i medicul care a tr?it pana la 58 de ani, va spunea sa nu mancati sare, sa nu consuma?i unt , iar acei care au tr?it pana la 120 de ani foloseau si sarea si untul. Incercati sa face?i alegerea. Eu am luat un grup de control de 5000 de oameni cu hipertensiune si am dublat ut

ilizarea de calciu zilnic, iar dup? 6 saptamani am oprit experimentul deoarece l a 85 % din acest grup tensiunea s-a normalizat doar prin dublarea Calciului. C?nd ace?ti pacien?i care se tratau la medic, veneau la control, medicul spunea: O, la dvs. tensiunea arteriala e in limita normala. Ce a?i f?cut? Eu am participat la un experiment: am primit calciu in doze duble - ii r?spundea pacientul. Urm?toarea problema: CONVULSIILE, SPASMUL. Va trezi?i la miezul nop?ii si nu put e?i sa miscati piciorul. Noi to?i am trecut prin a?a ceva. De obicei este defici tul de calciu. In continuare urmeaz? SINDROMUL POSTMENSTRUAL, o stare fizico-emo?ionala, pe car e o numim esterioctomie. In Institutul San Diego din California s-a propus sa se dubleze ra?ia zilnica de calciu si 85 % din simptomele emo?ionale si fizice au disp?rut de parca nici n-au fost. Si ultima: DURERI IN REGIUNEA LOMBARA 85 % din americani sufer? de dureri in reg iunea lombara, netinand cont de faptul ca lucreaz? in fata computerului, ?ncarc? ma?inile sau conduc autocarele. Este o mare tragedie americana. De fapt durerea lombara este osteoporoza vertebrelor, neavand nici o importanta daca are vreo p roblema cu discurile coloanei. Daca discul nu are pe ce sa se tina, vertebra se micsoreaza, distrug?ndu-se. Mai ales daca ave?i deficit de calciu si cupru. Ultimul lucru despre care vreau sa va vorbesc este DIABETUL. Aceasta problema e ?tiuta de fiecare. Este a treia cauza a mortalitatii popula?i ei in v?rsta in SUA. Aceasta boala da complica?ii serioase orbire, dereglarea ac tivitatii renale, bolile cardiovasculare de diferite nivele, ceea ce la r?ndul s au este o cauza a mortalitatii intre americani. Daca suferi?i de diabet longevit atea vie?ii in medie este mai mica dec?t la acei care care nu au diabet. In anul 1957 noi am aflat in domeniul veterinar ca diabetul poate fi pre?nt?mpin at si tratat cu ajutorul mineralelor. Aceste date au fost publicate in revista o ficiala de prezentare a stiintei in institu?iile na?ionale de s?n?tate unde se s punea: Diabetul poate fi pre?nt?mpinat si tratat cu ajutorul cromului si vanadiul ui . Doar Vanadiul, conform datelor Universitatii Vancouver ale Scolii medicinale British Columbian e in stare sa ?nlocuiasc? insulina la diabeticii in v?rsta. Si gur ca ele nu pot sa ?nlocuiasc? deodat? insulina. Pentru mul?i oameni, procesul tine 4-6 luni, adic? este un proces in etape, in timpul c?ruia trebuie administ rata o cantitate de Crom si Vanadiu adecvata. Eu personal am v?zut cum lucreaz? acest proces asupra a sute si sute de pacien?i . Ar fi perfect daca as reu?i sa va conving sa primi?i aceste minerale singuri si sa nu va baza?i pe faptul ca ele vor intra in organism prin produsele alimentare , cu at?t mai mult sa depinde?i de ceea ce este scris pe cutie, pachet sau recip ient. Exista 3 tipuri de minerale pe care ar trebui sa le cunoasteti: 1. MINERALE METALICE sunt acele minerale care sunt prelucrate din categoria piet relor. Ele se asimileaz? doar 8-12 %, iar c?nd ajunge?i la v?rsta de 25 40 de an i, asimilarea lor scade pana la 3-5 %. Este foarte r?u daca voi primi?i ceva de genul calciu lactic in pastile, cate 1000 mg. Mul?i oameni folosind cate 2 table te/zi vin la mine si ?mi spun : Doctore, eu am consumat mult calciu. Eu am auzit la emisiunea de la radio despre artrite si am consumat cate 2000 mg calciu zilni c, dar nu m-a ajutat cu nimic, chiar s-a complicat boala Atunci il ?ntreb: Specifi cati- mi ce fel de calciu ati primit? Imi r?spunde: Gluconolactat de calciu sau ca lciu gluconic Tocmai aici este gre?eala deoarece doar 250 mg din acest calciu est e calciu metalic, iar celelalte 750 mg sunt lactoza si zahar lactic. Si daca lua m in considerare ca organismul dvs. asimileaz? doar 10 % din aceasta cantitate, deci 10 % din 250 mg inseamna 25 mg, iar daca ingera?i 2 tablete voi primi?i nu 2000 mg ci 50 mg. Rezulta ca pentru a primi cantitatea necesara de calciu trebui e sa consuma?i 90 de tablete zilnic, cate 30 de tablete la fiecare masa. Si nu u ita?i si de celelalte 59 de minerale. 2. In anii 60 in gospod?riile produc?torilor alimentari au ?nceput sa se folosea sc? MINERALE CHELATIZATE. Aceste minerale sunt minerale metalice chelatizate cu aminoacizi, proteine sau enzime, care ?nglobeaz? atomul metalic. Acest tip de mi nerale chelatizate au o putere mai mare de absorb?ie, pana la 40 %. Acum, din ac easta cauza, produc?torii alimentari s-au aruncat la aceasta idee.

3. A treia forma de minerale, sunt MINERALE COLOIDALE. Ele au cea mai ?nalta asi milare. Cred ca observa?i ca absorb?ia ne intereseaz? cel mai mult. Mineralele c oloidale se asimileaz? in propor?ie de 98 %, ceea ce depaseste de 2,5 ori asimil area mineralelor chelatizate si de 10 ori mai mult dec?t cele metalice. Minerale le coloidale se g?sesc numai in stare lichida si in particule foarte mici, de 70 00 de ori mai mici dec?t globulele ro?ii (eritrocitele) . Fiecare particula de m ineral e ?nc?rcata cu sarcina negativa, iar invelisul pere?ilor intestinului e ? nc?rcat pozitiv, form?ndu-se astfel un c?mp electromagnetic care concentreaz? ac este minerale in jurul pere?ilor intestinului. Toate ?mpreuna dau acel procent d e 98 % de asimilare. Plantele joaca un rol foarte interesant in formarea mineralelor coloidale. Ele t ransforma in ?esuturile lor mineralele metalice in minerale coloidale. Folosind aceste plante, noi aducem aceste minerale in organismul nostru si le folosim (as imilam). Dar a?a cum in sol nu sunt minerale metalice, plantele noastre, roadele noastre nu au in con?inutul lor o cantitate suficienta de minerale. To?i longevivii care au trait 120 140 de ani au multe lucruri in comun intre ei. Ei toti tr?iesc la altitudine de 8000 14.000 founds deasupra nivelului apei. Ei au anual doar doua dimine?i de precipita?ii si practic nu ploua, nu ninge de loc . Sunt regiuni foarte uscate. Cum fac ei rost de apa potabila si pentru irigatii ? De la z?pezile din mun?i care se topesc. Apa care curge de sub ace?ti ghe?ari nu e la fel de curata si transparenta ca o apa arteziana. Daca umplem un pahar s i ne uitam la la ea aceasta are o culoare alb-g?lbuie sau alb alb?struie. Ea con ?ine de la 60 pana la 72 de minerale. Raul Titi-Kaka este supranumit laptele ghe?arilor . Locuitorii folosesc aceasta apa numai ca apa potabila, primind 8-12 % din capacitatea de asimilare a mineralelo r. Dar ceea ce este mai important este faptul ca ei iriga solul cu aceasta apa a n de an, recolta dup? recolta, genera?ie dup? genera?ie si nu au diabet, boli ca rdiovasculare, hipertensiune, artrita, osteoporoza, cancer, cataracta, glaucom, copii nou nascuti cu malforma?ii, nu au ?nchisori, nu au narcomani, nu au impozi te, nu au medici si ei tr?iesc 120-140 de ani fara boli. Ce crede?i despre impor tanta acestor minerale? DE FIECARE DATA CAND INTR-O ZI NU PRIMITI ACESTE MINERALE VOI VA SCURTATI VIATA CU CATEVA ORE SI CHIAR CU CATEVA ZILE !!!!!!