campania electorala -...

12
CAMPANIA ELECTORALA IONEL.— Cetăţeni, aşteptăm alegerile cu deplină încredere. Vom reuşi... nici nu mai încape îndoială. Prezenţa dumneavoastră aci e o dovadă mai mult inteligenţa ţărei e cu noi!

Upload: others

Post on 15-Sep-2019

21 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: CAMPANIA ELECTORALA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66047/1/BCUCLUJ_FP_279461_1918... · FURNICA Născocirea doctorului Voronof Un savant doctor rus Voronof

CAMPANIA E L E C T O R A L A IONEL.— Cetăţeni, aşteptăm alegerile cu deplină încredere. Vom reuşi...

nici nu mai încape îndoială. Prezenţa dumneavoastră aci e o dovadă mai mult că inteligenţa ţărei e cu noi!

Page 2: CAMPANIA ELECTORALA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66047/1/BCUCLUJ_FP_279461_1918... · FURNICA Născocirea doctorului Voronof Un savant doctor rus Voronof

F U R N I C A

Născocirea doctorului Voronof Un savant doctor rus V o r o n o f e

pe ca le d e - a desăv îrş i o i n v e n ţ i e sensaţ iona lă : e x p e r i e n ţ e făcute cu succes asupra unor berbeci şi ţapi bătrini şi osteniţ i , îi permi t a s u s ­ţ ine că a l to irea g lande i inters l i ţ ia le a une i m a i m u ţ e la u n o m ajuns la neput inţa seni la , îi va pre lung i v ieaţa şi'i v a reda toată v igoarea t inereţei .

D a c ă dă D u m n e z e u să reuşască n e a m ţ u - ă l a d e m u s c a l cu d e s c o p e ­rirea lui , pacos tea h u r s u z e i bătrî-neţi a d i spărut p e vec ie , deficitul de p o p u l a ţ i e pr i c inu i t d e război va fi acoperi t cu pr i sos pr in c o l a b o r a ­rea energ ică a s e xagenar i l or şi o c ­togenari lor , d. P a v l i c ă Brătăşanu, preşed inte l e I. igei Const i tuţ ionale , în l oc să apere Constituţia ca astăzi, se va a p u c a s'o v io l eze ca un s im­p l u Brăt ianu , Senatu l va fi des f i in­ţat, d. M a r g h i l o m a n va p r o p u n e un decret-Iege pentru in troducerea po ­l igamie i în K o m î n i a , iar d. E m a -n u e l P o r u m b a r u îşi va p u n e la v i i ­toare le a leger i candidatura nu p e n ­tru p a r l a m e n t , ci la însurătoare .

Ceea ce es te s igur d e o c a m d a t ă e că preţul m a i m u ţ e l o r se va urca în m o d cons iderabi l . B u n i i gospodar i , în l o c să îngri jească să aibă o vacă sau un porc în ograda lor, işi v o da şi c ă m a ş a d e p e d înş i i ca să'ş1^ poată procura un c i m p a n z e u , u n 1

ouist it i , iar cei m a i bogaţi îşi vor p e r m i t e l u x u l d e - a face crescători i d e gori le şi orangutangi în locu l t u r m e l o r o v i n e şi b o v i n e de astăzi.

Fireşte , frauda o să întervie . La farmaci i , spiţeri i lără scrupulur i or să înceapă să v îndă şi m u l t e s u r o ­gate, încî t o să auz im p e venera­b i lu l nostru a m i c oc togenarul P o -p e s c u p l î n g î n d u - s e :

— Monşer , a v e a m aseară un ran-d e v ă cu Mitica. Ei b ine , ch ix p e toată l inia : mizerab i lu l de sp i ţer m i - a luat d o u ă m i i de lei p e o g landă înterst i ţ ială care n u era de m a i m u ţ ă , ci de c l a p o n !

. . .Păcăleala p e care o vor păţi m u l ţ i ca a l d e n e n e a P o p e s c u nu s cade însă cu n i m i c m a r e a i m p o r ­tanţă a descoper i re i m e d i c u l u i V o ­ronof, care va fi o adevărată feri­c ire pentru o m e n i r e .

E a m i c ş o r e a z ă însă e n o r m m î n -dria o m u l u i care se p r o c l a m a s e re­ge le naturei . C u m să se m a i f u d u ­lească o m u l , c înd este nevo i t să re ­curgă la „fudulia" unui m a i m u ţ o i ca să'şi r e c a p e t e puterea 7

Ce'i dreptul , o m u l d e s c i n d e din m a i m u ţ ă , aşa că daravera se p e ­trece în famil ie . A m putea z ice că nu'i n ic io ruş ine ca să c e r e m un ajutor de la s t rămoş i i g intei u m a n e .

B a ch iar să sperăm, fără să ne

s i m ţ i m umiliţ i , că invenţ ia d o c t o ­ru lu i V o r o n o f se va e x t i n d e şi la a l te î m p r u m u t u r i făcute, de o a m e n i de la a n i m a l e l e infer ioare , spre a Ic perfecţ iona în su ş i r i l e . .

Ce o m idea l ar fi ace la care, d u p ă ce ar î m p r u m u t a o viril i laie r o ­bustă de la m a i m u ţ e şi măguri , ş i -ar putea altoi in a c e l a ş l i m p : un s t o ­m a c de struţ care m ă c i n i n d şi p i e ­trele din c a l d a r î m ar r e z o l v a c o m ­plec t p r o b l e m a s c u m p i r e i traiului , o ş iretenie de v u l p e , un m i r o s de c o ­poi , o îndărătn ic ie d e c a t î r , — calităţi aşa de n e c e s a r e m a i a l e s în poli­tică, o p i e l e de r i n o c e r ş i - o b lană de urs ce te-ar scut i d e che l tu ia la l e m n e l o r şi a î m b r ă c ă m i n t e i iarna, nişte p ic ioare de i e p u r e cari ar s u ­p r i m a neces i ta tea birje lor şi o l o -m o b i l e l o r , un curaj de l e u , o s o ­brietate de c ă m i l a a căror e x c e p ­ţ ională răbdare la se le ar face să scadă preţul v i n u l u i la un g o l o g a n ocaua . P r i m a d o n e l e n'ar m a i face fasoane , şi s'ar angaja bucătărese la m i n e şi la d u m n e a t a , în z iua c î n d or i ce cucoană , cu niţică che l tu ia lă , v a p u t e a să c o m a n d e doc toru lu i s ă i grefeze un larynx de p r i v i g h e ­toare ; iar N a e Crapţavi lan va a-junge iar să laie c în i lor frunze, în l oc de c u p o a n e , c înd oricare d in lrc noi va fi în stare să'şi Iacă o m i c ă injecţ ie cu icre de şa lău , spre a d o b i n d i i m e d i a t loate ta lente le u n u i peş te de cal i tatea înl î ia .

Trăiască dec i invenţ ia d o c t o r u ­lu i V o r o n o f ! Ea va p r o d u c e o for­m i d a b i l ă revo luţ i e pe pămînt . E s ingura r e v o l u ţ i e rusească p e care o a c l a m cu e n t u s i a z m .

0 s ingură lacună prez intă ex tra ­ordinara descoper i re a savantu lu i rus . Ni seş s p u n e că nu vor mai fi bătrini . D a r babe'.' Aici e-aici . D e s ­pre re înt inerirea m a d a m S m a r i şi a m a m e i soacre , învăţatul parc a n u se fi preocupat . Şi a tunc i la ce fo los că toţi noi ăş t iea de sex m a s ­cu l in v o m r e d o b î n d i v igoarea j u ­ven i lă ca Faus t , dacă n u v o m găsi în j u r u - n e d e s t u l e Margarete, ca să r e î n c e p e m part ide le r e s p e c t i v e d e dragoste , ci v o m v e d e a în major i ­tate partenere a la Marta Şferlain de care şi draci i se sper ie în opera lui ( i oe the ? !

Pr in u r m a r e , r u g ă m p e gospod in V o r o n o f ca, parale l şi c o n c o m i t e n t cu regenerarea noastră, să se g in-dească şi la aceea a s e x u l u i fru­m o s . Că a l tminter i , ne fiind rost de c o m b i n a ţ i i pr intre s e m e n e l e lor în n u m ă r inferior, te p o m e n e ş t i că o a ­m e n i i or să s 'apuce să e m i g r e z e prin pădur i l e v i rg ine a l e Alricei şi Oceanie i , pentru a face declaraţi i de a m o r m a i m u ţ o a i c e l o r . Şi, zău, ar ii păcat, să nu tragem alt prolit dintr'o invenţ ie aşa de m i r a c u l o a s ă .

Kiriak Napadarjan

Aritmetică ungurească

Un profesor de la Univers i ta tea d in Pes ta , B e l r e Mano, a avut i n ­gen ioasa idee de a magh iar i za şt i ­inţa lui Pvlagora ca pe nişte s i m p l i cârnaţi de Debreţ in . A scris deci pentru uzul ş c o a l e l e l o r s e c u n d a r e o carte de ar i tmet ică cu p r o b l e m e şi exexciţ i i luate n u m a i din istoria şi viaţa de azi a p o p o r u l u i u n g u ­resc ; un profesor r o m â n a t radus -o ; Consi l iul d i l i g en t a a p r o b a t - o ; c o n ­fratele „ R o m â n u l " d in Anul se i n ­dignează, iar noi , m a i muca l i ţ i , o să l a c e m niţel haz. • Iată o m o s t r ă de socotea lă imgi i -rescă care o dală cu n o ţ i u n e a de scădere şi înmul ţ i re , vrea să sug-gereze cop i i lor şi patr iot i sm:

„In armata ungară l u n g i m e a p a ­sulu i e de 75.55 c m . şi se lac 110 paşi pe m i n u t ; în armata franceza pasu l e de 66 c m . şi se fac 9 U p a ş i p e m i n u t . Cu cât ajung ai noştri ma i departe intr'o oră ?"

P r o b l e m a asta, încearcă s'o r e ­z o l v e a c u m tovarăşul , Reia Kun in înch i soarea din Viena , ca să vadă câte s e c u n d e au făcut roş i i l e lui armate , de la T i sa până d i n c o l o de Pes la , urmăr i l e de paş i i şi b a i o n e ­te le româneş t i . N u ş t im dacă până în prezent o fi rezo lvat Kun p r o ­b l e m a ; dar... s u n t e m de părere că nu cu a s e m e n e a mi j loace cusute cu aţă a lbă, s e p o a t e insuf la patr io t i sm cop i i l or unguri şi maghiarof i l i e ş c o ­lari lor noştri de pes te munţ i . Se ş l ie doar c u m răfuiră fraţii noştri „vechea socoteală" cu Unguri i , fără ar i tmet ica profesorulu i din Pes la . A fost o p r o b l e m ă c a m încurcata de.. . despărţ ire .

Nu zâu, Ce-ar fi dacă a m ticlui şi no i pentru şcolar i i d in Regal p ar i tmet ică patriot ica cu p r o b l e m e c a m a ş a :

1. Comisari i p o p o r u l u i din Pes la erau 24. D in aceş l ia , 19 erau Evrei . D a c ă f iecare c o m i s a r e v r e u avea câte 9718 pistrui , etc.

2. Dacă Sinan Paşa a perdut în lupta de la Călugărea i .'5 dinţi , cu câţi a m a i m â n c a t p i l a f ?

3. M a j o r d o m u l P i p i n cel Scurt avea 1.23 m. D o m n u l Iorga are 2.15 m. Care e diferenţa ce lor d o u ă talii şi în ce raport stau'?

4. Bugetu l R o m â n i e i este d e un m i l i a r d iar f raude le de.. . speriat Care es te e x c e d e n t u l ?

Dar ne o p r i m . A s e m e n e a p r o ­b l e m e ar face pe bieţii copi i să se s carp ine în cap până ar da m a t e ­ria c e n u ş i e .

August Prcstu

Page 3: CAMPANIA ELECTORALA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66047/1/BCUCLUJ_FP_279461_1918... · FURNICA Născocirea doctorului Voronof Un savant doctor rus Voronof

3

U f 41 Mm

Diverse.

Vă mai aduceţi aminte de bâlăngă-nitul clopotelor şi şueratul cobitor al vardiştilor cari anunţau sosirea aero­planelor şi zeppelinuriîor ? Apoi goana destrămată a celor surprinşi pe străzi, desperaţi că nu găsesc mai repede un adăpost? Huruitul lugubru al obloane­lor de fier lăsate peste geamul vitri­nelor mari, păcăncaia ferestrelor în­chise cu sgomot şi privirile furişate spre cer?- Vă mai aduceţi aminte? Câteva minute de aşteptare ener­vantă. Bum !... Bum ! Bum ! — tună artileria de jos. A sosit... a sosit flu­turele morţei cu ciucea neagră pe a-ripă. Prrrr... prrrr... încep şi mitralie­rele. A venit... a venit şi coşciugul contelui Zeppelin, în care teutonii îşi vor îngropa cu mare pompă preten­ţiile lor de domnitori ai lumei. Vă mai aduceţi aminte?... clipele de groază ale mamelor cu pruncuşorii ce ţipau la sân, speriaţi de haosul trosniturilor ce se încrucişau în aer? Vă mai adu­ceţi aminte?—sau grijea pânei de mâine v'a păpat memoria!

Românul uită lesne — d'aia foştii săi aliaţi îi cară mereu la ceafă. Şi când nu ui(ă, atunci râde... râde de ce-a fost, gata să puie iarăşi mâna pc puşcă dacă acele timpuri vor mai re­veni.

Doi români neaoşi, cari doi ani în­tregi au mânuit arma lăsând să rugi­nească peniţa tocului ministerial, îşi varsă amarul la gura a două «ţoiuri» de ţuică cu gâtul lung ca de tun anti­aerian.

— Monşer, e ceva grozav cu sluj-nicile astea! li dai cât cere, o anga­jezi, un pol avans din leafă, şi-a doua z i : p'aci ţi-e drumu ! Acum ca acum, u'ar fi nimic; dar mă gândesc că vine iarna...

— Rău faci: iama vine şi fără să tc gândeşti.

— Cine o să'mi scoată lemne din pivniţă, la iarnă?

— Ncvastă-ta. — Nevastă-mea?... Să vede cât de

colo că n 'o cunoşt i : cucoană să se fi născut şi u'ar fi fost mai cucoană!

— 1-e ruşine c'o vede vecinii ? — Ziua ca ziua: nici eu nu i aş

pretinde, noaptea, însă... — Nu vrea nici noaptea?! — Să'ţi spui drept, n'am încercat..

şi cred c'o să 'ncerc de pomană; ne­vastă-mea e foarte mofturoasă.

»- Ca şi a mea!

— Cum, monşer, şi tu... — Şi eu... dar i-am găsit leacu. Când

am nevoe de lemne p'a doua zi, seara, în ajun...

— O linguşeşti ? — Din contră. Deschid fereastra,

mă chiorăsc un moment spre cer... repede o închid Ia loc, ţipând: «Ţe-pelitiu!... Uite un ţepelin!» Şi...

— Şi ? — Nevastă-mea numai decât intră

în pivniţa cu lemne!

Vă mai aduceţi aminte de bălângă-nitul clopotelor şi şueratul cobitor al vardiştilor ?... Ho, nu vă 'ngălbeniţ i : a venit... a venit d. subcomisar cu cer-tificatu de vot. încă puţin şi... «la urnă, domnilor!"

*

Carnetul unui scrântit. Câteva definiţii ocazionale:

Alegeri. — Mai mulţi strânşi la un loc ca s'aleagă, de obicei, pe cel mai dobitoc.

Agent electoral. — Retevei de orn purtător al unui retevei de lemn.

Sală de vot. — Câinele, cel mai fi­del prieten al omului, votează şi e l : p 'un felinar, zid de casă sau trunchiul unui arbore Formalităţi de îndeplinit: ridică piciorul şi se p...uncte, puncte.

Urnă. — Vas în care cetăţeanul îşi îngroapă regretul că d-nul preşedinte nu-l lasă să'l spargă în capul comi­sarului ce l a obligat să voteze ^de bunâ-voe- cu guvernul.

Vot. — Expresia naţiunei: M.l — o reamintesc eu celor cari au ui­tat-o.

* în viitor.

Să ne închipuim că trăim încă şi suntem în anul 1940. (Aceasta va face mare plăcere bolnavilor pe cari me­dicii i-a asigurat că «nu apucă anul».)

Să ne închipuim, de asemenea, că avem intrare liberă în locuinţa mena­jului Popescu, putând spiona la orice oră din zi şi noapte, fără ca unul din noi să fie nevoit a-şi câştiga mizeria zilnică în calitatea de agent secret po­liţienesc.

Aceste două presupuneri fiind ad­mise (altfel n'ar mai avea nici un tost cele mai dela vale», o să aflăm că:

Menajul Popescu e compus din două unităţi: El şi Ea, unităţi a căror va­loare creşte enorm în ochii vecinilor, din cauza zerurilor c e i secundează sub numele de servitori şi servitoare.

Că El şi Ea sunt milionari cu do­miciliul dincolo de Şosea: o casă-for-tăreaţă împrejmuită cu o curte mare, absolut necesară lansatei in aer a ul­

timului vehicul la modă: maşina de sburat.

El e de aceiaşi vârstă cu Ea, care pe timpul marelui război mondial purta rochiţa scurtă a domnişoarelor de trei­sprezece ani. Totdeauna au trăit feri­ciţi ... fiindcă niciodată unul nu s'a in­teresat de ce face altul.

Intru cât priveşte viaţa sentimentală, d-nul Popescu e sloi de ghiaţă. D-na Popescu, tot aşa de friguroasă, caută să se încălzească cum poate şi cu cine poate — «voieşte şi vei putea» fiind o minciună grosolană pentru oamenii trecuţi de o anumită vârstă.

Ultimul «agent bun conducător de căldură» — ar zice un fizician — stă în vizită intimă cu d-na Popescu de aproape o oră. D-nul Popescu s'a dus să casce gura pe calea Victoriei, unde, spre uimirea tuturor cari călătoresc în aer, cinci indivizi se plimba de două ore pe peticul pustiu dintre Bule­vard şi Episcopie. In vasta curte o duzină de servitori sunt ocupaţi cu aranjarea maşinei de sburat, în vede­rea unei iminente ascensiuni. Aero­planul d-lui şi d-nei Popescu eceeace în industria tracţiune! aeriene se înţe­lege prin «biplan pentru două per­soane.»

D n a Popescu, reîntinerită ca un măr creţesc ţinut Ia apă, apare surâ­zătoare, având în s tânga—partea ini-mei! — un tânăr cenuşiu, foarte dis­tins ca maniere şi mustăţi.

lală-i pe amândoi în aeroplanul gafa de plecare.

D-na Popescu face semn cu mâna. O servitoare prostănacă scoboară re­pede cele cinci trepte de marmuiă ale peronului.

— Mariţo — îi recomandă d-na Po­pescu — dacă vine d-nul în lipsa mea, să-i spui că am plecat cu biplanul la plimbare.

Apoi maşina porneşte oblic în aer, purtând în trupul ei două inimi ce bat: una de amor, alfa pentru parale.

Câteva minute în urmă, hop şi d-nul Popescu.

— Unde-i cocoana? — se informea­ză el dela uşă.

— Mi-a spus să vă spui că a ple­cat cu bibanul la plimbare!— schimo­noseşte ea o vorbă, mărturisind ade­vărul fără să vrea.

Nae D. Ţăranu

Colaboratorii permanenţi ai «Furnicei» s u n t : George Ranctti ( K i r i a k N a p a d a r -jan . C o n t e l e d e T e k i r g h i o l , J o r j D e -l a m i z i l , G h e o r g h e B i o i u ş c ă , ele.) Gliiţâ Rădulescu ( fe l d a fe l d e p s e u d o n i m e ) , Ion Gorun (Ion G r ă m ă t i c i i ) , Al. Al. Hodoş (Sandy), I. Botez ( A u g u s t P r o s t u ) ţi N. D. Ţăranu ( N i c o l o Wlasca l zzon l , N a e S a i t i m b a n c u . N ă i ţ ă ld io tu ) .

Caricaturisti: A. Murau şi F. Şirato,

Page 4: CAMPANIA ELECTORALA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66047/1/BCUCLUJ_FP_279461_1918... · FURNICA Născocirea doctorului Voronof Un savant doctor rus Voronof

CONVENIENŢE SOCIALE

— Tu ieşti, Fifi?... Ce surpriză! Tot la hotel stai? —- Nu dragă: de când sunt în doliu după mama, mi-am luat

cameră mobilată cu luna. Destn de P . Ş i r f t to

Page 5: CAMPANIA ELECTORALA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66047/1/BCUCLUJ_FP_279461_1918... · FURNICA Născocirea doctorului Voronof Un savant doctor rus Voronof

Anul XfV, No . 79, Vineri 31 Octombre 1919 F U R N I C A 3

Cele 3 Ligi — şi cele m u l t e î n a i n t e —

Ligi au fost în toate t i m p u r i l e şi la toate p o p o a r e l e — ( a ş putea să fac aici şi niţ ică erudi ţ i e , dar m i - a m uitat pe L a r o u s s e la an t i car )—ceea ce însă pot să ş t iu şi fără Larousse , e că la toate p o p o a r e l e l ig i le s'au a c o m o d a t d u p ă t im pur i ,—ş i as t fe l -b ine în ţe l e s şi la noi .

In v r e m i l e c â n d l u p t a m încă p e n ­tru ideal u lnaţ ional , a v e a m Liga cul-ralâ; astăizi a v e m Liga consumă­rilor. N u fi indcă d u p ă real izarea , m a i m u l t sau m a i puţ in integrală, i d e a l u l u i naţ ional , a m li dat şi noi în doaga ţ iganului care ş i -a c o n s u m a t biserica , ci fiindcă roata sorţii a a d u s cu s ine (adică n a a d u s nici ea), ceea ce n'au m a i putut a-d u c e roţ i le t renur i lor de marfă, şi s u n t e m nevoi ţ i a c u m a a lupta p e n ­tru idea lu l c o n s u m a ţ i o n a l .

T o t v r e m u r i l e însă, ne m a i I m ­p u n formaţ iunea şi a al tor ligi, cari şi răsar, înlr 'o s u c c e s i u n e atit de vert ig inoasă , încît z iarul „Dacia", una dintre p u ţ i n e l e gazete care ţin să nu- ş i a m e ţ e a s c ă cititorii , a luat precauţ iunea să l e n u m e r o t e z e .

Astfel a v e m Liga N o . 2 : nLigq cetăţenească". Să î n s e m n e z e oare a-ceasta , că cetăţenii R o m â n i e i mari , a u ajuns , faţă de autorităţi , în a c e -iaş raport ca şi bieţii c o n s u m a t o r i faţă de spol iatori , acaparatori , e!c. .' Să fie a tunc i vorba de o s tabi l ire de tarifuri m a x i m a f e pentru bacş i ­şuri le cari d e s c i n d uş i le la b i r o u r i ­l e m a i m ă r i m i l o r şi urech i l e a c e s ­tor m a i m ă r i m i înseş i la p lânger i l e năpăstu i ţ i lor Sau este n u m a i o p r e c a u ţ i u n e , a cărei neces i ta te a s e m n a l a t - o de m u l t ace l păţit care a formulat n e d u m e r i r e a : „Rine, var-distul ne apără de hoţi ; dar c ine ne apără de vardisi

Liga N o . 3 ar fi: Liga constitu­

ţională11. Ea se naşte în m o d n a ­tural c î n d Constituţia, această fe­c ioară în vrîstă de 53 de ani ( d e s ­pre care gur i l e re le s p u n că ar fi fost de al î tea ori violată, ceea ce nu poa te fi dec î t o c a l o m n i e şi o impos ib i l i ta te , căci toată l u m e a ştie doar'că n u i s'a apl icat n ic iodată suncţ iunea) ,—cînd această fecioară bătrână, z i c e m , nu m a i aşteaptă de cît un poet inspirat care să ne dea insiârş i t un pendant la e legia „ 0 tâ­nără fată p e patul m o r ţ i i " a l u i B o -l i n t i n e a n u . — L i g a , care să- i pregă-t iască co l iva , era dec i indicată şi cu to tu l de sezon .

Au să m a i fie, fără îndoia lă , şi a l te le . Ziarul „Dacia" va cont inuă să le n u m e r o t e z e apariţ ia , şi noi să le c o m e n t ă m util itatea (să n u - m i trânteşti o l i teră în p lus în capul a-cestui din u r m ă cuvânt , d o m n u l e culegător , că p ' a s l a n u ţ i - o mai iert) .

Ion.

C H E S T I E D E O B I Ş N U I N Ţ A

— La dreaaaapta! — Mai mare ocara, Ione! ! Tu, un civil, să comanzi unor generali „la dreapta" ?! — Ştiu, Alecule: tu le-ai fi comandat... la stânga!

Desen de f. Şlrato

Page 6: CAMPANIA ELECTORALA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66047/1/BCUCLUJ_FP_279461_1918... · FURNICA Născocirea doctorului Voronof Un savant doctor rus Voronof

F U R N I C A

UN C A Z . . BANAL

— D-le doctor, mă doare stomacu fiindcă am mâncat prea mult. — Cum, omule, te-ai îmbolnăvit înainte de război şi tocmai acum vii

s ă te-arăţi ? Desen de F. Şirato

ANCHETELE S'ar zice că Romînia, de la un i.îrd

de vreme, nu mai trăeşte de cît ca să facă loc lui Dovlecel în guvernul viitor şi lui Pascu, cuib în dealul Mitropoliei — căci, cfară. de jaf, toate funcţiunile publice au încetat de cînd d. A. Con-stantinescu P. a însărcinat pe d. ge­neral Văitoianu să-i facă alegerile.

Şcoalele nu sunt reparate şi n'au mobilier, de şi am ajuns la sfîntul Dumitru.

Trenurile de marfă fac, de la Ploieşti şi pînă în capitală, două zile şi o noapte, cît face acceleratul de aici pîn' la Paris — şi, dacă aduci lemne, va să dai şi amploiatului, pe lîngă tarif, cîte o mie de lei de vagon.

Pîinea, nu se poate mînca dacă nu iei de la cumnatul Rrătienilor, cu 3.50 bucata de 900 grame — cu toate că anul acesta s'a făcut grîu şi pe Cea­hlău.

Şi nici un mădular al stăpînirei nu se întreabă cum o să intrăm şi mai ales cum o să eşim din iarnă cu ase­menea părintească îngrijire din partea guvernului.

Dar ceea ce învederează nu numai că organele publice nu mai funcţio­nează ci că s'au atrofiat cu desăvâr­şire, este chestia anchetelor, chestie eternă, începută acum şase luni şi tot la început se găseşte şi astă-zi. Căci, nu veţi fi uitat, cred : se face anchetă pentru hoţiile de la Brăila; se face anchetă pentru tîlhăriile de la Buzău; se face anchetă pentru jafurile dela

Corabia; se face anchetă pentru bri-gandagiul de la Craiova; se face an­chetă la Slatina, la Piteşti, la Ploieşti, la Iaşi, la Botoşani — se face anchetă pe toată suprafaţa ţărei, find că în toată Romînia Mare s'a furat, se fură şi se va fura ca în Vlăsia, cîtă vreme ne va ţine Cel de Sus sub oblăduirea hai ticului de tarabagu.

Şi nicăeri, de şase luni, nu s'a lă­murit una din anchete, ca să meargă procesul înaintea tribunalului. Cei cari ar putea să vorbească, şed închişi ; complicii, se sinucid — dar judecata n'a adunat, pînă acum, elemente, pe temeiul cărora să dea sentinţa ca să ştie şi publicul cine mai e vinovat pe lîngă uneltele arestate.

Dintre anchetele deschise, însă, cea mai- scandaloasă e cea pornită de d. Duca la Sindicatul Ziariştilor ca să dovedească pe cei cari s'au înfruptat din fondurile lui Guenther.

Socotind că în dosarul nemţesc mă va găsi pe mine ori pe dumneata, pseudo preşedintele societăţii de gaze­tari a cerut dosarul de la minister şi a numit judecător de instrucţie care să-1 purice, cu poruncă expresă ca praf să-i facă, pe urmă, pe cei descoperiţi că au făcut, cu banii nemţeşti, ceea ce au făcut consilierii d-lui Emii Petrescu cu zahărul primăriei.

Şi s'a pus judecătorul de instrucţie să lucreze pe brînci, cu toate că'l pre-venisem cum că, după ce va asuda cît ar trebui să asude dacă ar tăia un stânjin de lemne, are s'o lase baltă, fiind că o să vază singur, după insistenţele d-lui Duca, cum că a dat cu sabia în apă. Şi întradevâr, după două luni de cercetări, de compulsări şi de confrun­tări, a constatat, lămurit, că, ispitiţi de argintii nemţilor, muîţi porci au fost în presa romînească — dar că porcii aceştia, sunt toţi din redacţiile gaz.e-telor liberale.

Atunci, raportînd că'l arde la degete resfoind dosarele, judecătorul ad-hoc a primit poruncă de la d. Duca să în­ceteze cu cercetările — adică s'a re­cunoscut că aveam dreptate cînd zi­ceam, acum două luni, că ancheta Sin­dicatului o să sfîrşească de la început.

Acum, cu atîtea anchete în curs, şi cu altele cari nu s'au deschis încă, închipuiţi-vă că ar fi venit opoziţia la guvern — şi spuneţi-mi, cu mîna pe conştiinţă, că sunteţi aşa de budalalc ? cît nu pricepeţi de ce, în loc de mi­niştri, avem baionete la şase departa­mente"

Spuneţi-mi, de, daca vă dă mâna!

Democrit.

Numărul viitor va fi pus Tn vân­zare Luni 3 Noembrie.

Page 7: CAMPANIA ELECTORALA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66047/1/BCUCLUJ_FP_279461_1918... · FURNICA Născocirea doctorului Voronof Un savant doctor rus Voronof

F U R N I C A 7

I D E A L U L V I N A Ţ I O N A L

— Singurul candidat care întruneşte unanimitatea voturilor alegătorilor conştienţi. Desen de F. Şlrato

CUSUTE CU AŢA ALBA

Nu ne p u t e m p lânge că d u c e m lipsă de greve . In fiecare zi se a-planează câte d o u ă şi i s b u c n e s c al te patru în loc : greva mcta lurg i ş t i lor , greva petrol iş t i lor , greva c a u c i u c u ­rilor de a u t o m o b i l e , greva cop i i l or de şcoală... S'a p u s în grevă d. I. Brătianu, care a refuzat să s e m n e z e pacea, şi chiar s exu l f r u m o s a m e ­ninţă să se p u n ă în grevă în s e m n de protestare că n u i s'a dat drept de vot. Funcţ ionar i i se pregătesc să-şi părăsească b irour i le , trenuri le se opresc prin gări şi nu vor să ma i pornească, chibrituri le refuză să se mai aprindă (nici chiar pe cutia lor) şi preotese le Venere i sunt gata să înceteze „lucrul" dacă nu li se fi­xează un m a x i m de m u n c ă de opt ore. E o b a b i l o n i e ! E o adevărată m o l i m ă !

La Sibiu a bântuit t imp de o s ă p ­tămână greva che lner i lor . La B u c u ­reşti aceeaş lovi tură se pregăteşte

din n o u , pentru s i m p l u l m o t i v că „picoli i" a u socot i t lucru nedrept ca p u b l i c u l să fie j u p u i t n u m a i de cafegii , birtaşi şi cofetari , fără b i n e ­voi torul c o n c u r s al p e r s o n a l u l u i de servic iu . N u şt iu c u m se va r e z o l v a greva c h e l n e r i l o r la Bucureşt i . In reşed in ţa Cons i l iu lu i dir igent u n d e o a m e n i i sunt ob işnui ţ i să-ş i taie l e m n e l e s inguri , iar c u c o a n e l e să se ducă , fără să le fie ruş ine , cu c o ş -niţa la piaţă, p r o b l e m a s'a rezo lvat c u m n u se putea m a i s i m p l u : c e ­tăţeni i s'au servi t s inguri . Un gest b o l ş e v i c , des igur , de v r e m e ce d e ­m o n s t r e a z ă inut i l i tatea servi tori lor .

Dar m a i sunt în grevă, la B u c u ­reşti , şi măturători i . ( P r o b a cea m a i b u n ă e întârzierea pusă de d. I. Brăt ianu până să prez inte demis ia guvernu lu i . ) Străzi le a m e n i n ţ ă să dispară subt a v a l a n ş a d e gunoaie , m a i d a n e l e au început să d e v i n ă mişcă toare , iar pe trotuare. . . nu te poţ i m i ş c a de cadavre de purec i , m u ş t e , păianjeni şi a l te a n i m a l e , care î m p i e d i c ă c irculaţ ia .

' Pieţeta şi î m p o t r i v a aceste i greve o dă însă, generoasă , Pr imăria care î n d e a m n ă pe cetăţeni să -ş i cureţe pe s e a m a lor trotuare le , străzi le şi m a i d a n e l e . Cu alte c u v i n t e şi aici a c e e a ş d e v i z ă : „serviţ i-vă s ingur i !"

La drept v o r b i n d , pentru ce nu'? D a c ă se p u n brutari i în grevă, n'a-v e m decât să ne c o a c e m p â i n e a s i n ­guri. (Tot e m a i b i n e decât să n e - o „coacă" alţii .) Refuză bărbieri i ser ­v ic iu l ? Aceeaş p o v e s t e . N e a p l i c ă m „săpuneala" n o i î n ş i - n e . N u m a i v o r să lucreze spălătorese le '? D e m i n u n e . Un pri lej m a i m u l t „să ne s p ă l ă m rufe le în famil ie". . .

S i s t e m u l aces ta de a te serv i s ingur ar trebui in trodus pre tu t in ­deni . P â n ă c â n d să d e p i n d e m de m u n c a altora, când p u t e m s'o î n ­d e p l i n i m singuri'?

In ceeace pr iveş te pe scri i torul aces tor rânduri , a m luat d e m u l t această hotărîre , pe care a m c o ­m u n i c a t - o şi a m i c e i m e l e Marioara B e n z aseară d u p ă st ingerea l ă m ­p i l o r :

Page 8: CAMPANIA ELECTORALA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66047/1/BCUCLUJ_FP_279461_1918... · FURNICA Născocirea doctorului Voronof Un savant doctor rus Voronof

8 F U R N I C A

— Mersi, dragă, eu m ă s e r v e s c s ingur !

Sunt dealtfel n e n u m ă r a t e ocazi i când te serveşt i m a i b i n e s ingur decât te -ar serv i alţi i . Unul d intre aceşt ia e c u n o s c u t u l agent c o m e r ­cial şi vânzător de mărunţ i şur i L e i b u Stră inescu , zis între prieteni şi F r e m d e n s o h n , ce l mai p o p u l a r călător de c lasa treia între Iaşi şi Cernăuţi . Le ibu Stră inescu e un pas ionat vânător de.. . locu i tor i „con­sângeni" din propria sa p o d o a b ă capi lară.

Cine altul i -ar face m a i b ine acest serviciu'? . Cu o î n d e m â n a r e pe care ar i n v i d i a - o or i ce jucă tor d e p o c h e r de la Clubul p e n s i o n a r i ­lor, Le ibu aruncă la f iecare câteva m i n u t e m â n a d u p ă ureche , şl ni­c iodată exp lorarea n u e sterilă.

— A d m i r a b i l ă r u t i n ă ! a e x c l a m a t admira t iv , deunăz i în faţa i sprăv i ­lor lui Stră inescu, confratele nostru Iz idor P o p e s c u , de la cot id ianul „Biruinţa s ionistă". Cum reuşeşt i de nu dai nic iodată greş'? Dacă n i ­mereş t i a lături ?

— Ei şi'? — r ă s p u n d e i m p e r t u r ­babi l L e i b u — parcă alături nu găsesc'?

Ceeace î n s e m n e a z ă că în c ă u t a ­rea unui guvern care să-1 în locu­iască pe cel existent , Suveranul n a r e n ic io gr i je ; n a r e decât să n i ­merească „alături" că de găsit tot găseşte. . .

Sandy

Elixirul tinereţii Doctorul Voronof din Paris,

printr'un ingenios procedeu chi­rurgical, va reda bătrânilor de 70 ani etatea de 30.

Le Pelil Journal.

Deci, n o să m a i fie B ă t r â n e l e n l u m e . Mare is tor ie ! Ins ip ide g l u m e !

Nici un fel de b a b ă Să nu m a i găseşti ! Dar a lune i ce t r e abă Or avea ăi Peşt i ?

Nici b ă t r â n i : a lb ine Ce c o n s u m ă flori Şi m a g i u n u r i fine... Deci, nici sena to r i !

Soacre 'n t iner i te Cu r u m e n e buci . N e m a i p o m e n i t e ! Nici cârji, nici perne i .

Nici d a n t u r i falş puse , Nici Irânji, nici o rb i r i , Nici d a m b l a l e , nici tuse Şi nici.. . m o ş t e n i r i !... *

Din o b i a l ă iască Să devi i u n far... C u m , ş ă ' n t i n e r e a s c ă M a d a m S m a r a iar

Şi d a capo alt fine Să scr ie de zor ?... Doflore, m a i b ine Dă 'mi un h a p să m o r !

August Prostu

I S N A FII Trăsurile de piaţa fac efect urît la

poarta palatului, ziceau, în Franţa, pa-rsonitele când erau poftite la Tuilerie, •—de aceea 'şi porunceau echipaje cînd primeau invitaţie de a merge la curte.

Sentimentul acesta de vanitate face probabil, pe paracliserii de azi să'şi plimbe baolcizele în limuzinele statului sau să'şi care lemnele cu autotractoa­rele ministerelor.

Căci, cu toată circulara comandan­tului de la ministerul de interne, nu e unul din copăierii stăpînirei care să reziste tentaţiunei de a se tîrî, el şi tribul, în trăsurile autorităţilor — nu e unul dintre isnafii pe cari Banca Romînească 'i-a improvizat oameni de mîna întîia, care să nu se lăcomească a se sluji, chiar fără trebuinţă, de ma­şinile pentru cari contribuabilii plătesc peste o sută de milioane pe an.

Clipiciu, consilierul comunal, care, între altele, consumă în familie pînă şi merindele date de americani pentru orfanii de răsboiu, Clipiciu îşi duce şi poşidicul, la şcoală, cu automobilul primăriei— iar Ionescu-Brăilă îşi plim­bă, permanent, icrele în trăsura luxoasă a comunei, el care toată copilăria 'şi-a tîrît hoitul, desculţ, pe jos, abia, poate, acoperit cu zdrenţe. Dar ceea ce'mi place, mai vărtos, în ordinul de zi dat de către generalul de interne, ordin prin care ameninţă pe metresele şi creditorii prefecţilor că are să le facă şi să lo dreagă cînd i-o mai prinde că umblă, în afară de nevoile serviciului, cu automobilele prefecturei, ceea ce'mi place mai cu seamă în această de ochii lumei comandirofeă, este apropoul cu care e dată. Sunt ani de cînd abuzul acesta revoltă lumea ; sunt ani de cînd presa, indignată de neobrăzarea băie­ţilor de prăvălie ajunşi personaje im­portante în banda guvernamentală, de­nunţă nesimţirea aceasta, sunt ani de cînd automobilele ministerelor, con­duse de şofouri neîndemînatici şi mo­nopolizate de lichele parvenite, asasi­nează lumea pe uliţă - şi comandirul

ministerului de in terne crede că a venit-la vreme, astă-zi, cu naiva-i ameninţare cum că va pedepsi pe Miţa Roaiba cînd o va mai prinde că se plimbă în harabaua Aprovizionărei ori a in­tendenţei — căci toate dregătoriile, pînă şi cazarma sergenţilor de oraş, trebuie să'şi aibă automobilul dacă nu chiar automobilele.

Şi cum vă închipuiţi că au să se constate efectele acestei drastic de ri-diculă circulară ? O să se denunţe însăşe funcţionarul abuziv? Nu, se în­ţeleg, căci ar fi trimis la balamuc, Să'l denunţe opoziţia? Lucrul s'ar putea dar atunci ar urma să pornească o anchetă — şi dacă de patru luni, cu 23 de inşi arestaţi, ancheta de la Ca­lafat nxt e, încă, nici la jumătatea des-coperirei color 2350 do vagoane furate, dar-mi-te o cursă în automobil, la ţară, noaptea !

E vax, dar, praf în ochii naivilor, ordinul de zi pornit în chestia auto­mobilelor publice, de la cartierul ge­neral al d-lui Constantinescu-P.

Dar, ori cum, a fost lansată la vreme circulara.

Owerbeck, cel mai mare arheolog al Germaniei, are, despre Pompei, o lu­crare de reputaţie europeană. Nu e amănunt, din viaţa socială ori istorică, acestui nefericit Opid, care să nu fi fost observat, de aproape, de zeci de ori, pentru a fi prezentat de autor cu cea mai minuţioasă scrupulozitate. Ori, la a cinci spre zecea ediţie, Owerbeck scrie, în prefaţa cărţei sale: «Marele succes al acestei lucrări mă îndeamnă să mă duc şi eu, acum, la faţa locului, ca să văd cu ochii mei Pompei» . . .

Romanicus.

Faţă cu ridicarea continuă şi nejustificată a cheltuelilor — nu­mai tiparul ne costă de două­sprezece ori mai mult, decât îl plăteam înainte de război — am fost siliţi ca dela 19 Septembre să mărim preţul la 75 bani foaia. In schimb vom da o „ F u r n i c ă 4 ' şl jumătate, adăogându-i încă patru pagini.

Aşa dar, cititori, dela acea dată cereţi „Furnica" în 12 pa­gini şi n'o plătiţi mai mult de 75 bani, în care se coprinde şi câştigul de 25 la sută acordat vânzătorilor.

Numărul viitor va ?! p u s Tn vSn-Vineri 3 Noembre.

Page 9: CAMPANIA ELECTORALA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66047/1/BCUCLUJ_FP_279461_1918... · FURNICA Născocirea doctorului Voronof Un savant doctor rus Voronof

EROII EDIŢIA II-a

— Marcu, ia uită-te la el cum merge: a fost la Mărăşeşti, săracul — Par'că iu n*am fost la Mărăşeşti! — Ai fost tu la Mărăşeşti?

După afaceri. Deten de F. Şlrato

Page 10: CAMPANIA ELECTORALA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66047/1/BCUCLUJ_FP_279461_1918... · FURNICA Născocirea doctorului Voronof Un savant doctor rus Voronof

F U R N I C A

Sictira XIV în c lub la Avcrcscu ori Take n 'am călcat, Politica lor totuşi eu azi a m a d o p t a t : întocmai ca şi dânşii , m 'abţ in dcla alegeri. I", greu ca să 'mpaci astăzi un corp electoral Care enorm se 'ngroasă pr ia votu-universal . Când chiar tu, candidatul , Ja iarnă rişci să degeri, Proviziuni dc lemne din t imp că nu ' | i făcuşi, De unde să iei bâte să 'mpar ţ i la b ă t ă u ş i ? Cu pre tur i le d'aslăzi, poftim de mai comandă . Pen t ru agenţii cari 'ţi vor face propagandă , Ghiveciuri şi plăcinte în zece maha la le ! Cât Banca Românească azi d a i avea para le , Dând n u m a i câte-o ţuică dc fiecare vot, De ntreaga ta avere te-ai şters curând pe bo t ! Ah, vremea d'altă dată, ah, raiul legendar, Pe când cu răposa tu l colegiu cenzitar !... I.a Huşi, treizeci de voturi a câţiva poli bucala, Un mic discurs de formă, un nuc banchet, şi gala! Dar azi cum să as tâmper i atâtea mii de guri, Pând ind căscate 'n preajma unei candidaturi ' . ' Să lorn p r o g r a m e ? ! Lumea ' i sătulă de gogoşi ! Ea astăzi cere pâine, pa l toane şi galoşi : Să 'mbracc , să'şi h rănească nevastă şi copii Nu vorbe mar i t raduse din enciclopedii.

Jorj Delamizil u i u m iii i i m i i i " ' ! — ! — '

10

POPESCU & Comp. — Adaptări. —

Culmea politeţe!.

Automobilele trec şi nu se asea­mănă.

Automobilele trec şi nu se asea­mănă nici ca miros nici ca formă. Numai când trec în goana mare, toate sunt la fe l : v îr leje de praf, pc timp secetos , sau împrăştietoare de noroi, când plouă.

Automobilul trece cu iuţeala unei respiraţii de om speriat. Şoferul bâţâe cu mâna pe roata morţei (volant, câr­mă); la spatele lui, încrustat în cutia cu geamuri ('caroserie închisă) aseme­nea unui dric clasa I-a, clientul aş ­teaptă îngrozit sfârşitul... lui sau al cursei. In faţa maşinei-trombă se des­făşoară infinită şoseaua—drumul spre eternitate.

In oraş, automobilul e un «vehicul de lux»: se plimbă boereşte şi foarte rar binevoeşte să vorbească celor depe trotoar: o a c ! o a c ! — sau să'i despre-ţuiască din treacăt c'un «hîrrr...» de intestin în durerile colici. Afară, la câmp, vehiculul de lux se transformă subit în cea mai periculoasă fiară ce s'a plimbat vreodată subt tichia divină a cerului. Omoară gâşte, raţe, pui şi chiar purcei, ca să mănânce... chilo-metri, cât mai mulţi chilometri!

Precum drumeţul obosi t s 'aşeazăîn marginea şoselei să se odihnească, nu odată un automobil astmatic, tăindu-i-se brusc «comunicaţia* sau pielea-cauciuc a roţilor, pocneş te de indig­nare, o ia razna pe câmp, Ia cel din­tâi obstacol dându-se peste cap ca berbecii. Şi pe urmă, şezi !—vorba o-vreiului. însuşi şoferul, urmat de boeri, au sburat cu toţii în aer, ducându-se să poposească în atârnare de crăcile copacilor.

La barieră. Şoseaua se deschide larg, în formă de pâlnie.

Automobilele trec şir, fără să s'asc-mene. Unele greoae, cu «trompă» de elefant; altele lungi, mişcându'şi târ-tiţa de parcă ar fi coropişniţe. Din când în când un «Ford» răscăcărat.

Automobilele trec, toate salutate până la pământ d'un piciu ca de şeapte ani.

Unii îi răspund, alţii nici nu'l bagă 'n seamă. Totuşi el salută, salută me­reu, ceremonios ca insecta «mantis religiosa» (călugăriţa).

Odată, o cocoană, care trecuse de mai multe ori, a oprit maşina şi i-a dat cinci lei. Apoi, curioasă cum sunt femeile, l-a întrebat:

— D e ce saluţi tu toate automobi­lele care trec ?

— Le mulţumesc din partea tatei, fiindcă depe urma lor trăeşte şi el şi eu şi mama.

— Ce e tatăl tău ? — Cioclu.

Automobilele trec cu iuţeala unei respiraţii de om speriat. Ferice de cel ce nu 'şi-o pierde!

Salonul . . .

...cel mare iu care d-nul ofiţer al Stării Civile din Capitală «oficiază cununiile dc clasa I-a şi a II-a.

— Introdu a patra cununie ! —• or­donă d-nul ofiţcr-civil aprodului.

A patra cununie» se compune din El, tânăr, şi Ea, mult mai bătrână. Cum chiar se şi cuvine: oare tinere­ţea n'are nevoe de experienţa bătrâ-neţei ?

El calcă grav, apăsat — prea grav pentru vârsta lui : o tristeţă vagă i-a îmbrumat figura îndurerată de griji. Ea păşeşte bătrâneşte. Oare tinereţea n'are nevoe de banii strânşi la bă­trâneţe?

D-nul ofiţer întreabă s o l e m n : — Dumneata, Jean Pesconi , con­

simţi să iei de soţie pe d-na Vaxilcscu ? Un mormăit surd de animal strâns

de gât, e tot răspunsul. D-nul Ofiţer, crazând că n'a înţe­

les bine, repetă întrebarea. Acelaş răspuns, în plus un sughiţ

strident ce-i convuls ionează corpul de par'că ar fi înghiţit o şopârlă vie.

D-nul Ofiţer, bănuind cum stă <afa-cerea», se indignează:

— Cum ai îndrăznit d-ta să te pre­zinţi beat în faţa legei ?... Du-te de te culcă, trezeşte-tc, şi pe urmă să vii să

te cunun. — Aprod, introdu a 5-a cu­nunie.

Şi au plecat, El tânăr, abia ţiuân-du-şi echilibrul de braţul Ei, mult mai bătrână decât el. Oare tinereţea n'are nevoe de sprijinul bătrâneţei înţelepte?

O săptămână în urmă, s'au prezen­tat din nou. Ca să nu mai piardă timpul, Jean Pesconi a început să bâ­ţâe dela u ş e — a ş a de turmentat era.

Scandalizat, d. Ofiţer se adresează Vaxileaschini:

— Bine, doamnă, el ca e l ; dar du-mitale nu ţi-e ruşine sa-1 aduci beat mort în faţa legei?

Observaţie justă, la care dânsa a a răspuns iarăşi just:

— Păi când c treaz, nu vrea el să v i e !

» Electorale.

înainte vreme, până tui se inven­tase automobilul şi alte camioane mai mult sau mai puţin bandajate, toate însă d'aceeaşi esenţă (benzină) regu­lat când se ciocneau două căruţe pc stradă, trebuia s'apară şi-o saca. Că­ruţele sunt în agonie, sacaua a dispă­rut, moartă de hidropizie (d'atâta apă, i-a putrezit stomacul). Astăzi, în viaţa de toate zilele, cocoşatul a luat locul sacalei. Grea afacere, scanda! sau chiar cununie Ia care să nu ia parte şi-un g h e b o s . Cămila cu două picioare rab­dă — nu de sete, ca dromadera sa consoră din pustiul nis ipos — rabdă toate glumele, toate înţepăturile, mul­ţumită, foarte mulţumită c'aduce ce­lorlalţi tocmai ceeace n'a avut ea: no­roc. D e c i :

Page 11: CAMPANIA ELECTORALA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66047/1/BCUCLUJ_FP_279461_1918... · FURNICA Născocirea doctorului Voronof Un savant doctor rus Voronof

F U R N i C Â ii

întrunire intimă, în vederea alege­rilor. <dntrunire pe mahala», la parte, natural, şi cocoşatul mahalalei.

Oratorul s'a suit cu picioarele pe masă. Fiind de o culoare politică ştearsă — tot ştergând hainele «şefi­lor» s'a şters şi el — publicul înghe­suit în sală îl ascultă cu foarte mare atenţie. Aproape fiecare frază produce băşici în palmele cetăţenilor entuzias­maţi că li se prezintă ocazia s'aplaude uri viitor primar sau chiar ministru.

Oratorul tunaş i fulgeră contra «in­famului guvern care răpeşte cetăţeni­lor ce au ei mai s cump: libertatea!»

Publicul se 'nfioară. Ghebosul s'a strâns subt cocoaşe ca melcul în căsuţa Iui.

— Da, domnilor urlă oratorul : libertatea...

Voci. — Bravooo! Oratorul continuă, încurcândii-sc: — Libertatea... libertatea... Da, dom­

nilor, libertatea... — Trăiască libertatea I — sbucneşte

vocea piţigăiată a ghebosului. — Bă musiu, mai bine ai striga:

«Trăiască egalitatea!» — îl sfătueşte Nea Gintă, netezindu'i cocoaşea cu palma.

Nae D. Ţaranu.

Tariful Ciocl i lor Asociaţia generală a medici lor

s'a întrunit deună-zi , şi după lungi d i scu ţ i i , a fixat preţul de 20 lei pentru vizită la domiciliu, în orele de consultaţii ; 30 de lei, în orele cele la l te ; 10 de lei vizita, noaptea, acasă, şi 100 de Ici, noaptea, la domicil iul celui condamnat .

Jn acelaşi t imp, ca să evite pe viitor exploatarea pacienţi lor de către fa mac işti, s'a hotărî t să se in-tervie pe lingă direcţia serviciului sani tar pen t ruca generalul r e spec ­tiv să dea un ordin de zi p recum că spiţerii nu ma i au voie să vînză acid boric, s iminichie, p o m ă d a de păduchi şi chinină dacă clientul nu dovedeşte, cu reţeta, că, înnainte de a veni să t îrguiască de zece bani a plătit medicu lu i 20 de lei.

Măsura, ca toate or inducl i lc de breaslă, ni se pa re legitimă — de şi a ridicat nori de protestări din partea celor ce au de gînd să se bolnăvească pe viitor. Şi ni se parc legitimă pentrucă, dacă admil i că Miţa Roaiba are dreptul să'şi m ă ­rească profilul fiindcă s a u scumpii

ciorapii şi ehiiiloţii de ce nu ad-111 iţi că medicul, care c lă teş te acum de şapte ori piciul de altă dată al ţigaretelor de damă, nu mai poale da, aslă-zi, consultaţia, ca altădată, cu cinci lei la domicil iul pacien­tului.

Toate argumentele , pro şi contra în afară de acesta, care e capital, r ămîn s implă vorbărie.

Aprobăm, dar, măsura luată tic Asociaţia generală a medicilor.

Decîl, avem de făcut o reservă : Miţa Roaiba, chiar dacă ţi-a lă­

sat o amin t i re care te t r imete la născocirea lui Ehr l ich iţi dă, in t im­pul vizitei, o satisfacţie complectă • birjarul , te duce Ia destinaţie — iar c ismarului , cînd constaţi că ţi-a tăcut ghete cu talpă de carton, ii dai cu ele în cap şi ai dreptul să-1 chiemi la judecată .

Nu c tot aşa cu medicul . Lui îi numer i 40 de Iei ca să vază pe bolnav. Şi-i dai odată, de două, de nouă ori,. D u p ă ce sfirşeşli leafa luată înainte, vinzi ce ai pr in casă — şi cînd, d îndu- i de cinci zeci de ori cile patruzeci de lei, şi în fie­care zi farmacistului tot cam atîla, ai r ămas pe d rumur i , le pomeneşl i cu bolnavul c'a plecat pe şoseaua Belului . Cazul e atît de des, în cîl c inutil să s tăruim.

Ce să se facă, dar, ca să se în­dreptăţească legitimele pretenţii ale medici lor şi să se pue, în acelaş t imp, publ icu l Ia adăpost de ru ină zadarnică •— cum să se reguleze, adică, chestia tarifului ca sa se împace şi capra şi varza 7

Aceasta e p rob lema — şi acestei p rob leme vrem să-i dăm o dcsle-gare raţ ională.

Cînd te prezinţi la doctorul Briceag, spre pi ldă, specialist în boale interne, chirurgicale, de copii, de piele, de femei şi geni to-urinare, cind te prezinţi cu un sugiu la deget, te pune la pat — şi dă-i cu 10 de lei vizita p înă te înnebuneşte . Dacă ai caverne în p lămîn i , ori îţi sunt rinichii atrofiaţi sau Ficatul cu ci­roză ipocratul ntt'ţi r ecomandă o compresă pentru bubă sau un co ­s tum de seînduri , penlru celelalte afecţiuni, pe care nu le mai poale vindeca nici doctorul care a înviat pe Lazăr — ci le grămădeşte cu C l l e doi poli vizita pînă S€ usucă

singură, ranfl dela deget, iar pentru celelalte,, vhie după cei l ( ) de Ici piuă cînd vede doliu la [toartă.

Do aceea, dacă o drept şi legitim să plătim cil găsesc ei de cuviinţă în caritatea lor doftoricească, Soco­tesc că tot atît de drept şi cel puţin lot aşa de legitim să ne a p ă r ă m şi noi, dacă nu viaţa, cel puţ in punga . Drept aceea, să p r imim tariful da r să p u n e m o condiţie : p lă t im ser­viciile, nu a lergătura medicului , adică plătim daca ne face bine — iar cind şchiopul , cu toată căutarea, a r ămas şchiop; orbul , orb; cel cu boală de ficat, infirm, iar ftizicul s'a dus d'a dreapta Tatălui , să Iacă bine doctorul să restilue vizetele şi contul spi ţerului .

Ori cit ne e greu să supor tăm sacrijiciul ce ni se impune , t rebuie, pentru motivele expuse la început, s ă i p r i m i m — dar, din respect pen ­tru corpul savant al medici lor , t re­buie să p u n e m această condiţ ie — fiindcă, medici i t rebucsc conside­raţ i ca profesînd o meser ie inte­lectuală, şi, deci, plătiţi pentru b i ­nele ce asigură societăţii, iar nu ca comisonur i de stradă, cărora li se dă taxă pentru cursele ce fac.

Cu această condiţie, plătesc 40 de Iei vizita — altfel, să mă slă­bească. Sanitar

LISTA.. . ...pungaşilor depozitari de ziare cari,

cu toate repeţitele noastre invitaţii, nici până azi n'au binevoita ne achita su­mele ce datoresc depe urma vânzărei «Furnicii»:

Remus Iliescu, din Akerman (Ceta­tea Albă). După ce a primit două mii foi, a trimes o scrisoare că dânsul este inginerul şef al oraşului, nu de­pozitar de ziare.

Niculae lonescu, gara Goleşti. Nae lonescu, Buftea (gară). Ion Zărnescu, Câmpu Lung. Ion lonescu, Gara Titu. Jeanette M. Weiss, Tulcea. Clara Bacal, Săveni. Jean Meirovici, Podul Iloaiei. Niculae Mentzeanu, gara Tâmna. Petrică Apostolescu & Magaliu, Bu-

zeu. Doi pungaşi obraznici. Trimet scrisoare că au expediat garanţia ce­rută şi nici gând n'aveau. Dela în­ceput n'au plătit nicio foae.

Negreanu, actualmente în Tecuci, fost tovarăş cu Dumitru lonescu, la Brăila. Cel din urmă, fost depozitar la T.-Severin, dispărut fără urmă.

Page 12: CAMPANIA ELECTORALA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66047/1/BCUCLUJ_FP_279461_1918... · FURNICA Născocirea doctorului Voronof Un savant doctor rus Voronof

A L CU MUSCA

f- Ce-o îi având bucureştenii cu mine, că eu mi-am pus candidatura îa Bacău!

Bum de F. Sirató