V a l e a J e r i i - com una carc îşi

cinsteşte C etăţenii

de on o ares ţ i h u J f i p a i u t e n t

\ http://www. dntej. ro/adevarul ]ANUL XII NR. 3078

ISSN 1220-3203MARŢI,

19 DECEMBRIE 200016 PAGINI 3.000 LEI

Năstase i-a anunţat pe hoţi

că sosesteV A L E R C H I O R E A N U

K T imic nu dă mai bine în momentul de fată decît declaratiaJermă că seva pune capăt hoţiilor din ţară. Că

acesta este visul cel mare al românilor S-a dovedit la recentele alegeri, cînd! Vădim Tudor a fost votat (în turul doi) de 33,17 la sută dintre alegători. Ce spera treimea care şi-a pus ştampila pe dreptunghiul cu numele preşedintelui PRM? Printre altele, că preferatul lor va stîrpi sămînţa hoţilor şi escrocilor care au pus mîna pe avuţia ţării prin mijloace necinstite. Ei bine, din acest angajament, care i-a adus lui Vădim Tudor milioane de voturi, viitorul premier a preluat numai conţinutul, nu şi metodele avansate de liderul peremist. în declaraţii anterioare alegerilor, Vădim Tudor a lăsat să se înţeleagă că-i va aduna pe escroci pe stadioane şi-i va împuşca în văzul mulţimii, pe care uri om cu o imaginaţie mai aprinsă o vedea aplaudînd în delir. Nu cred că ar fi procedat aşa şi nici că votanţii lui ar dori cu adevărat să asiste la asemenea scene. Viitorul premier Adrian Năstase a gîndit foarte bine efectul ultimei sale afirmaţii. El s-a angajat că, în două luni de zile, dosarele privatizărilor dubioase vor fi cercetate de comisii abilitate şi, în funcţie de ce se va descoperi în ele, vor fi înaintate justiţiei. Majoritatea covîrşitoare a românilor ştiu ori au simţit pe propria piele ce a însemnat privatizarea’ în ultimii ani. Nu este vorba doar despre ceea ce s-a întîmplat la Tepro Iaşi, Sevemav ori alte şi aîte asemenea tentative sau tranzacţii încheiate cu investitori dubioşi, care au dezmembrat utilaje importante pe bani grei, le-au tăiat în bucăţi şi le-au vîndut la fier vechi. E vorba, mai ales de privatizările în trei, în care managerul (“ asistat” de reprezentantul FPS) vinde ac tive- subevaluate unui prieten care, ia rîndul său, le revinde unui al treilea, de data aceasta la un preţ aropiat celui real - diferenţa de bani fiind însuşită de privatizatori ̂ care au reuşit să ducă industria românească la sapă de lemn.

Viitorul premier a mers mai departe, încercînd să prevină o operaţiune posibilă în condiţiile în care comisiile care vor cerceta dosarele de privatizare vor fi mandatate să ducă lucrurile pînă la capăt, indiferent de implicaţii. Este vorba despre încercările actualei puteri de a muşamaliza afaceri grave, care_ se pot :solda cu ani grei de puşcărie. In aceeaşi zi în care anunţa înfiinţarea comisiilor de anchetă, Adrian Năstase a şocat publicul prezentînd dosare cu documente secrete, salvate de la o aşa-numită acţiune de distrugere, pusă la cale în Palatul Victoria/Evident, este vorba, din nou, despre privatizări dubioase, care au suscitat la vremea lor discuţii aprinse. Reacţia premierului Isărescu a fost promptă: în Palatul Victoria nu există astfel de dosare, locul lor fiind • la FPS; Completînd' observaţia guvernamentală, preşedintele FPS nurecunoaşte posibilitatea distrugerii documentelor legate de privatizare şi demască “această campanie anti-FPS în

Laţul ex@cutării silite se strin|8 tet

mai mult

B S f

9 K

Una dintre atribuţiile Biroului de Colectare a Veniturilor (BCV) - din cadrul Administraţiei Financiare Cluj - este şi aceea de executare silită a agenţilor economici care au datorii da bugetul de1 stat. Gabriel Drăgan, şeful Biroului, ne-a declarat că, în cursul acestui an, în urma controalelor efectuate asupra unui număr de 1.100 agenţi economici cu capital de stat şi privat, au’fost transmise spre încasare circa 1.600 de titluri executorii. Acestea se întocmesc de către inspectorii BCV în timpul controlului, în baza unei documentaţii, compuse din procese

H5P!

verbale, note de - constatare, declaraţii ale agenţilor economici sau orice alt act din care se pot determina debitele societăţii în cauză. Un asemenea dosar stă la baza procedurii de executare silită. Ca urmare, valoarea debitelor constatate prin această formă, de colectare s-a ridicat, în municipiul Cluj-Napoca, la 572 de miliarde de lei. ,

Beniam in P A S C U

« s i

f j ig l

Icontinuare în pagina a 13-a

ţrjw'J

VCoordonatorul conducerii

interim are a PNŢCD,Constantin Dudu Ionescu, a declarat, ieri, că susţine ideea co ag u lării-p o lu lu i creştin- democrat, lansată v depreşedintele A N C D , .Victor Ciorbea, dar a arătat că acum partidul are o altă prioritate şi anume organizarea Congresului în luna ianuarie. El a precizat că a avut două întîlniri pe această temă cu liderul ANCD şi a adăugat că o decizie în p riv in ţa polu lu i creştin- democrat trebuie să aparţină viitoarei conduceri aleasă de Congres. Tot Congresul va hotărî-asupra modificărilor ce . trebuie aduse statutului pentm a permite procesul de fuziune şi pe cel de absorbţie. „

M i n i s t r u l d e

I n t e r n e r e s p i n g e

a c u z a ţ i i l e

f o r m u l a t e d e

A d r i a n N ă s t a s e

. l a a d r e s a

G u v e r n u l u i

I o n l l i e s c u a r e n u n ţ a t l a p r e ş e d i n ţ i a P D S RPreşedintele ales, Ion lliescu, a

d ec la ra t, ie r i, după şed in ţa Biroului Executiv Central al PDSR, că s-a despărţit de activitatea de partid şi de calitatea de membru al PDSR, predînd "ştafeta” prim- vicepreşedintelui Adrian Năstase, care va conduce interimar partidul pînă la Conferinţa Naţională din luna ianuarie.

lliescu a precizat că, din poziţia sa de şef al statului, nu-şi permite să facă recomandări Conferinţei

Naţionale a PDSR pentru alegerea u nu i nou p reşed in te , d a r a apreciat că " form ula cea mai bună ar fi ca şeful Guvernului să f ie şi şefu l p a rtid u lu i de guvernămînt”.

lliescu a spus că acest lucru n u , înseamnă ca structura PDSR să se id en tifice cu s tru c tu ra Guvernului, deoarece trebuie să existe oameni care să muncească pentru partid.

Preşedintele lliescu a ţinut să

p rec izeze că în to td e a u n a comunicarea sa în plan uman cu Adrian Năstase a fost bună şi că aceasta nu a avut “fisuri” , în ciuda s p e c u la ţiilo r ap ă ru te p riv in d existenţa a două aripi în PDSR. “A m îndoi avem în ţe le p c iu n e a suficientă, pregătirea politică şi teoretică şi un rodaj care ne-a perm is să trecem p este toate acestea”, a spus lliescu.

Adrian Năstase a apreciat şi el că soluţia cea mai bună ar fi ca

p re ş e d in te le p a r tid u lu i de g u v e rn ă m în t să fie şefu l G uvernului, arătînd că, în 1992, PDSR s-a confruntat cu o separare de G u v e rn , d in c au za unei conjuncturi speciale. El a spus şl că trebuie găsite soluţii pentru ca p a r tid u l să nu se transfo rm e într-o com ponentă administrativă a Guvernului, cum s-a întîmplat în 1996, c înd lid e rii partidu lu i au deven it qngaja ţii Guvernului şl depindeau de el.

Cu ocazia comemorării a 11 ani de la Revoluţia Română din decembrie 1989, Asociaţia'pentru Adevărul Revoluţiei Cluj organizează, în 21 decembrie, la ora 10, o adunare şi o ceremonie cu depuneri de jerbe de flori la Astqria. După această ceremonie va urma un marş comemorativ pe strada Regele Ferdinand spre Piaţa Unirii, unde se va ţine o rugăciune pentru cei căzuţi în decembrie 1989 şi vor fi depuse coroane de flori, în faţa fostei agenţii CFR. Acolo se va construi însemnul Memorial, monument dedicat celor căzuţi în revoluţie. Marşul va continua apoi pe Bulevardul Eroilor, în Piaţa Ştefan cel Mare, pe Calea Turzii pînă la'Cimitirul Eroilor unde se va oficia încă o slujbă în memoria eroilor Revoluţiei din decembrie 1989. Apoi, vor f i depuse coroane de flori şi va avea loc o paradă militară. Jerbe de flori se vor mai depune în strada Moţilor, în Piaţa Mănăştur şi la Cimitirul Mănăştur, unde va avea loc si o slujbă de pomenire.

M .L .

Premierul ungar îi avertizează pe maghiarii din afara ţării

continuare în pagina a 16-a

l i r e i I M a n u - o i i s i f e i

Aurel Roşianu, liderul Partidei Romilor Cluj, a fost numit consilier parlamentar, cu ocazia Adunării Generale a PR din România. La Constanţa, romii l-au reales pe Nicolae Păun în funcţia de preşedinte al partidului.

De asemenea, au fost analizate rezultatele obţinute la alegerile locale şi parlamentare de către Partida Romilor.

A . M .

A devenit un fapt de notorietate care a in trat în cotidian că vremelnicul prim ar al

R AP-, municipiului Cluj-Napoca obişnuieşte sâ nu se ţină de cuvînt (ca să nu spun că m inte, pentru a nu supăra pe cei care eventual îl mai cred).

Promisiunea făcută atît în plenul Consiliului local de joi 14 decembrie, repetată şi pe canalele de televiziune, de a plăti o parte din datoriile către RADP pentru a se putea face p lata salariilor, a dovedit încă o dată (dacă mai era nevoie) acest lucru.

RADP a fost nevoită să apeleze şi de această dată la im p o rtan te c re d ite b a n c a re p e n t ru ca astăz i, 18 decembrie 2000, salariaţii să-şi prim ească drepturile.

în numele tu turor salariaţilor RADP ţin să mulţumesc tu turor acelora care ne-au sprijin it p en tru a trece şi de această dată peste un m om ent dificil provocat în exclusivitate, ca urm are a abuzurilor şi ilegalităţilor prim arului F unar Gheorghe.

Tuturor (chiar şi vremelnicului p rim ar): .

S ă r b ă t o r i f e r i c i t e ş i L a M u l ţ i A n i !

BIBLIOTECA r r p r r a M i URV?

► Calendarul ortodox: Sf. Mc. Bonifatie; Cuv. Grighentie; • Calendarul greco-cafo//c. S. Bonifadu, m. ( t sec. IV).

m a r ţ i . 1 9 d e c e m b r i e 2 0 0 0

© S T E L E F O A N

•PREFECTURA.CONSIUULJUDEŢEAN:. 19-64-16'

•PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 -•PRIMĂRIA TIŢRDA: 31-31-60 •PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: .

.955 şi 43-27-27' «POLIŢIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76 •POLIŢLA DEJ: 21-21-21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-21 •POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLITLA HUEDIN: 25-15-38 ••POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981 •PROTECŢIA CIVILĂ: 982

, «GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 si 19-16-70, ini. 158

•DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI PROTECŢIEI SOCIALE 979

•SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNATIONAL-971 •INTERURBAN: 991 •IS'FORMAŢII:'93l •DERANJAMENTE 921 •ORA EXACTĂ: 958• RA. TERMOFICARE: 19-8748• SC.MONTENAY SA: 41-51-71 •E A . APĂ CANAL: 19-634)2• S.C. ■SALPREST S.A.: 19-55-22 •SCPRD'AL 1743-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928;433424

•JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952 •AGENŢIA CFR: - internaţional 1340-09; -

irtcra- 43-204)1;Turda -31-17-62; Dej - 21-20-22

• ALIANŢA ANTISUICID: 19-1647

B I B L I O T E C IT A R O IV I

ORARUL CURSELOR INTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 • 24 MAR. 200)

luniCluj -> Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj Otopeni 15,45 şi 16,35

m a rţiCluj -3 Băneasa 07,00Cluj -> Otopeni 15,15

miercuriCluj -> Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -> Otopeni 20,35

la iCluj -3 Băneasa 07,00 şi 20,45Cluj -> Otopeni 15,15

vineriCluj -> Otopeni 15,45 şi 20,35

sîmBătăCluj -> Băneasa 09,00 şi 13,45

Preţ b ile t ; ■ 1.450.000 leiORARUL CURSELOR EXTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 Cluj 4 Frankfurţ

marţi şi jo i Frankfurt -3 Cluj

narţi ş i jo i Muncnen

9,40

11,50-ma _Cluj -3 Muric

luni şi vineri 9,25Munchep -3 Cluj

luni ş i vineri 11,55Cluj -3 Vienaluni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Viena -3 Clujluni, miercuri, 13,55, vineri 17,05 Cluj -3 Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 Bologna -3 Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 ■ Preţ bilet C luj - Bologna - C luj: 235$

TELEFON: 13-01-16.

CURSE IN TER N AŢIO N ALE ' d in A u to g a ra II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj'-Napoca in zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbâtâ îa ora 11,00.• Cluj-Napoca - Budapesta, cu

plecare în zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineri ora 16,00.IN F O R M A Ţ II :' A u toga ra (n u m a l fu n c ţio n e a ză

A u toga ra II: 43-52-78

F A R M A C I I

F irm a c il cu s e rv ic iu permanent; Farmada ’ CORAFARM', ST. Ion Meşler nr. 4, telefon 42-65-40; slr. Napoca, nr. 25, telefon 19-20-74. Farmada "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72, orar non-stop.Farmacii cu serviciu prelungit Farmacia

’TNTERPHARM", str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95. orar 8-22. Farmacia •CIEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-1363, orar 8-22.

Garda de noapte:Farmada nr. 2. str. Gh. Doja nr. 37.

tetefon 1948-54, orar 20-8.

POLICLINICA FARA PLATA

"F A M IL IA S F ÎN TĂ "• 18 - 22 decem brie •

Mediani generali Dr. I. Boită -18,20 (9-12), dr. V. Bodo - 20 (15-18), dr. R. Cotării -20 (10-12), dr. M Man -19 (14-16), dr. D. Oltean - 21 (9-11). dr. A F. Oros -1821 (14-18), dr. D. Platon18 (9-11), 21 (16-18), dr. L Raşa 118 (15-17),

dr.LRiza-19(15-16). dr.M.Sudu-21 (10-12), dr. C. Tonea -1921 (9-11). dr. A Varga -18 (9- 11), dr. C. Vlaicu -18 (11-13): Homeopatia. Dr. L Barbăalbl - 20 (10-12); Cardiologie. Dr. A Iancu -19 (11.30-13). dr. I. Paţiu - 20 (11,30-13). dr. X, Popescu - 20 (9-11), dr. N. Prişcâ - 20 (16-18). dr. S. Tarcea -19 (14-16): Interni Dr. D. Pâiv-18 (15-17), dr. Gh. Ridul eseu -19 (9-11). dr. P. Sarto -19 (15-17). dr. Cs. Szakacs- 20 (16-17); Ginecologie. Dr. C. Fodor 19, 21 (10-12): Chirurgie. Dr. D. Chirilâ - 21 (17-17,45), r*. M. S«nu - 20 (11-13); Pediatrie. Dr. R. Mitea- 19 (1445). dr. V. Olteanu - 21 (16-17); Ortoped!». Dr. Z. Popa - 18.21 (12-13); Psihiatrie. Dr. C. Ştefan - 20 (15-17); Endocdnologie. Dr. E. Popescu - 20 (9-11); Psihologie. Dr. L. Boilâ - 19 (14-16); Dermatologie. Dr. O. Roşea -18 (16-17), dr. I. Sârbu -18 (11,30-12.30); Toxicologie c lin ici Dr. CD. Ursu -19 (12-13). O.R.L Dr. S. Bâdan- 20 (14-16), dr. E. Plâian - 18,21 (9-11); Neurologie. Dr. M. Divin -18 (9-10); Ecografie. Dr. I. Ghilean - 20 (14-15), dr. L Negru - 21 (15-17); Urologie. Dr.Z. Popa-18,21 (12-13); Pneumo41iiiok>g!e. Or. M. Man -19 (14-16); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo -18,19.20,21.22 (9-11)

Pentru chirurgi» plastici şi reparatorie, urologie, radologie planificarea bdiavSor se face b sediul PoWinici pe bazâ de bilet de trimitere. Pfcsnifcarea bolnavilor se face la sediul, str. Moţilor nr. 32 şi la tei. 43-004)1, între oreie 16-17 de luni pini vineri. Planificarea bdnavilqr la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de |a meiîcî Policlinici.

F IL M E15 - 21 DECEMBRIE

"Republica • Grinci a furat Crăciunul, SUA, premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 2 0 ,3 0 ); v ineri, s îm bă tă , d u m in ică - spectacole de noapte cu tarif redus de

la ora 23 * V ic to ria - Colecţionarul de oase, SUA (12; 14,30; 17; 19; 30) * A rta E urim ages - Unde dai ş l unde crapă, Anglia, premieră (12; 14; 16; 18; 20) * F avo rit - R itm ş i pasiune, India (12; 15,15; 18,30) * M ărăşti - Asterix ş l Obelix contra lu i Cezar, Franţa (13; 15; 17; 19)

DEJ - A rta - Blade, SUA (13; 15,15; 17,30; 19,45); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22

TURDA - X-Men, SUA ( 13; 15; ,17; 19)GHERLA - Pacea - Dispari în 60 de secunde, SUA (15; 17; 19);

vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21. Joi închis. • - -

■ B.C.U. “ Lucian B laga” (strada C lin ic ilo r 2): O ra r: z iln ic ; 8-12,45, 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.Notâ: în sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8-21, sîmbâta 8-20, duminica 8-14.

■ B ib lio te c a Judeţeană “ O C T A V IA N G O G Â ” : Sala de lectură (str. ,M. Kogâlniceanu nr. 7, tel 430.434): lun i - v in e ri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Mediatecâ (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, m iercuri,joi: 14,00- 19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; C e n tru l de In fo rm are Comunitară (slr. M. Kogâlniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 11,00 - 18,00; Colecţii speciale (str. Observatorului m\ 1, tel. 438.409): lun i - v ine ri: 8;00 15,00; Filialele: M ănăştur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), Mărăşti (slr. Aurel Vlaicu nr. 27, B l. V), Z o rilo r (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, jo i: 14,00 -19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; F ilia la B ibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 in t 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi şi a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Marenr. 1 este suspendată provizoriu, în vederea mutării în sediul nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate ia filialele de cartier.

B ib lio te c a A ca d e m ie i (strada Kogâlniceanu 12 - 14). O rar: lun i - sîmbătă 8,-12.45; 14-18.45.

B ib lio te c a G e rm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16.

* B ib lio teca A m e rica n ă ” J.F.K ." (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - jo i: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ din lună: 9-14. O ferim consultanţă pentru studii în USA.

Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, jo i, vineri: 9 - 14.

■ B ib lio te c a “ H c lta i” (strada C lin ic ilo r 18). O rar: z iln ic 10 - 18; sîmbătă: 9 -1 3 .

B ib lio teca C lu b u lu i Studenţesc C reştin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; jo i 19 - 20.

■ B ib lio teca C e n tru lu i C u ltu ra l Francez (strada l.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ B ib lio teca C e n tru lu i C u ltu ra l G erm an ” I lc rm a n n O b e r th ” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, jo i: orele 16-20.

■ B ib lio te c a “ V a le r iu Bologa” a U niversităţii dc-Mcdicinâ şi Farmacie (Slr. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, simbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros C lu j (str. Ţcbci nr. ■21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi jo i: 10-19,30, sîmbâtâ: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ” BibIos” (str. C linicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, m ie rcu ri, jo i : 13-16; v in e r i 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

D is p e n s a r u l "8 P o lic lin ic c u P la tă §

oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională.Adresa: Ştefan Ludwig .Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.; 130.330 sau 432.557.

c t e l e s p e c t a t o r • )

Marţi, 19 decembrie7,00 Telematinal;

9,00 Jurnal regional; r tv£ S 9 ,40 P ractic TV; *.OMAJtiA 10,30 TVR C lu j;

11,20 TVR laş i; 12,10 TVR T im işoara; 13,00 Ora G (r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 CiberFan. Lumea Internet; 14,30 lartă-mă! (r); 15,30 între noi, fraţii (s); 16,00 Puncte cardinale;16,30 Cronica; 17,30 încurcături în fam ilie (s); 18,00 Români pentru mileniul trei; 18,10 Pentru dvs., Doamnă!; 19,00 Predanii; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45- Talkshow politic; 22,15 în flagrant; 22,45 A m pren te ; 23 ,00 Econom ia; 23,45 Jurnalul de noapte; 0,05 Vă place opera?

7 ,00 Fam ilia P o rte r; 7 ,35 S .

Club 7 Miami (s/r); 8,05 Sally, vrăjitoarea (s/d.a.); 8,35 Toţi, îm preună; 9,20 Z ile care au u im it lum ea ; 9 ,35 O bsesia v ite ze i; 10 ,20 în num ele sportului (r); 11,05 Ştiri; 11,10 . Teatru TV; „Uşa de la baie” ;12.00 Gol; 13,00 în numele spo rtu lu i (r); 13,30 Tribuna partidelor; 13,45 Zile care au u im it lu m ea ; 14 ,00 S a lly , vrăjitoarea (s); 14,45 Femeia ispititoare (s); 15,30 Veni, Video, V ic ii; 15,45 Ştiri; 15,50 Mike Hammer - detectiv particular (s); 16,40 Tradiţii; 17,10 Călătorind prin ţară; 17,40 Familia şi legea (s); 18,30 Tele jurna l TVR 2;19.00 C inc i p en tru naţiune;20.45 S Club 7 la Mia'mi (s); 21,15 Pragul de sus; 22,40 Ştiri;22.45 Ştiri bancare şi bursiere; 22 ,50 B le s te m u l păm în tu lu i (dram ă Rom ânia 1980, p .ll); 0,30 TVM Mesager.

- g ţ l 7,00 Observator; B r l t®Tt : 8,00 'Neaţa; 11,00 P o liţ is t sau de lincven t (f.p . F ran ţa 1979); 13,00 Ş tir ile a m iez ii; 1 3 ,15 D ragostea învinge (s); 14,00 Loving (dramă SUA 1970); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,10 Vouă (div.); 17,20 Te voi iubi mereu (s); 19,00 Observator; 19 ,55 V ouă (d iv .) ; 20 ,00 Doamna W interboume (co.SUA 1996); 22 ,00 M arius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,25 Vouă (div.); 23,30 Noaptea tîrziu ‘ cu Mircea Badea (div.); 0,30 E xp e rim e n tu l (d ram ă SU A 1996); 2,00 Te voi iubi m ereu, (s/r); 4,00 Noaptea tîrziu (div./ r); 5,00 Uraganul (s); 6,00 Ape liniştite (s). ,

18,50 Dăruieşti şi cîştigii; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Expertul (s); 21,00 Spitalul de urgentă; 2 1 ,55 Ş tir ile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei; 23,45 Omul care aduce, cartea; 23,50 Pro TV te ascultă ce' vezi; 0,00 X şi Zero; 0,05 Ştirile Pro TV/Profit; 0 ,30 S e in fe ld (s );1 ,1 5 Pensacola (s); 2 ,00 Doug şi Carrie (s); 2,30 Tom Show <s/ r); 3,00 Obraznicul (f/r); 5,00 Walker, poliţist texan (s), ' . , " ■ " : -

7,00 M ilagros şe i f j r r j p t (s/r); 8,00 Prima

- ''T M ix ; 15,00 M ilagros (s); 15,55 Clip art;16.00 Cronica cîrcotaşului (r);17.00 D etectiv i de e lită (s);18.00 Focus; 19,00 Real TV; 19,30 impact; 20,00 Uite cine vorbeşte (co.SUA 1989); 21,50 C ro n ica c îrco ta şu lu i; 22 ,00 F ocus; 22 ,30 E xo tic ; 23 ,30 Impact; 0,00 Detectivi de elită (s/r); 0,55 Clip art; 1,00 Focus (r).

7,00 Bună d i m i n e a ţ a ,

ESgî

7,00 Bună d i m i n e a ţ a ! ; 10 ,00 T înăr şi

neliniştit (s/r); 11,00 Tom Show (s); 12,20 O brazn icu l (satiră SU A 1988); 14,15 Acum şi a tu n c i ( f/r ) ; 16 ,00 T în ă r-ş i n e lin iş t it (s ); 16 ,55 Jocuri magice; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,40 Sens unic; 17,45 Teo;

rTZ /a lo c Rorriân|a. 1Q 0QV e d e te Ia ta ifas (r); 10,30 C inetour (r); 11,00 Daţi vina pe Corina (r); 12,00 Ofsaid; 13,00 Ora unu a venit; 13,05 Ofsaid (cont.); 14,15 Cutia muzicală (r); 14,45 Derrick (s); 16,00 Post Merid ian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 24 din 24; 18,30 Documentar; 19,00 Telejurnal;

. 19,30 Ţara noastră; 19,40 Gura lumii; 20,00 Dan Diaconescu în

. d irect; 22 ,00 Măştile puterii; 23,00 Dreptul la apărare; 23,15 V ia ţa noastră cea de toate zilele; 1,00 Ora unu a venit (r);1.05 Post Meridian (r).

7,00 R e lu ă ri; £ 3 2 5 * 2 5 3 gt25 Fiorella (s/r);10.30 Lu isa Fernanda (s/r);11.20 Iub ire fără lim ite (s/r); 12,15 Dragoste nebună (s/r);13.05 Doctorul casei (mag./r);13.40 Magazinul de după colţ (f/r); 15,30 înger sălbatic (s);16.20 Căsuţa poveştilor (d.a.);16.30 Miracolul iubirii (si); 17,30 Dragoste şi putere (s/); 18,00 F iore lla (s); 18,50 A casă la bunica; 19,00 Iubire fără limite (s); 2 0 ,00 Ş tirile de Acasă;20.40 Dragoste nebună; 21,40 Lu isa F ernanda (s); 22 ,45 Miracol pe strada 34 (dramă SUA '47).

15,00 RetransmisieEUROPA NOyA ' , _ , ■ . _ _ckttjAjpCATele 7 abc; 17,50 V id e o c lip u r i; 18,00 Topu l meseriilor - realizator Nicoleta Ţ ă ra n u ; 19,30 S p o tu ri şi re p o rta je p ub lic ita re ; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului.

Redacţia nu işi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite

- in programele posturilor de televiziune.

"CABINET MEDICAL ONCOLOGIC C L U J - N A P O C A ,

s t r . P R O F C i O R T F A n r . 9 ( c a r t / o r G r i g o r e s c u }■

C O N S U LT A ŢII:P ro f .d r . L U C IA N L A Z Ă R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, M i: 15-18; Ma, J : 16” -1 8 * ’ D r. V A L E N T IN P O P E S C L I

(Chirurgie, Oncologie)M a, J : 14” -1 6 ; V : 1 5 -1 7

S : 9 - 11D r. D A N -S O R IN P O P E S C U

(Urologie)L, Mi: 1 8 -2 0 ; Ma, J : 18” -2 0

V: 16-20 P R O G R A M A R E ;

te l/fax (0 64 ) 1 8 .7 6 .0 4 în timpul orelor de funcţionare

a cabinetului

^ POLICLINICA INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. GheorgheniINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERGOLOCIE ♦ DERMATOLO- CIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA ' RADIOLOGIE • MAMOGKAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

ElectroencefalograHe - - Electromiografle - E xam inări

Doppler - H isterosalpingografll pentru s terilita te fem in ină

Ecografie cardiacă ECO Doppler color ...

Tratamente LASER LABORATOR C O M P U T E R IZ A T (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitoiogie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină)

Z IL N IC , in c lu s iv D U M IN IC A (g a rd ă ) .

o re le 7 - 2 1 .Medic de gardă: orele 2 1 - 7 ..Rezervare, consultaţii

la tei. 41.41.63. ’ S

CABINET M ED IC AL DE

STOMATOLOGIECalea Moţilor nr. 106, ap. 5

Dr. Socolov Gelu ■ medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

•terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezectii, împlânte) Programări xOnic Ia teL: 430.028

ORAR Luni - Vineri: 9-19 ■Sîmbâtâ: 10-13

P entru » s tuden ţia pens ionari, şom eri, reducere 20*/a.* ^ ^

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRD■ Dr. ANGELA CĂLUGĂRD

Str. Prahovei nr. 11(lîngă biserica Bob)

PROGRAM O FTALM O LO G IE L , M i, V - 17-20 .S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax;19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

L1B0R1T0REL Iii: S,UITATE MIATAli CLP stă la dispoziţia dvs, de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. i/i aşteptăm apelurile la numărul 186884._______

M arţi, 19 decem brie 06:00 -'07:00 Prima oră (Program informativ BBC - 6:00-6:30; M eteo - 6:40; In fo rm aţi utilitare - 6:50); 07:00 - 10:00 Primul

cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ştiri p e scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 Ce m ai crede lumea); 10:00-13:00 Mesa/HW -TudorRuncanu (10:00 Ştiri+Meteo,M esaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 "Capra cu trei iezi" - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu, etc., 12:00 Divertis Radio Blitz, 12:40 "Telefonul zilei" - interviu telefonic cu un om obişnuit dar interesant); 13:00 -1 6 :0 0 C aleidoscop CD - cu Tiberiu Crişan (13:00 Ştiri + Meteo, "Cetăţean d e onoare" - concurs pentru desemnarea celei m a i.„ străzi a oraşului, 14:00, 15:00 Ştiri, 15:20 Ce m ai crede lum ea (r.)); 16:00 -1 9 :0 0 Conspirapa-cu Horaţiu Nicoară (16:00,17:00 Ştiri, Telefbane surpriză în direct - fa rs e + urări -pentru cei ce sărbătoresc ceva, {7:20 CD Sport- Mihai Petruşcă 18:00 -18 :30 Program inform ativ BBC, 18:40 Divertis Radio Blitz); 19:00 Autom ania - emisiune auto (ştiri, interviuri, sporturi auto, istoric); 21:00-22:00 Ştiri, Retro G o/d-o ld ies butgoldies-TiberiirCrişan;24:00,02:00,04:00 N ew s Flash.,--------- — , M arţi, 19 decem brieI f i r T i n i ŞTIRI : 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 , 16.00; BBC-06.00 ,; 111.00 , 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 - SUPER MATINAL: Ştirile

locale, interviuri. Horoscop (6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de diatog(8.30), Buletin ru1ier(8.55); 9.00-12.00-E A IR U LA PE SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); Concursuri (10.30,1230);12.45-Sport pe mapamond; f

13.20-M usca (limba maghiară) 20.00 -TopTen-DJ Sebi; 22.00-23.00 Trenul de la m iezu l n o p ţii - Ucu Florea; 01.00-6.00 Unde Magice I f A f f D f r f c D f l i f i a 'M a rţi, 19 decem brieU N I H t . U a H g a i o Program informativ BBC: 6,00-6,30;8,00-8.20.11.00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00. 6,30-10,00' Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri lo ca le .,9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale: 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ş i locale.10.00-14,00 P unct., ş i d e la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30- 6,00; Uniplus nocturn.

Marţi, 19 decem brie1 nVi, C ontact ştiri (buletine de ştiri de aprox. 4 minute): 5:30;OHTâCT 6:30; 7:30; 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30; 14:30; 15:30;

16:30; 17:30; 19:30; 20:30; 21:30; 22:30. 5:00-8:00 Lupta cu Som nul 8:00- 10:00 Zona 810 (meteo, Revista presei locale, actualitatea locală, trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală, horoscop). 10:00-12:00 Tovarăşii mei; 12:00- 17:00 Contact FM. 17:00-19.00 Muzica p e sufletul tău. Un program muzical interactiv, în care fiecare are povestea lui. Realizator Andreea Ionescu; 19:00- 22:00 Seară de seară. Un program remediu pentru plictiseală: muzică şi dedicaţi, seară de seară la Cluj; 22:00-23:00 Fabrica d e hituri. Realizator Dominique Iancu. Emisiune special consepută pentru toţi cei care vor din muzică ce e nou, ce e bun şi ce o sâ fie în top; 23:00-24:00 Teoria iubirii - realizator DJ Armând; 24:00-03:00 Super 50 (reluare).

Marţi, 19 decem brie6 ,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu( r a d i o CLUJ ÎL f. ̂_ . , .. aV — . , , , , ,, ,„■,- 4 # informaţi, actualitaţ şi muzica, prezentata

de Dan Horea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 De ze ce ori România. Prezintă de la Cluj Dan Moşoiu. 11,05 A patra putere - cu Vasile Luca; ;12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţi de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 14,00 Program m uz ica l pe s ta fia de unde u ltra s cu rte ,- 95,6 MHz; 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax - prezintă Dan Horea;18,30-19,00 Crochiuri muzicale -' Prezintă Bogdan Roşea. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,30 - 20,00 De la e s t la vest, de la nord la sud. Prezintă Traian Bradea; 20,00 Ştiri. 20,10 Din grădina cu flori multe. - cîntece şi jocuri populare, dedicaţi la cererea ascultătorilor Prezintă Sergiu Vitalian Vaida. 21,00 Ştiri; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

M arţi, 19 decembrie6,00-10,00 Ceasurile dimineţii; .10,00-10,05

Buletin informativ; 10,10-10,40 Sfinţii Părinţi,R A D IO RENAŞTEREA

91,2 MHz FMcontemporanii noştri; 10,40-11,00 Muzică religioasă; 11,00-11,30 Pagini de literatură (Flavia Teoc-Bochiş); 11,30-12,30 Concert, 12",30-13,00 Restituiri (V. Tomoioagă; 13,00-13,05 Buletin informativ, 13,05-18,00 Magazin; 18,00-18,30 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r); -18,35-19,00 Cintări religioase; 19,00-20,30 Muzică ş i simţire românească (V. Tomoioagă); 20,30-21,00 Păhărelul cu nectar (E. Magher); 21,00-23,00 Emisiuni sociale/juridice/d e medicină; 22,50 Rugăciunile serii; 23,00-6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică). ’

C " ’ " '" ' - - ! A ic i ar putea f ija reclama dumneavoastră K u / a v î

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

R O M P R E ^ş i MEDIAFAX.

E Î W M i d e v ă r ui . - r ' i . > h

A f g a n i s t a n : n e g o c i e r i t a l i b a n i - o p o z i ţ i e c u m e d i e r e a T u r k m e n is t a n u lu i

g in a 3

Regimul ta liban şi opoziţia afgană s-au în tîln it în Turkmenistan pentru a obţine o soluţionare paşnică la conflictul ce-i opune de peste cinci ani, pe fondul une i recrudescenţe a luptelor şi, în condiţiile în care, Rusia a cerut Naţiunilor Unite adoptarea mai multor sancţiuni împotriva integriştilor. Întîlnirea a avut loc la Aşhabad şi a contat pe medierea trimisului special al ONU pentru Afganistan, Francisc Vendrell, care nu s-a arătat prea en tuz iasm at de rezu lta tu l negocierilor.

7~' De partea mişcării talibane a participat ministrul Informaţiei şi Educaţiei, Amirjan Muttaki; iar din partea Alianţei Nordului a fost prezent Saiyan Abdureim, trimisul special al preşedintelui afgan în exil, Burhanudun Rabbani. A fost prima reuniune a celor doi inamici, în dşcurs de un an şi jumătate, după ce talibanii, care controlează 95 la sută din Afganistan, au lansat în lună septem brie o putern ică o fens ivă îm potriva ultimelor redute pe care le deţine Alianţa în nordul ţării. v

Reprezentantul ONU a subliniat la în ch e ie re a negoc ie rilo r (calificate drept “extraoficiale” de ambele părţi) că atmosfera de suspiciune reciprocă a fost "foarte profundă”.

Pe fondul desfăşurării acestor negocieri s-a în reg is tra t o in tens ifica re a lupte lor în tre trupele ta libane şi forţe le de opoziţie la frontiera cu Tadjikistan şi cu provincia afgană Samangun, de unde Alianţa Nordului părea

că a fost alungată în ultimele luni. G răn ice rii ruşi care păzesc frontie ra tadjikă au rămas în continuare în alertă urmărind evenimentele de-o parte şi de altaa rîuiui Piandzh, unde s-au ciocnit integriştii şi forţele în retragere ale lui Ahmed Shah Maşud, şeful m ilita r al A lian ţe i Nordului.- Negocierile de la Aşhabad au abordat posibilele mecanisme de încetare a focului pentru a pune capăt războiului civil care i-a opus timp de zece ani pe talibani, de origine paştună, şi pe apărătorii islamismului strict, din Alianţa Nordului.

Liderul acestei grupări, care include în rîndurile sale afgani de etnie tadjikă, uzbekă sau hazară, între altele, este Rabbani, şeful

. statului pînă la răsturnarea sa de către talibani. Această mişcare religioasă şi politică a luat fiinţă, în 1994, în şco lile coran ice (m adras) din estu l şi sudul Afganistanului, sponsorizate de Pakistan cu arme şi fonduri. Curînd, integrismul taliban s-a extins în întreaga ţară şi victoriile sale asupra altor fracţiuni, opuse între ele după plecarea armatei sov ie tice , în 1989, au făcu t posibilă capturarea, îri urmă cu patru ani, a capitalei Kabul cînd Rabbani s-a refugiat în nordul ţă rii. în luna sep tem brie capturarea oraşelor Talukun şi a altor bastioane ale opoziţiei din nordul ţării a adus Alianţa în p ragu l în frîngerii to ta le, şi a determinat fuga a mii de refugiaţi peste frontiera cu Ţadjikistanul. ONU denunţînd condiţiile precare ale acestora, Rusia şi SUA au cerut o înăsprire a sancţiunilor împotriva talibanilor, singurele ţări

care îi recunosc fiind Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi

•Pakistanul.Moscova şi Washingtonul au

cerut,-între alte sancţiuni, un an de embargo în ce priveşte furnizarea de arme talibanilor, ce şi le procură în prezent pe diferite căi, m al ales din Pakistan şi China. Rusia a denunţat totodată regimul taliban pentru pregătirea de terorişti Islamici pe teritoriul lor, între care şi rebeli ceceni, iar SUA a cerut extrădarea teroristului internaţional Ben Laden, oaspete al Afganistanului. Washingtonul îl aquză pe Ben 'Laden de organizarea atentatelor care au distrus, îri 1998, ambasadele sale din Kenia şi Tanzania, provocînd

‘ moartea a peste 200 de persoane, şi de atacul asupra uneia din navele sale de război comis în apele Yemenului, în luna, octombrie, şi care s-a soldat cu 17 morţi. Turkm enistanul s-a propus ca mediator al conflictului, avînd în vedere că nu-şi disimulează interesele vizînd extinderea re ţe le i sa le de oleoducte şi gazoducte spre Pakistan via Afganistan.

Coincidenţa de interese între Rusia şi SUA faţă de problema ta libană, - inc luz înd ch ia r ameninţări cu intervenţia armată în Afganistan, contrastează cu respectivele lor politici d in lim pul deceniului trecut şi de la începutul an ilo r ’90. A cum . R usia îi înarmează pe oamenii lui Masud, aceeaşi împotriva cărora a luptat' în anii '80, cînd URSS a ocupat ţara, în timp ce SUA îi denunţă pe talibani, care au beneficiat de protecţia principalului- lor aliat în

•zonă, Pakistanul.

PAKISTANlJiaîSlg/lMKLIOlllîAZĂjSISTIiMULNIJCiLMRTHîltOMAiViMfSiŢiONT

“STRATFO R”Autoritatea Naţională de Comandă (ANC) â

Pakistanului şi-a desfăşurat la 27 noiembrie, la ’ Rawalpindi, cea de-a doua reuniune, ultima din acest an, jn cadrul căreia a decis ca armamentul nuclear să fie administrat în continuare de şefjjl executiv al acestei ţări, gen. Pervez Musharraf, potrivit ziarului “The Nation”. Este o decizie care consolidează poziţia gen. Musharraf (acum răspunzător de întregul arsenal nuclear al Pakistanului), dîndu-i posibilitatea de a negocia sau de a stabili acorduri cu comunitatea internaţională, dar şi cu forţele interne, în prezent extrem de antagonice.

ANC a fost.constituită în februarie 2000, cu scopul • de a asigura comanda şi controlul armamentului nuclear şi al sistemului de rachete de care dispune Pakistanul. De asemenea, ANC are dreptul de a-şi formula propria politică, fiind în plus însărcinată cu asigufarea controlului asupra întregului potenţial nuclear şi a tuturor organizaţiilor strategice din această ţară. Gen. Musharraf este. cel care s-a ocupat de o bună bucată -de vreme de restructurarea şi îmbunătăţirea sectorului nuclear şi a sistemului de comandă, acestea fiind principalele mijloace strategice de apărare în faţa istoricului rival - India. în afară de gen. Musharraf, din ANC mai fac parte miniştri de ’ Externe, ai Apărării şi de interne, şefi ai diverselor organizaţii militare şi strategice din această ţară.

După reuniune, guvernul pakistanez a declarat - potrivit ziarului “Times of India” (ediţia din 28 noiembrie) - că “discuţiile purtate cu acest prilej au avut menirea să treacă mai întîi în revistă contextul larg de securitate şi de strategie la care şe raportează Pakistanul şi să conducă ulterior la luarea unor decizii' importante privind politica nucleară şi de restructurare a organizaţiilor strategice”. -

Mai explicit, Pakistanul nu şi-a exprimat intenţia de a abandona programul nuclear, cel puţin în viitorul apropiat. Pentru autorităţile de la Islamabad, potenţialul nuclear asigură un ultim (şi poate singurul) atuu al acestui stat, în eventualitatea unui conflict cu mult mai puternicul său rival, India.

India a depăşit demult Pakistanul în ceea ce priveşte efectivele militare şi potenţialul m ilitar convenţional. Astfel, în India există circa 980.000 de soldaţi activi şi alţi 800.000 în rezefvă, comparativ cu

Pakistanul, care dispune de circa 562.000 de soldaţi activi şi 500.000 în rezervă. India are în dotare 3.600 de tancuri, în timp ce Pakis'tanui doar 2.200, iar în privinţa forţelor aeriene, India dispune de 890 d e 1 avioane de luptă, iar Pakistanul de 620.

De fiecare dată cînd Pakistanul a făcut eforturi de a depăşi India în domeniul militar, aceasta din urmă a reuşit imediat să neutralizeze orice mic avantaj obţinut de forţele pakistaneze. Aşa s-a întîmplat şi în cursul acestui an, cînd Pakistanul a investit în producţia unui nou tip de tanc - Al-Khaiid, cu o greutate de 46 de tone şi o viteză de 40 de mile/oră. Tancul a fost proiectat şi construit cu sprijinul Chinei şi este într-adevăr mult mai avansat tehnologic decît tancul Aijun din dotarea armatei indiene.

Numai că nici India nu a stat cu mîinile în sîn şi,, luna trecută, cu sprijin rus de data aceasta, a investit circa 3 miliarde de dolari pentru ca India să primească, dar şi să construiască, 310 tancuri de luptă ruseşti de ultimă tehnologie - T-90, incomparabil mai bune decît , cele pakistaneze.

Aşadar, Pakistanul, conştient de superioritatea potenţialului convenţional al Indiei, fnizează de acum pe armamentul său nuclear pentru a transmite autorităţilor de la New Deihi mesajul că, în cazul unui atac cu arme convenţionale, Pakistanul nu este incapabil şi nici nu va ezita să se apere cu orice preţ.

Luna trecută, India, neavînd un organism central autoritar, a încercat să copieze într-un fel modelul Pakistanului în ceea ce priveşte planificarea şi administrarea potenţialului nuclear, prin constituirea unei structuri de comandă asemănătoare ANC;

Guvernul pakistanez este de asemenea preocupat -de potenţialul său de rachete. în acesfsens, gen.

Musharraf a creat o Forţă Strategică de Comandă, condusă de un alt general, responsabil cu lansarea rachetelor strategice. Pakistanul dispune în prezent de două versiuni ale rachetei cu rază medie de acţiune (numită Ghauri).cu capacitate nucleară, biologică şi chimică şi despre care se spune că este echipată cu un sistem de ghidare extrem de bine pus la punct. Rachete precum Shaheen-1' şi Shaheen-2 aparţin aceleaşi clase.

Din acest punct de vedere, Pakistanul mai are un avantaj temporar în faţa Indiei, deoarece racheta cu ,razâ medie de acţiune pe care aceasta o are în prezent în dotare, Prithvi, are param etri m ult mai slabi comparativ cu cei ai rachetei Ghauri.

Intre 15 noiembrie si 31 decembrie !■ # . x v ' •

Romtelecom oferă abonament Cosmorom împreună cu unul din următoarele tipuri de telefoane...

...plus trei luni de

* Numai prin oficiile Romtelecom dedicate! Preţurile nu includ TVA.Oferta este limitată! ~ A l c a t e l

One Touch Max

19$*E r i c s s o n T I O S

59$N o k i a 6 1 5 0

mn

r:m A ic i a ro m e a f i

reclama dumneavoastră

A C T U ffijim m C U L T U R A L A

B A C H ş i A r t a f u g i i ,

d u p ă 2 5 P d e a n i »

Clubul “Hum boldt” Transilvania şi Clubul “E s c u te rp e ” o rg a n iz e a z ă v in e r i , 22 decem brie , o ra 17, prezentarea cu audiţie intitulată B A C H ş i A r ta fu g ii, d u p ă 250 de an i, care-l va avea d re p t autor pe p ro f. un iv . d r. D oru D E JIC A . Manifestarea va fi g ă z d u ită de F o ru m u l German, s tr. M em orandum ului nr. 8, C luj-Napoca.

E X E R C I Ţ I I S P I R I T U A L E

- Odată cu intrarea î a Post, în perioada 15-18 noiem brie a.c., în cadrul Institutului Teologic U niversitar G reco-Catolic “Sfîntul Ioan Evanghelistu l" d in Cluj-Napoca s-au desfăşurat exerciţiile sp iritua le periodice, cu ocaz ia a p ro p ie r ii N a ş te r ii D om nu lu i şi M în tu ito ru lu i nostru Isu s C ristos - ne-a transm is d i M ircea M arţian , coordonatorul Departam entului pentru imagine şi re laţii cu mass-media a l E p iscop ie i Române Unite cu Roma, G reco-C ato lice de Cluj-Gherla. Pentru a putea fi m a i b ine aprofundate temele-care au fos t p ropuse spre m editaţie cu această ocaz ie ş i p e n tru a se crea condiţii op tim e m ed ita ţie i personale, s-a trecut la separarea a n ilo r de studii, astfe l încît anul • propedeutic, îm preună cu anii I ş i III de studiu au răm as în cadrul Institutului sub d irecţiunea sp iritua lă a Mons. Petru M a re ş , p ro fe s o r d o c to r în T e o lo g ie Pastorală, ia r an ii IV ş i V au cules roadele acestui exerciţiu la O radea, în mănăstirea c ă lu g ă rilo r fra n c is c a n i, s u b înd rum area sufle tească a pă rin te lu i M arcelin Rotaru, profesor de Uzul S acram en te lo r la Institutul Teologic "S fîntul Ioan Evanghelistu l". Tot ca o pregătire a ven irii M întuitorului s-au organizat exerciţii sp iritua le şi pentru preoţii Eparhiei de C lu j-G heria în perioada '11-14 decembrie a.c., la O radea, sub îndrumarea p ă r in te lu i p ro f. N ic o la e B o th . P r in bunăvoinţa d-lui M ircea Sonea, secretarul P reasfin ţie i Sa le F lo re n tin Crihălm eanu, Episcop Auxiliar de C lu j-G herla, aflăm că vor fi o rgan izate tre i z ile de meditaţii ş i reculegere în C ated ra la "Schim barea la Faţă", în perioada 18-20 decembrie 2000. Meditaţiile vor fi susţinute, în fiecare seară, începînd cu ora 19,15 (după Sfînta Liturghie de seară) de PS F lorentin , care ne va invita "Să•porn im în lum ina S te le i Călăuzitoare îm preună cu M agii, p en tru a-L întîlni pe Pruncul Isus". Un loc concre t al întîlnirii cu Isus, la 2000 de ani de la Naşterea Sa, este colindul. Ca o încununare a acestor z ile de re flec ţie , jo i , 21 d e ce m b rie , în Catedrala "Schim barea la Faţă" va avea loc un c o n c e rt de c o lin d e susţinut de C oru l M AG N IFIC A T al Catedralei, d irija t de p ro f. A le x a n d ru S u c iu ; invitat Corul Institutului Teologic Greco»Catolic "Sfîntul Ioan Evanghelistu l’ d in C luj-Napoca.

C o r u l m i x t “ A u g u s t i n B e n a ”

Tn c o n c e r t __________ -

D um in ică seara, C o ru l m ix t "Augustin Bena" al cadrelor d idactice d in Cluj-Napoca, d irija t de p ro feso ru l M a r iu s C uteanu , a susţinut trad iţionalu l său concert de colinde şi muzică sacră, oferind, ca de fiecare dată, m om ente de regăsire , d e reconectare a fie că ru ia la v a lo r ile a u te n tic e . Au fo s t in te rp re ta te ; "P re T in e T e lăudăm " din Liturghia nr. 1 de A ugustin Bena; colinda ‘ O, ce veste m inuna tă ” d e D.G. K iriac, urmată de cunoscutul c în tec “Moş Crăciun” , armonizat de profesorul com pozitor Teofil Coste; to t d in creaţia lu i T . Coste au fos t prezentate priceasna “Lăudaţi pe Domnul” şi colinda “Lerui Ier”, pe versurile poetului D ion is F ă rcaş iu ; co m p o z ito ru lu i M arius Cuteanu i se datorează p iesa “Rugăciune”, pe v e rs u r i de M ih a i E m in e s c u ; în c o n tin u a re a p ro g ra m u lu i, com poz ito ru l D im itrie B o rtn e a n sk i a fo s t p rezen t în c o n c e rtu l c o ru lu i cu p ie s a “ D oam ne , Doamne ceresc Tată", lucrare urmată de “Noapte sfîntă", de M. G ruber, ale cărei soliste au fost învăţătoare le Maria S fe rie şi V ioa ra T em ia n ; au m ai fos t interpretate colindele “Colo-n sus" de T im otei Popovid, “Ziurel de zi" şi “C înd s-a născut - Domnul sfînt", de Marius Cuteanu; programul s-â încheiat cu cîn tecul s fîn t “Naşterea Ta, H r is to a s e " , u rm a t d e “ C u no i e s te Dumnezeu", ambele semnate de profesorul şi compozitorul M a riu s C uteanu, mentor a l a tîto r şi a tîto r g e n e ra ţii de dascăli, muzicieni sau artişti liric i, îndrum ător de co ru ri şi an im a to r- c u ltu ra l de a leasă distincţie.

Despre MUZICfi şi mesajcil său spiritualMuzicieni, cadre- didactice universitare ■ ş i ’din Tnvâţâmîntul preuniversitar de specialitate, dar

şi melomani clujeni, au ţinut să fie de faţă, ieri, la lansarea volumului CUM SĂ ÎNŢELEGEM MUZICA al reputatului profesor, compozitor şi critic muzical Em iliu DRAGEA. Despre cartea colaboratorului nostru - cum se ştie, prezent, de cîteva decenii, în paginile publicaţiilor clujenei

.-, comentator fervent şi avizat al manifestărilor muzicale din Cluj şi din ţară, condei “de temut” pentru o mare parte a artiştilor-lirici sau instrumentişti, a celor ce au de-a face cu muzica,^ veritabil “barometru" al fenomenului muzical, în general, au rostit adevărate cuvinte acad. prof, univ. dr. Comei Ţăranu - vicepreşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România - şi prof. univ. dr. Doru Dejica, un autentic-consumator de muzică şi cunoscător într-ale artelor.-

mM M »p L .................

\ • f T ’ * ţ. s. * f . .!s <'" r

» r * Tă i l »M s P iS

iFofo : I. PETCU

\ '

ISSS

â iâ t iL“ F ieca re aude num a i ce în ţe lege ” . Cu acest

m otto. semnat de un titan - Goethe - îşi începe cartea profesorul Dragea, propunînd cititorului un pas pe calea unei aventuri: “Prin intuirea sau cunoaşterea raţională, mai mult sau mai puţin a n a lit ic ă , a s o n o rită ţilo r ş i a dezvo ltării lo r organizate, melomanii vor încerca să pătrundă, cu s im ţire a şi m in te a , în in te rio r ita te a compoziţională a muzicii...'' Aproape tot ceea ce stă scris între paginile cărţii a apărut, în serial, în “ A d e v ă ru l de C lu j” şi avem convingerea că spaţiu l tipografic pe care i l-am acordat nu a fost în zadar. Desigur, cartea e un început: necesar şi util, în acelaşi timp, profesorilor' de muzică, m uz ic ien ilo r în formare, dar şi publicului larg, oferind tuturor “o primă privire în interioritatea m uzicii”. .

Portret de autor. Format temeinic la Şcolile Blajului, profesorul şi compozitorul E m iliu Dragea a a b so lv it C onservatorul de M uzică “C iprian P o ru m b e s c u " d in B u c u re ş ti, d e d ic în d u -s e învăţâm întului muzical preuniversitar; la Liceul de. Muzică din Cluj înfiinţează, orientează şi conduce primul cenadu al elevilor compozitori din Fftmânia, apoi, to t aici, d irijează tim p de m ai mulţi ani O rch e s tra S im fon ică a L ic e u lu i d e M uzică, prom ovînd elevi-sotişti, dintre care m ulţi onorează şcoala clujeană pe marile scene ale lumii. Este mem bru a l Uniunji Com pozitorilor şi Muzicologilor d in R o m â n ia . In p a lm a re s u l d o m n ie i sa le figurează, la loc de cinste, elaborarea primului m anual de So lfeg ii fu n c ţio n a l- to n a le , în două volume, Melodia în re la ţie cu a rm on ia ş i formele

s i i. . . . . j

m u z ic a le , cu ca ra c te re in te rd is c ip lîn a re :Compozitorul a editat volumul de piese corale “Plaiuri româneşti", în care se regăsesc şi lucrări premiate la diferite concursuri naţionale de creaţie; m ulte , d in tre lu c ră rile sa le au fo s t ş i s în t in terpretate cu succes de ansam bluri corale pro fes ion is te sau de am atori, ce lebra piesă “A le lu ia ” bucu rîr id u -se de m are su cce s la festivaluri corale internaţionale, desfăşurate chiar în acest an. Pe lîngă sutele, poate chiar miile de articole semnate, în timp, în “Adevărul de Cluj”, “Tribuna", “Muzica", profesorul.Dragea a*realizat şi apreciate cicluri de emisiuni la Radio Cluj,' între care “O poveste şi un cîntec" sau “Cum să învăţăm să cîntăm pe două voci”.

Prin modul în care tratează dificilul dar atît de beneficul proces de pătrundere, de înţelegere a universului muzical, autorul se asociază automat plenitudinii cosmice. Şî aceasta pentru că, prin in term ediu l paginilor cărţii, profesorul Dragea atrage atenţia asupra rolului de mediator al muzicii într-un demers de lărgire, pînă la limitele divinului, a comunicării.dintre oameni. La capătul lecturii, c itito ru l va descoperi un adevăr indub itab il: cosmosul este un concert magnific, iar muzica

. este ştiinţa modulaţiilor, devenind astfel limpede că ea, M UZICA,, dirijează ordinea cosmosului, ordinea umană şi instrumentală, binele şi răul ce sălăşluieşte în fiecare din noi. Să o înţelegem în to a tă m ă re ţia ei - ne în deam nă cartea co n c ita d in u lu i nostru, care m erită în treaga admiraţie pentru pe deplin reuşita încercare.

M ichaela B O C U

D i e s e l C lu b ta c o t e l e p r o f e s i o n a l i s m u l u i !

D e l a D i r e c ţ i a 5 l a T e o d o r a E n a c h e

Printr-un mânageriat exemplar şi pertinent, M ircea Buteanu a făcut d in D iesel C lub un centru muzical de referinţă. în care au concertat nume de referinţă, sînt prea multe pentru a fi amintite şi a r fi nedrep t să o m it pe cineva, d a r şi form aţii tinere, dornice de afirmare şi de intrare, în box-office-uri.

S fîrş itu l săptăm înii trecu te ne-a produs două mari, foarte mari bucurii. Cea a reîntîlnirii cu,

-D irec ţia 5 şi cea a reîntîlnirii cu T eodora Enache, aceasta deja un nume în jazzul românesc..

D eziluzia? Vorbeam despre formaţii tinere, pentru care este o onoare să deschidă seara, în tentativa lo r de afirmare. Cei de la S e v e n tre b u ie să co n ş tie n tiz e z e un lu c ru , că a p la u z e le şi re c u n o a ş te rile poartă pecetea ca lită ţii. Calităţii m u z ic ii, a v e rs u r ilo r , a atmosferei de concert, a felului în care ştii să-ţi apropii publicul, to t mai exigent, a felului în care te comporţi pe scena de concert.

' Aplauzele nu trebuie smulse prin cuvinte sau/şi jigniri de genul “noi nu sîntem din Bucureşti", “ei vin din Bucureşti,...", 's e pare . că ce vine din Bucureşti,...” îri definitiv sînt formaţii clujene care

’ s-au im pus încă de la primele

apariţii şi concerte, un exemplu viu îl constituie Shabah, ca să nu m a i- dau a lte num e. Atitudinea liderului de la Seven a fos t una jignitoare, publicul taxîrid -o repede. De calitatea muzicii nu vreau să vorbesc, cel mai bun critic a fost... publicul.- D ire q ţia 5 ş i-a re s p e c ta t

numele şi' statutul. Au dovedit încă o dată că se ş tiu ja c e plăcuţi, că au un public ra re îi apreciază, care le ştie piesele, care este alături de ei. r :

C u T e o d o ra E n a c h e .n e reîntîlnim după doi sau trei ani. Se vă d , se aud , p en tru că asupra vocalistei anii studiu, de turnee în ţară şi mai ales peste hotare, îşi spun cuvţntul, în cel mai bun sens.- ^

Teodora Enache a revenit în D iese l C lub pentru a-şi lansa

'în tr-un cadru intim, înconjurată, de prieteni, CD-uf M eaning ’o f B lue , în care parteneri îi,s în t J e a n S to ia n /c h ita ră şi A lin C o n s ta n ţiu /c la rin e t. Şi nu în ultim ul rînd, ce i'ce au contribuit d e c is iv la ed ita re a C D -u lu i, iQ u e s t, p ro d u că to r execu tiv F e lic ia Moga.

Seria marcată pînă la 500, M ean irig o f B lue este dovada ta lentu lu i excepţional, ăl vocii a firm ate , al recunoaşterii. Mă

âş- S

■ « i * j fp iS

N R igîndesc doar la cele scrise de J o h n n y G r i f f in : “ T e o d o ra E nache a p a rţ in e fa m il ie i noastre deoarece ea cîntă cu s u f le tu l” . C în tă cu su fle tu l B lack Coffee, How H igh the Moon, B ea u tifu l Love, L ike S om eone jn L o ve , My Românce, M isty, Blame it on My Youth, ... em oţii greu de" definit în cuvinte. Fără îndoială, Teodora Enache este la ora actuală una dintre cele mai mari voci ale jazzului românesc, o voce a nuanţelor subtile, de m are fine ţe şi ra finam en t, prezente în fiecare no tă , în fiecare acută, în fiecare vers.

De m o ste ne S O F R O N

1996 - A încetat din viaţă, la reşedinţa sa d in Paris, în urma unui cancer al pancreasulu i,

actorul italian Marcello M astro ian i-

j i O T i i m i T i i T mC I U i T U U M bA

G a la t i n e r i l o r s o l i ş t i

c o r e e n i ( 2 )

F ila rm o n ic a de S ta t “ T ra n s ilv a n ia " propune m elom an ilo r pentru v in e r i, 2 2 d e c e m b r ie a .c . , o ra 19, la C a s a U n ive rs ita rilo r, partea a doua a G a le i t in e r i lo r s o l iş t i c o re e n i. în p rog ram u l O rc h e s tre i s im fo n ic e a F ila rm o n ic ii “T ransilvania” , dirijate de m aestrul E m il S im o n , se v o r afla: F. M endelssohn - Concertu l în m i m inor pentru v ioară ş i orchestră, op. 64, solistă K im Y oon-H ee; C- Saint-Saens - Concertul nr. 2 pentru

-pian şi o rchestră îri sol m inor, op. 22, solistă C h u n g H ee-R yun; C.M. von W eber - C o n c e rtu l n r. 1 p e n tru c la r in e t ş i ‘ o rchestră în fa m inor, op. 73, so lis tă Y o u n g -S o o -K im ; S. D răgo i - D ans şi Colind din “D ivertismentul rustic".

V E R N I S A J

Vineri, 15 decembrie, la G a le riile de a rtă FREZIA din Dej, a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură a p lasticienei EV A LU K A C S SO LY M O SS Y. Despre opera artistei ş i lucrările prezente pe sim ezele g a le r ie i a u v o rb it , cu d e o s e b ită competenţă, critic ii de artă: d r. A le xa n d ra R us şi N e m e th Ju lia .

Născută la Dej, Eva L u ka cs S o lym o ssy este ab so lve n tă a In s titu tu lu i de A rtă P la s t ic ă d in C lu j, p ro m o ţia 1966 , a v în d u - i c a - p r o f e s o r i pe G h e o rg h e A p o s tu , T e o d o r B o tiş şi F o rrd A gnes. Începînd cu 1967 participă la expoziţiile de grup o rgan izate în ţară şi străinătate, fiind prezentă, de asemenea, în taberele de creaţie din Bajna (Ungaria, 1999) şi Svodin (S lovacia, 2000). Expune la Tîrgu M u re ş , D e j, C lu j, M e d ia ş , T o ro n to , B u d a p e s ta ş i în , G e rm an ia , p reze n ta expoziţie reprezentînd cea de a şasea pe rsona lă a a rtis te i. Lucră rile sa le se găsesc în co lecţiile publice şi particulare din ţară ş i străinătate.

Fire de o m are sensibilitate, Eva Lukacs S o ly m o s s y îm bină valorile de claritate ale unui desen rafinat cu o crom atică reţinută ş i.c a ld ă , exce lîn d în pe isa je ş i naturi . statice, lucrate în pastel, u le i şi acuarelă. C larificîndu-şi trepta t etapele evolutive prin c ic lu r ile - A r b o r i , A m p re n te f lo ra le , M u n te le , S p i r i t u l lo c u lu i , In s u la , M eta fo re le lu m in ii etc. - care, numai la o privire, retrospectivă, lasă sâ se întrevadă constantele de stil şi viziune, fide le unei tradiţii figura tive de cea mai bună calitate, artista m ărturiseşte, după cum sublin iază dr. A lexandra Rus, “ a ta ş a m e n tu l.s ă u p e n tru c la r ita te , b u cu rie ş î fru m u se ţe , f i in d o a u te n t ic ă p le d o a r ie p e n tru lu m in ă în lu m e a p lină de c o n v u ls ii ş i c o n tra s te a s f î rş itu lu i de m ile n iu .” -

M . V A I D A

C o n c e r t d e c o l in d e l a G h e r la

La sfîrşitul săptăm înii trecute, la Gherla a avut loc tradiţionalul spectacol de colinde o rgan iza t'de Casa municipală de cultură, în program s-au afla t co linde şi cîntece relig ioase, da r nu âu lipsit n ici prelucrările fo lclorice. Pe scenă au evoluat: corul mixt a l C a s e i d e c u ltu ră , g ru p u l v o c a l- instrum ental “S ir iu s ” şi so listu l C laud iu S im a. De m ulte aplauze s-au bucurat cei 40 de corişti d irija ţi ş i de această dată de p ro f. V a i e r - P e r ş a . C e le 10 p iese prezenta te au fo s t in terpre tate cu mult ta le n t şi vo c a ţie , coru l ob ţin înd şi de ace a s tă d a tă un b in e m e rita t succes. Grupul vocal-instrum enta l “S ir iu s " condus de M a r iu s G u ţă a p re ze n ta t cîn tece specifice S ărbă to rilo r de Crăciun şi Anul Nou, une le p iese in te rp re ta te adueînd noutăţi în repertoriu l form aţiei de muzică uşoară a Casei m unicipale de cultură. Sala a vibrat la frum oase le melodii de Crăciun, spectatorii gherlen i cîntînd a lături de cor şi de instrum entiş ti. A fost o searâ de neu itat,.care ne-a dovedit încă o dată că viaţa m uzicală în localitate se bazează nu numai pe 'o a m e n i inimoşi, ci ş i pricepuţi.

. S Z .C s .

R u b r i c ă r e a l i z a t ă

d e M . B O C U

L33

A ic i ar putea fireclama dumneavoastră C î '

• 1994 - La Bucureşti a fost inaugurat Biroul Asociaţiei Universităţilor Parţial sau

Integral de Limba Franceză.

; Cumpăna de secol şi mileniu, reprezintă un moment aparte pentru evaluarea a ceea ce am făcut noi, dar mai ales a ceea: ce ne-au d a t 'u n ii dintre “satiriconişti” în decursul celor peste două decenii de activitate. Esenţa vechilor stîlpi ai modernităţii sînt gînditorii care din nepotolită curiozitate dobîndesc tăria spiritului şi ne

' îndrumă să ne cultivăm, ştiind că gradul de civilizaţie al unei ţări stă tocmai în CULTURĂ. Cu tot “coborîşul” anilor, se întorc la noi amintiri dragi din în tîln irile Cenaclului “SATIRICON”, unde Mircea M ATCABO JI îşi avea un loc anume, preferat.- în imaginea reprodusă îl vedem alături de: Iulia Tatomir, Mihai Teognoste, regretatul Vasile Langa - primul preşedinte al Cenaclului “SATIRICON”, şi Ion Bindea, într-una din sălile Bibliotecii Judeţene “Octavian Goga”, care ne patronează.

Pe omul şi epigramistul Mircea Matcaboji îl priveam şi-l ascultam, îl admiram şi ne miram (şi mirarea este mama înţelepciunii) cum, prin adîncimea cugetării şl expre­sivitate reuşea-să ne prezinte epigrame realizate într-un stil

absolut personal. Cine citeşte epigrame recunoaşte creaţiile lui Mircea Matcaboji, chiar dacă nu sînt semnate. De epigramele sale spiritul nostru are nevoie! Prin grija colegei noastre Iulia Tatomir, care a păstrat, cu sfinţenie cîteva imagini şi epigrame create de M ircea

' cu gîndul la acelaşi Mircea M A T C A B O JI - pictor scenograf al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca. Cine nu-şi aminteşte de creaţiile ̂ domniei sale? Ştiinţa contrastelor, a . nuanţelor de umbră, într-un argintiu de lumină, a făcut din Mircea Matcaboji unul dintre

- r * - - ' . n - x i« V f ^ f ~ "i a lt 3nw* ' XC * ‘ X , - 4A ‘ c v -K > * 4 »& X X X ■ . . . X " ’ ' ' / • -

1_ af-:A..ik. jMîMtC*9' 'W km m t ±____________________________.

M atcaboji, unele chiar în şedinţe, reproducem cîteva din aceste savuroase creaţii.

Din lectura lor, emană un sentiment de admiraţie faţă de discreţia acestui OM, căruia îi repugna inutilitatea vorbelor,- mai ales cînd acestea puteau răni prin difuzarea lor cu tărie.

Caligrafia literelor, cu care şi-a creionat epigramele ne duce

cei mai mari scenografi ai ţării. Cine a urmărit spectacolele Naţionalului clujean, înaintea ultimului deceniu, nu poate uita lucrările sale.

Probînd o secretă ştiinţă a echilibrului între formă şi substanţă, între culoare şi subiect, a creat, apreciem noi, IM AG IN I - ECOU, care nu se sting niciodată.

Spre încheiere,'un madrigal semnat de Iulia Tatomir: .

Nu numai stim a mea, Mircea MATCABOJI!

Nu doar talentul ţi-e emblemă,

Ci calitatea ta supremă De a rămîne OM, mereu, De-ţi este bine, de ţi-e greu!Acum, cu pasul distins,

domnul Mircea M ATCA BO JI a păşit în cel de al optzecilea an de viaţă şi noi, foştii colegi ai domniei sale, îi facem o URARE -

Cu mîna pe corzile inimii, pe aripi de nea, pe-o rază de soare, V A C O L IN D Ă M sufletul şi casa dumneavoastră, împreună cu îngerii care coboară pe scara de lumină si vă deschid CARTEA DE A U R a M ILEN IU LU I TREI, vă urăm M U LŢI AN I CU SĂNĂTATE, V IA Ţ Ă L U N G Ă plină de bucurii şi bogăţii ^materiale şi spirituale, iar M O ŞUL să vă aducă un sac cu poante PO ANTE si multă INSPIRAŢIE!

Aceeaşi URARE o adresăm şi tuturor cititorilor ziarului “AD EVĂRU L DE CLUJ”.

P ro f. S ilvia P O P E S C U

Aş vrea să-ţi dau un'sfat specific ţie I-acelaşi îndreptar, ce-mi merge mie Că epigrama nu-i filozofie Ce-i rîs de viaţa asta cenuşie.

* * *

Ai un eşec, nu fă o dramă • ' Şi nu te întrista

Că viaţa nu-i o epigramă.Mai e'şi altceva.

* * *

S-atîtea drame-adevărate-n lume Şi-atîţia oameni proşti cu-adevărat Să te mai supere măriri postume, Nu c-ar fi indecent. Ar fi păcat.

Mircea Matcaboji

- o

P R I V I L E G I U L D E A - l F I Î N P R E A J M A“ IR c c fe t cCe cn cca ta , fa c n tic 0W ra m C u fifa t m & ie c c :

ccc > ie 4 to it' C a m e i,/4 $ c ccc te a tu i tn e c c . ”

. . . M irc e a M A T C A B O J I

în prefaţa la “Eterna Epigramă”, volum ul I, 1981, c ritic u l l ite ra r Petru P oantă a răta că Cenaclu l - “S A T IR IC O N ” s-a “constituit din epigramişti serioşi,- aproape fără umor...” La această aserţiune, Mircea M atcab o ji replica: “ D o m n u l P o a n tă se repede, Despicîndu-ne în două,/ C ă u m o ru l nu se vede;/ Ce? D e rîs ne arde nouă?” Este adevărat că nu ne prea ardea atunci, cum nu ne arde nici acum de rîs, iar pe de altă parte se ştie că ardelenii rid la urmă, dar redutabilul epigramist M irc e a M a tc a b o ji, purtătorul unei mari virtuţi : umorul, ne învaţă şi ne îndeamnă, ; de mai bine de două decenii, sâ zîm bim şi, uneori, ; chiar să rîdem. Călăuzit de ideea-că e mai bine să zîm bim şi sâ rîdem decît sâ plîngem , epigramistul clujean ştie să cultive în pridvodul casei saîe, şi o face ca nimeni altul, florile umorului. U n umor inteligent, fin, , elevat, plin de surprize şi cu ţintă precisă, nu de puţine ori ţinta fiind propria-i persoană. Umorul Tui M irc e a M atc ab o ji este unul “dublu, rafinat” ,'c a o “tărie” reconfortantă şi, în acelaşî timp, cu multiple valenţe tămăduitoare ale vic iilor noastre şi ale lumii în care tră im ..E p ig ra m e le sale nu se citesc, ci j e “degustează” una cîte una, spre a-ţi da m ai bine seama câ-fiecare este 6 reuşită deplină. A m avut fericita ocazie să mă aflu deseori în preajma sa. A fost, de fiecare dată, un regal spiritual. M om entele umoristice create de M irc e a M atcab o ji se transformau în evenimente, î l urmăream pe nerăsuflate şi îl admiram. U n om liniştit, cu vorbă puţină, bine cîntărită, de-abia şoptită. Dar, cunscîndu-I mai îndeaproape, îţi dai seama câ el este o- comoară de spirit şi de inteligenţă. Un creator cu totul aparte, un unicat, de o distincţie rar întîlnită: M irc e a M A T C A B O J I este o persoană (s-ar supăra foc dacă aş spune o personalitate) despre care nu se pot scrie epigrame, numai madrigaluri. Un spirit ales, un caracter de excepţie, un om generos. M ă bucur câ am avut prile ju l sâ-i fiu nu de puţine ori în preajmă.

P r o f. Ion B I N D E A

5 dec. 2000, Ajun de Moş Nicoiaeîmi bag picioarele în dar Şi nu-mi mai-pun pantofii-n geam Că dacă iară îmi dispar Iernez desculţ, căci alţii' n-am!

Eugen ALBU

De Moş NicoiaeMoş Nicoiae, pasager,Ne vine anual din Cer;Cum n-am avut papuci curaţi,

' M i-a pus la geam vreo doi... r...Alexandru BĂEŢAN

Pluguşor .A venit mai an Decebal Traian, <Şi cu a lui oaste Ne-a pus sula-n coaste.

Ion B IND EA

Lui Eugen Albu la N.C.N.îţi scapără-amice dovleacul Şi eu îa părerea rămîn,Că poantele tale-s ca acul... din carul cu fin.

"Marin BO ŢOC

Evaluarea mandatuluiA fost un vrednic deputat,La Parlament s-a prezentat .Cu ce avea atunci pe el ; ;Si pleacă-acum cu un hotel.

Aurel BUZG ĂU

Apropo de alegeriDupă cum se vede treaba Mi-am dat votul cu pricina, însă am votat degeaba- Iarăşi s-a scumpit... benzina.

Vasile B. G Ă D Ă LIN

CIOACE la "SA TIRICO N o

Valoarea banilorS-a scumpit din nou benzina,Chiar cînd am luat chenzina; Banii-ajung să-mi iau în loc .... cinci chibrite pentru foc.*..

- Gabriela GROZA

La psihiatruBărbatul .meu la cap,

_Mereu a fost debil, întîi credea că-i ţap,Acuma doar Emil.

Ioan MARINESCU

“A” F I sau A NU FI...”Cinstind APUSUL, ce noroc, SHAKESPEARE pătruns-a-n orice

bloc;Se aud şi-n sus şi-n jos, pe scări Hamletienele-ntrebări.

Ana M A R IN O IU

TopicăO zăreşti, chiar de-i departe,

• Aranjată, dichisită... ,De-i privi din orice parte,O găseşti SULI(i)MENITĂ! .

Radu PĂCURAR

Eroi de ocazieTot mai vezi cîte-un scrîntit, - Care, de-i accidentat Şi de-n ghips e-nţepenit,Crede... că-i în bronz turnat!

^ Eugen POP

Politicianul viitoruluiPe Tipul nu prea poţi să-l duci Că-i înşcolată “perla” - Cu studii medii la Răscruci Şi facultate-n Gherla.

- Ioan POP

Realism . ;N-am cămaşă, n-am izmene,N-am mîncare, n-am ce bea,Doar bunicu-mi face semne:“Mai da găuri... la curea!”

Marian POPESCU

JustificarePe aleşi'din vechea gintă, - Ce continuau să mintă, ; .Nu i-am votat, că;s mişei! ;■Mai puteam conta pe ei?

Ioan R A Ţ IU

AmericaniiFacă'ei oricît pe bravii, .Eu nu le mai calc peronul!Am visat că iugoslavii Bombardează... Washingtonul. ,

Efim TA R LA PA N

-Pentru “SATIR ICO N”SATIRICONIŞTI, ca mine, Epigrame scriu şi bine!Dar, cînd vor doar să se joace,Se întrec creînd... doar CIOACE!

Iulia T A T O M IR

ImploraţieUnde eşti tu, Grigorescu,Ce-ai pictat doi boi şi-un car?M ai pictează-un bou cu har,

, Că-i în vernisaj Dinescu.Valentin VIŞINESCU

Ceasul răuI-a stat ceasul! Ghinionul,

• , De dă-n gropi, îl urmăreşte!Geaba răsucea butonul:Nici fortat... nu mai porneşte!

Teofil VOINESCU.-AM ADEUS

C E N A C L U L E P I G R Â M I S T I L O R C L U J E N I

Dragoste subită iIliescu-ar reuşi ' : ■Sigur, dacă-n ţară-ar fi,(De V.C. Ţudor stîmite),Doar Covasne şi Harghite.'■ M ihai TEOG NO STE

1’ ii b Licit C l

C l

n ţ ni"Vnt>ria l̂a T u r d a scoate la lic ita ţie p u b lic ă î n d a tai - . r 3 . ’ 0 r a H > 0 0 ,l n lo c a lita te a T u r d a , s t r . C îm p ie i n r . 1 1 2 , la

s e d iu l S . C . " A G R O I N D U S T R I A L A P O I A N A " S A , u r m ă t o a r e le : ‘ • A b a t o r 1 6 .4 6 1 .2 0 9 lei2 . D r u m acces 4 6 .5 3 0 .8 0 2 Iei3 . S a iv a n o i 4 5 .1 2 8 .5 2 4 lei4 . S a iv a n p i . , 4 3 .6 7 7 .2 8 0 Iei5 . S a iv a n o i , m ie i 3 4 .6 5 7 .3 5 2 lei6 . î m p r e j m u ir e p la s a . . 5 1 .4 7 6 .9 3 0 lei7 . S a iv a n o i ' 1 6 1 .9 7 8 .6 1 1 lei8 . M a g a z i e î n g r a ş ă m . 1 3 .9 9 6 .9 3 2 lei9 . Ş o p r o n f u r a j e 4 5 .3 6 4 .7 0 5 lei1 0 . Ş o p r o n f u r a j e 4 5 .3 6 4 .7 0 5 lei1 1 . Ş o p r o n f u r a j e 4 5 .3 6 4 .7 0 5 Iei1 2 . S i l o z u r i p lă c i • 1 4 .6 9 2 .9 3 8 Iei1 3 . C ă m i n n e fa m iliş ti . 8 .6 7 4 .1 1 7 lei1 4 . A l im e n t a r e c u a p ă 1 0 .0 0 2 .9 7 7 lei1 5 . C o n d u c t ă a d u c ţie . 6 .6 3 8 .8 0 9 lei1 6 . A g r e g a t m ă c in a t f i b . 4 3 1 4 .0 9 1 lei1 7 . P l a t f o r m ă a d ă p a r e 4 .4 7 2 .9 2 2 Iei1 8 . In s ta la ţie e le c tr ic ă . 2 3 4 7 .9 1 2 lei1 9 . B a z i n c o le c to r 2 .8 1 6 .8 4 6 Iei2 0 . B a r a j c o le c to r 1 .6 2 2 .9 1 2 Iei2 1 . P r e s ă P . F . F . 1 3 0 9 .0 4 3 lei2 2 . M a ş in ă ş p r i ţ c î m a ţ 1 8 7 .5 6 3 Iei2 3 . B o ile r 8 3 1 3 3 1 3 6 7 Iei2 4 . A g r e g a t f r i g o r i f i c 2 8 2 .6 2 6 Ie i2 5 . P la n ta ţie p o m i 1 0 .1 2 8 .9 7 2 Iei2 6 . T e r e n o c u p a t d e c o n s t r u c ţ ii î n s u p ra fa ţă d e 1 3 6 .8 3 7 m p * c o m . T u r e n i F e r m a C h e i ţ a , C . F . 1 7 5 4 2 .6 4 4 .4 3 3 .9 6 3 Iei

* T O T A L 3 .2 8 2 .5 1 8 .8 1 3 leiI n c a z că b u n u r i le n u v o r f i y a lo r ific a te c u a ce a stă o c a z ie , lic ita ţia

v a a v e a loc î n fie c a r e z i d e m i e r c u r i d in s ă p tă m în ile c a re v o r u r m a , la aceeaşi o r ă şi în a c e la ş i Io c .

I n f o r m a ţ i i : A d m i n i s t r a ţ i a F in a n c i a r ă T u r d a , c a m . 1 5 , 1 9 , te l. 3 1 3 .4 8 8 , i n t . 1 3 0 , 1 2 5 . - (5716843)

Administraţia Financiară Turda scoate Ia licitaţie publică în data de 8.01.2001, ora 11,00, in Turda, str. Republicii nr.8, la sediul SC Etna 2 Srl, următoarele bunuri:

1.Frigider IT T \ 1.000.000 lei2. Frigider Arctic 1 buc. 1.000.000 lei3. Aragaz 4 ochiuri 1 buc. 1.000.000 lei4. Mese plastic 6 buc, • ' 200.000 lei5. Scaune plastic ’ 22 buc. -S 80.000 lei6. Mese-lemn 7 buc. 800.000 lei7. Scaune lemn 24 buc. 200.000 lei8. Dozator bere 1 buc. 4.000.000 leiIn caz că bunurile nu se vînd cu această ocazie, licitaţia

va avea loc în fiecare zi de luni din săptămînile care urmează la aceeaşi oră şi în acelaşi loc. Informaţii: Administraţia Financiară. Turda, cam. 15, 19, tel. 313.488, int. 130 şi 125.

'___________;_____________________________ * . (5716843)

RATUC CLUJ-NAPOCA vinde din stoc m ateria le ş i p ie se auto specifice (rulm enţi, curele trapezoidale, simeringuri, etc.) la preţuri convenabile. Informaţii la Serviciul Aprovizionare, telefon 430.918.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax .19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

Primăria Turda cheamă în judecată SC "T rico ta je - Tricom ex" SRL, str. Gh. Bariţiu nr. 16,Tn cauză fiind cererea de falim ent înregistrată Ia Trib. Cluj în dosar nr..7242/21.09.2000 cu term en de judecată Ia 17.01.2001, ora 11, camera 14, la Tribunalul Cluj. i (S716842)

Prim ăria Turda cheamă în judecată SC "Sofian" SNC, str. Constructorilor nr. 24, în cauză fiind cererea de fa lim e n t în re g is tra tă la Tribunalul C luj în dosar nr. 7243/21.09.2000 cu termen de judecată la 17.01.2001, o ra 11, cam era 14, la

Tribunalul C luj. (5716842)

C O N V O C A I O R Administratorul unic al SC SPUT SA, în conformitate cu

prevederile Legii nr. 31 republicată, convoacă ADUNAREA GENERALĂ O RDINARĂ A ACŢIONARILORpentru data de 8 ianuarie 2001, ora 11,00, la sediul societăţii din CIuj-Napoca, str. Fabricii nr. 145/A, cu următoarea ordine de zi: aprobarea încheierii de către administrator, angajaţi, acţionari ai societăţii şi persoane implicate cu acşştia de acte juridice cu societatea, de valoare egală cu cel puţin 1% din valoarea capitalului social total al societăţii.

în caz de neîndeplinire a cvorumului de şedinţă, aceasta se va repeta în data de 9 ianuarie 2001, în acelaşi loc, la aceeaşi oră, cu aceeaşi ordine de zi.

Informaţii suplimentare şi procurile de reprezentare se pot ridica de la sediul societăţii, telefon 064-141.188. ;

ADMINISTRATOR UNIC, — (4358399) ing. Ioan-Marius Boitoş -

S O C I E T A T E A D E A S I G U R A R E R E A S I G U R A R E A R D A F S . A ,

c u sediul c e n tra l la Cluj - N a p o c a , str. Samuil M icu nr.7 şi structură teritorială d e zv o lta tă la nivel n a ţio n a l- -

■ *

O R G A N I Z E A Z Ă INTERVIU p e n tru o c u p a r e a postutui d e '

C o n s i l i e r J u r i d i c

în c a d ru l C E N T R A L E I A R D A F din Cluj N a p o c a .

Pe rso an ele interesate trebuie să înd e pline a scă urm ătoarele condiţii m inim ale:- licenţiat îh d re p t;

. - dinam ism , abilităţi d e co m u nica re ;• - disponibilitate pentru pro gra m flexibil d e m u n c ă ;

-c u n o a ş te r e a unei limbi străine d e circulaţie interhaţională;■ a d a p ta b ilita te , re c e p tivita te la n o u şi c a p a c ita te d e a lucra în e c h ip ă ;

- sp e cializare a în drept com e rcial p o a t e fi un a va n ta j;- d e p rin d e re în utilizarea calculatorului.

Se o fe ră :condiţii m o d e rn e d e m u n c ă , re cun oaştere profesională şi

-salariu a tra c tiv , oportunităţi d e d e zvo lta re a carierei.

C e i interesaţi sunt invitaţi să d e p u n ă la sediul A R D A F din Cluj - N a p o c a , Str. Samuil M iciţ nr. 7 , tel. 064 - 194261; fa x: 064 -198266

p â n ă vin eri, 29 d e c e m b rie 2 0 0 0 ,-orele 15.00, dosarul personal C up rin zâ n d:

- C V cu ad re să c o m p le tă ;- solicitare d e a n g a ja re .

Pe rso anele sele cţio n a te vo r fi a n u n ţa te în scris sau telefonic, în v e d e re a participării la interviu.

SUCURSALA DE D IS T R IB U Ţ IE A G AZELO R NATURALE CLUJA N U N Ţ Ă :

Miercuri, 20 decembrie 2000 se pune în funcţiune SISTEMUL DE D ISTRIBUŢIE A GAZELOR NATURALE D IN LOCALITATEA CĂŞEI JUDEŢUL CLUJ, urmînd ca în zilele imediat următoare sâ sc pună în funcţiune şi instalaţiile interioare dc utilizare la v iito rii consumatori de gaze naturale din localitate.

SĂ F IE ÎN TR -U N CEAS BUN!Ordinea de prioritate a punerii în funcţiune a instalaţiilor va ft stabilită de comitetul de cetăţeni şi Primăria Comunei

Câşciu. .Pentru prcîntîmpinarca unor accidente ce s-ar putea produce din cauza punerii în'funcţiunc sau folosirii incorecte

instalaţiilor dc gaze naturale, sc vor respecta cu stricteţe următoarele reguli: , ■1. Proiectarea şi execuţia, întreţinerea, exploatarea instalaţiilor dc distribuţie a gazelor naturale sc face numai cu respectarea

Normativului I.6./1998.2. Punerea în funcţiune a instalaţiilor noi sc face numai dc către delegatul Distribuţiei dc gaze, în prezenţa beneficiarului

pc baza unei documentaţii scmnate.de către INSTALATORUL AUTORIZAT la proiectare şi la execuţie, documentaţie avizată de către D istribuţia dc gaze;

3. Instalatorul autorizat va da explicaţiile necesare beneficiarului privind utilizarea gazelor naturale, conform Anexa 17 din Normativul 1.6./1998; ..

4. Consumatorii de gaze nou puşi în funcţiune, precum şi cei cu instalaţii existente de pc raza de activitate a Sucursalei Cluj sînt rugaţi sâ respecte INSTRUCŢIUNILE DE U TILIZARE A GAZELOR ÎN CO NDIŢII DE SIGURANŢĂ, primite cu ocazia punerii în funcţiune sau a'verificărilor şi reviziilor instalaţiilor dc utilizare şi să le respecte întocmai.

5. înainte de a sc aprinde focul sau lumina electrică se va face aerisirea încăperilor in.ficcarc dimineaţă sau ori dc cîte ori este cazul, iar dacă se simte mirosul caracteristic dc gaze (a ouă alterate), sc va anunţa distribuţia de gaze pentru remedierea defecţiunilor, timp în carc sc va avea grijă sâ nu se umble cu surse dc foc sau care produc seîntei ce pot declanşa explozii.

DISPECERAT CLUJ-NAPOCA - program permanent Ia telefoanele:CLUJ-NAPOCA: 928 sau 432.424 GHERLA: 928 sau 241.938FLORESTI: 265.645 sau la CIuj-Napoca DEJ: 928 sau 213.762TURDA: 928 sau 313.717 • _ C. TURZII: 928 sau 367.66’APAH ID A: 232.326 sau la CIuj-Napoca ■' . *■7. Este interzis a sc dormi sau a părăsi locuinţa lâsînd gazul aprins nesupravegheat şi a dormi în bucătării în care

prepararea hranei sc face cu reşouri sau aragaze. Sc interzice folosirea acestor aparate pentru încălzirea încăperilor, precumşi a lăsa copiii sâ manevreze robinetele dc gaz. . _

8. Consumatorii dc gaze sînt rugaţi să-şi verifice permanent starea coşurilor dc fum, daca există dispozitiv dc protecţie (grătare din sîrmâ) conform STAS 6793/86 şi tirajul acestora. Orice defecţiune sâ fie remediata imediat prin coşari sau Sobari, fiind interzis consumul de gaze pînă la remedierea defecţiunilor constatate.

9. Este interzisă instalarea debitelor dc gaze de persoane ncautorizatc sau firme NEAGREMENTATE ÎN GAZE, precum şi receptori (cazane, maşini dc gătit, convcctoare... etc.) ncomologatc.

Programul casieriilor unităţii va fi: , . . ..- în zilele dc 24, 25 decembrie J000 - închis • ' ®- în ziua de 1 ianuarie 2001 - închis - .. S- în restul zilelor programul va f i normal între 8-14, 15-20. . Ş

TUTUROR C O N SUM ATO R ILO R SĂRBĂTORI FE R IC ITE ! ‘ wL A M U L Ţ I AN I!

C E A M A I B O G A T Ă

O F E R T Ă Ş l L A C E L E

M A I A V A N T A J O A S E

P R E T U R I - >- ~ j \P - ţ a U n i r i i n r . . • ă a J I

t e l / f a x : 064-19»63.5&«s$S1 / * ’

R R E S S 0 k

Consiliul de A dm inistraţie al S.C. C artim pex S.A. CIuj-Napoca

str. G -ral Traian Moşoiu nr, 71,3400 CONVOACĂ

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor îh data de 5 ianuarie 2000, ora 13,00, la sediul societăţii. ̂ :

Ordinea de zi: ,1. Cumpărarea şi vînzarea unor active.'Acţionarii societăţii înscrişi în Registrul Acţionarilor la sfirşitul

zilei de 29 decembrie 2000, considerată dată de referinţă, pot participa personal sau pot fi reprezentaţi numai de către alţi acţionari pe bază de procură depusă la sediul societăţii pînă în data de 24 decembrie a.c.

în cazul în care Ia prima convocare nu vor fi,îndeplinite prevederile legale, Â.G.A. va avea loc în acelaşi Ioc şi la aceeaşi oră, pe data de 6 ianuarie 2001. , - (4144046)

' S i m ţ i ţ i c ă n u9 9

m a i p u t e ţ i t r ă i î n a c e a s tă lu m e

î n c o n t in u ă m iş c a r e ?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

P e n t r u a v a a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vă p u te ţ i a d re sa d ire c t la red a c ţia z ia ru lu i , str .N a p o ca n r . l 6.ÂDEVid e C l u j

M U L

. t i NAPOCA: luni-vineri. 8-16; sîmbătă 9-14;CL ' tel/fax 19-73-04;cIIBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; c iir REDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, f a a r t i ^ L S -ll: tel/fax 21-60-75.

e v a r u l d e ' k * i

L ^VllRMĂ F R A N C E Z Ă angajează pentru ClujI INFORMATICIAN

Cerinţe:înalt nivel de pregătire; - experienţă într-o firmă străină; vîrsta 27-35 ani; limba engleză fluent; dinamism, abilităţi coordonare echipă; uşurinţă în asimilarea unor noi programe. •

Se o fe ră s a la r iu a tra c t iv .

CV la Fax: 44 22 09. Informaţii la Centrul de AfaceriI Româno-Francez, tel.: 4 4 2 0 1 6

’ A t'ii

V 1

iRosko T e x t i l S R LA l. loan Cuza Street, N o. i Parcel N o . l,F re e T ra d e Zone C u rtic i Arad C ounty, Romania

Angajăm: -- inginer confecţioner textile pentru Zalău (S.C. Universal

S.A.), vechime minimă 3 ani;- coordonator logistică pentru Zalău (S.C. Universal S.A.). Condiţii de angajare:• minim studii medii; sî• experienţă în controlul şi gestiunea stocurilor; s• cunoştinţe de operare PC (Word, Excel); . 8• cunoştinţe limba engleză; > . - : :.• cunoştinţele de contabilitate primară constituie un avantaj. C.V. la fax: 060/662.228.

m fâ m

S ă l i

9MNMMN1

S.C. COMCEREAL S.A.C L U J - N A P O C A , P-ţa A . lancu, Nr. 15, ju d . Cluj

Organizează, la sediul societăţii, în data de 22.12.2000 ora 12, licitaţie pentru:

V ÎN Z A R E M IJL O A C E FIXE ÎN C H IR IE R E A DE S P A ŢII DEPOZITARE.

oraşul Gherla, Str. Depozitelor, Nr. 2 în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în fiecare zi de vineri

a săptămînii.Alte relaţii Ia telefon 064-195.557. (4358400)1

RCA2001S u cu rsa la ASTRA C lu j

încheie LA DOMICILIUL CLIENŢILOR ASIGURAREA DE RĂSPUNDERE CIVILĂ AUTO

Solicitaţi personalul nostru specializat la numerele de telefon 064/432463,064/432492

I N F O C L f E N T : ASTRA'SERVICE‘24«¥rELEFON: 01/9666 w w w . a s t r a s i g . r o

î S ' 'Te l. 064*430^23

• Vînd garsonieră, pe str. Parîng, confort 1, nefinisată, parter, preţ 150 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 1 cameră, pe Calea Dorobanţilor, finisat, etaj intermediar, preţ 189 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str. Fabricii, confort 1, etaj intermediar, finisat, preţ 270 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort unic, pe str. Ciucaş, semifinisat, preţ 185 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str. Haţeg, confort 1, nefinisat, etaj intermediar, preţ 250milioane, Tel. 430.423: (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, confort 1, etaj intermediar, pe str. Padin, nefinisat, preţ 260 milioane. Tel. 430.423. (A g i)• Vînd apartament 1 cameră, confort 1, finisat, etaj intermediar, pe str. Primăverii, preţ 160 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str. Tăşnad, confort 1, finisat, parter, preţ 190 milioane. Tel: 430.423, (Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu pentru sediu firmă, 30 mp, pe str. Horea, preţ 120 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 1 cameră, pe C. Dorobanţilor, mobilat, preţ 150 DM . Tel.430.423.(Ag.i.) ’

str. Clinicilor nr. 10 Comision minim.

A N I V E R S A R I , M U L Ţ U M I R I

• ' Mioara de ziua ta, cînd schimbi prefixul, îţi urează fericire şi “La Mulţi Ani”, Jani şi Dan. (1304831)

• Copiii din Grădiniţa Specială din Cluj-Napoca aduc sincere mulţumiri d-nei Dana Vasilescu şi Fundaţiei Transilvania pentru darurile oferite cu ocazia Sărbătorilor de Crăciun. Sărbători Fericite! (1304906)

• în preajma Sărbătorilor de Crăciun, copiii din Grădiniţa Specială din .Cluj-Napoca s-au bucurat de colindele şi darurile oferite de Organizaţia “Soroptimist” Cluj-Napoca. Sincere mulţumiri şi Urări de bine! (1304907)

v î n z A r i

c u m p ă r ă r i

• Vînd apartament confort 3(4) 55-69 milioane. Ţel. 16-14-26, Albac 25 ap. 38. (1195441)

• Vînd ciuperci, proaspete- Pleurotus. Tel. 18-78-03 sau 095- 86-23-14. (1195419)

.* Cumpăr tel-fax marca Philips. Plata pe loc în valută. Tel. 094-27- 96-35,(1304882)

•o Vînd tonetă metalică cu copertină. Tel. 44-21 -29. (1304885)

• Cumpăr computer cu imprimantă. Plata pe Ioc în valută. Tel. 094-20-85-56, (1304881) .

C i t i t i z i l n i c__________ 9__________________

A D E V Ă R U Lde Ciul

P -t a U n ir i i 4 -5 5:1. T e l ./F A X : 0 6 4 - 4 3 0 .4 2 3 .

s f s h L • • • ......................................................... • '*■■■----------------------------- -

RECOND1TIONÂRI C A R T U Ş E IM P R IM A N T E : :

LASERJETM JET

* Vînd mobilă şi apartament cu 2 camere pe str. Clăbucet, etaj 2/10. Tel. 18-29-69. (1195458)

• Vînd blană bărbaţi nouă Ovex Oradea nr. .50 la jumătate preţ şi congelator Ghiocel 3 sertare 120 L, nou. Tel. 18-21-09. (1304890)

• Executăm tîmplărie la comandă, uşi, geamuri din lemn şi termopan Bistriţa tel. 063-23-25-75. (1304914)

Cumpăr schelă metalică, tip S200 şi popi metalici. Tel. 44-04- 44 sau 094-59-29-73. (1195466)

• Vînd porci pentru sacrificat. Tel. 41-64-69,092-31-59-05. (1195429)

D I V E R S E

• Societate de securitate angajează personal-de păză pentru Turda în următoarele condiţii: stagiul m ilitarsatisfăcut; vîrsta între 24-40 ani; studii minime 10 clase,' înălţime peste 1,75 m, valenţe sportive, fără antecedente penale. Salaiu 100 USD brut Informaţii la tel. 44-79-84, 44- 79-85. (1195468)

• Firmă de construcţii angajează în condiţii-deosebite de salarizare muncitori pentru montaj şi execuţie structuri în gips carton. Relaţii la tel. 44-04-44 între orele 10-17. (1195465)

• Angajăm femeie de serviciu la bloc. Relaţii la preşedihte sau administrator. Asociaţia de proprietari str. Prof. Ciortea nr. 3. (1304899) :

• Numita Barcsay Katinka născută Banffy este citată la Judecătoria Cluj-Napoca în dosar 8723/2000 pe data de 16 ianuarie 2001 pentru prestaţie tabulară’ cu Mironiuc Claudia. (1195440)

Numiţii Nyerges Simion şi

• Numitele Szelezsan Ilyana, Papp Zsuzsa şi Moldovan Amfiozia născută Bajes sînt citate în calitate de pirite în proces cu Macavei Liviu în dosar nr. 7315/2000 Judecătoria Cluj-Napoca, obiect prestaţie tabulară pentru data de 22 ianuarie

Dolean'*Anâ T îm ^ e r n t T ' la 2001 ?ra 8: 30, sala 124, (1195471)

• Studentă orfană de ambii părinţi rog cine poate să‘mă ajute cu o sumă cît de mică pentru a-mi cumpăra o pereche de cizme. Cont Banca T r a n s i l v a n i a

2511000013835222. Vă mulţumesc. (1195284)

Judecătoria Cluj-Napoca la data de 22.12.2000 sala 124 în calitate de pîriţi în proces cu Petruş Emil în cauza avînd ca obiect ieşire din indiviziune. (1195444)

• Sînt citaţi pentru 25.01.2001 la Judecătoria Huedin: Avram Ileana, Maria, Rusalim, Ana şi Tripon Ana . din comuna Ciucea în dosar civil 1227/2000,(1195445)

’ • Buze Ileana, Lung loan A Găvrilii Morcoş, Buze Maria, Lung Floare, Toma loan, Buze Ileana măritată Dejeu, sînt chemaţi la Judecătoria Huedin pentru data de 11 ianuarie 2001 ora 10, în calitate de pîriţi în dosarul civil 1164/2000 înaintat de reclamantele Buze Catiţa, Buze Maria, Mureşan Ana pentru stabilirea masei succesorale si partaj. (1195448)

In conformitate cu Legea nr. 137/1995, Badiu Gligor anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă de locuit subsol şi -■ parter situat în Huedin str. Molidului F. N. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj,- Calea Dorobanţilor nr. 99. (1304888)• SC CARINAG SA cheamă în

judecată pe Fărcăşan Em il, : Komaromi Nicolae Gardo, Kulcsar Ştefan, Nanu Gheorghe, Kovacs Iuliu, Soporean loan şi soţia născută Pasc*Maria, Mureşan Gheorghe, Soporean Victor şi soţia născută Pascu Ana, toţi cu domiciliu necunoscut în dosar civil nr. 4947/ 2000 cu termen la 18 decembrie 20Q0 la Judecătoria Turda. (7302258)

1 W . • '

i i X) .>.

• în c o n fo rm ita te c u L e g e a n r . *• 1 3 7 / 1 9 9 5 , B a r ţ h a A i p a d a n u n ţ ă

în c e p e r e a d e m e r s u r i l o r p e n t r u o bţine re a a v iz u lu i de m e d iu p e n tru o b i e c t i v u l e x t i n d e r e l o c u i n ţ ă f a m i l ia lă s itu a tă în T u r d a , s t r . M o ţ i l o r n r . 2 9 . S e s i z ă r i l e ş i reclam aţiile n u m a i p e n tru fa c to rii de m e d iu se v o r d e p u n e la se d iu l A P M C l u j , C a le a D o r o b a n ţ i lo r n r . 9 9 . ( 7 3 0 2 2 1 5 )

• în dosar n r . 6 9 2 5 /2 0 0 0 , a l j u d . B is tr iţa , lo c . B is tr iţa - N ă s ă u d , este c it a t în c a lit a t e d e p î r i t S o a r e R o m e o , c ii u l t i m u L d o m i c i l i u c u n o sc u t în c o m u n a D ra g o m ire ş ti n r . 1 3 , j u d . D î m b o v i ţ a , p e n t r u te r m e n 2 1 d e c . 2 0 0 0 , o r a 8 ,0 0 .’(D-P.)

P I E R D E R I

Berghian Adrian. Le decalr nule. (1195443)

• Pierdut carte de identitate auto ■ seria A 0253549. O declar nulă.

(1195449)• Pierdut carnet de student pe

numele Dolha Kinga. îl declar nul. (1195457)

• Pierdut carnet de student pe numele Rusu Andreea. Paula. îl declar nul. (1195459)

• Pierdut camet de student pe numele Ştef Marius Claudiu. îl declar nuj. (1195463)

• Pierdut geatitâ neagră cu acte marca Enrico Coveri. Găsitorului recompensă. Tel. 094-20-85-56. (1304880) .

• Pierdut camet de student eliberat de Academia de Âde Vizuale Cluj pe numele Claudia Manţa. ÎI declar nul. (1304886)

• Pierdut legitimaţie dc student pc numele Corpodean Cosmin. O declar nulă. (1304897)

• Pierdut legitimaţie de student pe numele Mirţn Ovidiu. O declar nuli. (1304898)

• Pierdut carnet de student pc numele StefT Cristian. ÎI declar nul.(1304909)

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

■______________ marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.e v a r u l d e

r 1

I

I

I

I

I

I

I

I

N A P O C A P R E S Sa n g a j e a z ă

vînzători presă şi carte Ia tonete stradale.

Informaţii Ia tel. 064-19.68.58.

D E C E S E C O M E M O R Ă R I

2 1 D e c e m b r ie 1 9 8 9 , o d a tă c a r e . l a v r e m e a r e s p e c t i v ă r e p r e z e n t a o v i c t o r i e a î n t r e g u l u i p o p o r î m p o t r i v a r e g im u lu i c o m u n is t, o d a t ă c a re r e p r e z e n t a s f î r ş i t u l m u l t o r l i p s u r i m a t e r i a l e , c ît ş i l ip s a p e r s o n a l i t ă ţ i i , o d a t ă c a r e p e n t r u m a jo r ita te a o a m e n ilo r î n s e m n a o t r e c e r e s p r e o d e m o c r a ţie a d e v ă r a tă î n c a re s ă se p o a tă m u n c i l i b e r , să f ii p lă tit pe m ă s u r ă , să n u se m a i m i n t ă . . . o a m e n i i să f ie m a i v e s e li şi b u n i u n i i c u a l ţ i i . P e n tr u e ro u l m a r t i r S O R I N E L - D O R I N E L J U R J A , î n v îr s t ă d e2 2 a n i , to a te a ceste a şi m u lte a lte le s -a u t r a n s f o r m a t î n t r - u n c r e z p e n tr u c a re f ă r ă să s te a p e g î n d u r i s - a a l i a t m u l t o r t in e r i ca re p r o te s ta u î n P i a ţ a L i b e r t ă ţ i i î m p o t r i v ac o m u n i s m u l u i , u n d e a f o s t îm p u ş c a t d e . . . L a u n s p re ze c e a n i n u se c u n o s c cei c a re a u t r a s i a r a u t o r i t ă ţ i l e d i n t o ţ i a c e ş ti a n i n u v o r ,s ă se a fl e a d e v ă r u l. O a r e d e ce? S ă n u l i s c ă p a t - d e c o m u n i s m ? N o i , fa m ilia î n d u r e r a t ă , s p e r ă m ca f i u l , fr a te le şi m u l ţ i a lţ i i a u m u r i t eroic p e n t r u s c h im b a r e ş i câ j e r t f a l o r n u a f o s t z a d a r n i c ă . F a m i l i a a n u n ţ ă p a ra s ta s u l d e p o m e n ir e - c a re se v a ţine la C i m i t i r u l E r o i l o r în d a ta de 2 1 d e c e m b rie o r a 1 2 . D u m n e z e u s ă -l o d ih n e a s c ă î n p a c e . ( 1 3 0 4 7 4 1 , 1 3 0 4 7 4 2 )

* C u i n i m i l e z d r o b i t e şi l a c r i m i î n o c h i a n u n ţ ă m

. în c e t a r e a d i n v i a ţ ă d u p ă o b o a lă în d e lu n g a t ă a i u b i t u l u i n o s t r u s o ţ şi t a t ă , B E R A R Ş T E F A N , p e n s io n a r M . A p . N . î n v îr s tă d e 7 3 d e a n i . D r a g ă F A N I te v o m p lîn g e v e ş n ic ş i - L v o m r u g a p e b u n u l D u m n e z e u s ă -ţi a ş e ze -s u fle tu l a c o lo u n d e t o ţ i d r e p ţ i i se o d i h n e s c , Î n m o r m î n t a r e a v a a v e a lo c m a r ţ i , 1 9 d e c e m b rie 2 0 0 0 o r a 1 3 , l a C a p e l a N o u ă a C i m i t i r u l u i M ă n ă ş t u r . D e v o ta ta şi iu b ito a r e a ta so ţie F la v ia şi f iu l m a i m a r e G e l u . (1 1 9 5 4 0 9 )

• C u a d în c ă d u r e r e a n u n ţă m în c e ta re a d in v ia ţă a iu b itu lu i

„ n o s t r u s o ţ , t a t ă ş i b u n i c I R I M I E Ş V A S I L E î n v îr s t ă de 65 a n i . În m o r m în t a r e a v a a ve a loc m a r ţ i 1 9 d e c e m b rie o r a 1 1 , Ia C a p e la n o u ă a . C i m it i r u l u i M ă n ă ş t u r . F a m i l ia în d u r e r a t ă . (13 0 4 8 9 3 )

• A n u n ţ ă m c u d u r e r e în c e ta re a d in v ia ţă a iu b itu lu i n o s t r u u n c h i C Â L U G Ă R V I O R E L în v îr s tă d e 62 a n i. În m o r m în t a r e a v a ' a v e a Io c în z iu a de 20 d e c e m b rie 20 0 0 o ra 1 3 l a C a p e l a M ă n ă ş t u r . N e p o t u l L i v i u şi L e n u ţ a . (13 0 4 8 9 4 )

• S - a stin s la 7 3 d e a n i b u n u l şi iu b itu l n o s tr u t a t ă , s o c ru şi b u n ic B E R A R Ş T E F A N , fo s t c a d r u M . A p . N . , d u p ă o lu n g ă s u fe r in ţă . A lă s a t î n u r m a sa a m i n t i r e a u n u i o m d e v o t a t fa m ilie i şi d a t o r ie i s a le . D o r m i în pa ce s u fle t g e n e ro s . A d e l a , N i c o l a e ş i A n d r e i R u s z . ( 1 1 9 5 4 1 0 )

• U n p io s o m a g iu la tre cerea în e te rn ita te a p r o f . d r . E U G E N M I R E Ş A N - ' S i n c e r e c o n d o le a n ţ e . F a m i l i a I v a n . ( 1 1 9 5 4 1 3 )

• C o le c tiv u l D G A I A C l u j r e g re tă d is p a r iţia p r e m a t u r ă a p r o f . d r . E U G E N M I R E Ş A N şi tra n s m ite sin ce re c o n d o le a n ţe fa m ilie i. ( 1 1 9 5 4 1 4 )• C u m a r e tris te ţe şi v e ş n ic

î n d u r e r a ţ i a n u n ţ ă m tre c e re a în e t e r n ita te a d r a g u l u i n o s t r u t a t ă , s o c ru şi b u n i c B E R A R Ş T E F A N în v îr s t ă d e 7 3 d e a n i , ră p u s d e o b o a lă n e c r u ţ ă t o a r e . N u te v o m u ita n ic io d a tă . F i u l D o r u , n o r a L i l i a n a şi n e p o a ta Il i n a . ( 1 1 9 5 4 1 1 )

• S în te m a lă tu r i d e în tr e a g a fa m ilie î n aceste m o m e n te de grea în c e rc a re p r i n p ie rd e re a c e lu i c a r e a f o s t p r o f . d r . E U G E N M I R E Ş A N . F a m ilii le T o c a c iu şi Ţ i b r e . ( 1 1 9 5 4 1 5 )

• S în te m şi v o m fi a lă t u r i de c o le g a şi p r i e t e n a n o a s t r ă V i o a r a M ir e ş a n a c ă re i s u fle t r ă m î n e g o l p r i n p i e r d e r e a s o ţu lu i d r a g . F a m i l i a N a g h i u . ( 1 1 9 5 4 1 6 )

• N e d e s p ă r ţim d e c u m n a t u l şi u n c h i u l n o s t r u B E R A R Ş T E F A N î n v îr s t ă d e 7 3 d e a n i tre c u t Ia cele v e ş n ic e . S î n t e m a l ă t u r i d e f a m i l i a g r e u î n c e r c a t ă . F a m i l i a P e r ş a . ( 1 1 9 5 4 1 2 ) . • S în te m a lă tu r i d e colega

n o a s t r ă V i o a r a M i r e ş a n la tre c e re a î n veşn icie a iu b itu lu i său s o ţ şi o m d e m a r e o m e n ie , p r o f . d r . E U G E N M I R E Ş A N . S in c e re c o n d o le a n ţe . F a m i l ia C e r n e a . ( 1 1 9 5 4 1 7 )

* C u d u r e r e a n u n ţ ă m în c e ta re a d in v ia ţ ă a m ă tiiş ii V E R Ş A N M A R I A . Î n m o r m î n t a r e a v a a v e a l o c m a r ţ i , 1 9 d e c e m b rie 2 0 0 0 , o r a 1 2 în sa tu l F â u r e n i . ̂ D u m n e z e u s-o o d ih n e a s c ă în p a c e . N e p o t u l G a c i u N i c o l a e c u f a m i l i a . ( 1 1 9 5 4 2 1 ) ”

> A d u c e m u n u ltim o m a g iu n e p r e ţu itu lu i o m , p r o f . u n i v . d r . E U G E N M I R E Ş A N , decan a l F a c u l t ă ţ ii d e Z o o t e h n ie şi B io te h n o lo g ii şi s în te m a lă tu r i de so ţia d o m n ie i sale , c o n f. d r . V i o a r a M ir e ş a n , în aceste clipe g r e l e . D u m n e z e u s ă -l o d ih n e a s c ă . S tu d e n ţii a n u lu i I ,

- Z o o t e h n i e şi B i o t e h n o l o g i i C lu j - N a p o c a . ( 1 1 9 5 4 1 8 )

• C u a d în c ă d u r e r e a n u n ţ ă m d i s p a r i ţ i a î n 1 7 d e c e m b r i e 2 0 0 0 , d u p ă o lu n g ă s u f e r i n ţ ă , la v îr s ta d e 7 5 d e a n i a iu b ite i s o ţii, s o ră , r u d ă , p r o f . d r . E V A R O S E N F E L D . F u n e r a lii le v b r a v e a l o c m i e r c u r i , 2 0 d e c e m b n r ie Ia o r a 1 4 ,3 0 Ia C i m i t i r u l E v r e ie s c d in C a l e a T u r z i i n r . 1 5 4 . F a m i l i a în d u r e r a t ă . ( 1 1 9 5 4 5 4 )

• P i o s o m a g iu ş i e t e r n ă - a m in tir e o m u lu i c a r e a fo s t p r o f . d r . E U G E N M I R E Ş A N . S î n t e m a l ă t u r i 'd e c o n f . d r . V i o a r a M i r e ş a n . F a m i l i i l e : p r o f . d r . Io a n B u d şi p r o f . d r . G h e o rg h e M u r e ş a n . (1 1 9 5 4 2 0 )

• C u a d în c ă d u r e r e î n s u fle t a n u n ţă m în c e ta re a fu lg e r ă to a r e d in v ia ţ ă a s c u m p e i n o a s t r e f iic ă , s o ţie , m a m ă şi b u n i c ă , P A Ş C A A N I C A , în v îr s tă d e 55 d e a n i. Î n m o r m în t a r e a v a a v e a Io c în d a t a d e 1 9 d e c e m b r ie 2 0 0 0 , o r a 1 4 , Ia C i m i t i r u l d in C o r d o ş . F a m i l i a î n d u r e r a t ă . (11 9 5 4 6 4 )

• S în te m a lă tu r i d e p r ie te n u l n o s tr u G e l u B e r a r î n aceste m o m e n t e g r e l e . F a m i l i a . L u m p e r d e a n . ( 1 1 9 5 4 2 4 )

• U n u ltim o m a g iu ce lu i ca re a fo s t p r o f e s o r d r . E U G E N M I R E Ş A N . S i n c e r e c o n d o le a n ţe fa m ilie i în d o lia te . F a m i l ia in g . P a ş c a . (1 1 9 5 4 2 5 )

• C u i n i m a z d r o b i t ă d e d u re re a n u n ţă m în c e ta r e a d in v ia ţă î n d a ta d e 1 7 d e c e m b rie 2 0 0 0 , a i u b i t u l u i n o s t r u s o ţ , t a t ă , f r a t e , s o c r u şi c u s c r u B A K O S I O A N , î n v îr s t ă d e 68 d e a n i. Î n m o r m în t a r e a v a a v e a loc a z i , 1 9 d e c e m b rie 2 0 0 0 , o r a 1 4 , Ia C a p e la N o u ă M ă n ă ş t u r . D u m n e z e u s ă - I o d i h n e a s c ă . F a m ilia î n d o lia t ă . ( 1 1 9 5 4 6 9 )

• U n u ltim o m a g iu c e lu i c are a f o s t p r o f . d r . E U G E N M I R E Ş A N p rie te n u l şi co le gul n o s t r u . S in c e r e c o n d o le a n ţ e f a m i l i e i g r e u 'î n c e r c a t e . F a m iliile p r o f . d r . R . M o r a r şi P u s ta . (1 1 9 5 4 2 6 )

• S în te m a lă tu r i d e fa m ilia d r . M ir e ş a n Ia g re a u a pie rd ere s u f e r i t ă ' p r i n t r e c e r e a în e te rn ita te a c e lu i ca re a fost c o le g u l n o s t r u p r o f . d r . E U G E N M I R E Ş A N , d e c a n u l F a c u l t ă ţ i i d e Z o o t e h n i e . C a t e d r a I I M e d i c i n ăV e te r in a r ă . ( 1 1 9 5 4 2 7 )

. • U n u l t i m o m a g iu p r i e t e n u l u i n o s t r u E U G E N M I R E Ş A N , x i a r f a m i l ie i î n d u r e r a t e î i t r a n s m i t e m s in c e re 'c o n d o le a n ţe şi în tre a gă n o a s t r ă ; c o m p a s iu n e . F a m ilia - R ă p u n t e a n . (1 1 9 5 4 2 8 )

• S în te m a lă tu r i de colega n o a s t r ă C s e g e z i A d r i a n a în m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e tre c e re a î n e te rn ita te a m a m e i d r a g i . S i n c e r e c o n d o le a n ţ e î n t r e g i i f r a m i l i i d i n p a r te a , c o le g ilo r d e s e rv ic iu . (119 5 4 3 0 )

• S în te m a lă tu r i d e p rie te n a şi c o le g a n o a s t r ă , c o n f . d r . V i o a r a M i r e ş a n î n m a r e a d u r e r e p r ic in u ită d e tre cerea în e te rn ita te a s o ţu lu i d r a g , p r o f . d r . E U G E N M I R E Ş A N , decan, p e r s o n a l i t a t e ş t i i n ţ i f i c ă m a r c a n t ă d e a le a s ă o m e n ie . F i e - ţ i ţ ă r î n a u ş o a r ă p r ie te n d r a g . F a m i l ia p r o f . d r . S â r b V a s ile . ( 1 1 9 5 4 3 1 )

> . C o l e c t i v u l C a t e d r e i de M e c a n iz a r e d in U S A M V C l u j - N a p o c a , p r o f u n d în d u r e r a t de d i s p a r i ţ i a p r e m a t u r ă a d is t in s u lu i p r o f . d r . E U G E N M I R E Ş A N , d e c a n u l F a c u ltă ţii d e Z o o te h n ie şi B io te h n o lo g ii, este a l ă t u r i d e f a m i l i a g r e u în c e r c a tă . S in c e re co n d o le a n ţe . (1 1 9 5 4 3 2 )

U n u ltim o m a g iu celui care a fo s t d is tin s u l a v o c a t I O A N S Â N G E O R Z A N . S î n t e m a l ă t u r i d e c u m n a t a n o a s tră C a r m e n şi d e fa m ilie în m are a l o r d u r e r e . F a m i l ia in g . H o re a P îr le a . ( 1 1 9 5 4 3 3 ) ---------

L a tre c e re a în veşn icie, a d u c u n u ltim şi p io s o m a g iu c e lu i c a r e a f o s t I O A N S Â N G E O R Z A N şi s în t a lă tu r i d e f a m i l i a î n d u r e r a t ă . D u m n e z e u să -l o d ih n e a s c ă în p a c e . C u s c r a E l e n a C ă r p in e a n u . (1 1 9 5 4 3 4 )

• R e g r e tă m n e s p u s de m u lt d i a s p a r i ţ i a d r a g e i n o a s t r e s u r o r i , M O N I C A S O O S . O v o m p ă s tr a m e re u în sufletele n o a s tre . F r a ţ i i V i o r i c a , V a sile şi A u r e l . (1 1 9 5 4 3 6 )

' • N e s iîr ş ită d u r e r e , la c rim i şi f l o r i p e n t r u p ie r d e r e a t a , M O N I . P a u l şi M o n ic a G a v r iş . ( 1 1 9 5 4 3 7 )

• C u a d în c ă d u r e r e şi re g re t a n u n ţ în c e t a r e a d in v ia ţ ă a i u b i t e i m e le s o ţ i i , M O N I C A S O O S î n v îr s tă d e n u m a i 33 de a n i. M u l t p r e a d e v re m e m -a i p ă r ă s it şi m i-a i lă s a t u n d a r n e p r e ţ u i t , f e t i ţ a n o a s t r ă D a i a n a . V e ş n i c t r i s t şi n e m în g îia t , C s a b i . (119 5 4 3 8 )

• C o l e c t i v u l C l i n i c i i C h i r u r g i e I I I î ş i e x p r im ă re g r e tu l şi c o n d o le a n ţe fam ilie i cu o c a zia în c e tă r ii d in v ia ţă a v e c h i u l u i c o l a b o r a t o r S A F A L V I M I H A L Y . (119 5 4 3 9 )

• S în te m a lă tu r i d e fa m iliile : d r . V a s ile P e te a n u şi V a s ile U r e c h e î n m a r e a d u r e r e , p e n t r u p i e r d e r e a 'fiic e i şi a s o ţie i D A N A P E T E A N U . F a m i l ia V u l t u r a r . ( 1 1 9 5 4 4 2 ) .

a r t i . 1 9 d e c e m b r i e

• U n u l t i m o m a g iu c e lu i tre c u t în e te rn ita te p r o f . d r . E U G E N M I R E Ş A N . S in c e re c o n d o le a n ţ e so ţie i c o n f . d r . V i o a r ă M ir e ş a n . F a m ilia p r o f . d r . Io a n G r o z a . (11 9 5 4 4 6 )

* D r a g ă A d r ia n a n e r u g ă m b u n u l u i D u m n e z e u s ă te în tă re a s c ă şi să ie a ju te a c u m , c în d te d e s p a r ţi-d e ta t ă l tă u d r a g . C o le c tiv u l M a g a z in u lu i S C L e t i S R L î ţ i t r a n s m i t s in c e r e c o n d o le a n ţ e ţ i e şi în tr e g ii fa m ilii . ( 1 1 9 5 4 4 7 )

• S in c e re co n do le an ţe -d -lu i p ro fe s o r G h . B e r a r u la tre cerea î n e t e r n ita te a ta tă lu i d r a g , F a m iliile M a ru s c e a c şi C a n t o r .(11 9 5 4 5 0 )

• D r a g ă G e lu sîn t a lă tu r i de tin e în aceste m o m e n te g re le p r i c i n u i t e d e t r e c e r e a î n e te rn ita te a ta tă lu i tă u . S in c e re c o n d o le a n ţ e f a m i l i e i . A l i n a .( 1 1 9 5 4 5 1 ) .

• S în te m a lă tu r i de colega n o a s t r ă M u r e ş a n I r i s t i c a la m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e în c e ta r e a d in v ia ţă a m a m e i d r a g i . S i n c e r e c o n d o le a n ţ e fa m ilie i în d u r e r a te . C o n s iliu l de A d m in is tr a ţie al S C C e n t r a l S A C l u j - N a p o c a . (11 9 5 4 5 2 )

• L o c a t a r i i b lo c u l u i B 8 t r a n s m i t - f a m i l i e i M i r e ş a n sin ce re c o n d o le a n ţe . (11 9 5 4 5 3 )

• N e e x p r im ă m r e g r e t u l p e n t r u d is p a r iţia p r e m a tu r ă a c e lu i c a r e a f o s t p r o f . d r . E U G E N M I R E Ş A N ,p e r s o n a li t a t e d e p r e s tig iu a î n v ă ţ ă m î n t u l u i u n i v e r s i t a r c lu je a n , d e c a n u l F a c u lt ă ţ ii de Z o o t e h n i e şi B i o t e h n o l o g i i . S in c e r e c o n d o le n a ţe f a m ilie i î n d o l i a t e . P . D . S . R . C l u j . ( 1 1 9 5 4 6 1 )

• U n u ltim o m a g iu celui ca re a . f o s t a v . I O A N S Â N G E O R Z A N . S i n c e r e c o n d o le a n ţe fa m ilie i. V e c in i i , b lo c G , s c a r a * A . (11 9 5 4 6 2 )

U n u l t i m o m a g i u , la d e s p ă r ţire a d e d istin su l dascăl c o n f. d r . E V A R O S E N F E L D . C o l e c t i v u l C a t e d r e i d eF i z i o l o g i e U M F ' “ I u l i uH a ţ i e g a n u ” C l u j - N a p o c a . (1 1 9 5 4 6 7 )

• S în te m a lă tu r i de p rie te n u l n o s t r u D o r u la d u r e r e a p r i c i n u i t ă d e decesul ta t ă lu i d r a g . U n g î n d p io s - şi c o n d o le a n ţe fa m ilie i în d o lia te . D u m n e z e u s ă -l odih n e a scă în p a c e ! C o l e g i i d in c o m p a r tim e n tu l A p r o v iz io n a r e S C T r i c o t a j e S o m e ş u l C l u j . (1 1 9 5 4 7 2 )

• S în te m a lă tu r i de fa m ilia în d u r e r a t ă d e p ie rd e re a ce lu i c a r e a f o s t , a v o c a t S Â N G E O R Z A N I O A N , S in ce re c o n d o le a n ţe fa m ilie i în d o lia te . C o le g ii a vo c a ţi d in B a r o u l C l u j .

.( 1 1 9 5 4 7 3 )

• S în te m a lă tu r i de c u m n a ta n o a s tră C a r m e n C ă r p in e a n u şi în t r e a g a f a m i l ie în d u r e r e a p r i c i n u i t ă d e dece sul ta t ă lu i d r a g , d is tin s u l a v o c a t I O A N S Â N G E O R Z A N . F a m ilia in g . C la u d iu C ă r p in e a n u . (1 1 9 5 4 7 4 )

• S în te m ' a lă tu r i de colega n o a s tră A n t in i a B a lo g în m a re a d u r e r e p r i n c a r e t r e c e la d e c e s u l . m a m e i i u b i t e . T r a n s m i t e m s in c e r eco n d o le a n ţe fa m ilie i. C o le g ii d e Ia C in e m a to g r a fie i (1 1 9 5 4 7 5 )

• S in c e r e c o n d o l e a n ţ e f a m i l ie i în d u r e r a t e . î n u r m a d is p a r iţie i p r e m a t u r e a ce le i c a re a fo s t coleg n o a s tră S O O S M O N I C A . C o le g ii d e ia S C F l o r a S A C l u j - N a p o c a . ( 1 1 9 5 4 7 6 ) :

• S în te m a lă tu ri d e d -n a c o n f. d r . V i o a r a M ir e ş a n î n m a re a d u r e r e p r ic in u ită de m o a r te a s o ţ u l u i e i , p r o f . u n i v . d r . E U G E N I O A N M I R E Ş A N . F a m ilia p r o f . P o p N ic o la e , c o m . A p a , j u d . S a tu - M a r e . ( 1 1 9 5 4 7 7 )

• F a m iliile C o b z a ş şi M i t r o v e x p r i m ă s in c e r a ' l o r c o m p a s iu n e f a m i l ie i P e t e a n p e n t r u p ie rd e re a fiic e i d r a g i .” B u n u l D u m n e z e u s ă - i d e a b in e m e rita ta O d ih n ă ! ( 1 3 0 4 8 7 7 )

• S in c e r e c o n d o le a n ţ e ” şi î n tr e a g a n o a s tră c o m p a s iu n e p e n t r u f a m , C ă r p i n e a n u M a r i u s şi C a r m e n , în m a re a lo r d u r e r e p ric in u ită de tre c e re a în e te rn ita te a ta tă lu i iu b it I O A N S Â N G E O R Z A N . F a m . d r . M ă s c a ş iu D a n . (1 3 0 4 8 7 8 )

• T r a n s m ite m d o m n u lu i G e l u B e r a r u c o n d o le a n ţe şi t o a t ă c o m p a s iu n e a n o a s tră , F a m ilii le M o l d o v a n , R i ţ i u , C o l c e r i u , P ă u n , P o p , C o m ş a , B u ş e . (1 3 0 4 8 7 9 )

• S e îm p lin e s c 1 1 a n i d e tris te ţe şi s in g u ră ta te d e c în d a p l e c a t d e l în g ă n o i p e n t r u to td e a u n a cel ca re a fo s t s o ţ şi t a t ă a v o c a t B Ă R B O S U A L E X A N D R U O C T A V I A N . D - z e u să te o d ihnea scă î n p a c e . N u te v o m u ita n ic io d a tă . S o ţia şi c o p iii. (13 0 4 8 8 7)

• S în te m a l ă t u r i d e tin e V i o a r a a c u m c în d t r e c e r e a f u l g e r ă t o a r e - î n n e f i i n ţ ă a b u n u l u i n o s tru n a ş p r o f . d r . M I R E Ş A N E U G E N , la s ă u n g o l. im e n s în sufle te le n o a s tre . D u m n e z e u s ă -l o d i h n e a s c ă . F a m i l ia C r iş a n Il i e . ( 1 3 0 4 8 9 1 )

• S în te m a lă tu r i de colega n o a s tră C a r m e n C ă r p in e a n u în m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e tre c e re a în e te rn ita te a t a tă lu i,; C o le g ii de la G r u p Ş c o la r de T e le c o m u n ic a ţii. (13 0 4 8 9 2 )

• D is c ip lin a d e F iz i o l o g ie A n i m a l ă d in c a d r u l F a c u l t ă ţ i l o r d e Z o o t e h n ie şi M e d ic in ă V e te r in a r ă e x p r im ă s in c e re c o n d o le a n ţe d o a m n e i c o n f . d r . V i o a r a M i r e ş a n , p e n t r u d is p a riţia p r e m a t u r ă a s o ţu lu i d ra g d o m n u l p r o f . d r . E U G E N M I R E Ş A N d e c a n u l F a c u l t ă ţ i i d e Z o o t e h n i e şi B io te h n o lo g ii. (13 0 4 8 9 5 )

• S în te m a lă tu ri d e d o a m n a c o n f . d r . V i o a r a M i r e ş a n în aceste clipe tragice p r ile ju ite de d is p a r iţia neaşte p ta tă a s o ţu lu i d r a g . S in c e r e c o n d o l e a n ţ e . A n t o n i a O d a g i u şi f a m i l i a E r s e k . (13 0 489 6)

• . S in c e r e c o n d o le a n ţ e f a m i l i e i î n d o l i a t e , p e n t r u p ie r d e r e a gre a p r i c i n u i t ă d e tre c e re a în veşnicie a celui ca re a f o s t p r o f . u n i v . d r . O L A H C O N S T A N T I N , d is t i n s ă p e rs o n a lita ţe a în v ă ţă m în tu lu i e c o n o m ic c lu je a n . C a t e d r a de C o n t a b i li t a t e a F a c u l t ă ţ ii d e Ş t i i n ţ e E c o n o m i c e C l u j . (13 0 4 9 0 0 )

• C o l e c t i v u l C a t e d r e i d e M a n a g e m e n t, îm p ă rtă ş e s c cu p r o f u n d ă tr is te ţe , d is p a r iţ i a c e lu i c a re a fost p r o f . u n iv . d r . O L A H C O N S T A N T I N . D e o s e b i t o m a g iu , o m u lu i şi d is tin s u lu i d ascăl d is p ă r u t şi c o n d o le a n ţ e f a m i l i e iîn d u r e r a t e . (13 0 4 9 0 1)

. . . . . . Î m p ă r t ă ş i m d u r e r e au n c h iu lu i M i t u , v e r i ş o r i l o r M iti-, C u l i ţ â , N e lu ţ u , L u m i n i ţ a la d e s p ă rţire a fu lg e r ă to a re de d r a g a l o r s o ţie şi m a m ă P A Ş C A A N I C A . D u m n e z e u să - i odih n e a scă s u fle tu l să u b u n . F a m ilia G e o r g iu lo a n şi fa m ilia S u ă te an G r i g o r e . (13 0 4 9 0 3 )

• S în te m a lă tu r i de p r ie te n ii noştri R o d ic a şi L u ţ u P e te a n u la d e s p ă rţire a d e a d o r a ta l o r fiică D AN A. L i g i a şi R o m a n V la ic u . (13 0 4 9 0 4 )

• Dragă V io sîntem a lături de tin e în marea d u re re pricinuită de pierderea soţului drag p ro f. d r. E U G E N M IR E Ş A N . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fam ilia Dancea Zoe, Coca, Ioana. (13 0 4 9 0 5 )

• C o le c tiv u l de a n g a ja ţi ai Şc olii n r . 2 1 d in C iu j- N a p o c a este a lă tu r i d e d o m n u l p ro fe s o r G h e o r g h e B e r a r î n m a r e a d u re re p r ic in u ită de tre c e re a în n e f i i n ţ ă a t a t ă l u i d r a g . (13 0 4 9 0 8 )

• D r a g ă G e l u sîn t a lă tu r i de tin e în s u fe r in ţa grea p r i n ca re tre ci la p le c a re a d in tre n o i a s c u m p u l u i t ă u t a t ă . R a d a D u m itr a ş . (1 3 0 4 9 1 1 )

* S în te m a lă tu r i ele co le gul n o s t r u B e r a r G h e o r g h e î n m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e tr e c e r e a -în n e fiin ţă a ta tă lu i d r a g . ' S i n c e r e c o n d o le a n ţ e Î n t r e g i i f a m i l i i d in p a r t e a c o le g ilo r d e la Ş c o a la n r . 6 . (1 3 0 4 9 1 2 )

* S în te m a lă tu r i de d o m n u l p r o f e s o r G h e o r g h e B e r a r în m a re a s a d u r e r e . C o le c tiv u l clasei a V l I I - a A Ş c o a la n r . 6 C i u j - N a p o c a . (13 0 4 9 13 )

• O ru g ă c iu n e , u n g în d c u r a t şi o l a c r i m ă f i e r b i n t e , la îm p lin ir e a a 2 a n i de c în d a t r e c u t î n e t e r n i t a t e b u n u l n o s t r u s o ţ , t a t ă ş i b u n i c L P O P E S C U V A S 1 L A C H E . D u m n e z e u să-l o d ih n e a s c ă în p a c e . F a m ilia . (119 5 4 5 5 )

• C u aceeaşi d u r e r e în s u fle t a n u n ţ ă m că sau scurs 6 lu n i de c î n d s o ţ u l , t a t ă l , b u n i c u l şi s o c ru l K I S A T T I L A (zin c o g ra f) n e -a p ă ră s it p e n tru to td e a u n a . N u - 1 v o m u i t a n i c i o d a t ă . F a m i l ia în d u r e r a tă . (13 0 4 8 2 9 )

• C u d u r e r e î n s u fle t şi re s p e c t n e m ă r g in it ce i l- a m p u r t a t d e -a l u n g u l v ie ţ i i , ne lu ă m u n u ltim ră m a s b u n d e la cel ce a fost o m u l d e în a ltă ţin u t ă .'m o r a lă - ş i p ro fe s io n a lă p r o f e s o r u n i v e r s it a r d o c t o r M I R E Ş A N E U G E N .A fe c ţiu n e a n o a s tră îi v a în s o ţi m e r e u a m i n t i r e a . S i n c e r e c o n d o le a n ţe fa m ilie i în d o lia te . S t a ţ i u n e a D i d a c t i c ă C i u j - N a p o c a . (13 0 488 4)

-• P io s o m ag iu la p a t r u a n i d e Ia decesul distinsei B U G A N A T A L I A E L E F T E R I A . V a r ă m î n e v e ş n ic î n a m in t i r e a r u d e l o r şi a c e lo r ce a u c u n o s c u t-o . O d ih n e a s c ă -s e în p a c e . F a m ilia d r . lo a n M i h u ţ . (13 0 4 9 0 2 ) .

• F a m iliile B a k o s şi F ă r ă g ă u a d u c m u l ţ u m i r i f a m i l i i l o r F e r ş e d i lo a n şi R a i u S te lia n p e n t r u n e p re ţu itu l l o r a j u t o r a d u s în aceste m o m e n te g re le . ( 1 1 9 5 4 7 0 )

• S în te m a lă tu r i d e fa m ilia - D u m i t r e s c u N i c o l a e şi tra n s m ite m sincere co n d o le an ţe î n a c e s te m o m e n t e g r e l e p r ic in u ite de p ie rd e re a m a m e i d r a g i . D u m n e z e u s -o o d ih n e a s c ă în p a c e . F a m i l ii l e F ă r c a ş şi B ă r b în ţ a . ( D .)

V

ADEVĂRULde Cluj -------

* S in c e r e c o n d o le a n ţ e şi în tre a g a n o a s tră c o m p a s iu n e p e n t r u c o le g u l n o s t r u i n g . Fă n ă ţa n N ic o la e , la d e s p ă rţire a de fratele său d r a g . C o le g ii d inS .C . G r u p 4 In s ta la ţii S . A . C l u j . (D.)

• F iic a O lim p ia şi f iu l C o s te l a n u n ţă c u a d în c ă d u r e r e î n sufle t în ce tare a d in v ia ţ ă , d u p ă o lu n g ă şi g r e a s u f e r in ţ ă , a s c u m p e i l o r m a m e P O P E L E N A . F u n e r a liile v o r a ve a lo c m i e r c u r i , 20 d e c e m b r ie , o r e le 1 2 ,0 0 , la c a p e la 2 M ă n ă ş tu r. V e i ră m în e veşn ic în in im ile n o a s tr e ! O l i m p i a cu s o ţu l T i t i şi c o p iii M i h a i şi M i r a , C oste l cu so ţia L u c i a şi c o p iii M a r iu s ş i .C a r m e n . ( E . )

• C u d u re re în s u fle t a n u n ţă m încetarea p r e m a tu r ă d in v ia ţă a sc u m p u lu i n o s tr u s o ţ, t a t ă , f r a t e şi f i u F L O R E A O C T A V I A N . V o m p ă s t r a v e ş n ic v ie • a m i n t i r e a t a . Î n m o r m î n t a r e a v a a v e a lo c m i e r c u r i , 2 0 .1 2 .2 0 0 0 , la o r a1 3 ,0 0 , lă c a p e la v e c h e M ă n ă ş t u r . ( D .)

• S in ce re c o n d o le a n ţe fa m ilie i in g . C ă r p in e a n u la p ie rd e r e a celui care a fo s t u n o m de o s e b it, a vo c a t S Â N G E O R Z A N I O A N . C o le c tiv u l S . C . A r t c o n s t r u c t . ( D .)

• S în te m a lă tu r i d e fa m ilia i n g . C ă r p i n e a n u î n m a r e a d u r e r e p r ic in u ită d e m o a r te a ta tă lu i şi s o c ru lu i d r a g , a v o c a t S Â N G E O R Z A N I O A N . F a m . C iu r e a . ( D .) - -

AGENŢIA DE PUBLICITATE

oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate^şi campanii promoţionale

. în presa locală şi centrală m a is i m p l u

m i s e

nstanţa

A D E V Ă R U L d e C lu j ,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

V ic e p r e ş e d in t e le D ic k G h e n e y c r i t ic ă p o l i t ic a A d m in is t ra ţ ie i C lin to n in O r ie n tu l M i j lo c iu

Noul vicepreşedinte al SUA, Dick Cheney, a din cauza presiunilor create de maniera greşită adus critici severe, politic ii urmate de în care negocierile de la Camp. David au fost Administraţia Clinton în Orientul Mijlociu şi a abordate, iar aCum, nivelul pe care l-au atins făcut cunoscut că preşedintele George W. Bush violenţele în Cisiordania şi în Gaza constituie un va încerca să relanseze procesul de pace din obstacol major în ansamblul procesului de pace. această regiune a lumii, informează AFP. .. Sperăm, totuşi, să relansăm acest proces , a

"Există îngrijorări serioase în legătură cu Subliniat el. In legătură cu un eventual transfer maniera în care Administraţia Clintonă acţionat ă l ambasadei americane de la Tel-Aviv la anul acesta în Orientul Mijlociu, manieră care a Ierusalim, vicepreşedintele american a părut să făcut şi mai dificilă realizarea unui acord de. bată în retragere faţă de promisiunea făcută de pace”, a declarat Dick Cheney în cursul uttui George W. Bush în timpul campaniei electorale , interviu pentru canalul privat de televiziune ABC. ' pentru alegerile prezidenţiale, cînd acesta se

în opinia viitorului vicepreşedinte american,'' angajase ”să opereze o schimbare de îndată ce plasarea problemei Ierusalimului în centrul îşi va lua în primire noile funcţii . Această negocierilor de pace de la Camp David, din problemă trebuie abordată în. contextul unui august 2000, a constituit o mare eroare. . proces global, care săducă, sub o formă sau

"Guvernul lui Ehud Barak s-â prăbuşit tocmai alta, la un acord de pace”, a afirmat Dick Cheney.

Premierul rus s-a . declarat "optimist" în privinţa relaţiilor cu George W. Bush

Premierul rus, M iha il Kasianov, s-a declarat optimist în privinţa re la ţiilo r ruso- americane, după instalarea noii administraţii a preşedintelui ales George W : Bush, a relatat agenţia Interfax, citată de AFP. '

“Guvernul rus trebuie să facă eforturi pentru a pune la punct un program de cooperare cu Statele U n ite” a subliniat premierul rus. ' . .

El şi-a exprimat, .de asemenea, dorinţa ca Statele Unite să investească mai mult în Rusia.

în pofida acestui optimism . afişat, problema apărării riscă sâ

reprezinte o sursă de dezacord între cele două ţări, deoarece Moscova refuză orice * m odificare a tratatului antirachetă A B M din’ 1972, necesară pdntru amplasarea unui sistem naţional de apărare antirachetă, pe care îl doreşte Washingtonul. ; •

Ministrul israelian al Justiţiei a apreciat că un acord de pace final cu palestinienii este posibil

'* in “săptămînile următoare”Ministrul israelian al Justiţiei, încheierea acestui acord”, a Israelul ieri săară, cu destinaţia. '

Yossi Beilin, a apreciat, ieri, cu adăugat ministrul israelian Statele Unite,puţin timp înaintea plecării la considerat a 'f i un moderat al O delegaţie palestinianăWashington a delegaţiilor Guvernului Barak. Preşedintele condusă de ministrulisraeliene şi palestiniene, că un Clinton, care de-a lungul anului In fo rm aţiilo r, Yasser Abed .acord de pace final cu s-a implicat în mod personal în Rabo, din care face partepalestinienii este posibil în acest proces de pace, îşi va negociatorul Saeb Erakat.şi“săptămînile. următoare”, încheia mandatul pe 20 ianuarie, şeful securităţii preventiveinformează AFP. B eilin este de părere că pentru Fîşia Gaza, colonelul

“Nu vreau să creez iluzii preşedintele ales George W. Mohammad Dahlan, va pleca,afirmînd că există deja un acord Bush şi administraţia de asemenea, la Washington,şi că este suficient ca acesta să republicană “susţin eforturile Responsabilii celor două părţi fie semnat, însă sînt şanse preşedintelui Clinton pentm a vor evoca, în întîlnirile separate,rezonabile de a ajunge la un se ajunge la un acord, ceea ce pe care le va avea cuacord final în săptămînile le-ar permite retragerea acestui adm inistraţia americană,următoare”, a afirmat Beilin dosar de pe ordinea lor de zi”, posibilitatea unei relansări apentm postul de radio militar M in istru l israelian al procesului de pace, blocat după israelian. “Fiecare dintre părţi a Afacerilor Externe, Shlomo Ben eşecul summitului de la Campînţeles că trebuie să profite de Ami, însoţit de Gilad Sher, care David' în luna iulie, şi după celefaptul că.preşedintele american este şeful Cabinetului lui Barak, două luni şi jumătate de revolteBill Clinton, care cunoaşte bine şi Israel Hasson, fost şef-adjunct ale palestinienilor, soldate cudosarul, este încă la Casa Albă al Shin Beth (serviciul de 342 de m orţi, în majoritateşi că încearcă să ajute” la securitate internă), au părăsit palestinieni.

R e v o l t a d i n t r - o î n c h i s o a r e d i n s t a t a l S a o P a o l o

s - a s o l d a t c a c i n c i m o r ţ i

Revolta dintr-o închisoare din Taubate, în centrul statului Sao Paolo, s-a so ldat cu moartea a cinci deţinuţi, duminică, a anunţat Poliţia braziliană, citată de AFP. Prin tre cei morţi figurează şi Francisco de Assis Pereira, supranumit "maniacul din parc", care a fost condam nat, în august 1998, pentru că a vio lat şi asasinat nouă tinere într-un parc din Sao Paolo. La închisoarea din Tabaute, cea mai populată din Brazilia, sînt aduşi cei mai periculoşi deţinuţii d in statul Sao Paolo. Rebeliunea a început în jurul orei 10.00 dim ineaţa, ora vizite lor. Deţinuţii, care deţineau - arme de foc, au luat 22 de ostatici: patru gardieni şi rude aflate în v iz ită ,’ inciusiv patru copii, potrivit Poliţiei. Revoltele sînt frecvente în închisorile din Brazilia, mai ales d in cauza suprapopulării. Ultima de acest fel de la închisoarea Taubate, care a avut loc la sfîrşitul lui noiem brie, s-a soldat cu trei morţi şi şase răniţi.

Minoritatea albaneză din sudul Serbiei va avea propriul

său post de radioAlbanezii care trăiesc în sudul Serbiei vor avea, în curînd,

un post de radio în limba albaneză, a anunţat ministrul sîrb al. Informaţiilor, Biserka Matici, citată de agenţia Beta, relatează AFP. ‘ : ■

Postul de radio, care va avea sediul la Preşevo, va începe. să emită cel mai curînd peste 20 de zile, a precizat Matici. -

“Apariţia acestui* post de radio, care va fi finanţată de Guvernul sîrb şi de autorităţile locale, va permite populaţiei să fie. mai bine informată asupra situaţiei din regiune”, a declarat ea.

Această iniţiativă confirmă eforturile noii puteri iugoslave de a normaliza situaţia şi de a-i linişti pe albanezii care au fost victime ale politicii de represiune aregimului lui Slobodan Miloşevici.

Albanezii reprezintă 70 la sută din cei aproximativ 100.000 de locuitori ai acestei regiuni strategice din Serbia, care este traversată de drumul ce leagă Serbia de sud-estul Europei;

Incidente armate se produc frecvent între forţele guvernamentale de la Belgrad şi Separatiştii albanezi din Armata de Eliberare din Preşevo-Medvedia-Buianovaţ (UCPMB).

Rebelii au preluat controlul, la sfîrşitul lunii noiembrie, asupra mai multor sate din zona de securitate, care separă sudul Serbiei de provincia Kosovo, locuită în mare parte de albanezi şi; administrată din iunie 1999 de ONU şi NATO.

A . 1 C 1 ar putea fi • reclama dumneavoastră T M s . m i l J T

HrrTfTrEspanyol Barcelona, cu Gîlcă titular pe “Montjuick”, a înclinat

steagul în faţa mult mai titratei Real Madrid. Elevii -antrenaţi de Vicente del Bosque nu au evoluat la cote maxime, dar în cele din urmă s-au impus. Morientes a deschis scorul în minutul 4 îngheţînd asistenţa catalană. Momentele de neateiiţie ale defensivei barceloneze au fost sancţionate din nou în minutul 12 de Figo.

IHk' ■ nwmpyv

m x .-t». /WV. - . .. > V - \ ’-y

, > • ' • _ * * * . ■/ % . . \ î it-< - - \ '■</

& -/> ■.U'tua

Pe arena “Mestalla”, Valencia a fructificat'avantajiii terenului propriu depăşind fară probleme pe Malaga. Adi Ilie a jucat în atacul “liliecilor” alături de John’Carew. în Ţara Bascilor, la San Sebastian, GicâCraioveanu a jucat ultimele 25 de minute împotriva lui Real Sociedad. Villareal s-a impus graţie punctelor marcate de Unai şi Jorge Lopez, ultimul în minutele de prelungire. Meciul etapei a fost, indiscutabil, cel dintre Alaves şi campioana La Coruna. Galicienii aveau neapărat nevoie de victorie pentru a se menţine în fotoliul liderului şi pentru a ţine la respect rivala Real Madrid. Obiectivul lui Javier Irrureta a fost însă spulberat de killer-ul gazdelor, Javi Moreno, refuzat sezonul trecut de La Coruna. Atacantul lui Alaves a izbutit “dubla”, secondat de Ivan Alonso. Am lăsat la urmă două momente importante ce au marcat etapa de sîmbâtâ şi duminică. Pe “La Romarida” a jucat, după cinci ani, în tricolul Zaragozei argentinianul Juan Esnaider.

“Fiul rătăcitor” al Aragonului revine astfel la vechea dragoste după un periplu ratat în calcio-ul italian, la Juventus Torino. Revenirea lui Juan in “Primera Division” la Real Zaragoza a fost primită de suporterii aragonezi cu urale. Nimeni nu a uitat superba evoluţie a argentinianului în finala Cupei Cupelor ediţia 1995, cînd Zaragoza învingea cu 2-1, după prelungiri, la Paris, pe “Parc des Princes”, trupa “tunarilor" de la Arsenal. La revenirea în Spania, Esnaider a marcat un gol în poarta celor de la Las Palmas. Duminică, la Madrid, căpitanul Barcelonei, Josep “Pep" Guardiola a sărbătorit 10 ani de cînd evoluează în tricoul roş-albastru al catalanilor. .Momentul a culminat cu remiza obţinută de trupa “blau-grana” în fieful lui Rayo Vallecano.

Rezultatele etapei:' • CF Valencia - Malaga- \ 2-0 ' ' ”• Rayo Vallecano - FC Barcelona 2-2• Zaragoza - Las Palmas 3-1 .. ;• Espanyol - Real Madrid • . 1-2• Alaves - La Coruna , ; 3-1• Valladolid - Athletic Bilbao 0-0

: • Oviedo - Racing Santander 1-0• Celta Vigo - Mallorca 2-2• Osasuna - Numancia Soria ' 2-0[ Real Sociedad - Villareal „• 0-2în clasament primele trei locuri sînt ocupate de Real Madrid,

Valencia si La Coruna. '

recîştigat publicul care se plictisise să vadă acelaşi joc fară noimă şi, implicit, înfringeri cu nemiluita. Meritul lui Venables este cu atît mai mare cu cît sîmbătă Middlesborough s-a impus cu echipa secundă, din “ l l ”-le de bază lipsind nu mai puţin de şase titulari. Unicul gol a fost reuşit de cvasinecunoscutuî’ Gordon care l-a

‘ executat pe exprimentatul olandez Ed. de Goey. Chelsea îşi continuă, aşadar, perioada de criză. Marea bombă a etapei a explodat pe “Old Trafford”, unde FC Liverpool a reuşit să.pună capac invincibilităţii “diavolilor”. Unicul gol al meciului a fost reuşit de Murphy, dintr-o “liberă” superb executată.

Rezultatele etapei:• Manchester United - FC Liverpool 0-1• Aston Villa - Manchester City 2-2• Derby County - Coventry 1-0• Everton - West Ham .1-1• Ispwich Town - Southampton 3-1• Leeds - Sunderland ' 2-0• Leicester - Chariton . " 3-1• Middlesborough - Chelsea ' 1-0

' • Newcastle - Bradford . 2 - 1C L A S A M E N T : Manchester 40, Arsenal 34, Ispwich 33,

Leicester 32, Liverpool 30, Sunderland 29, Newcastle 27, West Ham, Aston Villa 26, Leeds 25, Tottenham 24, Chelsea 23, Chariton, Everton 22; Southampton 20, Manchester City 18, Derby 16, Coventry 15, Middlesborough 14, Bradford 12.

Ce etapă!!! Middlesborough a cîştigat, în sfirşit, după 11 etape. Fostul selecţioner Terry Venables a izbutit să readucă zîmbetul, speranţa pe “Riverside’. Venables a încins din nou atmosfera,-a

Fără doar şi poate, meciul derby dintre Lazio şi AS Roma a ţinut capul de afiş al etapei. Disputată în nocturnă, confruntarea şi-a' onorat şi pe teren şî nu numai pe hîrtie blazonul de mare derby. Duelul dintre Lazio şi Roma are o semnificaţie aparte. Este confruntarea Capitalei, între două super puteri, între doi antrenori de valoare, între 22 de jucători ale căror salarii te. fac să oftezi. Duminică seara, balanţa victoriei a înclinat în favoarea aşa-zişilor oaspeţi căci, la urma urmelor; ambele combatante îşi joacă meciurile pe teren propriu, pe “Olimpico”. Lazio a avut mai mult iniţiativa, şi-a creat mai multe oportunităţi la poarta bravului Lupatelli, dar ghinionul şi-a făcut culcuş în tabăra lui Eriksson. La un moment de neatenţie, zeiţa Fortuna a avut grijă ca Roma sâ înscrie: un şut. al lui Tomassi a fost scos de căpitanul Nesta, dar în pieptul lui Negro, aflat pe traiectoria buclucaşului balon şi, evident, la locul nepotrivit, în momentul nepotrivit.

Sfera din piele a. zbughit-o în plasa lui Peruzzi rămas simplu spectator. . , - ■

P; -?* ■ ’Ş yV r,' v " ’r̂ r1 '7 ': ' ; d e c e m b r i e - - 2 6 o b , 1 6 - 1 7 d e c e m b r i e 2 0 0 0

l i G O N G U R S U I l P R O N O S P O m i l l « € O N G L J R S U L P R O N O - S « |

: 1 BOLOGNA ATALANTA .0-1 , 2 ; ; 1 , ALAVES LA CORUNA 3-1 1' II » INTER BRESCIA tO-O .1 f- X 1 f II ESPANYOL REAL MADRID 1-2 2 .- III LAZIO , ROMA •0-1 ; 2 i 1 III OSASUNA NUMANCIA 2-0 1 ,

IV LECCE JUVENTUS : i-4 •’ 2 : IV OVIEDO SANTANDER 1-0 1' V PARMA VICENZA . 0-2 î l 2 1 : V - ZARAGOZA LAS PALMAS . ' 3-1 1 ji VI ; UDINESE FIORENTINA 1-3 1 : 2 : I V I SOCIEDAD VILLARREAL 0-2 2. Vii VERONA MILAN = 1-1 X . f V I I : VALENCIA MALAGA 2-0 1 'I VIII • ANCONA CAGLIARI H -1 i* X ! * V III. VALLADOLID ATHLETIC BILBAO i 0-0 X ;

IX : MONZA RAVENNA :0-1 1 1 2 - : IX RAYO VALLECANO BARCELONA 2-2 X ‘1 X PESCARA - TREVISO ;o-3 i f 2 \ l X CELTA VIGO ' MALLORCA 2-2 X• XI - SALERNITANA CROTONE *0-1 * ) 2 î XI NAPOLI REGGINA ' 6 - 2 1s XII • SIENA PISTOIESE 11-0 t s 1 " r XII î PERUGIA - BARI 4-1 . 1i XIII ; TORINO EMPOLI Î1-0 r-.. 1 T jx ill, PIACENZA CHIEVO - 1- 0 1 i

Fond de cîştiguri: 566.087.169 lei Fond de cîştiguri: 112.568.941 lei

Omologarea cîştigurilor

Categoria Nr. variante, ^ LeiI 100%

", T I Jezultate ~ ^ ’25% ~ ' "28.304T358II 100% 2 12.579.712

2 10 rezultate^ . r » 2 5 % 46 3.144.928III 100% 11 2.058.496

- 9 rezultate " 25% • ” 451 514.624

Omologarea cîştigurilor

CategoriaI 100%

Nr. vapante Lei

” 13 rezultate 25% 15 1.876.149II 100% 1 453.296

rM 2 rezu ltate" 25% 294 " '113.324III 100% 24 89.140

' 1 T rezultate’ 25% - -— r r - 2:177"' "” " '2 2 .2 8 6

A - ..............-

^fp

X'-ţW 9' ■ I f ' ' ~

Rezultatele etapei:• Napoli - Reggina

. • Lazio - AS Roma •• Verona - Milan• Perugia - Bari• Bologna - Atalantâ

- • Inter - Brescia• Parma - Vicenza• Udinese - Fiorentina ■

. • Lecce - JuventusCLASAM ENT: Roma 28, Juventus, Atalanta 22, Milan 19,

Lazio 18, Fiorentina, Bologna, Parma 17, Udinese 16, Perugia, Inter 13, Verona, Vicenza, Lecce 12,'Napoli 10, Brescia, Bari 8, Reggina 4.

6-2 : 0-1 1-1 4-1 0-1 0-0 0-2 1-3 1-4

M S ia A M.Finalul turului de sezon în Erste Bundesliga, ediţia 2000/2001,*

consemnează în analele istoriei pe Schalke 04 Gelsenkirchen campioana de toamnă, avînd un avans de patru puncte1 în faţa urmăritoarei Bayem Munchen, campioană en-titre. Au trebuit’să treacă aproape trei decenii pentru ca Schalke 04 să termine măcar o jumătate de sezon pe fotoliul liderului. Wolfsburg a izbutit să învingă pe Bayer Leverkusen graţie lui Dorinei Munteanu a cărui evoluţie celestă a fost remarcată de toată lumea prezentă la meci. “Munţi” a jucat excepţional 77 .de minute, a supervizat jocul “lupilor” de la mijlocul terenului şi a distribuit baloane utile.pentru, atacanţi. Ionel Ganea a început titular disputa cu Freiburg de pe “Deierparkarena”. Jocul echilibrat nu a dat cîştig de cauză nici uneia dintre părţi. - ■ ,

* r r —

" - -

• %a n

v „ . . ^ y

c u * * y

■ i f V t i

f u<9i; s u

Rezultatele etapei:‘ ■ • TSV Munchen - Hambu

• Wolfsburg - Bayer Leve• Bochum - Kaiserslautem

. ♦ Stuttgart - Freiburg: • FC Koln - Schalke

• Hansa Rostock - Borussia Dortmund■ • Unterhaching - Eintracht . * ’ -

• Energie Cottbus - Werdcr Bremen• Hertha BSC Berlin.- Bayem Munchen CLASAM ENT: Schalke 34, Bayem, Borussia 33, Leverkusen

31, Kaiserslautem 30, Hertha 28, Wolfsburg 27, Koln 26, Freiburg, TSV 24, Hamburg, Rostock 21, Bremen, Unterhaching, Frankfurt, Coflbus 20, Stuttgart, Bochum 18. ;

Cristian F O C S A N U

2-12-00-10-02-2 :

. 1-2 2-0 3-1 1-3

L O T O S P E C I A L 6 / 4 9( 3 ? ) p n ^ ( 3 5 )

Fond de cîştiguri: 15.005.807.520 lei

Cat. I REPORT ' ' 1 9.328.889.856Cal. a ll-a variante a l 27.828.027Cat. a lll-a 5.6CS yariante a| 498.324

NOROC Fond de cîştiguri: 1.451.106.440 lei

>CQra

S ii ?O O)

: -2 .2 * SI O

■' ra - ,■■oraraV:-9,

Cat. 1 REPORT 429.922,621

Cat. a ll-a REPORT 156.820.230

Cat. a lll-a 10- variante a 8.279.583

Cat. a IV-a 113 variante a 732.706

Cat. a V-a . 1.138 variante a •145.51-1

Cat. “N+3” REPORT 100.276 710Cat.,"N-3n REPORT 432.903.531

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

A U

Kcfefik sroiofiXTel: I9.2L7.7 ' Z J

T

^ C A L E i p O S C O R

I l i e B a l a c i r e v i n e

a c a s ă î n A j u n u l

C r ă c i u n u l u i

Conform ultim elor veşti puse în circulaţie, “Prinţul deşertului” şi “Rege al Asiei”, Ilie Balaci, se reîntoarce acasă, în Bănie, pe 24 decembrie, în Ajun de Crăciun. Tratativele duse de Nicu Gheară, acţionar al Universităţii Craiova şi prieten al “prinţului”, s-au soldat cu succesul aşteptat, Ilie Balaci urmînd să preia .şi sâ pregătească echipa pentru retur. Este a doua tentativă după ce în prima a eşuat. O tentativă de “transfer” legată de renunţarea unui contract pînă în vară cu A l Hilal şi o sumă de vreo 300.000 dolari pe care va trebui să o-suporte Universitatea Craiova. ÎMai spun zvonurile câ Sorin Cîrţu va fi 'ajutorul din umbră al lui Ilie Balaci, pe postul "de director tehnic. Să'aşteptăm instalarea.

Anghel lordănescu se reîntoarce la Al H jlak

Concomitent cu anunţarea întoarcerii în Bănie a lui Ilie Balaci a început “cursa contra-cronometru” a zvonurilor legate de preluarea “gestiunii” Al Hilal. Fireşte câ prima persoană vizată a fost generalul Puiu lordănescu, om care a mai fost “la faţa locului”, Sub bagheta sa Al Hilal trecjnd

i peste unele momente de* cumpănă, i lansîndu-se pe orbita succeselor, preluată j fiind ca o echipă de prim rang de Ilie Balaci

după ce generalul s-a reîntors în ţară atras de “sirena din Giuleşti” (şi unde a dat chix).

< N-ar fi exclus în acest context să se refacă I tandemul Iorgulescu - Sichitiu (ţinînd cont

obligaţia de a o salva de la retrogradare. Noul contract rămîne valabil pînă în vară, cînd pe Florin Marin îl pîndeşte un contract avantajos (se spune). Pentru Florin Marin acesta ar fi al doilea popas la echipa de sub Pietricica, prima lui şedere fiind cu amintiri frumoase. Rămîne de văzut cum o fi cea de a doua.

că ultimul se descurcă bine în “limba deşerturilor”).

Florin Marin a “bătut palma” cu “Pinalti”

„ J^FIorinJVlîtriiT

Criza de antrenor principal la Ceahlăul, creată prin plecarea lui Florin Halagian (pe motive de sănătate, ultima versiune) s-a încheiat: Florin Marin (demisionar de la Universitatea Craiova) â “bătut palma” cu “Pinalti” şi a preluat trupa nemţeană cu

Clasam entul lui Jean Viădoiu

Intr-un dialog purtat cu FI. Condurăţeanu la Tele 7/abc, -Jean Vlădoiu a fost întrebat asupra celor mai buni fotbalişti autohtoni ai secolului (că tot sîntem la capătul lui). Jean Vlădoiu a sărit două treimi de secol, oprindu-se la ultima treime, ofetindu-ne următoarea ierarhie a primelor trei locuri: pe primul loc Nicoiae Dobrin, marea- stea din Trivale, care însă n-ă avut parte de evoluţii şi pe meleaguri “străineze”; pe locul doi blondul oltean Ilie Balaci, iar pe trei Gică Hagi (singurul care s-a afirmat ca jucător nu doar în ţară, ci şi în fotbalul continental - în Spania, Italia şi Turcia).

“M agnetul” Dinam o Kiev, în afara lui Florin Cernat formaţia

ucraineană Dinamo Kiev şi-a manifestat interesul şi faţă de braşoveanul Vasile Ghindaru, care a fost “pe vedere” cu trupa lui Valeri Lobanovski. Conform zvonurilor care circulă ar fi vorba de un contract pe trei ani, transferul urmînd să fie parafat pentru un milion de dolari (suma vînturată mi se pare exagerată, ca şi în cazul lui Florin Cemat, unde de la trei milioane a fost redusă la jumătate). Oricum atrage atenţia acest “magnet” numit Dinamo Kiev, interesat în achiziţii din fotbalul românesc.

, R o m e o V . C Î R Ţ A N

M E M E N T O

19 decem brie• Acum patru decenii, în 1960, sportivii japonezi ău dominat

cu autoritate întrecerile din cadrul celei de a V-a ediţii a Cam pionatelor Asiatice la tenis de masă, desfăşurate în capitala Japoniei, Tokio. Dar, înainte de a vă face cunoscută lista campionilor şi campioanelor, trebuie să vă atragem atenţia că sportivii chinezi nu s-au prezentat Ja startul campionatelor, în lipsa lor, cea mai bună performanţă individuală a fost obţinută de celebrul japonez, leh iro O g im ura , care şi-a îmbogăţit “zestrea” de medalii cu nu mai puţin de 3 medalii de aur. Multiplul campion mondial a cîştigat probele de simplu băieţi (în finală, 3-0 cu sud-coreeanul Lee Dae Joon), dublu bărbaţi (alături de Teruo M urakam i, în finală, 3-0 cu compatrioţii lor Nobuya H osh ino , G oro S h ibu tan i) şi dublu m ixt (făcînd pereche.cu compatrioata sa, K im iyo M atsuzaki, în finala disputată cu perechea (tot) niponă, Kazuko Y am aizum im , Teruo M urakam i).

L A S Z L O F r .

C o n c u r s d e l u p t e

l i b e r e l a G h e r l aîn weekend-ul abia încheiat în sala de sport a Şcolii Generale

nr. 2, recent reamenajată şi modernizată, au avut loc întrecerile tradiţionalului concurs de lupte libere o rgan iza t de secţia din localitate a CSS "Viitorul” Cluj-Napoca. Au fost prezenţi peste 150 de copii reprezentînd cluburile clujene AS Tehnofrig, CSM şi CSS “Viitorul” şi CSS Zalău. A fost o luptă strînsă pentru primul loc, arbitrii turneului avînd mult de lucru în stabilirea ierarhiei finale. S-au disputat întîiniri atît la fete, cît şi la băieţi. Dar iată cîştigătorii pe categorii: FETE: 30 kg: Roxana Cherecheş (CSS “V iitorul”); 43 kg: Valetia Fărcaş (CSS “Viitorul”); 38 kg; Larisa Cherecheş (CSS “Viitorul”); 42 kg : Flavia Tanţău (CSS “Viitorul"); 46 kg : Anca Sătmărean (Gherla); 50 kg: Andreea Uţiu (Gherla); 55 kg: Viorica Onofrei (CSS “V iitorul”); 60 kg: Flavia Mîrza (Gherla). BĂIEŢI: 28 kg: Andrei Fazekaş (Gherla); 30 kg: Marius Cocişiu (CSS Zalău); 32 kg: lonuţ Moldovan (CSS “Viitorul”); 34 kg : Dan Braşovean* (Gherla); 36 kg: Adrian Budeanr (CSS Zalău); 38 kg: Szabolcs Krizbai (CSS “Viitorul"); 40 kg: Daniel Deac (AS Tehnofrig); 42 kg: Simion Moldovan (CSM Cluj-Napoca); 44 kg : Lucian Vetişan (CSS ‘ Zalău); 50 kg: im re Kiss (CSS “Viitorul"); 55 kg : Robert Eke (CSS “Viitorul”); 60 kg: Adrian Coroian (Gherla); 65 kg : Cristian Drăgan (CSS “Viitorul”); 69 kg: Ioan Platon (Gherla); 83 kg : Cristian Ban (Gherla). A fost un adevărat maraton de... lupte, urm ărit de un mare număr de amatori de sport din municipiu.

La buna organizare a ultimului concurs de lupte din acest an de la Gherla au contribuit Primăria m unicipiului, SC "Somvetra” şi SC “Tehnomedica” SRL. .

S Z E K E L Y C sa b a

l i î

| AlCl ar putea fi f§ reclama dumneavoastră

1993 - La Sarmisegetusa a f0st - semnat acordul de constituire Blocului Unităţii Naţionale (BUN?

alianţa care a reunit PUNR^

- ■ ‘ pdar

A d e v ă r u l d e m a r ţ i , 1 9 d e c e m b r i e 2 0

UDMR va vota Guvernul minoritar condus de fidrian Năstase cu cîteva condiţii

U D M R v a _ v o ta G u v e rn u l m in o r ita r co n d u s de A d ria n Năstase în cazul în care acesta va fi de acord cu unele dintre • solicitările^ Uniunii, însă nu va intra în tr-o even tua lă coa liţie in iţ ia tă d e P D S R , co n fo rm deciziei Consiliului Consultativ al Preşedinţilor Teritoriali ai UDMR şi C o n s iliu lu i O p e ra tiv ,in fo rm e a z ă c o t id ia n u l“Nepszabadsâg” în ediţia sa de ieri.

Conform declaraţiilor acordate c o tid ia n u lu i d e p re ş e d in te le U D M R , M a rko B e l a , , reprezentanţii Uniunii au sesizat

un anumit nivel de deschidere manifestat de PDSR în ceea ce priveşte adoptarea, în Camera Deputaţilor, a proiectului de lege a administraţiei publice locale votat de vechiul Senat. Aceasta ar permite atît introducerea limbii materne în administraţia publică a lo c a lită ţ i lo r în ca re o. comunitate minoritară depăşeşte 20% din totalul populaţiei, cît şi inscripţionarea bilingvă în aceste localităţi.

PDSR nu va perm ite însă în fiin ţa re a une i u n ive rs ită ţi m aghiare d e 's ta t, partidul lui lliescu fiind dispus să acorde cel

m ult-o autonomie financiară şi o rg a n iz a to ric ă m ai la rgă catedrelor de limbă maghiară din cadru l U n ive rs ită ţii Babeş - B o lya i d in C lu j, a adăugat Marko, precizînd că "una dintre Cele mai dificile probleme va fi aceea a re trocedării foste lor proprietăţi. Aceasta în condiţiile în care m ajoritatea membrilor PDSR ar dori ca proprietăţile n a ţio n a liz a te să răm înă„-în p ro p r ie ta te a s ta tu lu i, fo ş tii p ro p r ie ta r i u rm în d sâ fie despăgubiţi.

Conform cotidianului “Magyar H irlap”, UDM R condiţionează

_r

r

v

(■-

/w

f l

7f n; > * * ;

t i

susţinerea Cabinetului Năstase de ap robarea unor so lic ită ri referitoare la educaţia în limba maternă,- la descentra lizarea administrativă şi la efectuarea unor investiţii regionale. ,

Tinerii liberali susţin candidatura lui Vaieriu Stoica

la preşedinţia partiduluiOrganizaţia de'tineret a PNL a decis, în şedinţa Biroului

Permanent al Tineretului Naţional Liberal (TNL), să susţină candidatura lui Vaieriu Stoica la preşedinţia partidului liberal.

Preşedintele TN L, Cristian Boureanu, â declarat că reprezentanţii organizaţiei de tineret îl vor sprijini, la Congresul din februarie, pe prim-vicepreşedintele Stoica în obţinerea funcţiei supreme în partid. ~ .

TNL l-a mandatat pe Boureanu să propună modificarea statutului PNL astfel îneît preşedintele organizaţiei de tineret să participe la toate şedinţele Biroului Permanent Central al partidului liberal. în prezent, şeful tineretului liberal participă la şedinţele BPC în calitate de invitat al preşedintelui partidului. \ • . .

Radu F. Alexandru este liderul senatorilor liberali

Senatorul Radu F. Alexandru a fost ales, ieri, lider al grupului parlamentar liberal din Senat. Radu F. Alexandru a obtinut şapte voturi, faţă de cele cinci ale contracandidatului său, Nicolae Popa, care a devenit astfel vicelider al acestui

.grup. Senatorii liberali au mai decis ca Ioan Păun Ottiman sâ fie preşedintele Comisiei de învăţămînt, Dan Constantinescu vicepreşedinte al Comisiei de buget-finanţe şi Norica Nicolai secretar al Comisiei de apărare.

Aceste funcţii în conducerea comsiilor parlamentare permanente au fost obţinute de PNL în urma negocierilor dintre toate partidele parlamentare. .

Ion lliescu a cerut declanşarea luptei împotriva corupţieiPreşedintele Ion lliescu a solicitat, ieri,

într-o scrisoare adresată conducerii şi membrilor PDSR, candidaţilor .pentru viitorul Guvem să declanşeze de urgenţă, împreună cu celelalte instituţii ale statului, “o aprigă luptă împotriva birocraţiei şi corupţiei”.

“Să scoateţi din sufletul oamenilor povara nemulţumirilor şi a nedreptăţilor! Să daţi ţării o guvernare mai bună, iar cetăţenilor ei - o viaţă mai bună!”, i-a îndemnat lliescu pe viitorii miniştri.

Ion lliescu s-a- adresat conducerilor

organizaţiilor judeţene ale PDSR, pe care le-a sfătuit să “deschidă, încă de la nivel local, “marele front împotriva corupţiei, începînd prin eradicarea şi blocarea ei diij faşă, în propriile rînduri”. în scrisoare, lliescu a făcut apel la cei care aspiră şi vor prelua conducerea partidului să alcătuiască împreună cu Guvernul şi grupurile parlamentare o entitate solidă, unită, convergentă în eforturi, şi deschisă în permanenţă spre problemele oamenilor”.

Ion IliesCu a îndemnat viitoarea . conducere, a PDSR să menţină si să

consolideze unitatea partidului, “spiritul său de solidaritate, de echipă şi de colegialitate, la nivelul tuturor organizaţiilor”.

“Tuturor vă adresez îndemnul de a acţiona în folosul oamenilor, de a explica tot ceea ce dorim să facem şi de a fi transparenţi în luarea tuturor deciziilor şi de a rezista fară nici o clintire în faţa oricărei tentaţii a puterii”, a arătat lliescu, adăugind că aportul său la construcţia şi consolidarea PDSR “a fost şi va rămîne cea mai importantă realizare din cariera sa politică”. ' y :

Partidul Umanist din România cere reconsiderarea relaţiilor cu organismele financiare internaţionale

Partidul Umanist din România cere reconsiderarea relaţiilor cu organismele financiare internaţionale şi punerea lor în acord cu “ interesele naţionale”, avîndu-se în vedere sprijinirea capitalului adtohton şi a IM M , se arată în rezoluţia adoptată, duminică, la Congresul PUR.

“Constringerile” acestor instituţii au condus la “dezindustrializarea” ţării, Ia lichidarea unui număr important de întreprinderi şi la disponibilizarea a sute de mii de salariaţi, se arată în . documentul citat

“ Salutăm decizia premierului desemnat de PDSR ca programul de guvernare a ţării să fie unul românesc, cu o cronologie adecvată, stabilită priritr-o relaţie negociată profesionist cu F M I”, se spune în rezoluţie.

PUR mai cere ca Guvernul sâ acorde o mare atenţie agriculturii şi solicită sâ se reglementeze practica ordonanţelor de urgenţă.

“ PUR consideră, totodată, că, în orientarea necondiţionată a guvernanţilor din perioada 1996-2000 spre atingerea obiectivului aderării

României la UE şi NATO cii orice p re ţ,; chiar cu acela al sacrificării demnităţii naţionale şi securităţii ţării, poate fi identificată eroarea de principiu care a făcut ca lipsa de fermitate, gafele şi credibilitatea scăzută a voinţei de integrare a rom ânilor în ochii organismelor europene şi euro-atlantice să preyaleze cu consecinţe negative pentru statutul şi imaginea externă a României”, se mai arată în rezoluţia adoptată în unanimitate de Congresul PUR.

Chioşcarii bucureşteni protestează în lata sediului central al PDSR

Un grup format din zece membri ai Comitetului Director al Ligii Paţronilor din Bucureşti a început, ieri dimineaţă, un protest spontan în faţa sediului central al PDSR, de pe Şoseaua Kiseleff, legîndu-se cu lanţuri în tre 'e i şi de un copac situat pe trotuarul de la intrarea în clădire.

Protestatarii poartă lozinci pe care scrie “PDSR opreşte demolările ordonate de administraţia Băsescu”, "Clasa mijlocie merge spre sclavie”, “PDSR salvează urgent întreprinzătorii privaţi”, “Din joi în joi, Băsescu dă în noi” , precum şi afişe electorale ale lui Ion lliescu. Ei susţin că au recurs la această formă de protest întrucît demolările chioşcurilor din capitală, coordonate de primarul general Traian Băsescu, au continuat şi după ce PDSR a ajuns la guvernare. “Cerem sprijinul PDSR, aşa cum ne-a promis înainte de alegeri, pentru punerea în discuţie, într- o şedinţă extraordinară a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, a Hotărîrii 160/2000 referitoare la construcţiile provizorii. Solicităm consilierilor municipali ai PDSR, care formează majoritatea în Consiliu, să discute despre dispoziţiile de dezafectare, a chioşcurilor date de primarul Băsescu şi despre reglementarea situaţiei construcţiilor provizorii şi a comerţului stradal din Bucureşti”, a declarat Constantin Şerban, preşedintele Ligii.

Premierul ungar îi avertizează pe maghiarii din afara ţârii

Premierul Ungariei, V iktor Orban, a atras atenţia cetăţenilor de naţionalitate maghiară ce trăiesc în afara frontierelor ţării că trebfiie să cîntărească bine înainte de a lua o decizie în privinţa optârii pentru cetăţenia dublă, deoarece vor exista şi unele consecinţe nefavorabile, relatează agenţia M T I.

Orban a avertizat, într-un interviu te levizat, că, dacă Ungaria va- acorda dubla cetăţenie maghiarilor din afara graniţelor ţării, după un timp va

. rezulta o depopulare - a regiunilor locuite majoritar de unguri. D e asemenea, el a apreciat că unii dintre vecinii Ungariei vor vedea dubla cetăţenie cu alţi ochi decît autorităţile de la Budapesta. De pildă, în România, dubla cetăţenie va putea duce la pierderea unor drepturi de către maghiari.

în legătura cu plănuita lege pentru adoptarea unui statut al maghiarilor din afara ţării, care va oferi acestora unele beneficii, Viktor Orban a insistat că,’ personal, ”nu consideră această lege ca un instrument prin intermediul căruia să se acorde m aghiarim ii externe, unele avantaje, ci ca un document ce defineşte clar statutul acestora,

delim itîndu-i clar de alţi nerezidenţi care. nu se declară ca fiind unguri” .

în acest context, premierul ungar a declarat că Ungaria va asigura cît mai bune posibilităţi de călătorie maghiarilor din afara, ţării, pornind de la ideea că "aceştia nu constituie o povară pentru Ungaria, ci parte integrantă a naţiunii, care adesea se dovedesc mai loiali* decît

„ ungurii ce trăiesc în interiorul graniţelor”. Încercînd să justifice ‘temeiul plănuitelor alocaţii'familiale pentru etnicii maghiari, V ik to r Orban a afirmat că acestea sînt necesare datorită unei scăderi a natalităţii în rîndul populaţiei maghiare din bazinul Carpatic. E l a adăugat că acţuala situaţie economică bună! a Ungariei îi permite şă ofere unele stimulente şi pe linie de educaţie familiilor etnicilor maghiari, în cazul că acestea vor dori să-şi trimită copiii la şcoli din Ungaria. Răspunzînd unei între­bări referitoare la raporturile cu România, premierul ungar a afirmat că "speră ca noul Guvern de lp Bucrueşti să privească mai favorabil anumite cereri formulate de etnicii- maghiari ce trăiesc în graniţele statului român”.

Confidenţialitatea salariilor sau epoca Ceauşeştilor!

De prea multe ori îmi spun, nu fală durere, câ ne merităm cu vîrf şi îndesat soarta; că nu meritămj o‘ alta, mai bună, dimpotrivă, doar una şi mai rea! De ce?Sîntem răi, orgolioşi, orbiţi de putere şi de parvenire, avari, puşi pe căpătuială şi jefuirea semenului şi a ţării, pe relaţii şi preacurvie în văzul lumii. în statul de drept, în democraţia noastră, urlă unii, de obicei cei eu funcţii mări, că vor transparenţă, vor adevărul, vor să trăiască la lumina zilei; pe faţă,, fară ascunzişuri şi urzeli nocive, fară fapte care să fie exact inversul vorbelor, promisiunilor, declaraţiilor. Ei bine, în plină transparenţă şi epocă a drepturilor fundamentale ale omului, introducem confidenţialitatea salariilor! Cine şi ce are de ascuns? Simplu: cei ce conduc, cei cu funcţii şi salarii de zeci şi sute de

.milioane nu vor ca “prostimea” din subordine sâ ştie, să afle cît au ei, cît se îmbuibă, cît fură ei statul! Cum ajunge unul şef'- şi mă refer doar la bugetari! - îşi face o leafa de cîteva zeci de milioane, pe care un nenorocit de’ pensionar, care a trudit cinstit o viaţă, îi poate lua în 2-3 decenii! evident dacă trăieşte-atît! S-a ajuns prin autonomia universitară - autonomie pe banii statului, cea mai mare prostie şi hoţie - ca un amărît de lector, neînstare să-şi, dea doctoratul, dar cu relaţii!, să aibă ; leafa mai mare decît un conf. univ. dr. sau un prof. univ. dr. cu operă şi vechime incomparabilă. Nu-i bai cînd lupul mânîncă oaia, ci cînd o rod şoarecii, zice o vorbă. La noi, şoareci şi şobolani rod temelia ţării, căci atît le-a mai rămas. Recent, Curtea de Conturi a.

dat publicităţii un raport din care reiese, între altele, că Ministerul Educaţiei Naţionale nu poate justifica pe ce a cheltuit 1,5 miliarde! Banii s-au dus pe apa... autonomiei, a haosului universitar! Cum se instalează un. rector; îşi,,., suprimă (pensionează sau exclude pe toţi cei ce-1 pot concura şi pleacă cu avînt irezistibil, în.timpul anului şcolar, în călătorii peste mări şi ţări,1 peste oceane şi continente, iar cînd revine, îi e greu să-şi găsească/strada şi casa în care locuieşte!

Deci, într-o democraţie transparentă salariile bugetarilor ar trebui afişate la loc public şi nimănui să nu-i fie ruşine de ele. Pisica îşi acoperă murdăria într- un reflex igienic. Cei “confidenţiali” şi-o acoperă să nu ştie, să nu se ruşineze de ceea ce au făcut! De ce salariul şefului de la CEC, un sclerozat şi un hoţ, să fie confidenţial? Pentru că e de aproape 100 de milioane?'Sau al guvernatorului. BNR? în. acest timp, preşedintele ţării şi primul ministru au lefuri derizorii! Acum tragedia ţării şi a naţiunii e următoarea: fiecare instituţie bugetară - regie, universitate, facultate, minister - are un,m ic spu mare Ceauşescu, care dictează ce şi cum vrea, fară să dea socoteală nimănui! Ieri aveam un Ceauşescu, care nu lua leafă! Azi, avem sute de mii de Ceauşeşti, toţi cu salarii confidenţiale în plină lume a transparenţei! Am scăpat de unul şi am dat de alţii. Cînd le vom vinde vilele, cabanele, bijuteriile, Jeep-urile, averile la licitaţie?!' ■ • ■

Viorel C A C O V E A N U

Ovidiu Muşetescu ar putea fi noul ministru

delegat la Autoritatea pentru privatizare

şi controlul participaţiunilor statului

Secretarul executiv al PDSR Ovidiu Muşetescu ar putea fi noul ministru delegat la Autoritatea pentru privatizare şi controlul participaţiunilor statului, rezultată în urma reorganizării FPS, au declarat, ieri, surse din PDSR.

, Surseîe citate au precizat că generalul de divizie Pavel Abraham, fost şef al IGP, va fi secretar de stat la M inisterul Ordinii .Publice, iar reprezentantul PUR Ion Moraru va fi secretar general adjunct al Guvernului; ca şi lancu Gheorghe de la Curtea de Conturi.

Potrivit surselor menţionate, este posibil ca PDSR să renunţe la nominalizarea lui Adrian Vilău în funcţia de secretar de stat la MApN.

Plenul Senatului a validat mandatele tuturor

senatorilorPlenul Senatului a validat, ieri, mandatele

tuturor senatorilor aleşi în urma scrutinului din" 26 noiembrie.

■Senatorii au validat cele 140 de noi mandate, printre ele numărîndu-se şi cel al Norei Cecilia Rebreanu, candidată din partea PDSR lâ ' Bucureşti, care a devenit senator după ce Ion lliescu a fost ales Preşedinte şi a renunţat la mandatul său parlamentar.

Mandatele noilor senatori au fost validate în unanimitate. „

>1 Dolar SUA = 25.612 Iei } 1 Marcă germ ană = 11.743 Iei* . . î -___________~ - ‘ - •

Eăi _ ■■■ : - ' ■ ' -r i n Vi r x r f^ Ţ ig n’ v _ / v J . J L j L X J ,

p«wB<w«aaw»şBg8̂

1 EURO = 22.968 Iei? 1 g AUR = 222.741 leij

P e n t r u a g e n ţ i i e c o n o m i c i d a t o r i ,

l a s lu l e x e c u t ă r i i siSâte s e s trîn g g e to t m a i m u l turm are din pagina 1________

P o lu l p r e t e n ţ i i l o r

în urma operaţiunilor de executare silită, Administraţia Financiară Cluj a încasat sumele aferente a 900 de titluri

executorii, din totalul celor 1.600, îri valoare totală de 361 de miliarde de Iei. Drăgan apreciază câ, în privinţa colectării de sume restante la buget, Biroul pe care îl conduce ,^td mult mâi bine valoric decît cantitativ”. ■

Începînd din luna aprilie, Ministerul Finanţelor a transmis tuturor Administraţiilor Financiare din ţară, un plan lunar de încasări, care vizează nu numai executările silite, ci şi alte forme de colectare”

Acesta a fost, în medie, de 250 de miliarde de lei pe lună. Priri cele. 386 de miliarde de lei aferente planului de colectare al lunii decembrie, Ministerul. Finanţelor a âtins „polul pretenţiilor” pe anul 2000. „Este foarte greu să strîngem aceste sume, dar pînă în prezent proporţia depăşirilor de plan a fost de 5 - 1 0 % în fiecare lună” - menţionează Drăgan. -

Cazuistica a demonstrat că foarte mulţi agenţi economici datorează bani bugetului de stat în urma afacerilor nerentabile, a unui management

: deficitar şi, nu în ultimul rînd, lipsei de lichidităţi survenite pe . fondul blocajului financiar.

k Preţurile asupra bunurilor provenite din executări silite, în vederga valorificării prin licitaţie a acestora,: sînt stabilite de-o comisie specială,

atunci cînd este cazul apelîndu-se şi la experţii Tribunalului clujean.

Ministerul Finanţelor*ridică arătătorul

Şeful Biroului- de Colectare a Veniturilor specifică faptul că în cazul sechestrărilor se poate ajunge pînă la sigilarea şi - implicit - scoaterea din funcţiune a unor utilaje sau agregate ce aparţin agentului economic verificat, în funcţie de situaţie, legea permite lăsarea în custodie timp de 30 de z ile , a utilajului sechestrat, perioadă în care- firma îşi poate achita debitele. „Insă, din momentul aplicării. sechestrului, bunurile trec în proprietatea statului ”- precizează Drăgan. ■

Planul de colectări stabilit de Ministerul Finanţelor, pe perioada aprilie - noiembrie a.c., a fost de 2.100 miliarde lei, BCV realizînd încasări de 3.400 miliarde lei. Faţă de anul 1999, colectările la buget realizate anul acesta sînt cu aproximativ 40 % mai mari.

B e n ia m in P A S C U

Profit de 1.600 miliarde lei la “ Petrom” !— ..................- T

Profitul estimat de SNP Petrom pentru anul 2000 s e ridică la circa 1.600 miliarde lei, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă, directorul general al S N P , Ion Popa., SNP avea la începutul anului datorii de 8.800

m iliarde lei şi va încheia exerciţiul financiar pentm a n u l 2000 fără nici o datorie, susţine conducerea

i Petrom. Valoarea obligaţiilor fiscale pe care Petrom J l e va plăti la bugetul de stat pînă la sfirşitul anului | s e ridică la 21.000 miliarde lei. Majoritatea datoriilor

i-au acumulat, potrivit conducerii SNP, în perioada j 1996-1998, şi au, în mare parte, legăturâ'cu datoriile. festei Companii Române de Petrol (CRP). •

Conform bugetului de venituri şi cheltuieli pentm

anul viitor, aprobat joi de- Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) a SNP Petrom, profitul societăţii va fi de aproape 1.800 miliarde lei în 2001, la o cifră de afaceri consolidată de circa 69.000 miliarde lei. Veniturile din exploatare pentm anul viitor au fost estimate la circa 115,000 miliarde lei.

Valoarea programului de investiţii angajat de SNP pentm anul viitor se ridică la 10.500 miliarde lei, din care 423 de miliarde vor fi alocaţi pentm protecţia mediului/investiţii substanţiale vor fi direcţionale, în India, către finalizarea lucrărilor de construcţie a unei rafinării cu o capacitate de prelucrare de 12 milioane tone ţiţei anual şi- către punerea în producţie a unui cîmp petrolier şi a unui cîmp de gaze naturale.

Petrom va achiziţiona şi un nou perimetru petrolier în Kazakhstan, pe lîngă cele de la Jusaly şi TasbulatJ

AGA de la SNP Petrom a mai decis ca, anul viitor, toată producţia obţinută din exploatarea zăcămintelor de ţiţei interne sâ fie procesată în rafinăriile proprii.. Astfel,' cantitatea de ţiţei rafinată de Petrom va fi de 7 milioane tone în 2001, din care 5,8-milioane tone din ţară şi 1,2 milioane tone din import.

Volumul vînzârilor de produse petroliere prin sistemul propriu de distribuţie va .creşte, anul viitor, cu 3%, în cazul benzinelor şi motorinei, de la 900 mii la 920 mii tone la benzine,’ respectiv de la 950.000 la 971.000 tone pentru motorină.

(A " - ; -r v 1 ’ ‘ ( \ ' 1

M

e iz 't '

- Imaginea e clară. Ce nu ştim cu exactitate este ce, avea în gînd preşedintele CCIA Cluj, dl Gheorghe Mureşanu, în momentul în care 0 înfipt cuţitul în tortul ce avea înscris pe el numele publicaţiilor/ posturilor TV-şi de radio din Cluj.

Foto: I. PETCU

Ca la fiecare sfîrşit de an, conducerea Expo Transilvania a organizat o întîlnire cu presa scrisă, vorbită şi văzută din Cluj. Cu această ocazie, au fost fe lic itaţi ziariştii care (mai mult sau mai puţin) au oglindit în presă (mai m ult sau mai puţin obiectiv) tîrgurile şi expoziţiile organizate anul acesta de către Expo Transilvania. Diplom ele acordate ju rna liş tilo r s-au rem arcat, de această dată, p rin tr-o încadrare de excepţie a ziariştilor în cele mai năstruşnice categorii. Cu riscul de a f i „gustate” de un cerc restrîns de cititori, m enţionăm , to tu ş ff c îte v a .d in tre d ip lo m ele acordate de către E xpo Transilvania:

- Radio Cluj - d-rele Andreea Leonid şi A ndreea V in g a n - „ P is ic ile aristocrate” - Pentru plăcerea de a le fi văzut la fiecare tîrg; ■■ f • .

- Televiziunea Europa N ova - d-na Nicoleta' Ţăranu - „C h em area p r in cablu” - Pentru intenţia care contează;

- Adevărul de Cluj - dl A lift Tudor -

„ A l i (n )z e u l ju r n a l is t ic ” - P e n tru obiectivitate în echilibru; Anca Blaga - Pentru partic ipări dese şi plăcute; Foto­reporter Ion Petiu - „Pioneza de sub l im b ă ” - P e n tru fo to g r a f i i le nepublicate, dar arh ivate” ;

- M o n ito ru l de C lu j - d -na A lic e Cozuplean Popa - „A lice şi ... bestiile de p re s ă ” - P e n tru o p re z e n ţă agreab ilă şi eficientă;. - Szabadsag - d-nei Lucia Turos -

„ D ip lo m ă co lectivă s o ţilo r T u ro s - J a k a b ” - P e n tru f id e li ta te p re s o - conjugală, cu suplimentul P ro -A n ita - Sport; t

- Gazeta Afacerilor - d-lui Marius Popa Stoican - „C am era-m an -u l d in presa scrisă” - Pentru consecvenţa prezenţei la locul faptei;

- Z iua de Ardeal - d-lui Călin Poenaru - „ D o r in ţă fă ră p u t in ţă ” - P e n tru repo rta je le sale despre Expo care nu s-au prea în tîln it cu z iaru l;

A li(n )ze u T U D O R

C A R P A T IC A a d e s c h is u n p u n c t « le l u c r u î n C Iu j - N a p o c a

i Începînd de ieri, Banca Comercială CARPATICA este prezentă în municipiul Cluj- ÎNapoca (alături de sucursala deschisă anul trecut) şi printr-un punct de lucru, situat în iP iaţa M.Viteazul. Astfel, în momentul de faţă, reţeaua teritorială a băncii,cuprinde şase' Sucursale (Sibiu, CIuj-Napoca, Timişoara, Bucureşti, Craiova şi Oradea) şi noul punct.de l i ic ru din Cluj. Totodată,.la începutul lui 2001, va deveni operaţională Sucursala din ÎŞiteşti, iar tot în cursuF anului viitor se va deschide o sucursală în Braşov, precum şi un

’unct de lucru în Bucureşti. ; .Prin oferta de produse şî servicii bancare, Banca Comercială CARPATICA se adresează

^ t î t persoanelor fizice, cît şi celor juridice, în ceea ce priveşte agenţii economici segmentul *3e piaţă vizat de către bancă fiind cel al întreprinderilor mici şî mijlocii.£ Banca Comercială CARAPTICA a fost înfiinţată în anul 1999, prin subscripţie publică,

'Capitalul său social (integrai privat) fiind în proporţie de 67 la sută românesc.A lin T U D O R

Parcul sportiv Clujana aşteaptă

încâ un cumpărător

La sfirşitul acestei săptămîni Clujana va relua licitaţiile pentru vînzarea activelor neproductive. în urma lic ita ţiilo r precedente, societatea clujeană a: reuşit să vîndă grădiniţa, hala greifere, cantina, creşa şi un depozit de materiale. Au rămas însă parcul sportiv şi sera horticolă care, deşi le-a fost diminuat de mai multe ori preţul de ofertă; nu au reuşit sâ atragă cumpărătorii. Ele vor fi scoase la licitaţie încă o dată, , vineri, 22 decembrie; Preţul de pornire stabilit pentru sera horticolă este de 192 de milioane de lei (faţă de 240 de milioane lei Ia. licitaţia anterioară), iar pentm parcul sportiv, Clujana a stabilit preţul de 13,82 miliarde lei (mult mai mic decît cel stabilit la licitaţia anterioară - 17,28 miliarde lei). Taxa pe valoare adăugată corespunzătoare acestor sume va fi suportată de cumpărători. Pentm a putea participa la licitaţie, aceştia trebuie să achite contravaloarea dosarului de prezentare (un m ilion de lei), garanţia de participare (5 la sută din preţul de pornire al activului respectiv) şi taxa de participare de 10 milioane lei. . .

A .R .B .

Comunicat BNRîn conformitate cu art. 32 din

Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii N aţionale a României şi în aplicarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 190/9.11.2000 privind regimul metalelor preţioase în România, începînd cu data de 18 decembrie 2000, Banca Naţională a României nu va mai achiziţiona modene din aur de la persoane fizice. • :

Angajaţii RADP şi-au primit

salariileConducerea RADP a reiuşit, ieri,

să contracteze un împrumut pentm a plăti salariile. Angajaţii regiei , trebuiau să-şi primească [banii la sfirşitul săptămîii trecute, însă, din cauza faptului că Primăria nu a virat suma necesară în contul RADP, plata acestora s-a amînat. Managerul general al regiei, Liviu Medrea,- a declarat că primarul m unicipiului C Iu j-N apoca, Gheorghe Funar, nu şi-a respectat: promisiunea făcută în plenul Consiliului local din data de 14 decembrie şi nu a plătit o sumă care să permită plata salariilor. Precizăm câ pentru achitarea tuturor o b lig a ţiilo r salariale; RADP are nevoie .de -2,5 miliarde lei, din care numai 1,1 miliarde reprezintă bani lichizi, care trebuie daţi angajaţilor. •

„în numele tuturor salariaţilor RADP, ţin sâ mulţumesc acelora care ne-au sprijinit gentru a trece şi de această dată pestre un moment dificil” , a mai afirmat Liviu Medrea.

A .R .B .

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU ‘PROTECŢIA CONSUMATORULUI-431.367. £ o o ii i )

iC .- 'î ii iE S V l

1989 - La Timişoara a sosit o delegaţie la nivel înalt condusă de brim, i ministru Constantin Dăscălescu si de Emil Bobu. Muncitorii au făcut generală, reprezentanţii Puterii (Radu Balan, Ştefan Guşă) nereuşind «ţ*.

facă să renunţe la protest. Pe parcursul zilei au avut lob cîteva ciocniri între muncitori si forţele militare în diferite părţi ale oraşului, ciocniri în curţi i

cărora s-au folosit armeledfifn.

a r t i . 1 9 d e c e m b r i e 2 B H

-c o m u n a care Isi Catătanii da onoare

&w n ii^a rî,^

“ _

Comuna Valea Ierii, aşezată în inima Munţilor Apuseni, este atestată documentar pentru întîia dată abia la începutul epocii noastre. Din lucrarea lui Coriolan Suciu, “Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania”, reiese că la 1840 “Valea Ierii, Iaravize, era un cătun a l sa tu lu i H ă şd a te”. Dintr-un a lt'd o cu m en t al A rltid iecezei metropolitane greco-catolice a Alba-Iuliei şi Făgăraş rezultă că Parohia Valea Ierii a fo s t înfiinţată in anul 1840, iar prima biserică de lemn din localitate a fo s t construită în anul 1855, cu hramul Sfintului Nicolae. Cu toate acestea, potrivit localnicilor, primii locuitori ai cătunului Cerc, care aparţine de comuna Valea Ierii, au fost fugarii- trădători a i lui Horea şi Cloşca. Evenimentele s-au petrecut după 20 decembrie 1784, cînd, ispitiţi de premiul de 300 de galbeni pus de oficialităţi p e capul conducătorilor Răscoalei conduse de Horia Cloşca şi Crişan, şi-au trădat conducătorii cîţiva ce purtau numele de'Măiieş, Neagu, Trif sau Nicula. Fără a intra în detalii istorice, trebuie remarcat totuşi că singura pedeapsă pentru iudaismul lor a constituit-o excluderea acestora şi a urmaşilor lor, pentru vecie, din comunitatea moţească. Locul în care s-au aşezat ş i şi-au continuat vieţuirea Mătieşii şi restul, adică p e înălţimea muntelui, într-o poiană înconjurată de copaci, unde şi-au construit case tipic moţeşti, rînduite în formă de cerc, a dat numele cătunului de azi. în prezent, Valea Ierii. este una dintre localităţile de munte ale judeţului Cluj ai cărei localnici, în cea mai mare măsură, trăiesc de pe urma lemnului. Nu cu mult timp în urmă conducerea Primăriei Valea Ierii a atribuit titluri de Cetăţeni de onoare unor personalităţi ale locului care f ie de-a lungul anilor, f ie ’ în ulfimul timp şi-au pus într-un fe l sau altul amprenta asupra locului. In rindurile care, urmează vă vom face cunoştinţă cu o parte dintre aceştia ş i “isprăvile" lor, urmînd ca restul să f ie protagoniştii unui alt material. -

i ' i B f ssp-S e

I

■

* . ' V \ " mx. k J h L :

Moment festiv la Primăria Valea Ierii - decernarea titlurilor de Cetăţeni de onoan

Octavian Morar, directorul Şcolii Generale d irrV a lea Ierii

Unul dintre beneficiarii onorabilului titlu de Cetăţean de onoare al comunei Valea Ierii este directorul şcolii din localitate. Activitatea lui Octavian M orar, de origine turdean, s-a materializat în cadrul şcolii încă din 1968, cînd proaspăt absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie din Cluj a fost repartizat aici, în calitate de profesor. A predat în toţi aceşti ani Istoria şi Geografia, iar din 1990 este şi directorul Şco lii generale din localitate. Este autorul “Monografiei istorice a comunei Valea Ierii, pînă în anul 1945”, lucrare metodico-ştiinţificâ ce stă la baza predării orelor de Istorie din şcoală. In cei 32 de arii de activitate, prin mîinile lui Octavian Morar au trecut 30 de generaţii de copii. Susţine că este practic imposibil ca în prezent să existe prea mulţi cetăţeni ai comunei care să nu fi învăţat carte cu el. Are satisfacţia că, spre deosebire de copiii altor sate de munte, cei din Valea Ierii, în proporţie de peste 60% au urmat sau urmează cursuri ale şcolilor liceale, iar nu puţini .dintre aceştia urmează chiar cursuri universitare. Toţi absolvenţii claselor a V l I I -a din u ltim ii ani au fost îndrumaţi de Octavian Morar spre orice formă de şcolarizare. Pentru ca acest aspect să se concretizeze, acolo unde a fost nevoie, au’fost consiliaţi părinţii copiilor. Consideră meritoriu faptul câ 12 din 13 cadre didactice care predau celor 175 de şcolari diri Valea Ierii sînt calificate. Totodată, la iniţiativa

directorului părinţii şi copiii din localitate au urmat, în anul acesta şcolar, cursuri de operatori - calculatoare, in iţiativă care a “mobilizat” o fundaţie ce a donat şcolii şase calculatoare. în context, pentru anul următor de învăţămînt se are în vedere înfiinţarea unui laborator de informatică în cadrul căruia se vor

alături de Octavian Morar face parte şi un tînăr învăţător care, cel puţin pentru noi, a constituit o surpriză plăcută.-Chiar dacă Florin Culda este prea tînăr ca să fi fost printre Cetăţenii de onoare cu titlu ai comunei nu înseamnă că nu este cel puţin onorabil efortul Iui de dascăl, la cei numai 119 ani ai săi. Născut în satul Caps, comuna Valea Ierii, Florin Culda nu gîndea să se facă dascăl. Impulsul i-a venit după absolvirea clasei a V lII-a . După absolvirea Liceului Pedagogic “Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, care a avut loc în această vară, tînărul a hotărît să predea carte copiilor din Vale. în prezent este suplinitor şi misia lui “se răsfringe” asupra copiilor din clasele I şi a 111-a. Tînărul susţine că şi-ar dori mplt să se titularizeze pe post, însă lipsa copiilor (din ce în ce mai puţine naşteri în zonă) face practic imposibilă îndeplinirea acestei dorinţe. Aşa încît la anul va încerca să dea admitere la Teologie. “Că nici să fii părinte nu este un.lucru rău. Iar comunitatea are nevoie de cîţi mai mulţi păstori”. în calitatea lui actuală, Florin Culda a avut grijă să vină Moş Nicolae la fiecare dintre copiii din clasa lui, iar Moş Crăciun va fi aşteptat de copii cu un program special. Evident că în catalog va apărea cîte un calificativ “foarte bine” la materiile din ziua în care/va avea loc serbarea. C alificativu l va contribui ' la “încununarea” de final de an a fiecărui

: O -

■âs&tx*;f

î ‘

- ' ■- - fŞ S J

- «*.<

preda tuturor elevilor care optează, cursuri de operatori calculatoare.

Tot în cadrul comunităţii, Octavian Morar a desfăşurat şi o activitate administrativă, fiind consilier local pînă în acest an cînd nu a mai candidat, în această calitate a militat pentru rezolvarea problemelor pe care le ridică întreaga comunitate.

Din corpul didactic ce activează

elev care, în viziunea învăţătorului, nu poate fi altul decît “Magna cum laude”.

Florica Mariş - doamna doctor, în viziunea localnicilor este asistenta locului din anul 1983. D in -1971 pînă să ajungă la Valea Ierii a profesat aceeaşi meserie la Măguri Răcătău. A

devenit pentru localnici indispensabilă. Florica este localnică şi, mai mult decît atît, prezentă ori de cîte ori este nevoie de ea în casele consătenilor ei. A lucrat ani în şir la dispensar fară medici care,

. fiind detaşaţi îri zonă, nu , veneau, pur şi simplu. Dar,

indiferent de situaţie, toate cazurile medicale care s-au ivit de-a lungul vremii au fost asistate. Florica a fost prezentă la naşteri, abdomene acute, hemoragii digestive, accidente de orice fel, indiferent de vîrsta solicitantului, de locul undă

'a fost solicitată sau de ora din zi sau noapte. Au fost cazuri pe care Florica le-a rezolvat îa dispensar sau altele grave pe care le-a transportat la spitalele din Cluj, cu maşina proprie. Niciodată nu s-a speriat şi nu a stat pe gînduri cînd a fost vorba de viaţa'sau de sănătatea consătenilor ei.Spune că, după 1970, în Valea Ierii nu a fost niciodată moaşă sau medic pediatra. Cu toate acestea, sute de copii s-au născut în mîinile ei. îşi aminteşte de cîteva din cazurile medicale grave, la care a fost solicitată: în urmă cu cîţiva ani, un băiat în vîrstă de 8 ani, dintr-o familie cu probleme sociale grave, a intrat în comă alcoolică. Iarnă, în miez de noapte, Florica l-a adus pe braţe pînă la dispensar, i-a acordat primul ajutor, apoi l-a transportat la Cluj. A fost unul dintre cazurile pe care a crezut că le va pierde. A fost solicitată, de asemenea, la cîteva naşteri care au survenit în locuri absolut improprii: prin pădure, pe dealuri sau te miri unde. Florica şi-a luat trasa medicală, a purces la locul faptei, a acordat primul ajutor şi a rezolvat problema. Medicul Codruţa. Iliescu, detaşat din septembrie a.c. în Valea Ierii, spune că cunoştinţele medicale ale Floricăi sînt mult peste cele ale oricărei alte asistente medicale: “Mă ajută imens, fară de ea nu ştiu ce m-aş face/mă ajută foarte mult. I se spune curent de către pacieriţi doamna doctor, dar pe mine,nu mă deranjează, în realitate merită acest apelativ. La cabinetul medical pacienţii îi spun

- Floricăi ce îi doare, dar eu nu mă supăr”. La cei 47 de ani pe care Florica Mariş îi numără în prezent, a trăit şi experienţe mai puţin plăcute.- întrucît anul trecut în comună nu exista medic, implicit nu a existat nici cadru legal pentru

contractului cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. în context, Florica a fost propusă pentru

disponibilizare. A salvat-o de şomaj prezenţa medicului Codruţa Iliescu.

Cătălina V L A D Foto: Petcu Nicolae DELIŞOR

semnarea'

CLUJ: 955 şi 43-27-27SSSSKMspOMP(ERII:

1990 - Premierul Petre Roman a prezentat în fâţa Senatului

' proiectul Legii funciare.

Atenţie^utomohilişti!

G raţie c p t. in g . D a n jp jo rian , şef C om partim ent ţjerm ise auto şi certificate S e înm atricu lare , vă facem cunoscut faptul că “termenul pentru p resch im barea Certificatelor auto emise în decada a treia a lunii este de 3 1 octombrie 2001. Pentru efectuarea acestei operaţii este necesar a se întocmi un dosar cu următoarele acte: cartea d e ' id e n tita te a autovehiculului, certificat de

- în m a tr ic u la re vech i, inspecţia tehnică periodică v a la b i lă , fişa de în m a tric u la re , taxa pentru e lib e ra re a certificatului în va lo a re de 157.000 lei, trei certificate de radiere / pentru c e i care au numere vechi cu c if re . Pentru preschimbarea p e rm is e lo r de conducere, te rm e n u l lim ită este de 30 a p r i l ie 2001, fiind necesare a c te le următoare: fişa de e v id e n ţă cu fo to g ra fia a p lic a tă , taxa de preschimbare în valoare de 24 4 .00 0 lei, permisul vechi, analizele medicale dacă sînt m a i vechi de 5 (cinci) ani c e lo r anterioare.

Reamintesc celor care nu ş i -a u rid icat actele de la ghişee le noastre, acte emise î n anii 1997, 1998, 1999, să s e prezinte la„ sediul nostru p e n tru a intra în posesia lor, e-vitîndu-se astfel neplăcerile g en era te de aglomeraţia de l a sfirşitul term enelor de preschim bare. în final, ţin să re c o m a n d solicitanţilor să f a c ă to a te dem ersurile n e c e s a re pentru obţinerea n o i l o r acte, începînd cu p e r io a d a • urm ătoare s ă rb ă to rilo r de iarnă-,

D e m o s te n e Ş O F R O N

A m e n a j ă r i

s p e c i a l e c u

p r i l e j u l

s ă r b ă t o r i l o r

I e i a r n ă

C e tă ţe n ii ca rtie ru lu i, orilor sînt cel puţin plăcut irprinşi de interesul pe care . rim ăria municipiului Cluj-, apoca l-a acordat, în acest iu l de an, îmbunătăţirii

^pectu lu i ce lor m ai scventate zone ale oraşului,

fru l acesta, graţie instituţiei | s-menţionate, în centrul p t ie ru lu i de pe deal, js p e c tiv la in tersecţia ţâz ilo r Pasteur şi Zorilor,

răsărit” , peste noapte, un oens brad de C răc iun , o triv it s c riso rii care a f r venit redacţiei noastre, i ezenţa acestui s im bol (-rbă-toresc în centru l L rtie ru lu i “ a produs o ^osebită bucurie copiilor, f-r şi părinţilor şi celor de rşta a tre ia” . “A tenţia”

l 'im ă rie i este gratulată de R tă ţe n i cu “ Sărbători f lic ite” alături de “La mulţi R i ! ” 'a tr ib u ite din in im i p-turor lucrătorilor Primăriei.

C .V .

i f fîRIPI DESCHISE" -unprogram de consiliere si

S o c ie ta te a -d e A n a liz ă E x is te n ţia lă şi L o g o te ra p ie (SAEL), filiala Cluj, a lansat ieri,

.p rim u l proiect de consiliere şi psihoterapie „Aripi deschise", p rin c a re îş i p ro p u n e să a s ig u re a s is te n ţă de specia lita te unui număr dş 70 de persoane care se confruntă cu d ificu ltă ţi de re laţionare, c o m u n ic a re şi a d a p ta re la s itua ţii generatoare de stres. Proiectul se va desfăşura pe o p e r io a d ă de şa se lu n i ( ia nu a rie -iu n ie 2001), şi se adresează copiilor cu vîrs te • cuprinse între 6 şi 14 ani şi tinerilor pînă la 20 de ani.- ' „B e n e fic ia r ii p ro ie c t ului

trebuie să fie eligibili în măsura

în care familia este dispusă să coopereze, să a ibă Venituri modeste (sub. un milion de lei pe cap de familie) care să nu le permită accesul la acest tip- de servicii şi să se angajeze că vor respecta un plan de lucru stabilit de comun acord cu te ra p e u tu l" , a d e c la ra t Lorana Gavril, coordonator de program. Proiectul este finanţat de către Institutul Gesellschaft fu r L o g o th e ra p ie und

.Existenzanalyse din Viena.S o c ie ta te a de A n a liz ă

Exis ten ţia lă ş i- Logo te rap ie , afiliată la Asociaţia Română de Psihoterapie este o societate p ro fe s io n a l-ş ti in ţ if ic ă c a re promovează această metodă

A p r o a p e d e f i n a l , P r o ie c t u l d e f o r m a r e a c o n s i l i e r i l o r p s i h o - s o c ia l i

în perioada 15-17 decembrie, la Hotel Griff din Budapesta s-au desfăşurat lucrările, unui seminar la care au participat cei 16 tineri cuprinşi în Proiectul de formare a consilierilor psiho-sociali iniţiat, în cadrul Programului Leonardo da Vinci, de Asociaţia Phoenix Cluj-Napoca, în parteneriat cu Vo lkshochschule B u c h u m G e r m a n i a şi Hungarian Folk Hight School Society - Ungaria.

P o tr iv it dec la ra ţie i d -ne i ’ M aria F lorescu, p reşed in ta Asocia ţie i P hoenix, Pro iectu l de formare a consilierilor psiho-sociali “s-a născut dintr-o realitate: cunoaşterea problemelor cu care se confruntă tinerii şi a faptului că nu există specialişti în măsură să răspundă profesionist acestor probleme”. “Este vorba - a precizat Maria Florescu - despre faptul că, prin natura vîrstei lor, în special adolescenţii trec printr-o perioadă de formare şi decantare a valorilor, asociată cu m omente de derută sau de criză existenţială, cărora nu întotdeauna le pot face faţă singuri. De asemeni, ei nu găsesc, de cele mai multe ori,.un climat adecvat în familie unde, în foarte multe s itu a ţii, se m an ifes tă ( un fenom en de necomunicare sau chiar apar conflicte. în şcoală nu se pune accent pe form area gîndirii şi a competenţelor de comunicare şi integrare socială şi nu se oferă tinerilor o orientare profesională care să pornească de la identificarea înclinaţiilor lor pentru o anumită profesie. Pe de ală parte, ş t iu t f iin d că în vă ţă m în tu l su p e rio r este preponderent teoretic, dacă nu chiar academic, proiectul nostru a fost gîndit şi în ideea unei formări complementare celei din facultate, prin competenţele practice dobîndite de participanţii la acest proiect”.

- Proiectul a început în septembrie 1999, cu zece p a rtic ip a n ţi din C lu j-N apoca , abso lvenţi ai facultăţilor de Psihologie, Asistenţă socială şi Medicină, şi şase participanţi maghiari din tot atîtea regiuni ale Ungariei, traineri fiind doi experţi în consiliere psiho-sodală, din Germania, Procesul de învăţare a cuprins nouă seminarii desfăşurate în România şi în Ungaria şi un stagiu de practică (de două săptămîni) la instituţii de consiliere din Germania. în urma acestora, toţi cursanţii au ■ dobînd it atît competenţa de consiliere psiho­socială a tinerilor,,cît şi. aceea de-multiplicare, adică de a forma noi consilieri. T o t.în cadrul proiectului au fost elaborate, de către experţii g e rm an i, “ Ghidul co n s ilie ru lu i” şi M anualul multiplicatorului”, în limbile germană, română şi maghiară.

S e m in a ru l d in 15-17 deşcembrie, de la Budapesta, a fost destinat evaluării unei etape .

IN C E R C A Ţ I-V A 'N O R O C U L !Vreţi să cîştigaţi un coş plin

cu băuturi fine? 'P articipaţi la Concursul

"PRODVINALCO-2000".Dacă răspundeţi la întrebarea:

“Care firmă clujeană produce

băuturi alcoolice de cea mai bună calitate: ţuică şi rachiuri naturale, votcă, brandy, aperitive, lichioruri şi creme?”

Se vor acorda trei premii "substanţiale", care vă vor face

s

terapeutică şi susţine aplicarea ei în practică. Printre activităţile societăţii s e numără formarea de p s ih o te ra p e u ţi a n a litico - e x iş te n ţia l i, a c t iv ită ţ i de cdfîsiliere şi ţe rap ie ana litic- existenţia lă, p rin in term ediu l s e s iu n ilo r de te ra p ie in d iv id u a lă sa u d e g rup , prom ovarea ps iho te rap ie i în genera l şi a ce le i a n a lit ic - existenţiale în particu la r prin conferinţe şi sem inarii. SAEL numără în prezent circa 100 de membri cotizanţi, avînd două filiale la Tim işoara şi la Cluj şi a treia în curs de constituire la Bucureşti.

C o rin a P O P E S C U

H r a n ă p e n t r u a n i m a l e l e p ă d u r i iCei 250 de vînători din cadrul filialei Gherla a AJVPS Cluj sînt deosebit de grijulii faţă de soarta

animalelor din pădurile vecine municipiului de pe Someş. “Şefii” celor 5 grupe au şi luat primele măsuri. în hrănitoarele amenajate special în împrejurimile Gherlii s-au depozitat însemnate cantităţi de hrană. Astfel, prin grija vînătorilor gherleni s-au: transportat în pădurile din împrejurimile municipiului şi a comunelor din zonă 18 tone fînuri şi zece tone sare. De asemenea, s-au curăţat aleile de acces spre pădurile din zona de vînat a filiale! gherlene şi s-au amenajat noi adăpătoare. De mîncare nu o să ducă lipsă vieţuitoarele pădurilor, dar nici vînătorii gherleni nu to r avea o iarnă liniştită. Dacă tot anul au obţinut “rezultate ’ biine la aproape toate speciile, ei trebuie să şi poarte grija hrănirii animalelor.

, S Z .C s .

importante a proiectului, desfăşurată în perioada septembrie - noiembrie a.c., şi anume aceea de c o n s ilie re cu supe rv iza re . O a ltă .tem ă a seminarului a fost “Elaborarea unui manual al calităţii pentru consilierea psiho-socială a tinerilor” .

Fără a intra în amănunte legate de problemele de specialitate abordate în cadrul discuţiilor, vom prezenta doar cîteva opinii ale’ celor direct implicaţi în a ce s t . p ro iec t. A s tfe l, M ârta M ihâ ly fi, reprezentanta părţii maghiare, ne-a declarat: “Am pornit destul de greu acest proiect, pe de o parte din pricină că nu mai lucrasem cu parteneri din România, iar pe de altă parte pentru că asociaţia noastră nu se mai ocupase de p regă tirea consilierilor pentru tineri. Pe parcursul derulării proiectului însă, am învăţat să colaborăm, am găsit tonul comun şi acum lucrurile merg foarte bine. Cît priveşte calitatea pregătirii celor înscrişi în proiect, pot spune că a ajuns la un nivel foarte înalt”. >

A ce e a ş i im p res ie ne -a îm p ă r tă ş it -o ' şi coordonatoarea proiectului, Mariana Matache, care; este şi coordonatoarea Proiectului România de E duca ţia A d u lţilo r în E uropa de S ud -E s t - Contribuţii la democraţie, stabilitate şi dezvoltare: “Sarcina mea principală a fost să coordonez acest macroproiect, cu trei parteneri - Ungaria, România şi Germania. Nu mi-a fost deloc uşor la început, fiind vorba de trei parteneri,, cu mentalităţi diferite şi cu aşteptări diferite. Dar, dacă în etapa iniţială au existat anumite dificultăţi legate de aşteptările fiecăreia dintre părţi, de modul de gîndire al partenerilor, aceste greutăţi au fost e lim inat^ pe parcurs. Şi aici, poate că un mare rol l-au avut şi întîlnirile în afara seminariilor propriu-zise, cînd am avut ocazia să ne cunoaştem şi altfel. Fiind într-o etapă de final al proiectului, pot spune deja că rezultatele obţinute sînt extraordinare. Adică, atît participanţii români, cît şi cei maghiari şi-au însuşit cunoştinţele necesare pentru a fi atît consilieri psiho-sociali, cît şi multiplicatori, sau formatori de noi consilieri. Dacă unii dintre ei se pricep mai mult să facă consiliere profesională, iar alţii consiliere psihosocială, pot spune totuşi că toţi au elementele necesare pentru a face şi una şi.cealaltă. Sînt foarte mulţumită de felul în care s-a derulat pînă în prezent proiectul’ şi sînt foarte m u lţum ită de n ive lu l de p re g ă tire al participanţilor noştri”. .

Opinii la fel de favorabile cursanţilor ne-au îm părtăşit şi cei doi traineri germani, care au pregătit aproape un an şi jum ătate cei 16 tineri. Asupra acestora însă, vom reveni.

M . T R I P O N

' - T v !

«r-lin - am 7 !Berbec (20 martie - 18 aprilie)Familia este cel mai important subiect

pentru voi în această săptămînă. Faptul ca v-aţi întors acasă, îi face pe ebi dragi bucuroşi, iar tensiunile anterioare vor dispărea ca prin farmec.

, Taur (19 aprilie - 19 mai)Veţi avea de făcut unele bilanţuri,

rezultatele nefiin’d în întregime pe placul vostru. Luaţi-vă răgazul de ă mai aştepta j încă un an şi veţi fi mulţumiţi, mai ales în domeniui relaţiilor interumane...

Gemeni (20 mai - 19 iunie)Raza de speranţă pe care o aveţi vă

ajută să treceţi printr-o săptămînă monotonă, cu mici probleme, în special de sănătate. Dacă aţi neglijat o boală, acum este momentul să mergeţi, la doctor. .

► ’ Rac (20 iunie - 21 iulie)' Ar trebui să le spuneţi celor din jur că. în această săptămînă, cel mai bine ar fi să vă lase în pace. Comunicarea este'o hibă acum pentru voi, dar folosiţi medidaţia interioară şi totul va trece.

Leu (22 iulie - 21 august)Săptămînă aceasta vă veţi confrunta

cu un adevăr care nu vă prea convine. Nu uitaţi însă că un leu este întotdeauna un învingător şi treceţi mai departe, la un nou şi interesant capitol din viaţă.

Fecioară (22 august - 21 septembrie)Relaţiile cu partenerul de viaţă sînt *

deosebit de calde. O altă veste bună este că veţi obţine în această perioadă cîştiguri suplimentare de bani. Sărbătorile poţ să înceapă, dacă n-au început deja!.. ■

Balanţă(22 septembrie - 21 octombrie)Stresul şi oboseala vă scad elanul de

distracţie şi de petreceri, deşi cei din jur. parcă sînt vorbiţi sâ vă facă să vă simţiţi bine cu orice preţ. Atenţie la abuzurile alimentare sau de orice natură.;.

Scorpion(22 octombrie - 21 noiembrie)O săptămînă plină de'evenimente,

grabă, stres vă aşteaptă. Veţi fi înconjurat de .o mulţime de prieteni şi oameni dragi. Pentru perioada următoare, nu ar strica să vă luaţi un mic concediu.

Săgetător(22 noiembrie • 20 decem brie)Sfatul astrologului în această

săptămînă: încercaţi să vă folosiţi inima şi instinctul, nu raţiunea, în luarea unei decizii importante în viaţa voastră personală. Schimbaţi tactica!!! ’

a

a s

Capricorn(21 decembrie - 19 ianuarie)Dacă vă hoţărîţi să întreprindeţi o

afacere sau un parteneriat, trebuie sâ ştiţi din astre că sînteţi un norocos. V i'se retumează, într-un fel, ceea ce aţi dăruit, din generozitatea voastră celorlalţi.

Vărsător (20 ianuarie - 18 februarie)Aveţi mare grijă, în această perioadă

erotismul vostru poate face victime nevinovate. Dacă sînteţi plin de farmec şi cu poftă de viaţă, îndreptaţi-vă atenţia spre cei care aşteaptă afecţiune de la voi...

fericiţi de Crăciun.Sunaţi acum, la telefonul

19.74.90, pînă în 21 decembrie, ora 13, cînd la redacţia noastră va avea loc tragerea lă sorţi. Succes!

Peşti (19 februarie - 19 martie)O reuşită, profesională urmată de.’un

cîştig bănesc neaşteptat - iată chestiunile săptămînii pentru voi. Faptul că vi se arată şi vouă succesul trebuie să vă facă mai buni şi mai cumpătaţi.

Serena

A d m in is tra to ru l C e ce n le i, A hm ad K ad îrov,

a f f w h t ’ 05 ră2boiu l d in C ecenia este departe de- Ş‘ 3 3cuza t K rem linul că nici nu ştie ce se

inttmplă in republica separatistă , relatează AFP.

Un'grup de 33 de ţigani ungari, care se consideră victime ale discriminării etnice, a părăsit Ungaria, încercînd să

obţină azil politic Tn Olanda, a declarat, ieri, purtătorul lor d ecuvînt, citat de AFP-

Ministral de Interne respinge acuzaţiile formulata de

Adrian lăstase Ia adresa Guvernului: M inistrul de Interne, Constantin Dudu-Ionescu, a declarat, ieri,, că documente oficiale ale Guvernului, nu .pot fi distruse, orice document de acest tip fiind înregistrat la structurile administrative care le

.emit, respingînd astfel acuzaţiile premierului desemnat Adrian Năstase privind faptul că la Guvern se ard documente legate de negocieri de privatizare. / .: Aceste documente nici nu

sînt ţinute la Guvern, a arătat ministrul de Interne, adăugind că ele sînt înregistrate la structurile administrative care au obligaţia să ţină evidenţa clară a propriilor activităţi.

El a spus că actuala guvernare doreşte să predea ştafeta ”în condiţii civilizate şi politicoase”

şi a menţionat că la Ministerul de Interne există deja un cabinet pentru viitorul ministru ca acesta să ia contact cu activitatea ministerului. ”L-am invitat pe viitorul ministru Să lucreze cu oamenii din minister”, a declarat Dudu IonescU, apreciind că la originea acuzelor PDSR se află "informaţii false”, provenite de la "mulţi binevoitori”, care intoxică viitoarea guvernare.

Ion Caramitru, purtătorul de cuvînt al PNŢCD şi ministru al. Culturii, a arătat că deja- a avut două discuţii cu Răzvan Theodorescu, care va prelua acest portofoliu în guvernarea PDSR,. şi că urmează să-i prezinte, luni după-amiază, proiectele şi programele

ministerului, precum şi .priorităţile.

Constantin Dudu lonescu a. comentat acuzaţia PDSR privind "greaua moştenire” lăsată de actuala guvernare, apreciind că liderii PDSR sînt supuşi "unei intoxicări” din partea "unor foşti”, care vor să tragă foloase personale din. schimbarea Guvernului.

El a calificat acuzele PDSR la adresa Guvernului ca facînd parte din "bolile copilăriei la guvernare” şi a precizat că actuala echipă de guvernare nu şi-a propus sâ “pîrjolească locul” la plecare. Dudu lonescu a susţinut că, în 1996, după plecarea demnitarilor PDSR, la sediul Guvernului nu mai erau nici calculatoarele.

UFD s-a retras din

CDR 2000UFD s-a retras, ieri, din*

CDR 2000, apreciind că această alianţă “nu mai este de actualitate şi nu mâi corespunde scopului său, în principal unul de natură electorală”, informează un comunicat al UFD remis presei. •

Potrivit comunicatului, conducerea UFD îşi asumă responsabilitatea pentru eşecul înregistrat în

; alegerile din 26 noiembrie, ■ precizînd însă că, pentru UFD, “participarea la alianţa CDR 2000 a reprezentat unica formulă în măsură să asigure coagularea unui pol de centru-dreapta”. r

Năstase i-a anunţat pe fioti că soseste

iurmare din pagina 1

perioada electorală... care continuă şi acum”. Dincolo de asemenea discuţii în contradictoriu, se află realitatea crudă care demonstrează că sute şi mii de oameni n-ar fi putut deveni peste noapte miliardari dacă n-ar fi .beneficiarii unor inginerii financiare, despre care românii ştiau că sînt posibile doar în vremuri de război. Inginerii prin intermediul cărora au fost devalizate bănci, iar numeroase întreprinderi au trecut din proprietatea statului în aceea a.unor patroni, fară ca bugetul să se fi îmbogăţit cu sumele corespunzătoare. A cerceta toate fraudele şi hoţiile din ultimii ani echivalează cu o acţiune de binefacere pentru soarta celor mulţi. Angajîndu-se la aşa ceva, viitorul premier dovedeşte un curaj pe care n-am vrea niciodată să-l asemănăm cu acela al lui Constantinescu, cînd a anunţat câ a venit vremea sâ se sacrifice conducătorii. Am văzut cum s-au sacrificat aceştia. Sacrificiul lor urmează sâ fie cercetat de comisiile înfiinţate de viitorul premier Adrian Năstase.

Noul .preşedinte al Senatului, I l M l a e H io ro s u ,: îşi propune “ creşterea 'ritmului le legiferare” : )

Noul preşedinte al Senatului, Nicolae Văcăroiu, a declarat, ieri, în. plen, după alegerea sa în această funcţie, că îşi propune “creşterea ritm ului _ de legiferare” prin modificarea Regulamentului Senatului, precum şi printr-o colaborare politică la nivelul grupurilor parlamentare, după “precedentul pozitiv” creat în legislatura anterioară în cazul proiectului de lege privind imobilele naţionalizate. Văcăroiu a spus că “simpla cîştigare a alegerilor” de către PDSR nu înseamnă că

acest partid deţine. “cheia adevărului absolut”, iar soluţiile benefice “pot veni din orice direcţie”. Noul preşedinte al Senatului a afirmat că, “printre elementele pozitive' ale legislaturii recent încheiate”, se află relaţia, cu presa, susţinînd că va “cultiva” în continuare această relaţie “ de aceeaşi manieră”. El a spus că va apela la sprijinul societăţilor publice de radio şi televiziune pentru a acorda mai mult spaţiu activităţii Parlamentului, fară a cere însă ca aceste relatări să

fie “o oglindă în care parlamentarii să se reflecte mai frumoşi decît sînt”. Nicolae Văcăroiu a arătat că pe “lista de aşteptare” a actelorlegislative depuse la Senat se află 59 de proiecte de lege, 183 de propuneri legislative, 35 de ordonanţe şi 119 ordonanţe de urgenţă.

El â mai spus că Senatul are / “datoria” să finalizeze legile proprietăţii, precum şi să elaboreze un cadru legislativ favorabil dezvoltării mediului de afaceri.

După o săptămînă de la anunţarea

rezultatelor alegerilor,

Comeliu Vădim tudor l-a felicitat pe

Ion IliescuPreşedintele PR M , Comeliu

Vădim Tudor, l-a felicitat, ieri, de la tribuna Senatului, pe Ion Iliescu pentru cîştigarea alegerilo r prezidenţiale şi i-a urat succes în noul său mandat. Vădim Tudor, care a spus câ şi el a cîştigat suficiente voturi îneît să fie ales din primul tur într-o ţară ca Israel sau Cehia, a arătat apoi că este nemulţumit de faptul că partidul său este etichetat drept extremist. El a adresat un apel liderilor PD, PNL şi U D M R din Senat să nu mai facă o distincţie între partidele din opoziţie, denumindu-le pe

,unele "opoziţie democratică”, în timp ce PRM este catalogat drept "opoziţie extremistă”. Vădim a mai spus că P R M doreşte să colaboreze, pentm binele ţării, cu toate partidele, fie ele de la putere, fie din opoziţie.

Comisia pentru investigaţia accidentului de la Baloteşti a stabilit cauzele prăbuşirii avionului Tarom

Investigaţiile tehnice efectuate în cazul prăbuşirii, la Baloteşti, în martie 1995, a unui avion aparţinînd Tarom au evidenţiat drept cauze ale accidentului tracţiunea asimetrică a motoarelor, posibila incapacitate (m edicală) a pilotului comandant survenită în timpul zborului şi comenzile insuficiente efectuate de către, copilot în condiţiile apariţiei primilor doi factori, a stabilit Comisia

numită de Ministerul Transporturilor pentru investigaţia accidentului.

Aeronava Airbus 310-324, ce urma să efectueze zborul Tarom cu destinaţia Bruxelles, s-a prăbuşit la 31 martie 1995 în apropierea Aeroportului Intejnaţional Bucureşti Otopeni, după aproximativ două minute de la decolare. In urma accidentului şi-au pierdut viaţa 11 membri ai echipajului şi 49 de pasageri,

iar aeronava a fost complet, distrusă. Comisia a propus o serie de măsuri pentm siguranţa zborului, în vederea evitării producerii unor accident similare şi a transmis raportul final statelor implicate în eveniment, în conformitate cu prevederile anexei 13 la Convenţia privind Aviaţia Civilă Internaţională, semnată la Chicago în 1944.

Senatul a ales noul

Birou Permanent

Senatorii i-au ales, ieri, pe membrii noului Birou Permanent al Senatului. V ic e p re ş e d in ţi a i ' Senatului au fost aleşi Doru loan T ă ră c ilă şi A le x a n d ru A th a n a s iu (Polul Dem ocrat-Social din România), Gheorghe Buzatu (PRM) şi Valentin Zoltan Puşkaş (UDMR). C ele patru fu n c ţii de s e c re ta r i a i B iro u lu i Permanent vor fi detinute de Constantin Niculescu r (Polul D em ocrat-Social din R o m â n ia ), M ih a i Ungheanu (PRM), Sorin V o rn ic u (P D ) şi P au l Păcuraru (PNL). Funcţiile de chestori au revenit lui'. Dumitru Badea (PRM) şi Doru Laurian Bădulescu (Polul Dem ocrat-Social din România).

„ T o a t ă i a r n a î m p r e u n ă c u S t i g m a !

A s '

Ieri, Ia Diesel Club, băieţii de la . Stigma şi-au prezentat' CD-ul

„Nu-i vina ta“+ Bonus Track. Albumul a apărut într-o primă fază în iunie, pe casetă, numele acestuia fiind dat de primul video-single extras. Materialul în variantă CD a apărut în data

.de 11 decembrie, la Bucureşti, şi conţine, pe lîngă cele 6 piese, bonusul-track „Toată iarna împreună11, cel de al treilea single lansat de Stigma în anul 2000. Mr.mix (Comei Sorian)

şi Emanuel Mirea s-au gîndit la „un cadou pentru toţi cei care nu vor să fie singuri de sărbători11, concretizat în piesa „Toată iama împreună".

Impresarul trupei de Club-Dance, ' Mirela Retegan, ne-a declarat că în

topurile naţionale Stigma este cea mai bine cotată formaţie din "nord-vestul ţării. Cel de al doilea video-single, „Bye Bye“, a devenit înţr-un timp foarte scurt megahit, ajungînd în momentul actual pe locul 16, în „RomanianTop 100".

Faniitrupei Stigma vor putea citi în număml de mîine al „Adevărului de Cluj“ un material amplu despre Mr.mix şi Emanuel.

S im o n a D U M I T R U

C A S A D E E D IT U R Ă

,:/S .R .L

IL IE C A L IA N ( re d a c to r ş e f) ; ; •* V A L E R C H IO R E A N U (redacto r şe f ad junct); C R IS T IA N B A R A (redacto r şe f ad junct).T e l. 1 9 .1 6 .8 1 ; fa x : 19 .28 .28 ;E-mail: adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia .

R E D A C Ţ IA : C iu j-N a p o c a , s t r . N a p o c a 16

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI-..TEL. 19.74.90 -RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 - ALIN TUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL

?!■ -t'l“ * v«Î-UrfVlTJrViîl jîiU-uLy ' ‘-(•'«■AJ >*>• ŢUPnţtLd

T ' i ‘.“ “ 141. IW l iL -E •JF î t |(LLfT* - î! n v-.--r- v , ■£!»,'' 4 1

%..îf y r r . t:% > .-îy

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Ciuj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03:1991 cod fiscal R 204469

E-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - I ■ : t v v ~T . . . STELAPETCU; CONTABILITATE:TEL.: 19.73.07-LIVIAPOP;I e i/ra x . SUBREDACŢ|A tu r d a : TEL/FAX: 31.43.23

SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

S e c re ta r d e re d a c ţie : H o re a P E T R U Ş 19 .74 .18

TIPARUL EXECUTAT Et =H Garam ond