Noile măsuri fiscale şi asocierea micilor producători

S-a rupt lanțul slăbiciunilor în taxarea agriculturii?

Lansare Policy Memo CRPE nr.35RAF

29 ianuarie 2013

Planul prezentării

• Trecerea de la agricultura de subzistenţă la cea comercială

• Propunerea din 2010 de înregistrare generalizată a fermierilor ca PFA

• Vechea problemă a evaziunii şi rezolvările încercate • Viitoare măsuri fiscale, cu posibil impact asupra

evaziunii• Modificarea impozitării agricultorilor în 2013• Cum se vor impozita veniturile din activităţile

agricole• A fost rupt lanţul slăbiciunilor în taxarea agriculturii?

Trecerea de la agricultura de subzistenţă la cea comercială

• Modernizarea vine împreună cu fiscalizarea– „Agricultorii vând la negru, la marginea drumului, la un preţ prost. Agricultorul nu va

avea un bilanţ, nu se va putea duce la bancă, nu va putea avea acces la fondurile europene. Fiscalizarea în agricultură ar trebui abordată într-un mod inteligent. O fiscalizare progresivă, care să nu pună o presiune financiară insuportabilă pe producători, mai ales pe cei care investesc, însoţită de un sprijin ţintit pe categorii de agricultori, ar avea poate şanse mai mari.” (Dacian Cioloş, mai 2012)

• Autoconsum şi subzistenţă– Ancheta structurilor în ferme: 3,1 milioane de exploataţii agricole din totalul celor 3,9

milioane înregistrate în 2007 produc în principal pentru autoconsum.– Ancheta bugetelor de familie: în formarea veniturilor gospodăriilor de agricultori în anul

2009, consumul de produse agroalimentare din resurse proprii reprezenta 42,2%, iar veniturile din agricultură 23,0%.

– RGA 2010: destinaţia producţiei agricole a exploataţiilor fără personalitate juridică• 3,589 milioane , mai mult de 50% pentru consum propriu• 0,238 milioane, mai puţin de 50% pentru consum propriu

Propunerea din 2010 de înregistrare generalizată a fermierilor ca PFA

• PFA înregistrate la recensământul din 2010– 5 mii

• Nr. beneficiari ai M141– 16 mii în ianuarie 2011– 47 mii în ianuarie 2013

• Nr. beneficiari ai M112– 3 mii în ianuarie 2011– 9 mii în ianuarie 2013

Clase de exploataţii, după suprafaţă

Nr. exploatațiipersoanefizice (2009)

Nr. exploataţii persoane juridice

1-2 ha 367 195 351

2-3 ha 269 371 395

3-5 ha 258 781 851

5-10 ha 147 170 1553

10-20 ha 36072 1396

20-50 ha 15668 2027

50-100 ha 4184 2217

100-500 ha 2746 6586

500-1000 ha 95 1709

Peste 1000 ha 20 885

Vechea problemă a evaziunii şi rezolvările încercate

• Partea nefiscalizată din agricultura din România, estimată la 2,5 miliarde de euro– evaziunea se manifestă la vânzarea produselor agricole primare, mai

ales la cereale şi legume-fructe • În 2010: plan de acţiune naţional pentru prevenirea şi

combaterea ilegalităţilor din domeniul producerii, depozitării şi comercializării produselor cerealiere– neevidenţierea cerealelor, a produselor finite şi a materiilor prime în

actele contabile şi nici în actele care însoţeau transporturile • În 2011: Comisia Europeană a adoptat decizia de autorizare a

României de a aplica taxarea inversă pentru porumb, grâu, secară, floarea soarelui, orz, rapiţă, sfecla de zahăr, soia şi orzoaică– se estimează că taxarea inversă la produsele de mai sus a generat un

surplus de 50 milioane de Euro în 2011

Viitoare măsuri fiscale, cu posibil impact asupra evaziunii

• Introducerea unei cote reduse la TVA pentru alimentele de bază– Cotă redusă la alimente, în general, sau numai la cele de bază?– Experimentul cu cota redusă (9%) pe filiera pâinii merită făcut

• Returnarea a 15% din TVA la producător pentru dezvoltarea exploataţiei– Face concurenţă cotei reduse şi nu e în spiritul convergenţei europene– Ar reprezenta un transfer asimilabil unei plăţi cuplate, de care beneficiază

doar fermele mari (plătitoare de TVA)

• Reducerea generală a nivelului TVA– Revenirea la nivelul de 19% poate avea efecte pozitive asupra întregii

economii, dar relevanţa asupra evaziunii din agricultură va fi scăzută după implementarea măsurilor anterioare

Modificarea impozitării agricultorilor în 2013

Categorii de exploatații agricole Modalitatea de impozitare înainte Modalitatea de impozitare după

Exploataţii de subzistenţă(neînregistrate la APIA)

Nu plăteau nici un impozit pe veniturile din agricultură

La fel

Exploataţii de semi-subzistenţă(înregistrate la APIA)

Li se reţinea 2% din valoarea vânzărilor directe

Declaraţie şi impozitare de 16% pe norme de venit

Producătorii de legume în solarii Declaraţie şi impozitare de 16% pe norme de venit

La fel (aproximativ)

Exploataţii medii şi mari (persoane fizice)

Li se reţinea 2% din valoarea vânzărilor directe

Declaraţie şi impozitare de 16% pe norme de venit

Exploataţii medii şi mari (PFA, II, IF)

Declaraţie şi impozitare de 16% pe venituri determinate în sistem real

La fel

Exploataţii medii şi mari (persoane juridice)

Declaraţie şi impozitare de 16% pe profit (eventual plătitor de TVA)

La fel

Cum se vor impozita veniturile din activităţile agricole

• Nivelul normelor de venit– comparabil cu “profitul” fermei (Marja Brută Standard, care stă la baza

calcului dimesiunii economice)– în viitor valoarea estimată a producţiei (Standard Ouput) poate sta la baza

identificării unui prag pentru impunerea determinării venitului în sistem real

• Pragurile de impozitare– combinaţia dintre pragul pe fiecare activitate va face cel mai probabil ca

numărul exploataţiilor aflate sub incidenţa impozitării să fie mai mic decât cel estimat de autorităţi

• Implementarea cu sprijinul APIA– ideea de a extinde baza de impozitare la beneficiarii plăţilor directe este

practică, la fel ca şi intenţia (presupusă) de a reţine impozitul din subvenţie

A fost rupt lanţul slăbiciunilor în taxarea agriculturii?

• Efecte posibile ale noilor măsuri de impozitare a veniturilor agricole– teoria nu poate prezice cu certitudine impactul politicilor fiscale asupra deciziilor de

producţie şi consum ale exploataţiilor tipice economiilor cu venituri reduse, din cauza neparticipării acestora la piaţa muncii, a terenurilor şi nici l acea financiară

– faptul că un potenţial membru al unei forme de asociere este deja impozitat (pe baza normelor de venit) poate constitui un stimulent pentru asociere, prin comparaţie cu situaţia de până la fiscalizarea generalizată introdusă acum

– dacă nu există oportunitatea unei asocieri, plata impozitului forfetar îl va stimula pe producătorul agricol să vândă fără vreo restricţie către aceiaşi intermediari care întreţin evaziunea

• Totuşi, un răspuns afirmativ prudent – se poate crea o situaţie favorabilă modernizării agriculturii– controalele achiziţiilor de materii prime trebuie continuate– cota redusă de TVA poate contribui decisiv la combaterea evaziunii