- aritmeticacrpe.ro/wp-content/uploads/2012/12/policy_memo_mizele-romilor-din...datele pentru...

2

- Aritmetica migrării romilor în Franţa -

Jumătate din salariul minim de acolo, câștiguri de opt ori mai mari decât aici

Preambul

Pe fondul controverselor internaționale legate de expulzările colective ale romilor din unele state UE, a

creşterii temerilor şi tendinţelor de limitare a libertăţii de circulaţie manifestate de statele bogate –

principale destinaţii pentru migraţie - Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE)a analizat,

aducând date culese din teren, potenţialele efecte economice ale migrației romilor de cetățenie

română în Franța. România are cea mai numeroasă populaţie de etnie romă (600.000 de persoane

potrivit ultimului recensământ oficial, aproape două milioane potrivit estimărilor neoficiale) şi are,

alături de UE şi de ţările în care romii se stabilesc, temporar ori definitiv, responsabilitatea găsirii unor

soluţii sustenabile pentru integrarea lor în comunităţile în care ajung.

Unul dintre statele membre UE care s-a confruntat cu problema romilor şi nu a reuşit să găsească

soluţii pe termen lung pentru această minoritate, de altfel cea mai mare din Europa, este Franţa. Tot

Franţa a fost criticată de Bruxelles în legătură cu politicile discriminatorii legate de expulzările pe care a

încetat recent să le pună în aplicare.

Metodologie

Cercetarea de teren cu caracter exploratoriu s-a desfășurat în perioada 10 septembrie - 10 octombrie

2012, fiind intervievate 500 de persoane, cetățeni români de etnie romă, auto-identificați astfel, cu

vârsta de peste 16 ani și care au emigrat în Franța.

Datele pentru realizarea studiului CRPE au fost culese prin aplicarea unui chestionar semistructurat, în

comunitățile de romi (tabere) din cinci orașe din Franța – Aix-en-Provence, Marseille, Montpellier, Paris

și Toulon. Rezultatele cercetării cantitative sunt completate de trei interviuri în profunzime.

Chestionarul a fost multi-tematic, a avut o durată de 15-20 de minute, conținând șapte întrebări

deschise dintr-un total de 43. Apropierea de comunitățile din taberele improvizate este dificilă pentru

cercetători. Chestionarul a fost aplicat de un colaborator CRPE, implicat în proiecte de asistență socială

în taberele de romi, cunoscut de către membrii comunităţilor studiate.

3

Obiectivele cercetării

Studiul CRPE şi-a propus să ofere o imagine detaliată legată de cauzele economice ale migraţiei romilor

din ţările de origine, de variantele de integrarea lor pe piaţa muncii în ţările de destinaţie (în acest caz

Franța), de schimbările intervenite în nivelul lor de trai odată cu părăsirea ţării de origine, de

posibilităţile de câştig din alte state membre, de nivelul remitențelor, destinaţiile acestora și efectele

lor în economia României.

Pentru realizarea acestui obiectiv CRPE a condus o cercetare cantitativă și calitativă asupra

fenomenului migrației romilor de cetățenie română în Franța. Estimările acceptate și de Guvernul

francez cu privire la numărul romilor migranţi aflaţi în Franța indică un număr de 15.000 de persoane,

majoritatea originare din România.

CRPE a analizat astfel motivele migraţiei, situaţia financiară, aşteptările şi tendinţele comunităţilor de

romi, de origine română, din Franţa.

Pe plan secundar, raportul oferă date legate de deficitul de funcționare al politicii de repatriere a

Oficiului Francez de Imigrație și Integrare.

Introducere

Migrația persoanelor de etnie romă din eșantionul studiat poate fi definită ca migrație pentru muncă

și/sau migrație circulatorie, întrucât domiciliul stabil al persoanei, cel din țara de origine, rămâne

neschimbat, având loc plecări și întoarceri succesive ale celor în cauză.

Motivele migraţiei sunt legate în special de funcţionarea imperfectă în ţara de origine a

mecanismelor/instituţiilor care în ţările dezvoltate minimizează riscurile asupra veniturilor gospodăriei

(asigurările private sau programele guvernamentale). În cazul nostru suplinirea acestor instrumente se

face de către gospodării prin fluxul presupus continuu de bani obţinuţi prin trimiterea unuia/unora

dintre proprii membri la muncă în străinătate.

Legătura dintre migrație, remitențe și aportul acestor venituri suplimentare ale populaţiei studiate în

economia cheltuielilor statului de origine (asistenţă socială, educaţie, venituri folosite în consum) este

explicată de noua economie a migrației potrivit căreia remitenţele contribuie la dezvoltarea economică

a ţării destinatare a banilor emigraţilor.

Potrivit aceleiaşi teorii, demonstrată şi în cazul romilor din Franţa, decizia de migrație face parte din

strategia familiei aflată în general la limita sărăciei de a-și crește venitul, de a obține un venit

suplimentar pentru nevoi primare (hrană, locuință), pentru nevoi sociale (educație, în special a copiilor)

și, în unele cazuri, pentru economisire ori pentru riscul eventual.

4

Remitențele sau, în unele cazuri, doar potențialul unor câștiguri suplimentare pentru a ajuta familia

rămasă în țară, pun în mișcare o dezvoltare dinamică a gospodăriilor, unul sau mai multor membri ai

familiei revenindu-le responsabilitatea ca, prin părăsirea țării de origine, să rezolve problema

constrângerilor bugetare curente ale întregii familii.

Remitențele reprezintă practic cel mai important impact pozitiv al migrației. Această dinamică este

aplicabilă în special cetățenilor ţărilor intrate în UE în ultimul val de extindere (2007) și în special

cetățenilor de etnie romă din aceste state.

Cine sunt persoanele chestionate?

În cadrul eșantionului studiat, majoritatea persoanelor provin din regiunile românești Centru și Nord-

Vest, cu precădere din mediu rural. 70% dintre romii de origine română din Franța provin din mediul

rural și 30% din mediul urban.

Figura 1. Mediu de proveniență

(N=500 persoane)

Vârsta medie a persoanelor intervievate este de 32,2 ani, cu 7,5 ani mai puțin decât vârsta medie a

populației din România, anul 20101. Distribuția pe sexe este uniformă, 51% dintre respondenți sunt

bărbați, iar 49% dintre aceștia sunt femei. Într-o proporţie însemnată persoanele intervievate sunt

plecate în Franța împreună cu aparținători (soțul, soția și/sau o parte din familie).

În medie, pe eșantionul studiat, patru persoane din familia respondentului locuiesc în Franța, dintre

care cel puțin una are sub 16 ani. În același timp, cel puțin alte trei persoane din familia respondentului

din Franța locuiesc în România.

1 “România în cifre”, Institutul Național de Statistică, 2011

30%

70%

Urban Rural

5

În ceea ce privește nivelul studiilor, 52% s-au declarat fără studii în timp ce cealaltă jumătate are studii

primare sau gimnaziale. Sub un procent din persoanele intervievate aveau finalizate studii liceale sau

școli profesionale.

Figura 2. Nivelul studiilor

(N=500 persoane)

Analiza detaliată a datelor culese din cele cinci comunități (tabere de romi ) din Franța

Comunitățile de romi în cadrul cărora s-a făcut cercetarea

se află în orașele Aix-en-Provence, Marseille, Montpellier,

Paris și Toulon, iar distribuția persoanelor intervievate din

aceste orașe este reflectată în Figura 4.

98% dintre ele trăiesc în comunități compacte și doar un

mic procent de 2% în comunități dispersate. Aproximativ

50% dintre persoanele intervievate se află în regiunea

Provence – Alpes-Côte d'Azur (PACA), iar în celelalte

regiuni Languedoc-Roussillon și Ile de France, câte un procent de 25%.

53% 35%

11%

1% fără studii

niv. primar

niv. gimnazial

alta - liceu, treapta I, școală profesională, liceu finalizat

10%

25%

24%

25%

16%

Aix-en-Provence Marseille

Montpellier Paris

Toulon

Figura 3. Orașe de rezidență

(N=500 persoane)

6

Sursele de venit

Disponibilitatea romilor de a munci, formele în care și-au găsit de lucru (contract de muncă sau la

negru) precum și sursele lor de venit sunt extrem de importante pentru a înțelege motivațiile lor (de a

emigra, de a se întoarce, de a căuta orice formă de câștig în Franța). În acest sens avem ilustrate mai

jos detalii cu privire la formalizarea muncii sau disponibilitatea de a munci.

Aproximativ 95% din persoanele intervievate declară că au lucrat în ultima lună pentru un salariu sau

pentru a obține alte venituri în bani/natură. Munca prestată a însemnat inclusiv activități ocazionale.

(Figura 4)

Din Figura 6. reiese faptul că, din declarațiile lor,oamenii lucrează „la negru” într-o proporție foarte

mare (94%) și doar un procent foarte mic (~2%) o reprezintă cei care au o formă contractuală pentru

munca pe care o prestează.

Figura 6. Disponibilitatea de a munci

Un procent de 89% dintre persoanele

intervievate, aflate în căutarea unei slujbe sau

încearcă formalizarea muncii pe care deja o

prestează și-au declarat disponibilitatea de a

munci ( și-au căutat de lucru chiar și muncă

ocazională, cu jumătate de normă sau au

făcut demersuri pentru a deveni lucrător pe

cont propriu), 10% dintre aceștia nu și-au

95%

5%

Figura5 . Formalizarea muncii (N=500 persoane) Figura 4. Procentul persoanelor care au

lucrat în ultima lună (N=500 persoane)

da 89%

nu, dar îmi doresc să muncesc

10%

nu doresc să

muncesc 0%

NR 1%

2%

94%

4%

7

”Nu prea m-a ajutat nimeni în afară de câțiva

francezi cu actele și să îmi găsesc un contract.

Așa,.. ajutor nu am primit… decât că era o

asociație din asta de la biserică ce mi-a dat o

dată bani de acasă și m-a ajutat să-mi găsesc

de muncă. În rest nimic. Oricum e bun și așa că

față de România nici ajutorul astă nu-l ai.” –

Dorel, rom din România

”Noi lucrăm împreună cu romii din taberele

din Franța , îi implicăm în orice activitate

ce îi vizează. Munca noastră este

desfășurată prin intermediul voluntarilor

care se ocupă doar de anumite domenii.

Unii sunt mediatori, alții se ocupă de

susținere școlară, de acompanierea

familiilor, de sănătate și alții care se ocupă

de partea de ocupare. Puțini romi din

aceste tabere au devenit voluntarii noștri.”

- Ionuţ Stan, Mediator Regional, Secours

Catholique (organizație caritabilă)

căutat de lucru în ultima lună, dar sunt dispuși să muncească (deşi asumăm o dezirabilitate socială

mare a acestei variante de răspuns).

Întrebaţi ce metode au folosit pentru căutarea unui loc de muncă au declarat că apelează în primul

rând la prieteni sau cunoștințe (57%), a doua cea mai frecventă modalitate fiind contactarea directă a

angajatorilor (30%). 6% dintre respondenți au declarat că au făcut demersuri pentru a începe o

activitate pe cont propriu, în timp ce 4% au precizat că au contactat un ONG pentru ocuparea forței de

muncă. Procente foarte mici au indicat biserica, asistenții sociali sau municipalitățile locale ca sursă de

căutare a unei slujbe.

Figura 7. Metode folosite în căutarea unui loc de muncă în Franța

(N=500 persoane)

municipalitatea 1%

ONG 4%

angajatori 30%

prieteni/cunoștințe

57%

demersuri pt o afacere pe cont propriu

6%

biserică/asistent social

2%

NR 0%

8

Unde lucrează în Franța: Întrebați cu

ce se ocupă în Franța, procente

semnificative din comunitățile studiate au

indicat două direcții: colectarea metalelor

(40%) sau statutul de independent2 (30%).

Cele mai importante procente care urmează

sunt cele alocate lucrătorilor în construcții

(6%), salubritate (6%), menaj (3%),

comerciant (3%), persoane care se ocupă cu

vânzarea ziarelor (2%) (job-uri facilitate prin

politica de integrare a asociațiilor

franțuzești), persoane casnice (2%) procente

foarte mici având alte ocupații (inițierea

unei afaceri, baby sitter, culegător,

grădinărit, mass-media, mediator sanitar,

șofer, zidar, zugrav).

Unde lucrau în România: 62% dintre

persoanele intervievate nu aveau nici o

ocupație3 în România, 18% au declarat ca

principală ocupație agricultura, iar 5% au

indicat ocupațiile casnice. Celelalte procente

sunt împărțite pe meserii tradiționale

(cărămidar, ciurar, fierar – toate cumulând

un procent de 4%), sectorul construcțiilor

(construcții, betonist, zidar ~4%).Alte

meserii/ocupații precum cioban, elev,

menajeră, viticultor, tâmplar, dulgher, șofer

și lucrător în zootehnie sau comerț au

înregistrat procente sub 1%.

2 Persoanele care lucrează independent, în acest context desfășoară munci sezoniere, temporare, de pe o zi pe alta, de

obicei fără un contract de muncă 3 Prin termenul de ocupație a se înțelege îndeletnicire, meserie, profesiune, domeniu de activitate, DEX online

afaceri

baby sitter casnică cioban

comerciant lucrător în construcții

culegător

colectare metale

salubritate grădinărit

mass-media mediator sanitar

menaj șofer

vand ziare

zidar zugrav

alta

lucrez independent

NR

agricultor

betonist

cărămidar casnică

cioban

ciurar

comerciant

lucrător în construcții

dulgher elev

fierar menaj

meșteșugar șofer

tâmplar viticultor zidar

lucrător în zootehnie

fără ocupație

NR

Figura 8. Principala ocupație din Franța (N=500

persoane)

Figura 9. Principala ocupație avută în România

9

”Normal eu nu am nicio meserie dar la

viața mea am lucrat destule. De exemplu

știu să merg la pădure să aduc lemne cu

caii. Știu să fac cărămidă din pământ, să o

ard . Știu să am grijă de cai și de animalele

din curte, dar așa în rest nu pot să zic că

am o meserie, ceva la care sa fiu eu mare

meșter...” – Marius, rom cărămidar din

România

Așa cum este ilustrat în graficele de mai sus, meseriile tradiționale ale romilor (ciurar, cărămidar,

fierar)au dispărut complet odată cu fenomenul migrației în Franța, persoanele în cauză fiind nevoite

să se adapteze cerințelor locale, care de cele mai multe ori au însemnat meserii slab calificate.

Agricultura este un alt domeniu în care romii nu au avut acces în Franța fiind nevoiți să se orienteze

spre alte activități precum colectarea metalelor sau să

accepte munci sezoniere, temporare, de pe o zi pe alta,

de obicei neformalizate contractual. Cum Franța este

unul din statele membre UE care a decis să extindă la

maximum restricțiile pe piața muncii pentru români și

bulgari, romii de origine română au nevoie de permis de

muncă pentru a lucra legal. Din acest punct de vedere

situația este îngrijorătoare, doar 0,4% dintre persoanele

intervievate fiind în posesia unui permis legal de muncă

în Franța.

ocupații avute în România, dispărute în Franța

alte ocupații apărute în Franța ca urmare a migrației

lucrător în agricultură antreprenor

Cărămidar baby sitter

Ciurar Culegător

Dulgher colectator de metale

Fierar lucrător în salubritate

Elev Grădinar

meșteșugar lucrător în mass-media

Tâmplar mediator sanitar

Viticultor Alta

domenii comune

evoluția procentajului ocupațiilor

casnică ↓

cioban ↓

comerciant ↑

lucrător în construcții

↑

menaj ↑

șofer ↓

Cum se obține în Franța un permis de muncă/carte de sejur?

În primul rând pentru a obține o carte de sejur ai nevoie de un contract de muncă dar în același timp pentru ca un

angajator să îți poată încheia un contract de muncă are nevoie de o carte de sejur din partea ta și se formează

cerc vicios. Totuși, dacă obții un pre-contract, angajatorul tău va face mai multe demersuri pentru a-ți obține o

autorizație de muncă și cu aceasta îți poți primi și cartea de sejur. Documente cerute pentru un obținerea unei

cărți de sejur: un pre-contract de la angajator, fișă medicală, dovada unei locuințe, dovada impozitelor plătite,

fotografii.

10

Estimarea veniturilor câștigate în Franța

Venitul mediu pe care o persoană declară că îl

câștigă lunar este de 561 euro, reprezentând

aproximativ 40% din salariul minim pe economie

din Franța, lucru datorat în primul rând muncii

neformalizate contractual și lipsei de calificare.

Estimarea nivelului remitențelor

Întrebați dacă trimit bani în România familiei/rudelor majoritatea respondenților (93%) au răspuns

afirmativ, trei sferturi precizând că fac acest lucru lunar.

Figura 11. Frecvența cu care se trimit bani in România Figura 12. Procentul persoanelor ce trimit bani în România

Frecvența cu care aceștia trimit bani familiei/rudelor este de obicei lunară, un procent mai mic (17%) îl

reprezintă persoanele ce trimit săptămânal bani în România și procente mici au cei care trimit o dată la

două luni sau o dată la mai mult de trei luni.

Figura 10. Nivelul veniturilor actuale

6% 7%

41% 24%

22%

altul 300 - 400€ 400 - 500€

500 - 700€ 700 - 900€

1%

93%

6%

nu da NR

17%

75%

4% 3% 1% săptămânal lunar la 2 luni la < 3 luni NR

N = 465 persoane care au declarat că trimit bani acasă

11

Figura 13. Suma trimisă periodic România

Suma medie pe care o persoană

declară că o trimite în România

lunar este de 235 euro,

reprezentând aproximativ 41,8%

din venitul mediu pe care îl

obține în Franța.

Figura 14. Destinațiile banilor trimiși din

Franța (răspuns multiplu)

Destinație Număr de repondenți ce au răspuns afirmativ (N = 500)

întreținerea familiei

447

menținerea copiilor/fraților în sistemul de educație

385

întreținerea locuinței

117

economisire

109

spital/medicamente

60

plata datorii

45

altul 39

Datele de mai sus confirmă și studii făcute în domeniul migrației4, conform cărora majoritatea banilor

remiși sunt folosiți pentru creșterea consumului, educație și îmbunătățirea condițiilor de locuire. În

cazul comunităţilor de romi din Franţa, banii sunt folosiţi şi pentru economisire (21% - procent similar

cu cei care au indicat faptul că folosesc veniturile. Un procent de 21% din cei intervievaţi au declarat

că banii obţinuţi în străinătate sunt destinați economisirii, domeniu aflat la un procent apropiat cu

întreținerea locuinței.

4 Hein de Haas, “Migration and Development a Theoretical Perspective”, University of Oxford, 2010

29%

60%

10%

1%

sub 100€ 100 - 300 € 300 - 500 € între 500 și < 1000 €

12

Există o discrepanţă semnificativă între veniturile declarate de respondenţi în România şi cele pe care

le câştigă după migraţia în Franţa. (Figurile 16 și 17).

Figura 15. Nivelul veniturilor lunare în România, în lei

Figura 16.Comparație între veniturile câștigate în România și Franța, în euro

Notă: Axa verticală reprezintă numărul de cazuri (din total eșantion 500)

Astfel, 92% din grupul studiat indică faptul că, în România, câștigurile lor medii lunare erau sub

echivalentul a 100 de euro, iar în prezent doar un procent nesemnificativ câștigă această sumă în

Franța. Niciuna din persoanele din România nu se încadra anterior plecării în Franța în intervalul de

93%

1% 2% 4%

200 -300 400 - 500 500 - 1500 NR

1

55

434

10

465

15 0 0 0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

sub 100 € 100 - 400 € 400 - 900€ 1000 - 1500€

Venituri câștigate în Fr

Venituri câștigate în Ro

13

venit 400 – 1.500 de euro. În prezent, 88% dintre respondenți au raportat câștiguri situate în acest

interval.

Motivele deciziilor de emigrare ale romilor în Franța

Un procent foarte important din persoanele intervievate (72%) indică faptul că decizia de părăsire a

ţării de origine a fost motivată de dorinţa de căutare a unui loc de muncă, pentru un trai mai bun

pentru familie. Printre alte motive se numără lipsa unei locuințe în România (14%) urmat de cele ce ţin

în special de reîntregirea familiei (8% au declarat că aveau o parte din familie sau prieteni apropiaţi în

Franța).

Figura 17. Motivul plecării în Franța (un singur răspuns)

8%

72%

0% 1% 14%

1% 4%

aveam familie/prieteni aici

un trai mai bun pentru familie/în căutarea unui loc de muncă

criza din Ro

NS

nu am o casă în Ro

știu limba

lipsa oricărei oportunități în Ro

14

Figura 18. De cât timp locuiți în Franța?

Cele mai multe dintre persoanele

intervievate (42%) declară că se află în

Franța de între trei și patru ani, iar 29%

dintre aceștia spun că au părăsit

România de peste cinci ani. După cinci

ani se pot începe demersurile de

obţinere a cetăţeniei franceze.

74% dintre cei chestionaţi doresc să se

întoarcă în România şi doar 22% afirmă

că vor rămâne în Franța. (Figura 19)

Principalele motive pentru care romii emigrați în Franța s-ar întoarce în România sunt reprezentate de

un venit sigur sau o casă, iar un procent mai mic reprezintă alocații mai mari pentru copii. 12% din

persoanele intervievate nu s-ar întoarce pentru niciun motiv, iar 8% dintre aceștia nu știu ce i-ar putea

determina să se întoarcă în România.

Figura 19

74%

22%

4%

da nu NR

Figura 20. Ce v-ar face să vă întoarceți în România?

un venit sigur în

România 46%

o casă în România

32%

alocații pentru copii 2%

nimic 12%

NS 8%

4%

25%

42%

29%

sub 1 an 1 -2 ani

3 -4 ani 5 ani sau mai mulți

15

Ce se întâmplă cu evacuările taberelor de romi/expulzările din Franța?

Figura 21. Frecvența expulzărilor

81% dintre persoanele intervievate ce locuiesc în

taberele din Franța au fost cel puțin o dată

expulzate (mulțe dintre acestea fiind

expulzate/evacuate chiar de două-trei ori. În unele

cazuri au fost înregistrate șapte sau opt evacuări

repetate).

Doar 19% din persoanele din eșantionul studiat au

declarat că nu au fost niciodată expulzate sau

evacuate și 86% dintre ele au precizat că nu ar fi

dispuse să se întoarcă voluntar în România și să

beneficieze de politica de repatriere a Oficiului Francez pentru Imigrație și Integrare (prin sprijinul de

repatriere acordat de 300 de euro).

Politica OFII se dovedește încă o dată nefuncțională,

oamenii sunt plăți cu 300 de euro de persoană să se

întoarcă în țară sub schema ajutorului de repatriere

voluntară. Ce se întâmplă în realitate, pe baza

analizei răspunsurilor date de persoanele de etnie

romă emigrate în Franța, este că 90% dintre cei

repatriați se întorc de fiecare dată, iar 8% revin în

Franța după mai multe valuri de repatrieri voluntare.

Ați fost vreodată expulzat din Franța?

da, cel puțin o dată nu

14%

86%

da nu

Figura 22. Intenționați să vă întoarceți voluntar în

Romania și să beneficiați de sprijinul OFII?

Figura 23. Din ce știți dumneavoastră, cei repatriați voluntar, se întorc în Franța?

niciodată 0%

foarte rar 1%

de cele mai multe ori

8%

de fiecare dată 90%

NS/NR 1%

16

Din analiza figurii de mai jos se constată specificul migrației circulatorii, întrucât au loc întoarceri și

plecări succesive. 38% dintre respondenții care au spus că vor să se întoarcă în România,nu au putut

defini o perioadă de timp, urmaţi de cei care au declarat că se vor întoarce o dată la câteva luni, iar cei

care se întorc o dată la câțiva ani reprezintă aproximativ 15% dintre respondenți.

Figura 24.

Notă: Întrebarea a fost raportată doar la cei 74% (N=370) dintre persoanele intervievate care au declarat că vor

să se întoarcă în România

Un exercițiu de matematică

Majoritatea persoanelor (93% din respondenți) aveau, în România, un venit lunar între 200 – 300 de lei

(echivalentul a maximum 70 de euro). Venitul mediu pe care îl obțin în prezent, în Franța, este de 561

de euro.

Fiecare persoană din eșantionul studiat trimite în România în medie, 235 de euro pe lună.

Numărul romilor din Franța, estimat de societatea civilă și acceptat de oficialii francezi este de

aproximativ 15.000, dintre care majoritatea sunt români.5

Luând în considerare eșantionul studiat de 500 de persoane putem afirma că avem o tendință

clară în ceea ce privește suma medie pe care o trimite în țară fiecare dintre aceste persoane.

Astfel, extrapolând, estimările ar arăta că romii români emigrați în Franța ajung să trimită lunar

în România 3,5 milioane de euro.

Pe baza aceluiași considerent, într-un an, în țară ajung 42,3 milioane de euro de la migranții

romi din Franța.

5 "La France ne peut pas accueillir toute la misère" de l'Europe, Le Point, septembrie 2010

36%

38%

11%

12%

3% 0%

1-3 luni NS 4-8 luni 1-2 ani 3-4 ani 10 ani

17

Acești bani sunt destinați în principal întreținerii familiei, educației copiilor/fraților,

îmbunătățirii condițiilor de locuit și, într-un procent mai mic, economisirii.

CONCLUZII

Cercetarea exploratorie a CRPE în cadrul celor mai importante comunități de romi din Franța arată că

motivele pentru care reprezentanți ai acestei minorități au ales să părăsească România sunt cele de

natură economică, veniturile obținute în Hexagon sunt net superioare posibilităților de câștig în țara

de origine.

Eșecul repatrierilor voluntare ale Franței: 81% din romi s-au întors în Franța

În afara motivelor personale (legături familiale) romii apreciază că nu există nicio nouă perspectivă

economică ori de reintegrare socială în țara lor de origine. Din acest considerent, peste 86% dintre

aceștia au precizat că nu sunt dispuși să se restabilească în țară nici măcar prin folosirea facilității (de

300 de euro) oferită de Oficiul Francez pentru Imigrație și Integrare. Dovada acestei realități: 81% din

romii aflați în vara lui 2012 în Franța, în comunitățile analizate, au declarat că au fost cel puțin o dată

expulzate “voluntar”. Politica OFII, așa-numita ”repatriere voluntară”, nu este doar discriminatorie ci și

ineficientă deoarece majoritatea persoanelor expulzate se reîntorc în Franța.

Câștigurile în Franța: de cinci ori mai mari la negru decât veniturile în România

Banii pe care romii îi obțin în Franța, în special din munca ocazională și la negru (94% dintre persoanele

vizate de studiul CRPE și care lucrează în Franța nu dețin un contract de muncă) rămân net superioare

(de cel puțin cinci ori mai mari) decât veniturile din care cei intervievați au precizat că trăiau în

România.

Cu toate acestea, sumele pe care le câștigă în Franța (estimate de CRPE pe baza declaraţiilor

intervievaţilor) sunt net inferioare salariilor populației autohtone: venitul mediu net, pe care o

persoană de etnie romă îl câștigă lunar este de 561 euro, reprezentând aproximativ 40% din salariul

minim pe economie din Franța.

Acest venit permite romilor să trăiască în Franța, dar și să trimită familiilor din țară aproape jumătate

de câștig. Suma medie trimisă lunar în România este de 235 euro, adică 41% din venitul mediu obținut

lunar în Franța. Câștigurile nete pe care romii au indicat că le aveau lunar în România reprezentau în

medie echivalentul a 70 de euro/lună.

Câştigurile la negru din Franţa, economii în România

18

Banii transferați în România sunt folosiți pentru întreținerea familiei (consum), menținerea

copiilor/fraților în sistemul de educație, iar întreținerea locuinței și economisirea ocupă un loc egal.

Nicio persoană dintre cele intervievate nu câștiga anterior în România 400 de euro. În prezent, aproape

89% dintre aceștia au declarat că au venituri între 400 – 1500 de euro.

Potenţialul unei populaţii tinere „repatriate din Franţa”, ignorat în România

Nici Franţa, nici România nu reuşesc să folosească această mână de lucru ieftină, fie şi în zona mai puţin

calificată, într-un sistem profesional integrat şi care să dea rezultate pe termen lung în sensul creşterii

nivelului de cunoştinţe şi deprinderi ale romilor români.

Majoritatea (95%) persoanelor intervievate au declarat că au lucrat în ultima lună. 89% și-au declarat

disponibilitatea imediată de a munci sau a-și formaliza munca.

Există un potențialul de muncă deosebit al persoanelor de etnie romă emigrate în Franța, întrucât chiar

și munca neformalizată contractual produce beneficii semnificativ mai importante pentru membrii

acestei comunităţi (dovada este nivelul remitenţelor). De asemenea, vârsta medie a persoanelor din

eșantionul studiat este de 32,2 ani, o populație cu 7,5 ani mai tânără decât populația cu vârstă medie a

României din anul 2010.

Potrivit studiilor Băncii Mondiale, populația romă este mult mai tânără decât media UE-27: 35,7 %

dintre romi au mai puțin de 15 ani, comparativ cu 15,7 % din populația totală a UE. Vârsta medie a

romilor este de 25 de ani, față de 40 în UE.6

Creşte calificarea lor, România şi Franţa ar putea să-i folosească

În timp ce România nu a reuşit să folosească deprinderile romilor în meserii tradiţionale comunităţii lor

(cărămidari, fierari, ciurari), în Franţa acestea riscă să se piardă. Cu toate acestea, emigrarea romilor în

Franţa a determinat o schimbare în privinţa ocupaţiilor acestora: dacă în România romii erau ciobani,

casnici sau cel mult şoferi, în Franţa au reuşit să devină muncitori în comerţ, în construcţii, iar femeile

au găsit oportunităţi ca menajere ori în serviciile publice de curăţenie. O astfel de modificare va creşte

orientarea membrilor acestei comunităţi spre meseriile în care este nevoie de mână de lucru ieftină şi,

implicit, calificarea acestora.

În acest moment, atât Franţa (care din 2014 nu mai poate impune restricţii pe piaţa muncii pentru

cetăţenii români potrivit tratatului de aderare la UE) cât şi România, au politici pentru folosirea şi

integrarea cetăţenilor acestei minorități, România mai mult decât Franța, însă nici una dintre aceste

două țări nu prevede măsuri concrete față de romii migranți.

6 Banca Mondială, ”Roma Inclusion: An Economic Opportunity for Bulgaria, Czech Republic, România and Serbia”,

Septembrie 2010.

19

Recomandări

1. Autoritățile din România ar trebui să identifice grupuri ţintă din comunităţile de romi emigranţi

şi să valorifice potenţialul forţei de muncă bine sau mediu calificată în alte state membre prin

programe specifice, în cadrul strategiei naţionale pentru romi. Având în vedere că un procent

de 74% dintre romii migranți din Franța își prezintă intenția de a se întoarce în țară după o

perioadă de timp, pentru România rezultă oameni cu o experiență de muncă dobândită în afara

granițelor ce se transformă în capital uman.

2. Autorităţile din Franţa trebuie să ţină cont de faptul că, începând cu 1 ianuarie 2014 nu vor mai

putea impune restricţii pe piaţa forţei de muncă pentru cetăţenii din România şi, implicit,

pentru romii care provin din această ţară. Din acel moment, un număr consistent de romi vor

cere dreptul de la lucra fără permise de muncă astfel încât şi Franţa va trebui să aibă în practică

mecanisme prin care să folosească potenţialul lor.

3. Autorităţile din toate statele membre ar trebui să ţină cont de potenţialul de forţă de muncă

extrem de tânără (vârsta medie a populaţiei de etnie romă este mult mai mică decât media UE

27) să construiască politici pentru atragerea lor timpurie în diferite forme de învăţământ

profesional şi/sau să-i folosească pe cei mai în vârstă în meseriile tradiţionale prin crearea unor

pieţe organizate sectoriale (cărămidărie, zidărie, prelucrare cupru – ateliere manuale, etc).

4. Atât Strategia națională de îmbunătățire a situației cetățenilor români aparținând minorității

romilor (România) cât și strategia franceză de incluziune a romilor – Une place égale dans la

société française trebuie să prevadă măsuri de incluziune și pentru romii migranți, având în

vedere specificul și potențialul acestora descris în această lucrare.

20

Anexă

INTERVIURI ÎN PROFUNZIME

- documentate în taberele de romi din Franța

Rostaș Pusuca, 38 de ani, romnie de mătase

din România

Sunt o femeie cu cinci copii și am fost

despărțită de primul bărbat. Stăteam la mama,

îngrămădiți, opt persoane în două camere. Nu

aveam nici după ce să bem apă. Trăiam doar

din ce mai câștigam eu și mama cu munca în

sat. Am încercat, așa cum am putut, să-mi dau

copiii la școală să învețe să citească și să scrie.

Înainte mai umblam cu haine și cu materiale,

țesuturi prin țară. Cumpăram de la Suceava și

vindeam în zona noastră. La un moment dat,

nici asta nu mai mergea. Copiii au crescut și au

cerut cu toții. Cel mai mare s-a însurat. Nici nu

mai știam ce să fac. Într-o zi copilul meu ăl mai

mare a plecat în Franța. A găsit de munca și m-a

chemat și pe mine.

Cred ca sunt peste șase ani de când tot fac

Franța. La început când am venit se trecea mai

greu și erai obligat să stai mai mult pe Franța să

faci bani și apoi sa vii acasă. Acum venim și

plecăm ca și cum ne-am duce de la Târnăveni la

Alba.

Când intenționați să vă întoarceți în România?

Nu știu să vă răspund. Eu și mâine m-aș

întoarce la mine în țară, la casa mea, în satul

meu, dar cu ce să trăiesc în România? Cu ce?

Nu am de unde să fac bani nici ca să iau o

pâine. Dacă aș avea și eu un loc de muncă, dacă

aș avea și eu pe cineva să mă ajute sau să am o

pensie, aș mai zice. Ce e sigur e că nu o să mă

îngroape în Franța dar de mers acasă definitiv

nu pot să vă zic când o să merg.

Care este meseria dumneavoastră?

Nu am nicio meserie cu diplomă, însă pot lucra

ca menajeră, să fac curat la oameni în casă. Eu

acum vorbesc franceza și mă descurc. Am așa

niște femei care mă cheamă mai des la muncă,

iar dacă nu fac nimic sunt obligată să stau la

cerșit să-mi fac bani măcar de mâncare...

În prezent aveți un contract de muncă?

Nu am, dar pentru noi, românii,... le este greu

francezilor să ne facă contract de munca și sunt

restricții. Nu avem voie să muncim orice și

trebuie să plătească și o taxă. E complicat. Dacă

aveam contract de muncă era bine.

Care sunt veniturile dumneavoastră lunare în

prezent?

Să nu își imagineze românii că fac cine știe ce

bani. Cu cerșitul, cu ce mai prind la muncă fac

undeva la vreo 500 - 600 de euro, eu, singurică.

Însă la finalul lunii dau pe mâncare, dau pe apă

și rămân cu vreo 300 de euro ce îi pun deoparte

pentru mâine. Nu e așa mult, dar în țară unde

puneam eu banii ăștia la buzunar? Nici în vise!

Care sunt veniturile familiei dumneavoastră în

prezent?

Familia mea câștigă mai bine, am un băiat care

muncește zi de zi și face 1.500 la lună. El și-a

făcut casă, are familia în România și trăiește

21

mai bine. Dar el acum dă banii la femeia și la

copii lui.

Care este suma pe care o trimiteți lunar în țară?

Păi, toți ăștia 300 care îmi rămân, îi trimit în

țară. Mai pun un geam la casă, mai iau

medicamente la copila aia mai mică, mai

cumpărăm un porc să avem de mâncare sau

mai plătesc din datorii. Dacă nu aș fi avut

datorii în țară eram acum departe tare.

În ce scop sunt folosiți acești bani?

Păi copiii în România, am doi copii, cu ce credeți

că trăiesc? Cu banii pe care îi trimit eu. Bani să

meargă la școală, bani să plătească curentul,

apa, gazul. Își mai cumpără și ei o haină și, dacă

am noroc, mai rămâne și să mai fac ceva pe la

casă. Uite,... luna asta mi-am luat o sobă mai

bună.

Care este nivelul la care vorbiți limba franceză?

Vorbesc bine limba franceză. Am fost și la

cursuri. Numai că nu știu să scriu și de citit...

așa și așa.

Există instituții/organizații care și-au manifestat

interesul de a îmbunătăți situația romilor în

Franța? Ce experiențe aveți cu aceste instituții?

Eu lucrez cu Consiliul General (Municipalitatea)

care ne mai dă bonuri și am asistenta mea

socială care o văd lunar și îi spun situația mea.

Mai lucrez cu catolicii și cu Sichem care ne mai

ajută când avem o problemă cu actele și așa

mai departe. Sunt mai mulți care ne bagă în

seamă.

Au existat cazuri în care v-ați simțit discriminat

în Franța? Puteți exemplifica?

Păi tot timpul mă simt discriminat căci nu am

drept de muncă. Că eu dacă aveam de munca

tot timpul în Franța eram ca toți oameni.

Aveam tot ce îmi doream și trăiam și eu ca

francezii. Ce sa zic, sunt care se poartă foarte

frumos cu noi și sunt și din ăștia rasiști. Te vede

la cerșit si zice „degage roumain!” (pleacă,

șterge-o românule!). Nu îi bag în seamă, deși

într-o zi îmi venea să-i dau la unu cu geanta în

cap.

Cât de ușor vă este să vă găsiți un loc de muncă

în Franța?

Nu este ușor să găsești cu contract să ai și tu

toate drepturile. Eu nu am reușit în șase ani

însă așa să lucrezi o zi, două mai găsești.

Avantajul e că lucrezi o zi și cu banii care îi faci

trăiești o săptămână că mâncarea e la fel ca la

noi de scumpă. De exemplu cu 50 de euro

mănânci o persoană o săptămână fără

probleme.

Ce v-ar ajuta să vă integrați mai ușor pe piața

muncii?

Să mi se dea un serviciu în ceva ce știu să fac și

chiar dacă nu știu să fac,.. sa mă învețe cineva și

să și fiu plătită în același timp. Că așa m-aș

descurca, că nu sunt leneșă. Îmi place să

muncesc, să mă trezesc devreme. Dar cine să

mă ajute?

22

Moldovan Marius, 29 de ani, rom cărămidar

din România

Eu am avut mai mulți verișori și neamuri care

au venit pe Franța. Ei au vorbit cu părinții mei și

înainte să plec eu au fost în Franța la Paris și

mama și tata. Pe mine nu au vrut să mă ia la

început, că eram minor și ei dormeau prin

părăseli și le era frică să nu mă ia poliția și să

mă țină la stat. Cand am împlinit 18 ani m-au

luat cu ei. Am luat autocarul de la Sebeș și am

făcut 2 zile până în Franța. Bani am luat pe

datorie din sat,...de drum.

Deja am aproape trei ani de când sunt în

Franța. Nici mie nu-mi vine a crede ce repede a

trecut timpul. În ăștia trei ani am fost acasă

cred de două ori, dar nu am stat foarte mult,

maxim două – trei săptămâni.


Nu ştiu. Probabil că o să stau atât timp cât o să

găsesc de muncă şi o am unde să stau. E greu în

România şi ştiu că dacă mă duc acasă şi nu am

nimic de făcut, bani nu pot rămâne. Aici de bine

de rău am ce mânca şi mă descurc. Apoi o sa

mă întorc. Probabil ca următorii trei ani aici o

să-i petrec.


Normal eu nu am nicio meserie dar la viaţa

mea am lucrat destule. De exemplu ştiu să

merg la pădure sa aduc lemne cu caii. Ştiu să

fac cărămidă din pământ, sa o ard. Ştiu să am

grijă de cai si de animalele din curte dar aşa în

rest nu pot să zic că am o meserie, ceva la care

să fiu eu mare meşter.


Nu am contract de muncă, că mi-a zis patronul

că îl costă prea mult să mă angajeze. A zis că

plătește după mine încă o dată salariul meu și

nu are aşa mulţi bani. Eu aș vrea să am un

contract dar dacă nu se poate, nu se poate.

Cine știe poate de la anul o să am. În prezent

lucrez pe acoperișuri într-o echipă cu mai mulți

francezi și încă un român.


prezent?

Dacă muncesc fac într-o lună și 1200 de euro.

Cam 50 de euro pe zi câștig când muncesc.

Oricum din banii ăștia cheltui pe mâncare,

plătim 50 de euro la casa unde stăm și ce

rămâne pun și eu la ciorap.


Nu știu să zic așa o sumă pe lună. Depinde de

câți bani fac în luna respectivă. Au fost luni

când am trimis și 1000 de euro și luni când nu

am trimis nimic. Totul depinde de ce probleme

apar și de câți bani fac. Dacă am făcut bani și

unul pică bolnav sau a murit vreo rudă sau cine

știe și ce nu am mai trimit acasă.


Când erau frații mei în România le trimiteam să

mănânce, să se îmbrace, să plătească lumina și

antena. Acum trimit bani acasă ca să pot să-mi

cumpăr și eu o casă. Am ceva pus deoparte dar

tot nu-mi ajung. Am un unchi care-mi ține banii

în siguranță și care se interesează să-mi

găsească o casă bună. Am mai trimis bani când

era cineva bolnav sau am dat împrumut la rude

care nu aveau pe moment.


23

Vorbesc binișor dar nu știu să scriu și nici să

citesc. Mă descurc să vorbesc despre orice și

mai ales la muncă știu să zic dă-mi ciocana, dă-

mi țigla și chiar să povestim de-ale vieții cu

ceilalți. Eu sunt mulțumit de mine dar sunt

conștient că dacă vreau mai mult trebuie să mă

pun pe învățat.

Există instituții / organizații care și-au

manifestat interesul de a îmbunătăţi situația

romilor în Franța? Ce experiențe aveți cu aceste

instituții?

Există, dar nu le știm noi. Eu lucrez cu Secours

Catholique și cu Sichem. Ei ne ajută cu bonuri,

cu ajutor de transport și să ne refacem actele

când mai avem nevoie. În rest nu ştiu ce să mai

zic. Au mai venit și alții așa pe la noi să ne

vorbească dar nu s-a făcut nimic deosebit. Ne

mai ajută cei de la biserică care ne-au dat casa.

De fiecare dată când au câte o serbare tot ce

rămâne mâncare bună ne-o duc nouă.



Discriminarea e la ordinea zilei, însă față de

România e altfel. Aici de multe ori ei nu-și dau

seama că suntem români și zic că suntem

marocani, arabi. Deci nu cred ca am fost

discriminat că sunt român. Știu însa că nu avem

drept de muncă ca francezii deși și noi suntem

în Uniunea Europeană. Asta e tot un fel de

discriminare.


în Franța?

Eu îmi găsesc ușor acum că oamenii știu că sunt

muncitor și sunt corect. Problema e că nu-mi

găsesc cu contract să pot fi plătit și eu ca un

francez. Faza e că sunt taxele mari, dar mai este

și problema cu cartea de sejur. Că dacă nu o ai,

patronul nu stă după tine pana îți faci tu carte

de sejur.


muncii?

Cred că prima dată ar trebui să am carte de

sejur și să vorbesc mai bine limba. Apoi, dacă aș

putea sa găsesc pe cineva care să-mi zică uite

du-te acolo sau acolo că ăla are nevoie de

muncitori ca tine ar fi cel mai bine. Dacă ar

putea să vorbească cineva pentru mine să obțin

un loc de muncă sau măcar patronul la care

sunt eu acum să mă angajeze... dar el nu vrea

că pierde bani dacă mă angajează. Ce să mai

zic, ar trebui să am un loc de munca asigurat și

gata.

24

Rostaș Dorel, 29 ani, rom din România

Când am venit în Franța mă aștepta fratele

meu. Mi-a dat un loc unde să pun capul și mi-a

făcut cunoștință cu un patron care m-a luat să

muncesc. Așa că am rămas. M-aș fi dus in

oricare altă țară dacă aș fi avut de muncă și să

am cu ce trăi.

Nici nu mai știu, să fie vreo şase - şapte ani de

când am venit prima dată. Eu vin, muncesc

patru sau cinci luni și apoi mă întorc la soție și

la copii. De un an de zile mai am o fetiță și

încerc să fiu cât mai des alături de ei. Am tot

sperat să îi pot aduce și pe ei cu mine, dar nu

am o locuință stabilă unde să fie loc și liniște să

poți crește copii așa cum trebuie.


Rămân atât timp cât sunt nevoit să o fac. Acum

am o casă în România, dar dacă nu-mi găsesc

de muncă, ce pun pe masă la soție și la copii?!

Sunt obligat să vin aici, 2.200 de km, ca să pot

munci, să fac bani, să plătesc facturile și viitorul

la fetele mele. Sunt sigur că o să mai rămân cel

puțin vreo zece ani sau, cine știe, poate toată

viața o să mă plimb așa, Franța - România. Nu

vad ca situația în Romania să se schimbe. Pe zi

ce trece mă simt tot mai departe de țară

noastră și nu văd când o să fiu în stare să câștig

suficienți bani ca să pot sta și eu acasă, liniștit.


Sunt zidar de meserie. Am învățat-o așa, de-a

lungul timpului, la fel cum am învățat singur să

scriu, să citesc, să socotesc și să iau autobuzul

spre Franța. Eu mă consider un zidar bun și am

învățat să pun și gresie, să fac plafoane false și

chiar și un pic de plomberie din asta cum zic

francezii, adică instalator.


Acum nu am, ca sunt în construcţii însă când o

să vină sezonul de măsline o să am din nou

pentru 2 – 3 luni contract. Am însă asigurare

medicală și permis de muncă pe perioada

contractului. E drept ca mi-ar plăcea să am un

contract să muncesc non stop fără întrerupere

atunci aș putea să-mi permit poate și o chirie

sa-mi aduc soția și copii.


prezent?

Muncesc cel puțin opt ore pe zi pentru 50, 60

de euro. Cel mai bine câștig când lucrez în

construcții sau când am o lucrare să renovez un

apartament. Din nefericire nu sunt prea mulți

care să-mi dea așa de muncă și în cazul ăsta nu

mi se face contract. Am mai lucrat în agricultură

la strâns măsline sau la curățat copacii. Am avut

contract de muncă și luam undeva la 1400 de

euro pe lună. Bani buni pe care în Romania i-aș

fi făcut în 5 luni sau poate nici atunci.


Între minimum 500 și maxim 1100 de euro pe

lună.


Toți banii pe care nu îi cheltui aici pe țigări,

mâncare și chirie îi trimit în țară. Cam 800 de

euro pe lună ce ajung la soția mea să plătească

lumina, gazul, apa, să aibe de mâncare, de

medicamente și să pună deoparte ca să ne

25

facem planurile. Înainte, toți banii mei intrau în

casa pe care mi-am făcut-o. Eu câștigam bani

aici în construcții și plăteam oameni în România

să facă la casa mea ceea ce eu știam să fac. De

ce? Că eu făceam 50 de euro dacă munceam

aici și, în România, dădeam 70 de lei la un băiat

să-mi facă pereții.


Vorbesc foarte bine franceza și chiar cu accent

franțuzesc. Îmi place să vorbesc limba lor și mi-

am dat seama că, de când vorbesc mai bine, mă

descurc și mai bine la muncă și peste tot. Știu și

să scriu, dar nu așa de bine, însă la citit mă

descurc ca în românește. Poate mai bine.

Există instituții/organizații care și-au manifestat

interesul de a îmbunățăți situația romilor în

Franța. Ce experiențe aveți cu aceste instituții?

Nu prea m-a ajutat nimeni în afara de câțiva

francezi cu actele și să-mi găsesc un contract.

Așa ajutor nu am primit decât că era o asociație

din asta de la biserică ce mi-a dat o dată bani

de acasă și m-a ajutat să-mi găsesc de muncă.

În rest, nimic. Oricum e bun și așa față de

România, căci acolo nici ajutorul ăsta nu-l ai.



Păi mă simt puțin discriminat când mă plătește

patronul, că la un francez îi dă suta pe zi pentru

aceeași munca pe care o fac și eu. Dar înțeleg

că așa este treaba și nu am ce face. De fiecare

dată când muncesc la negru mă simt așa puțin

discriminat. În viața de zi cu zi nu am avut mari

incidente căci faze din astea cu „merde

roumain” sau „degage manuche” e ceva prea

banal, dar nu e discriminare, ăsta e rasism.


în Franța?

Acum mi-e mai ușor că mă cunosc oamenii și

știu că muncesc nu-mi bat joc dar înainte era

foarte, foarte greu. Eu am noroc dar știu că

pentru alții e greu. Nu este un loc unde să te

duci și să vină patronii să te ia la muncă, iar noi

ca români avem și restricții. Sper că după 2013

sa se termine cu discriminarea.


muncii?

Pe mine personal m-ar ajuta un contract pe

perioadă nedeterminată. Atunci pot să spun și

eu că nu mai am nici o grijă. Ca să am un astfel

de contract îmi trebuie un francez bun care să

aibă încredere în mine și să aibă nevoie de

mână de lucru. Cum să-l găsesc?! Aici aș avea

nevoie de ajutor!

26

Nicoleta Scripcariu este Roma policy research fellow al Open Society Foundations în cadrul Centrului

Român de Politici Europene.

Acest studiu apare în cadrului proiectului Research on the level of remittances from Romanian Roma emigrated in France to their families back home, sprijinit de Roma Initiative prin Open Society Foundations. Opiniile exprimate în această lucrare aparţin autoarei și nu pot fi interpretate din prisma poziției

oficiale a Open Society Foundations.

Credit foto copertă Council of Europe

Romanian Center for European Policies; 2012

29 ȘtirbeiVodă

Et. 2, Bucuresti – 1

[email protected]

www.crpe.ro

Tel. +4 0371.083.577

Fax.+4 0372.875.089

http://www.crpe.ro/

- aritmeticacrpe.ro/wp-content/uploads/2012/12/policy_memo_mizele-romilor-din...datele pentru...

Documents