IMOGEN ROBERTSON

lanNA LA PaRts

tfreditura rao

PROLOG

La Acadenia Lafond, pictur[ in ulei pe plangetl,29,3x23,6 cm

Acest studiu fermecitor, pictat cu nongalanEd., prezintd,cu vivacitate o orL de curs in timpul desfhsurlrii ei. Modelulcste abia vrzibil in stinga, dar studentele - plictisite, atente

sau nelinigtite - sunt subiectele principale ale picturii. Unadintre ele pare a-si sufla in miini pentru a si le incdlzi.Lafonda inceput si ofere instruire artigtilor tineri, berbali 9i femei,in 7875 gi gi-a deschis primul atelier in intregime feminin in1890, cu gapte ani inainte ca femeile s[ fie admise la Academiade Arte Frumoase. Si-a condus diferitele ateliere din Paris

cu mare succes pinl la moartea sa, in 1919. Studentii lui au

primit o instruire temeinicl in tehnica picturilor in ulei gi au

tirst incurajati s[ experimenteze gi s[-9i foloseasci imaginafiain folosirea culorilor si in compozigie.Paleta tonurilor acestei

picturi este restr6.ns[, culorile sunt reci, modelul aproape

invizibil, iar studentele sunt plasate parci la intimplare in.radru. in acest fel, artista oferl impresia unui moment surprinsteregizat dintr-o dimineatl friguroas[. Observagi infh,tigarea

10 IMOGEN ROBERTSON

de clasd mijlocie a femeilor din portret. Taxele lui Lafondpentru femei erau mari, dar reputat'a lui era ireprogabilI.

Fragment din notele de catalog ale expozifiei ,,Iarni laParis: comori anonime din colecgia Civray",Galeria de PicturlSouthwark, Lon&a,2010

Partea I

Sdmbdta,20 noiembrie L909, Paris

Capitolul 1

'estea sinuciderii lui Rose Champion ajunse la colegeleei studente de la Academia Lafond intr-o dimineat[

luminoasl de iarn[ cu pulin inainte de ora zece. Clldura dinsoba neagri si zornLitoare nu ajunsese inc[ pdni in colEurilernai indepirtate ale atelierului, a9a cd. femeile de la margineagrupului trebuiau sI-gi sufle in degete pentru a si le incdlzisuficient incit sI poatl lucra cu ele. Maud Heighton eraintotdeauna printre primele care ajungeau in fiecare zi 9i i9inlontau gevaletul, ceea ce insemna cI putea sI-gi aleagl loculin fiecare luni, atunci cind era selectat modelul slptlminii,insl englezoaicei ii phcea sI stea in coltui cel mai indepdrtatdin partea esticl a camerei. Provocarea acelui unghi ingust, pecare il avea asupra tronului modelului - orice birbat, femeierau copil care, din intdmplare, ocupa acel loc -,pirea si-i fiepe plac, asa cd. ea se

^sez tot acolo slptimini de sIptd.mAni,

chiar si atunci cdnd erau disponibile locuri mai calde sau cu ununghi de wzualizare mai bun.

llra acolo gi in dimineata ^ceea,

tlcuti si sirguincioasics intotdeauna, c6.nd vestea morlii lui Rose se rostogoli pemilri, asa c[ fu una dintre primele persoane care o auzrd.Era

14 IMOGEN ROBERTSON

regretabil - si chiar gocant - c[ vestea ajungea la studente

intr-un mod atdt de crud 9i de brusc, dar chiar 9i in cele mai

bine administrate institulii se puteau intimpla asemenea

lucruri.Femeiie care pictau in Passage des Panoramas auzir[ despre

tragedie atat de rapid 9i de brutal dintr-o puri intdmplare'

Unul dintre studenlii lui Lafond, un tin[r englez romantic pe

nume John Edwards, stdtea in camera de ling[ cea a lui Rose

Champion, intr-o locuingl siriclcioasd inghesuiti undeva pe

bulevardul Clichy. Era o cl[dire uriti, hrd' gaz 9i electricitate

gi cu un singur robinet, pe care trebuiau s[-l impart[ tolilocatarii. $tia cd vecina lui era studenti la unul dintre atelierele

feminine, dar nu era indeajuns de dr[gu1i incit sd-i attagtr

atent\a, nu atita vreme cdt strdzile Parisului erau pline de

feti;cane frantuzoaicecare igi fhcuser[ o afacere din fermecarea

ochilor blrbagilor; mai mult decdt atdt, el presupunea cd ea,

ca femeie, avea puline lucruri interesante de spus despre art['

Dar, cAnd se mutase acolo, observase c[ Rose se P[stra curatd

9i la fel igi p[stra gi garderoba ei invechiti, iar el admirase acest

comportament, apoi nu se mai gindise la ea. in lunile in care

fuseseri vecini, avuseser[ o scurt[ conversafie pe sclri despre

metoda de predare de la Academia Lafond. Se sfirgise atunci

cind el ii ceruse s[-i vad[ lucririle, iar Rose ii spuse c[ nu

le-ar ingelege. El dorise doar s[ fie politicos 9i fusese jignit de

refuzri.ei. Nu-gi mai vorbiserd niciodati de atunci'

Perelii care le desplrgeau camerele erau subtiri 9i,

intdmpldtor, ere- treaz in acea dimineal[, agteptind ca lumina

cenugie gi matd a zorTlor pzt\ziene si strlpungl cerul' Erau ora

gi anotimpul in care ora;ul p[rea nesigut.Ir,beznd,cluburiie 9i

cabaretele strlluceau Precum bijuteriile. Atunci, oragul eta ca

o femeie imbricatl in rochie de seard, sigur[ de frumuselea ei

gi infinit fascinant[. Aerul mirosea a castane pr[jite, iat m.uzica

rdzbdtea din fiecare cafenea, modest[ sau luxoasI, in plinl

Iarnd la Paris 75

stradi. in lumina deplini a zilei,Parisul era 9ic si increzltor.Vitrinele lucioase erau pline de culori si de tentatii si,la fiecaret'olt, exista cdte o scend. demni de a fi pictatd. Era modern,ftrd:r fi vulgar, de bun gust, fhrd a fi rigid sau anost. O parad[ derrriginalitate si de eleganti. Numai la ora aceea,exact inainteatl>ri7or unei dimineti de iarnI, orasul p[rea un pic obosit, unpic invechit. Obloanele erau trase, iar cafenelele erau toate oriirrchise, ori se inchideau. Str[zile erau aproape goale, cu doarcite un om ici si colo, rosu la fagn 9i imbltrdnit de tutun si delriuturl, strigAnd dup[ un taxi in Place Pigalle sau cu bitrdne,:rre curltau santurile folosind mlturi cu peri tari.

Stdnd la fereastr[ cu o pdturi infbsuratI in jurul umerilor si, rr pipa str6.nsl intre dinti,John Edwards se gdndea la Matisse,l;r tusele lui grele de culoare ce pireau citeodat[ urdte, darrlt' o urilenie mai sincerl decdt frumusetea. isi imagina cum:rvca si le prezinte acest argument poetilor gi pictorilor care.t' irdunau la Le Lapin Agile din Montmartre; 9i-i imagina,l:rnd din cap seriogi, apoi spunindu-le prietenilor ci g[siserliiri cnglez talentat 9i ingelept. Ei l-ar fi prezentat celor maiirrlcresanfi negustori de artd din ora9, celor mai experimentatir olcctionari 9i critici. El ar fi scris un manifest...

Se bucura de seara de deschidere a primului sIu spectacol,,okr senzational cind auzi sunetul unui scaun risturndndu-ser,i scirtditul unei funii. Nu inclpea nicio indoiall de undev.',rc,r. isi arunc5. pltura de pe umeri, fugi pe coridor sirr('(:pu s[ bati in usI, strigind-o pe nume, apoi sd zgilgiier lrrrrta. U9a era incuiati. Pdnd si inceapl s[ loveascl usa cururriirul, se adunaseri deja togi locatarii casei, care iesiseri dinr ;rrrrcrele 1or si priveau, zgiindu-se pe deasupra balustradei, cu

1rh'rxtpele ingreunate de inceputul noii zile. in cele din urm[Irrt rrictoarea se crdpi, iar el intri poticnindu-se in cameri.. EadH;'tlrrse o fringhie de una dintre grinzlle centrale. Corpul eirl rrrrri leginl un pic dintr-o parte in alta ca un pendul, apoi

16 IMOGEN ROBERTSON

se opri de tot. John trebui sI strige de-a dreptul pentru ca

ospitarul care locuia in cealalti cameri la acelagi etaj sd-l ajute

s-o dea jos. Dar era prca $rz\t. Cel mai probabil era moartd,

chiar dinainte s[ inceapi s-o strige pe nume.

O intinseri pe pat, iar una dintre femei se duse si sune la

polilie, de la Le Rat Mort din Place Pigalle. El agteptl ldngIcadarnrr pdni sosi polilia. Mrzeria din camerd il apisa, de parciRose Champion ar fi lisat o fantomi disperatl in urma ei, ca

si-i gopteasci la ureche despre orgoliul zadarnic al ambiliilor lui.

Pini si ajungi polilia, John Edwards nu mai era nicit6ndr, nici romantic. Dupd ce plecari jandarmii si furgoneta

morgii lui cadavrul, isi fhcu bagajul si pleci din cl[dire pentru

totdeauna. Trecu pe la Academia Lafond ca sI-gi informeze

profesorul despre ce se intdmplase gi despre decizia lui de

a pir[si Parisul, ins[ maestrul lui nu era acolo, iar felul mai

degrabl nepdsdtor in care ii vorbi doamna Lafond ii iritenervii deja intinsi la maximum. in loc si lase un bilet, ii spuse

pur 9i simplu ce se intdmplase, poate intr-un limbaj mai grafic

decit ar fi fost necesar si fhri s[ linI cont ce in camer[ era o

servitoare. Fala gocati a acesteia din urml il bintui in timpce-gi pregdtea intoarcerea la confortabila cas[ din Clapham a

mamei lui, unde-gi relud cariera de funclionar la compania de

asiguriri Howartlis din orag. Nimic nu poate fi mai adevdrat

de atdt.

Servitoarea din camer[ erufata care se ocupa de doamnele

de la atelierul din Passage des Panoramas. Perisi birouriledin Rue Vivienne inainte ca doamna Lafond si apuce sI-ispun[ si pistreze vestea pentru sine 9i astfel sclpd, ciudatd,

tulbur[toare gi cu un aer de mizerie.

--S-

Chiar dacl femeile care studiau la Academia Lafondphteau taxe de doui ori mai mari decit birbagii, conditiile de

Iarnd la Paris

t",tl,are din atelier nu erau mai mult decdt adecvate. Singura

lrrrnin[ venea din tavanul de sticll, iar camera era ingusti 9iirrilti, asa c[ uneori pdrea cd. modelele lor poza:u in fuqdulrrrrci fhntdni. Soba era imprevizlblld gi nir[vagi. Cu toate

rrstca, fiecare binu! merita s[ fie dat pentru studiul artei.

M anierele necioplite ale studengilor fhceau ca nicio femeie de

,lusI mijlocie si nu poat[ lucra intr-o clasi mixtd - gi ar fili)st o uratenie si impartl modele vii cu studen$i. La atelierele

lcrninine, o femeie se putea preg[ti pentru o carierd ca artistlirri a-9i sacrifica demnitatea sau reputalia si, chiar daci artigtii

lrrrrfesionisti care le vizitau nu petreceau prea mult timp

lllridindu-gi studentele, mlcar veneau, aga ci femeile modeste

l)(rteau face progrese modeste, iar familiile 1or puteau si stea

lirristite ci, degi erau artiste, fiicele lor erau adipostite intr-unrrrod rezonabil. Sinuciderea unei studente ridica un periculos

,,.'rnn de intrebare in legdturd cu aceastd respectabilitate, izrvt'stile despre nefericita intimplare ar fi putut fi probabil:;rrlrrimate dacd ar fi fost prezentate in privat. Asa cum erau, se

r;t rrrseri din biroul lui Lafond gi-gi croirl drum in sus pe scIri,

pirrrii in sala in care lucrau Maud Heighton 9i colegele ei.

Maud, cocolati pe un scaun inalt, cu paleta agdgatd de

tlt'gctul mare, i9i auzi supraveghetoarea flpnnd 9i-gi intoarse

( irl)ul. Domnisoara Claudette 19i fhcea semnul crucii peste

pir'ptul ei mic. Imediat dupl aceea, igi inchise si isi strinse,rclrii migdalati pentru o clipi, apoi o ajuti pe servitoare s[;ri('zc ceainicul deasupra sobei. DupI ce fu bine aqezat,igi puse

o nrini pe umirul servitoarei.

Maud se incrunt[, cu atenlia captatd de suspinul de larrrt'eput. Avea o amintire ce se asocia cu acel sunet. Atunciii rcveni in minte. Era exact sunetul pe care cumnata ei, Ida,

il scosese in dimineafa accidenflrlui. Fratele ei,James, venise

t rr rnasina exact pAni la Maud, care stltea in {ala mullimiifu:;cinate, cu plrul despletit gi cu faga mdnjitl de funingine.

77

18 IMOGEN ROBERTSON

Ida se diduse jos din masin[ frrd, sd, mai astepte caJames sI-ideschidi portiera,se uitase la ruinele fumegdnde ale locului incare-si fdcea afacerile vinzdtorulla licitagii 9i ale casei in carecrescuserd Maud si James si scosese exact acelasi sunet.

Maud se intoarse cdtre domnisoara Claudette in clipa incare femeia mai in virstr isi sprijini mdna de umlrul servitoarei.Supraveghetoare era, de obicei, o femeie cu miscLri iutisi agitate, dar acest gest era bland gi intim. Maud ar fi vrutsI pocneasc[ din degete ca s[ opreasci timpul in loc, ca unobturator dintr-un aparut de fotografiat, gi sI capteze ceea cevedea: capetele cu coafuri ingrijite ale celodalte tinere intoarsede la gevaletele lor, modelul ignorat, toti acei ochi indreptagispre cele doui femei care stdteau aproape una de alta lingisobi. Tabloul deja terminat se forml in mintea lui Maud -o piesi de conversatie intitulatl Sosesc ve;ti.Ftaza de luminicare ajungea de sus pdn[ la ele cidea pe spatele domnisoareiClaudette, in timp ce faga temitoare a servitoarei rimlsese inumbrd. ,,E posibil si transpui socul in picturi., acel momentin care realizezi cd, azi nuva fi precum toate celelalte zile?" se

intreb[ Maud.Domnisoara Claudette o conduse pe servitoare afard,, pe

hol, si inchise usa atelierului in urma 1or. Atmosfera semisacride concentrare incL plutea pe deasupra femeilor, fhcdndu-le slpdstreze tdcerea, dar niciuna dintre ele nu mai puse pensulape pinzd,. Se oprird ca nigte sirene sub apI, asteptdnd ca unadintre ele si fie prima care sL iasi la suprafatd, in aerul nesigur.

- Rose Champion a murit! spuse Francesca fhri si se

gdndeasc[ prea mult.Se fhcuse si asta. O rafald. de striglte cuprinse sala. peretii

inalgi amplificau ecoul loviturilor gi al clinchetelor produse depaletele date la o parte ;i de pensulele puse jos, iar femeile se

uitarilaprusaca dolofani care vorbise. Ochii ei eratumezi,iar

Iarnd. la Paris 19

lrrrza plinL de jos ii tremura. Gulerul inalt al bl:uzei o fhcea sI

;u irte.ca o sticl[ de sampanie gata sd dea pe dinafard.

- Servitoarea a zis c[ s-a sinucis. A fost gdsitl spinzuratd

rrr c:amera ei azi-dimineafl. O, Doamne, ai mih de noi! Biata

l(ose! Se uiti in jur. Cand am vdzut-o ultima datl?

- Cred c[ n-am mai vdzrrt-o din vari, rlspunse o fatd

lrlondl cu qolduri inguste, una dintre americancele al c[ror

;rt't'cnt rimlsese fhrl nicio scuzd yankeu. Nu s-a-ntors anul

.lstrr, nu-i aga? Urmi un acord general. A mai vdzttt-o cineva

,lt'atunci?

- Am vdzut-o eu, spuse Maud in cele din urm5.,

,rrrrintindu-gi chiar in timp ce vorbea. Simli privirile femeilor

urtlrcptdndu-se spre ea, ce care vorbea atdt de rar. Era in( ilirdinile Tirileries schilAndu-l pe domnul Pol gi vr[biile lui.

Celelalte femei didurl din cap. Pol era unul dintre

lrrrrrctele de atracgie ale Parisului, gata sI fie admirat chiar

rrr firta Luvrului, cu pil[ria lui de paie, fluierdnd pds[rile 9i

r lrt:rn6.ndu-le pe nume.

- Cred cd asta a fost acum o luni. Era mai slabi, dar... la fel

r rr irrtotdeauna.

I Ina dintre studente incepuse si fac[ ceaiul, iar apa

lit'rhinte o stropi un pic. Fata injurX in limba ei, apoi, cu un

olirrt, puse jos ceainicul gi scoase o monedi din buzunar ca

',rl si phteascil taxa. Claudette folosea banii ca si cumpere

gr rif iturelele si produsele de patiserie pe care femeile le mdncau

irr tirrrpul pauzelor de dimineale. Cand fondurile era:uscdzute,

sc rrnrendau una pe alta pentru vorbire lipsitd de eleganl[. inrt'r'ctrrile artistice pariirene, se spunea cI fetele lui Lafond

grir'lltrr ca academicienii 9i vorbeau ca ducesele.

Biata Rose! spuse Francesca mai incet.

f ,'crneile oftard 9i dnduri din cap.