Landscapes

K e l l y S h a n n o n

Landscapes

Kelly Shannon a studiat arhitectura la Universitatea Carnegie Mellon din Pittsburgh (1988) i Institutul Berlage de la Amsterdam (1994). n 2004, a susinut o tez de doctorat "Retorica si Realitati, abordarea Urbanismului Peisajului, trei orae n Vietnam", la Katholieke Universiteit Leuven. Ea a lucrat la KU Leuven din 1997, unde pred cursuri de design universitare i postuniversitare i un seminar asupra peisajului i urbanismului. Cercetarile ei se concentreaz pe relaia dintre urbanism i peisagistic, acordand o atenie deosebit pentru regiunile aflate n schimbare rapid, n sud i sud-estul Asiei. Shannon scrie pentru diferite reviste europene i intr n mod regulat competiii internaionale de design.In 2010 publica, alaturi de Marcel Smets The Landscape of Contemporary Infrastructure , unde este vorba despre cultura noastr a mobilitii exprimat prin arhitectur i lucrri monumentale de inginerie. Cartea const ntr-o serie de eseuri critice pe teme variind de la "amprentele de mobilitate asupra peisajului" sau a "infrastructurii ca spaiu public", cu o gama diversa de studii de caz. n ceea ce privete subiectul de peisaje, Exist mai multe obsevatii fcute de-a lungul crii cu privire la modul in care infrastructura definete peisajul: Dup ce s-a unit cu arhitectura, mobilitatea, i peisajul, infrastructura poate integra semnificativ teritorii, reduce marginalizarea i segregarea, i stimuleaza noi forme de interaciune. Poate apoi deveni cu adevrat "peisaj".

Date despre autorFragmentul Landscapes face parte din The SAGE Handbook of Architectural Theory, carte care documenteaza i se bazeaz pe unele dintre evoluiile cele mai inovatoare n teoria arhitectural din ultimele dou decenii. Aduce n dialog o serie de puncte de vedere arhitecturale, urbanistice, geografice,i istorice. Cartea este mprit n opt seciuni:Puterea / Diferena / RealizareaEstetica / Placerea / ExcesulNatiune / Spectacol / ModernitateaIstorie / Memorie / tradiieDesign / Practica / ProductieTehnologie / Stiinta / VirtualitateNatura / Peisaje / SustenabilitateOraul / Metropolis / Teritoriul

Date despre lucrareIn decursul secolului al XX-lea, se observa o schimbare a notiunii de peisaj , ca o condiie ntre "natural " i" artificial ", spre peisajul ca un termen bogat , cuprinzand urbanism , infrastructur ,planificare strategic , arhitectur i idei speculative . Peisajul, in sensul sau primar semnifica o Parte din natur care formeaz un ansamblu artistic i este prins dintr-o singur privire; privelite; aspect propriu unui teritoriu oarecare, rezultnd din combinarea factorilor naturali cu factorii creai de om.Acest capitol, insa, face referire la termenul de Peisaj Urbanistic, aparut ca termen nou in Statele Unite ale Americii in 1990 si reprezinta o incercare de a re-sublinia diferite situri, terenuri si parti ale orasului, aflate in decreptitudine, in special dupa perioada industriala. Recuperarea terenurilor industriale dezafectate i reintroducerea de habitate naturale sunt aspecte cheie legate de peisajul urbanistic.Deci este vorba de realizarea unor probleme cu care se confrunta orasul actual si de gasirea unor noi metode de a raspunde acestora.In prezent , o mare parte a lumii este implicata n restructurarea terenurilor " vagi" , spaiilor interstiiale ,zonelor urbane periferice , zonelor de perturbare , spatiilor nvechite i golurilor in tesutul urban . Recuperarea de situri post-industriale a dus la proiecte peisagistice inovatoare privind aspectul de design (functia estetica) si abordri i de gestionare si transformare a regiunilor cu probleme.Nu sunt tratate numai problemele ecologice fundamentale fi tratate ci sunt alocate noi forme estetice si simbolice.

Peisaj UrbanisticSitul este aflat in New York, pe coasta de vest a Staten Island- proiect castigat de James Corner.Fresh Kills a fost deschis n 1947 ca un depozit temporar ;s-a nchis oficial la mijlocul anului 2001 , dar a fost redeschis luni mai trziu pentru a primi ruinele catastrofei de la World Trade Center. Deeurile emana substante chimice toxice n sol i n aer.Acest sit va deveni un parc de agrement de trei ori mai mare de Central Park .Cele patru movile de deseuri vor fi acoperite i transformate n diferite peisaje urbane.

Fresh Kills LandfillTransformarile propuse fac parte dintr-un proces ce e estimat sa dureze aproximativ 30 de ani, si care decurge in mai multe etape:Etapa 1: seeding (semanatoarea) reprezinta asigurarea accesului public n zonele sigure a Rezervaiei si de a ncepe restaurarea cartierelor din imediata apropiere.Etapa 2: infrastructure (infrastructura)- stabilizarea depozitelor de deeuri i introducerea de noi cide acces si de utiliti necesare pentru a pregti locul pentru seria de noi programe propuseEtapa 3: programming (programare)- se refera la gasirea unui mod dinamic i flexibil pentru ocuparea terenului- existand o vasta oferta de programe ( terenuri de golf , sere, etc ) .Etapa 4: adaptation (adaptarea)- priveste modificarile asupra sitului care vor avea loc in timp (ca raspuns la nevoile si circumstantele viitoare), atat la nivelul peisajului, cat si la nivelul programelor existente.Cuvinte cheie: schimbare, dinamism, flexibilitate.

Fresh Kills LandfillSitul French Gulch, care include fosta mina Wellington-Oro, este situat in vestul Statelor Unite ale Americii, in Muntii stancosi, Colorado,unde au avut loc actiuni intense de minerit intre anii 1850-1960. Proiectul actual urmareste creerea unui cartier de aproximativ 400 de noi locuinte.Principala problema cu care se confrunta este poluarea apei si a aerului cu plumb si arsenic. Mari parti ale teritoriului vor fi acoperite cu un capac de vegetatie, pentru a preveni contactul direct cu solul contaminat, iar lumina, aerul, vegetatia si formele/ pantele terenului vor fi folosite ca instrumente de purificare a apei (fitoremediere-const n folosirea plantelor din flora spontan si/sau cultivat, naturale sau modificate genetic, n scopul extractiei din materii minerale a substantelor cu caracter de contaminare). Apa poluat se afla n mare msur ntr- o reea complex de tuneluri si arbori , ngropata de cantiti masive de piatra care umple valea. Pentru ca aceasta s fie curata ,necesit expunerea la aer i prin urmareste nevoie de eliminarea pietrelor - unele dintre ele vor fi zdrobite i vndute ca pietri, iar cu alte poriuni non- poluate sunt zdrobite i folosit ca suprafa pentru pavarea zonelor de acces.

Proiectul French Gultch/Wellington Oro- coordonator Alan Berger

Regiunea are 1800 de kilometri ptrati, din care 865 sunt acoperiti cu mslini i vi de vie - are o populaie de 800.000 de locuitori si potential turistic. Problema acesteia este faptul ca in timpul perioadei moderne a fost considerata o zona marginala, saraca. n propunerea actuala, teritoriul este conceput ca un parc .Termenul de" parc " este folosit ntr-un sens contemporan i nu face aluzie numai la un loc de petrecere a timpului liber , dar trebuie s fie neleas ca un grup de situaii de mediu, dezvoltate flexibil, in functie de nevoi si de fluxul de activitati.Pentru Vigan peisajul si mediul existente constituie baza pentru urbanizarea sitului. Proiectul include o serie de scenarii pentru dezvoltarea durabila a regiunii , care include alternative de energie , recalificarea zonelor de coast,noi concepii de turism, cresterea infrastructurii si o concentratie mai mare de populatie. Strategia utilizeaz puine fragmente din natura existenta i propune extinderea lor , definete condiiile n care noi elemente naturale ale peisajului rural pot fi create i care pot chiar s atenueze efectele schimbrilor climatice prin extinderea zonelor impadurite.

Proiectul Salento-Italia (regiunea Lecce)- coordonator Paola Vigan

Proiectul consta in transformarea mahalalelor / ghetourilor urbane n comuniti prospere care au condiii de siguran i sunt bine aprovizionate . Acesta accepta mahalale ca o nou form de morfologie urbana care nu ar trebui s fiedistrusa ci schimbata , mbuntita.Relaia intre peisajul existent si urbanizare a fost realizata prin mbuntirea cilor de acces interioare i furnizarea de servicii adecvate: extinderea de drumuri , itiative de mediu , salubritate , atentie sporita acordata fluxului pietonal. Investiiile au aprovizionat zona cu servicii ( ap potabil , iluminare , canalizare , telefoanie ) , asisten social,echipament ( zone publice bine concepute ,scoli, arene sportive , piee,formare profesional / ocuparea forei de munc i centre de sntate ) ,un sistem de acces adecvat ( strazi bine pavate, autobuze i telecabine ) . Noi elemente de peisaj vegetatie au fost introduse pentru a asigura stabilizarea pantelor i pentru a oferi umbr .

Proiectul Favelo Barrio- Rio de Janeiro (Brazilia)

Cmpurile de orez sunt principalul element de design din organizarea planului campusului , dar ele nu sunt doar didactice i ornamentale. Mediul agricol reprezinta un element traditional al culturii Chineze si face trimitere catre rolul si necesitatea agriculturii contemporane. Campusul a fost construit pe un fost cmp de orez i sistemul de irigare a fost nc intact .Aspect geometric aminteste de parcelarea interioara si este intercalata cu platforme de studiu, accesibile prin alei inguste de beton, umbrite de copaci. Orezul produs pe campus este recoltat i distribuit ca " Golden Rice " , care servete att ca un suvenir pentru vizitatori dar i ca o surs de identitate pentru campusul suburban . Proiectul combina tradiia i modernitatea ntr-un peisaj hibrid conceput pentru a ridica o problema a agriculturii n rndul studentilor care prsesc ara pentru a locui in orase.

Proiectul campusului studentesc al Universitatii de Arhitectura din Shenyang, China