Laboratorul de analize hematologice si anatomo-patologice

CUPRINSANATOMIA PATOLOGICALEZIUNILEDIAGNOSTICUL CLINICHEMOGRAMAPARAMETRII HEMOGRAMEISANGELEPREGATIREA PACIENTULUI PENTRU RECOLTARERECOLTAREA SI METODA DE DETERMINAREPROBELE ANATOMO-PATOLOGICE (HISTOPATOLOGICE)NORME GENERALEFIXAREAAGENTII FIXATORIFORMOL NEUTRU 10%FIXATOR PENTRU GANGLION LIMFATICALCOOL-FORMOL-ACETIC (AFA)DECALCIFICAREAAPRECIEREA DECALCIFICARIIAGENTUL DE DECALCIFICAREACID TRICLORACETICINCLUDEREA IN PARAFINADEZHIDRATAREACLARIFICAREAPARAFINAREAINCLUDEREA PROPIU-ZISA SECTIONAREACOLORANTII HPHEMATOXILINA-EOZINA(HE)GORDON SWEETVON GIESONALBASTRU ALCIANFONTANAPERLS EXAMENUL EXTEMPORANEUTEHNICA DE LUCRUTEMPERATURA DE INGHETARE IN CRIOSTAT ACTIVITATEA DE CITOLOGIENORME GENERALECOLORATIIGIESMABABES-PAPANICOLAU BIOPSIA SAU EXAMENUL ANATOMO-PATOLOGIC IN CAZURI DE CANCERCUM SE REALIZEAZA BIOPSIA SAU EXAMENUL ANATOMO PATOLOGICTEHNICA DE RECOLTARE A SECRETIEI CERVICALE-VAGINALE PENTRU TESTUL BABES

PAPANICOLAOU –METODA IN STRA SUBTIREPREGATIREA PACIENTEIPERIOADA DE RECOLTARELOCUL DE PRELEVARE

MATERIALE NECESARE PENTRU RECOLTAREA SECRETIEI CERVICALEINTRODUCEREA SPECULULUIRECOLTAREA SECRETIEI CERVICO-VAGINALEPRELEVAREA PROBEI FOLOSID SPATULAPRELEVAREA PPROBEI FOLOSIND PERIUTA ENDOCERICALA CYTOBRUSHRRECOLTAREA PROBEI FOLOSIND PENSULA CERVICALA CERVEXBRUSHRFIXAREAIDENTIFICAREA PROBEI PE FLACONCOMPLETAREA FISEI DE INSOTIRE VERIFICAREA SI PREGATIREA PENTRU TRANSPORT TRANSPORTUL PROBELOR TESTUL PAPANICOLAOU-PICTUREPARERI PERSONALEBIBLIOGRAFIE

Anatomia patologicaAnatomia generala este o ramura medicala, care studiaza aparitia, evolutia si modalitatea de

terminare a leziunilor, explica patogeneza bolilor si a unor lanturi lezionale. Prin descifrarea leziunilor surprise la un moment dat,aplicand notiunile de anatomie patologica,

medicul trebuie sa ajunga la cauza si sa prevada evolutia procesului, reconstituind derularea evenimentelor de la initierea leziunii pana la finalizarea acesteia.

LeziunileLeziunile obiectul principal al anatomiei patologice, pot fi definite ca abateri de la functia normala

a tesuturilor si organelor, modificari aparute in timpul vietii, produse de actiunea unor agenti patogeni.Leziunile pot avea diferite trepte de exprimare:*leziuni macroscopice *leziuni microscopice *leziuni moleculare,biochimice Anatomia patologica(patologia)este veriga de legatura intre disciplinele preclinice si cele clinice.

Ea se bazeaza pe cunostintele oferite de anatomie, histologie, fiziologie si biochimei si se aplica in disciplinele clinile(chirurgie, oncologie, reproductie, toxicologie, boli infectioase, boli parazitare, boli interne), in controlul allimentelor si in medicina legala prin intermediul diagnosticului necropsic.

Diagnosticul clinicIn diagnosticul clinic,notiunile de anatomie patologica se regasesc si se aplica in definirea

leziunilor,investigatiile imagistice (ecografie,endoscopie,radiologie), in interventiile chirurgicale (piesa operatorie, biopsie), in bolile interne infectioase, parazitare sau in intoxicatii.In cadrul diagnosticului necropsic se recurge frecvent la examenul macroscopic si microscopic, stabilindu-se un TABLOU ANATOMO PATOLOGIC

HEMOGRAMA Hemograma este un test de baza,fiind unul din cele mai frecvent cerute teste de

laborator,reprezentand adesea primul pas in stabilirea statusului hematologic si diagnosticul diverselor afectiuni hematologice si nehematologice.

SANGELESangele este un amestec rosiatic de plasma , globule si trombocite.

Nuanta de rosu se schimba pe masura ce sangele circula; sangele care tocmai a traversat capilarele plamanilor este de un rosu stralucitor , deoarece hemoglobina din din celulele rosii este perfect saturata cu oxigen.

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU RECOLTARE Recoltarea si Metoda de DetermminareHemograma se poate recolta pe nemancate sau postprandial(trebuie evitate mesele bogate care

pot influenta paramentrii). Trebuie communicate laboratorului: sexul, varsta pacientului, precum si anumite conditii cum ar

fi: starea de soc, varsaturi, anumite tratamente urmate de pacient . Este de preferat evitarea pe cat posibil a stresului in momentul recoltarii Recoltarea se relizeaza in recipient vacutainer cu capac mov/roz-K3 EDTA.Tubul trebuie sa fie

umplut cel putin trei sferturi pentru ca raportul sange/anticoagulant sa fie optim. STABILITATEA PROBEI- 36-48 ore la temperatura camerei (18-26grade C) sau la frigider (2-

8gradeC) pentru determinarea hemoglobinei si numaratorile de celule.Este recomandat ca probele sa fie analizate in primele 6 ore de la recoltare .

METODA DE DETERMINARE –analizator automat pe principiul citometriei in flux cu fluorescenta utilizand LASER semiconductor si focusare hidrodinamica.

Probele anatomo-patologice(histopatologice)1. Norme generale

Activitatea de histopatologie consta in efectuarea de examene histopatologice, produselor biologice si anume: piese operatorii, material bioptic, recoltarea de la pacienti, fragmente tisulare recoltate de la cadavre necropsiate.

Este obligatorie trimiterea pentru diagnostic histopatologic in serviciile de anatomoe patologica a tuturor fragmentelor tisulare recoltate de la pacienti in cursul interventiilor chirurgicale.

Este obligatorie recoltarea si efectuarea examenului patologic al fragmentelor tisulare recoltate de la cadravele necropsiate.

Produsele biologice trimise la Laboratorul de Anatomie Patologica sunt aduse de catre personalul sectiei care solicita examinarea.

Persoana care aduce produsul destinat examinarii prizinta la laborator: -tesutul proaspat sau fixat;-fisa de insotire a materialului bioptic,care cuprinde:numele si prenumele pacientului, sex, varsta,

CNP, numar foaie de observatie, domiciliu, date clinice, si tratamente aplicate anterior, datele examenului macroscopic intraoperator al piesei prelevate, rezultatele histopatologice anterioare, diagnostic prezumtiv, date interventie chirurgicale, semnatura si parafa medicului care solicita examinarea;

-caietul de evidenta al probelor trimise laboratorului de anatomie patologica. Probele biologice se predau la laborator pe baza de semnatura si se preiau de catre asistentul de

anatomie patologica, care semneaza pentru preluarea probei. Dupa preluare, probele se depoziteaza pe prima masa de laborator, existenta in partea stanga a

usii de acces in spatiu de tehnica histopatologica, in ordinea aducerii lor. Urgentele sunt hotarate de catre medicul anatomo-patolog, la solicitarea medicului curant. Asistentii de anatomie patologica ce preiau probele au obligatia de a verificaconcordanta intre

datele inscrise in caietul de predare a pieselor , fisa deinsotire a materialului bioptic si eticheta de pe recipient. De asemeni, verifica existenta formolului in recipient.

Piesele operatorii se trimit in totalitate, fie proaspete, in maxim 2 ore de laoperatie, fie fixate in formol tamponat 10%, dupa acest interval, intr-un recipient inchis ermetic ce trebuie sa contina un volum de 2-10 ori mai mare deformol, decat volumul piesei.

Recipientul trebuie inscriptionat cu nume si prenume pacient, nume piesa, data operatiei, numele operatorului.

De pe masa de depozitare a pieselor, acestea sunt preluate si prelevate zilnic, de catre medicul anatomo-patolog, care poate solicita si prezenta medicului operator , daca este necesar, la orientarea piesei. Prelevarea pieselor se

efectueaza dupa protocoalele specialitatii. Produsele biologice sunt inregistrate in registrul pentru examinari histopatologice, care contine

urmatoarele rubrici : nr. de ordine, numele si prenumele pacientului , sex, varsta, piesa trimisa, nr. foaie observatie,

diagnostic clinic, sectia care trimite piesa, numele operatorului, fixator, rubrica pentru datele macroscopice , coloratii efectuate, mentiune pentru rezerva de piesa.

Medicul anatomo-patolog consemneaza datele de macroscopie ale produsului trimis. Dupa prelevarea pieselor si punerea in lucru a produselor biologice, acestea sunt prelucrate

corespunzator standardelor histopatologice.Diagnosticul anatomo-patologic este elaborat numai de catre medicul anatomo-patolog si este

consemnat in buletinul anatomo-patologic, care contine : numarul probei, date de identificare a pacientului, sectia care trimite

proba, numele medicului curant, numarul foii de observatie, date de macroscopie, descriere microscopica, diagnostic anatomo-patologic, semnatura si parafa medicului care a elaborat diagnosticul.

In vederea elaborarii diagnosticului anatomo-patologic , medicul anatomopatologfoloseste obligatoriu coloratia uzuala HE si ,dupa caz , coloratii speciale :VG, Reticulina, Alcian, Fontana, Rosu Congo, Perls, Giemsa, albastru toluidina.Diagnosticul anatomo-patologic se elaboreaza in maxim 30 zile de la aducereapiesei la laborator, cel putin ca diagnostic de etapa.

Piesele operatorii restante dupa recoltarea fragmentelor pentru examinare anatomo-patologica se pastreaza in containerul in care au fost trimise , container ce se inscriptioneaza in laborator cu data punerii in lucru a piesei , si

se depoziteaza in spatiul destinat depozitarii acestor piese, unde se pastreaza 3 luni. Zilnic, spatiul respectiv este verificat, piesele mai vechi de 3 luni se distrug conform normelor de

distrugere a materialului biologic, iar recipientele se recupereaza , se spala si se redistribuie catre salile de operatie.

Tesutul inclus in parafina se pastreaza pe o perioada de minim 30 ani. Lamele histopatologice rezultate se pastreaza minim 10 ani. Registrul de anatomie patologica se pastreaza minim 30 ani. Buletinul anatomo-patologic este emis in sistem informatic si este predat pe baza de semnatura ,

in caietul de predare a buletinelor anatomo-patologice, in sectia care care a solicitat examenul anatomo-patologic, in locul si persoanei desemnata de catre fiecare sef de sectie . Predarea se efectueaza de catre operatorul calculator angajat in laborator , zilnic intre orele 13.30-14.00.

In situatia in care pacientul solicita lame sau tesutul inclus in parafina, in vederea consultului in alt spital, acest lucru este consemnat in registrul de examene histopatologice, lamele si blocurile de parafina fiind predate pe baza de semnatura in registru a solicitantului, cu responsabilitatea solicitantului de a le returna laboratorului.

Fragmentele tisulare recoltate de la cadavre sunt depozitate in recipiente inchise , ce contin formol in concentratie de 10%, in spatiul special destinat lor. Punerea in lucru a acestora se consemneaza in registru separat, normele de tehnica fiind identice cu cel practicate pentru produsele recoltate de la pacienti

in viata. Elaborarea examenului anatomo-patologic al fragmentelor tisulare recoltate de la cadavre , se efectueaza in maximum 2 luni. Numarul de ordine si data efectuarii examinarii sunt trecute in registrul de

protocoale de necropsie.

2)Fixarea

Are ca scop oprirea fenomenelor vitale din tesuturi si celule, pentru a putea surprinde microscopic un anumit aspect histofiziologic sau histopatologic existent in produsul recoltat la momentul recoltarii.

Fixarea impiedica alterarile post –mortem a structurilor tisulare si celulare si intareste piesa, asfel ca aceasta sa poata fi supusa prelucrarilor ulterioare.

Cantitatea de fixator trebuie sa fie suficienta pentru ca apa din piese sa nu-I schimbe concentratia . De obicei, volumul fixatorului trebuie sa fie de 2÷10 ori mai mare decat volumul piesei fixate. La primirea pieselor gata fixate, se va controla cantitatea de lichid fixator si se va completa cu volum de lichid , acolo unde este cazul.

Durata fixarii este variabila, in functie de tipul tesutului si dimensiunea piesei,putand dura de la 24 ore la cateva zile. Fixatorul poate fi schimbat de-a lungul procesului de fixare, cu modelarea definitiva a piesei. Temperatura fixatorului este temperatura camerei. Fixarea la cald se utilizeaza doar pentru diagnostic histopatologic de urgenta.

AGENTI FIXATORI1. Formol salinIndicatii : - tehnica histologica de rutina, pentru orice piesa ;- recomandat pentru piese mari ;- recomandat pentru strudiul lipidelor in histochimie ;- studiu imunohistochimic.Preparare : formol din comert ( 40% ) diluat cu apa de robinet pana la concentratia 10%- formol comercial 40% - 6,5 litri;- apa distilata - 43,5 litri;- NaCl - 0,5 kg.

2. Formol neutru 10%( cap.AGENTI FIXATORI)Indicatii : - pentru orice piesa in tehnica histologica de rutina ;- recomandat in special pentru piese mari ;- studiul lipidelor in histochimie ;- studiu imunohistochimic.Preparare : formol din comert ( 40%) diluat cu apa distilata pana la concentratia 5% :- formol comercial 40% - 10 ml ;- apa distilata - 90 ml ;- carbonat de calciu - 1 gr.

3. Fixator pentru ganglion limfatic ( cap.AGENTI FIXATORI)Indicatii : - piese de evidare ganglionara ;- piese ce necesita izolarea ganglionilor.Preparare : - alcool etilic 96% - 650 ml ;- cloroform - 200 ml ;- acid acetic glacial - 50 ml ;- formol concentrat 40% - 150 ml.

4. Alcool –formol- acetic ( AFA) ( cap.AGENTI FIXATORI)Indicatii : - fixator ideal pentru coloratii de rutina si imunohistochimice;- dezavantajul este reprezentat de pretul ridicat ;- se va utiliza pentru toate piesele mici :- biopsii ;- ganglioni ;- chiuretaje ;

- biopsii osteo-medulare ;- tiroida;- sectoare mamare de mici dimensiuni;- un fragment reprezentativ din orice tumoare ( ½ din tumorile mai mici de 3 cm.).Preparare : - formol concentrat - 20 ml ;-acid acetic glacial - 50 ml ;- alcool etilic 96% - 785 ml.

3) DECALCIFICAREASe aplica pieselor histologice care contin carbonat de calciu, fapt ce face imposibila sectionarea

( ex.os). Decalcificarea se poate efectua concomitent cu fixarea sau dupa aceea. Piesa ce urmeaza a fi decalcificata se fixeaza in formol , care previne umflarea exagerata a

fibrelor de colagen. Cantitatea de lichid de decalcificare trebuie sa fie mai mare de 100-200 ori fata de piesa fixata.Lichidul de decalcificare se schimba de mai multe ori. Durata decalcificarii depinde de grosimea

piesei.

Aprecierea decalcificarii- aprecierea gradului de inmuiere al piesei prin palpare sau intepare cu ac ;- decalcificarea se considera terminata cand piesa se sectioneaza cu usurinta. Dupa decalcificare, piesele se spala cu apa curgatoare de la robinet si se trateaza cu solutie

apoasa de sulfat de sodiu sau litiu ( previne umflarea fibrelor de colagen).

Agentul de decalcificare Acid tricloracetic Preparare : 10 gr. Acid tricloracetic + 100 ml. apa distilata. Metoda de lucru: - piesa se fixeaza in formol 24 ore; - transele supuse decalcificarii se taie la 3 mm. ; - se tine in decalcificator pana la inmuierea tesutului(minim 3 zile) ;- se impune prelungirea timpilor de colorare in coloratia HE,in special.

4) INCLUDEREA IN PARAFINAEste operatiunea ce pregateaste piesa in vederea crearii conditiilor optime ce permit taierea

acestuia in sectiuni subtiri ce pot fi colorate si examinatela microscop.Includerea impune urmatorii timpi: 1.Deshidratarea 2.Clarificarea 3. Parafinarea 4. Includerea propriu-zisa 5. SECTIONAREA

Deshidratarea = indepartarea apei din piesele fixate. Tehnica folosita in laboratorul nostru foloseste ca agent de deshidratare acetona. Se folosesc 3

bai de deshidratare , in sticla fumurie , fiecare baie fiind inscriptionata cu eticheta. Piesele se mentin cate 1 ora in fiecare baie de acetona.

Clarificarea In cursul acestui timp piesa este impregnata cu un solvent al parafinei.

Operatia se face la temperatura laboratorului, in recipiente de sticla inalte, prevazute cu dop etans, intr-o cantitate de reactiv de 20 ori mai mare decat volumul piesei.

Se folosesc 3 bai de clarificare.Se foloseste amestec 50% benzen+ toluen, care permite penetrarea rapida a piesei. Aprecierea clarificarii se executa apreciind gradul de translucid al piesei. Dezavantaje : - toxicitate mare ;- piesele care nu sunt complet deshidratate nu se clarifica ;- durata clarificarii trebuie corect apreciata pentru a evita intarirea pieselor (in mod obisnuit, se

folosesc 3 bai a 15 min. fiecare ).

Parafinarea- patrunderea pieselor cu parafina topita si solidificarea lor in bloc. Operatia se executa la cald, in termostat, la temperatura 58-60 ° C.Se utilizeaza 3 bai de parafina, fiecare cu durata 1 ora , pentru piese de 5 mm. grosime si 2-4 ore

pentru piese cu grosimi mai mari. Includerea propriu-zisa -inglobarea pieselor bine patrunse de parafina, intr-un bloc de parafina.

Se folosesc casetele metalice speciale existente in laborator, pentru includerea blocurilor in parafina. La includere, se tine cont de indicatia asupra fetei ce urmeaza a fi sectionata. Piesa destinata includerii se aseaza in caseta metalica cu fata destinata sectionarii in jos, si se

acopera cu caseta din plastic, dupa care se toarna parafina lichida pana la acoperirea completa a casetei din plastic. Se lasa pana la solidificarea completa a parafinei. Piesele incluse in blocurile de parafina sunt proprii sectionarii la microtom.

SECTIONAREA Piesa inclusa in parafina se fixeaza pe dispozitivul de fixare al microtomului.De la dispozitivul de fixare al grosimii de sectionare al piesei se stabileste grosimea sectiunilor. Odata sectionate , sectiunile se culeg pe apa calda cu ajutorul unei pensule fine si a unui ac de

disociere. Se elimina cutele din panglica de parafina, apoi sectiunile se etaleaza de pe apa , pe lama port-

obiect, care in prealabil a fost degresata cu alcool etilic absolut si tratata cu solutie albumina- glicerina- formol ( albumina Mayer).

Albumina Mayer : - solutie de albus de ou mojarat sau taiat cu foarfeca + glicerina , in proportii egale , peste care se adauga cateva picaturi de formol concentrat ( 40%).

Sectiunile etalate pe lama se supun apoi colorarii. In vederea colorarii, lamele se deparafineaza . Dupa ce sunt tinute la termostat la 58-60 °C timp de 1 ora, lamele sunt expuse 1 ora intr-o baie

de benzen/ toluen in proportie de 50%, pentru deparafinare. Ulterior , lamele se trec in 3 bai succesive de alcool metilic sau etilic 96° sauabsolut , in functie de aprovizionarea spitalului. Din baile de alcool , lamele se clatesc cu apa de

robinet , apoi se trec in baile de colorare, in functie de indicatiile medicului.

6) COLORATII HPa)HEMATOXILINA-EOZINA (HE) b) GORDON SWEET c) VON GIESON d) ALBASTRU ALCIAN e) FONTANA f) PERLS

HEMATOXILINA-EOZINA (HE)1. Deparafinarea in trei bai succesive de benzen-toluen , in proportie de 50%.2. Trei bai succesive de alcool 96%, 2-3 min.

3. Hidratare in apa distilata 2 min.4. Colorare cu hematoxilina 5-15 min.5. Spalare cu apa de robinet ;6. Colorare cu eozina 1-2 min. ;7. Clatire cu apa distilata 1-2 min. ;8. Deshidratare in alcool 98% , 3 bai succesive, 1-2 min. ;9. Uscare10.Clarificare in baie benzen-toluen , 3 bai succesive, 2-3 min.;11. Montarea cu balsam de Canada.Nucleii de coloreaza in albastru sau verde inchis.

b) GORDON SWEET1.Deparafinarea in trei bai succesive de benzen-toluen , in proportie de 50%.2.Trei bai succesive de alcool 96%, 2-3 min3.Hidratare in apa distilata 2 min.4.Oxidare cu permanganat de potasiu acidifiat 1-7 min. ;5.Spalare cu apa de robinet ;6.Albire cu acid oxalic, 3 min. ;7. Spalare cu apa distilata ;8. Mordare 15 min. in alaun feric 2% ;9. Spalare in apa distilata ;10.Impregnare 5-7 sec. in baie de argint ;11.Spalare rapida cu apa distilata ;12.Reducere cu formol neutru 10% , 30 sec.- 1min.;13.Spalare cu apa distilata;14.Deshidratare in alcool 98% , 1-2 min. ;15.Uscare16.Clarificare in toluen –benzen, 3 bai succesive , 1-2 min. ;17.Montare in balsam de Canada .

c) VON GIESON1.Deparafinarea in trei bai succesive de benzen-toluen , in proportie de 50%.2.Trei bai succesive de alcool 96%, 2-3 min3.Hidratare in apa distilata 2 min.4.Colorare cu solutie A+B, 3-5 min. ;5.Spalare cu apa de robinet ;6.Colorare cu fucsina picricata 1-3 min. ;7.Spalare cu apa robinet ;8.Deshidratare in alcool 98% , 1-2 min. ;9.Uscare;10.Clarificare in toluen –benzen, 3 bai succesive , 1-2 min. ;11. Montare in balsam de Canada .Nucleii se coloreaza in gri-negru, citoplasma in galben, fibrele de colagen in rosu.

d) ALBASTRU ALCIAN1.Deparafinarea in trei bai succesive de benzen-toluen , in proportie de 50%.2.Trei bai succesive de alcool 96%, 2-3 min3.Hidratare in apa distilata 2 min.4. Colorare in albastru alcian 10-15 min.;5. Spalare cu apa robinet ;

6. Deshidratare in alcool 98% , 1-2 min. ;7. Uscare;8.Clarificare in toluen –benzen, 3 bai succesive , 1-2 min. ;9. Montare in balsam de Canada .Mucopolizaharidele acide se coloreaza in albastru.e) FONTANA1.Deparafinarea in trei bai succesive de benzen-toluen , in proportie de 50%.2.Trei bai succesive de alcool 96%, 2-3 min3.Hidratare in apa distilata 2 min.4.Colorare in solutie fontana 3-5 ore, ( la cald, in termostat);5.Spalare cu apa robinet ;6.Deshidratare in alcool 98% , 1-2 min. ;7.Uscare;

f) PERLS1.Deparafinarea in trei bai succesive de benzen-toluen , in proportie de 50%.2.Trei bai succesive de alcool 96%, 2-3 min3.Hidratare in apa distilata 2 min.4.Colorare in reactiv Perls , 1-2 ore;5.Spalare cu apa robinet ;6.Deshidratare in alcool 98% , 1-2 min. ;7.Uscare;Pigmentii compusi din oxid de fier se coloreaza in albastru, nucleii in rosu.

7) EXAMENUL EXTEMPORANEUExamenul extemporaneu este o metoda rapida de diagnostic microscopic, indecursul

interventiilor chirurgicale. Acesta se efectueaza la cererea clinicianului si trebuie anuntat cu 24 ore inainte. Medicul anatomo-patolog poate refuza examenul extemporaneu , daca :- tesutul trimis este impropriu , din punct de vedere tehnic, examinarii la gheat( ex. os/zone

calcificate, tesut necrozat) ;- piesa sau leziunea trimisa este foarte mica, existand riscul prejudiciului diagnosticului la parafina

;- circumstante speciale apreciate de medicul anatomo-patolog dupa sectionarea la gheata ( ex.

noduli tiroidieni, suspiciune de limfom malign) Rezultatul examenului extemporaneu se comunica sectiei si contine numai afirmarea sau

infirmarea malignitatii, fapt comunicat pe buletin histopatologic separat pentru examen extemporaneu. Este obligatorie prelucrarea la parafina a fragmentului tisular examinat la examenul

extemporaneu.

TEHNICA DE LUCRU- se modeleaza fragmentul de analizat, indepartand, pe cat posibil, grasimea perilezi-onala, care se

congeleaza greu ;- grosimea piesei trebuie sa fie maxim 3-4 mm. ;- piesele mici se includ in totalitate in mediul de includere pentru sectiuni la gheata ( ex.

Cryomatrix) ;- piesa nefixata se depune pe placuta metalica, portobiect, pe care s-a picurat mediul de inglobare,

si se aseaza orizontal pe bara de inghetare. Temperatura se alege in functie de natura tesutului, conform tabelului anexat.

- pentru piese mai groase , se foloseste dispozitiv de inghetare rapida ;

- se asteapta 3-4 minute pana la inghetare ( mediul de includere devine alb opac); - se monteaza placuta metalica in dispozitivul de prindere al microtomului, se degroseaza si se

sectioneaza la 6 microni, cu un cutit perfect ascutit, utilizand placuta de plexiglas anti-rol ;- de pe aceasta , sectiunea se recolteaza direct pe o lama histologica, aflata la temperatura

camerei ; Se coloreaza dupa coloratia HE sau albastru de toluidina si se monteaza in balsam Canada.

TEMPERATURI DE INGHETARE IN CRIOSTAT• 10°C – 20°C – ficat , rinichi, splina, tiroida, ganglion, uter, limba, testicol ;• 20°C - 30°C – muschi, glanda mamara fara grasime, plaman, intestin, prostata, col uterin,

pancreas, tegument fara tesut adipos ;• 30°C - 60°C – tesut adipos, glanda mamara cu grasime, tegument cu grasi

ACTIVITATEA DE CITOLOGIE . NORME GENERALEProdusele biologice destinate examinarii citologice au urmatoarea provenienta :- frotiuri exfoliative ;- lichide biologice ;- amprente ;- material apirat cu ac fin.Produsele biologice citologice sunt insotite de un bilet de trimitere ce cuprinde :- datele de identitate ale pacientului ;- informatii medicale privind afectiunile pacientului ;- precizarea zonei anatomice din care s-a recoltat produsul citologic ;- tehnica de recoltare;- diagnosticul prezumtiv ;- semnatura si parafa medicului care solicita examenul citopatologic.Produsele biologice destinate examinarii citologice sunt trecute in caietul de solicitare a

examenelor anatomo-patologice , care exista pe fiecare sectie clinica. Produsele biologice sunt aduse de catre cadru sanitar de pe sectia care solicita examinarea si sunt predate, pe baza de semnatura in caietul de solicitare a examenelor anatomo-patologice, asistentului de anatomie patologica de lacitologie.

Diagnosticul citopatologic se elaboreaza de catre medicul anatomo-patolog si de catre biologul cu pregatire in citopatologie, dupa consultarea cu medicul anatomo-patolog. Se folosesc tehnicile de colorare Giemsa si Papanicolaou.

Buletinul citopatologic este elaborat de catre medicul anatomo-patolog si de catre biolog, dupa consultarea cu medicul anatomo-patolog, contine diagnostic citopatologic si se preda pe sectia care a solicitat examinarea.

Predarea buletinului citopatologic se executa pe baza de semnatura in caietul de predare a buletinelor anatomo-patologice , de catre operatorul calculator angajat in Laboratorul Anatomie Patologica.

Biletul de trimitere a produsului biologic, pe care se consemneaza si diagnosticul cito-patologic , se pastreaza in arhiva laboratorului minim 30 ani. Lamele de citologie diagnosticate , se stocheaza in lamoteca aflata in

compartimentul citologie si se pastreaza minim 10 ani. Sedimentul ramas in urma centrifugarii lichidelor biologice se arunca numai dupa elaborarea definitiva a diagnosticului citopatologic.

2) COLORATIIa)GIEMSA b) BABES- PAPANICOLAOU

a) GIEMSA- fixare lame cu alcool etilic 96% ;- colorare cu solutie Giemsa 4% timp de 15 min. ;- spalare cu apa de robinet ;- uscare.

b) BABES- PAPANICOLAOU- alcool 50% ( 50 ml alcool absolut+ 50 ml apa distilata) – 3 min ;- apa robinet - 10 min ;- hematoxilina - 5 min ;- apa - 10 min ;- alcool 95% ( alcool etilic p.a. , nediluat) - 30 sec;- alcool 95% ( alcool etilic p.a., nediluat) - 30 sec;- OG 6 ( sol Papanicolaou 2A) - 4 min;- alcool 95% ( alcool etilic p.a., nediluat) - 30 sec;- alcool 95% ( alcool etilic p.a., nediluat) - 30 sec;- EA 50 ( sol Papanicolaou 3B ) - 10 min ;- alcool 95% ( alcool etilic p.a., nediluat) - 30 sec;- alcool 95% ( alcool etilic p.a., nediluat) - 30 sec;- alcool absolut - 2 min;- xilol.

B iopsia sau E xamenul A natomo- P atologic in cazuri de C ancer Acest test se face de catre un  medic anatomo-patolog  la departamentul de anatomie patologica.

Fara el nu se poate incepe tratamentul pentru cancer de catre niciun medic. Rezultatele lui vor da informatii exacte cu privire la tipul de tumoare si astfel se va sti ce trebuie sa se faca in vederea stoparii evolutiei bolii si chiar vindecarii pacientului.

Cum se realizeaza biopsia sau examenul anatomo-patologic?Aceste teste sunt metode de diagnostic complementare celor non-invazive (ca de exemplu:

ecografia, investigatia prin rezonanta magnetica nucleara (RMN), tomografia computerizata (CT) cu raze X si altele. De asemenea, biopsia poate fi si o procedura medicala ce se face in timpul interventiei chirurgicale sub anestezie locala sau generala, in functie de caz.

Medicul chirurg care realizeaza biopsia va extrage un fragment de tesut sau un segment din organul bolnav si il va da spre analize la laboratorul de anatomie patologica. Acolo, mostra de tesut va fi prelucrata astfel incat sa se extraga o sectiune subtire si sa se aplice pe lama de sticla a microscopului.

Medicul anatomo-patolog va aplica pe mostra un colorant special (sau mai multe tipuri de coloratii speciale, daca este necesar) si va examina cu foarte mare atentie celulele fragmentului de tesut de pe lamela la microscop. Acum interpretarea rezultatelor depinde de experienta medicului. Acesta va stabili daca este vorba despre o leziune, o inflamatie, o anomalie locala, sau o tumora maligna sau beninga.

In cazuri mai dificile, cand rezultatele nu sunt foarte clare, medicul face si alte teste care sunt de tip imunohistochimic sau specifice biologiei moleculare. Este foarte important ca rezultatele sa fie interpretate corect, ele fiind foarte precise in majoritatea cazurilor, si acest lucru depinde de experienta medicului. Acesta va stabili pe baza lor ce tip de tratament trebuie aplicat in cazul pacientului respectiv deoarece, este si de asteptat faptul ca fiecare tumoare necesita o anumita metoda de tratament.

In prezent biopsia intraoperatorie permite preluarea unui fragment de tesut din orice oragan al corpului, chiar si din muschiul inimii sau creier. Potrivit medicilor, cele mai frecvente biopsii care se fac sunt:

- biopsia glandei tiroide (sau biopsia aspirativa cu ac fin a glandei tiroide FNAB, este aproape nedureroasa)

- biopsia tumorilor cutanate (se face de catre medicul dermatolog, pacientul este sub anestezie locala, biopsia poate lasa mici cicatrici pe piele)

-biopsia de prostata (se face transrectal, cu un ac fin, sub anestezie si ghidaj ecografic)-biopsia de san (aspiratie pe ac fin, prin punctie cu un ac special, ghidata prin ecografie si -biopsie

deschisa)-biopsia mucoasei tractului gastro-intestinal (la stomac, rect si colon)-biopsia de noduli limfatici-biopsia mucoasei bronsice-biopsia de maduva osoasa-biopsia de col uterin (numita si biopsie cervicala).

TEHNICA DE RECOLTARE A SECRETIEI CERVICO-VAGINALE PENTRU TESTUL BABES PAPANICOLAOU - METODA IN STRAT SUBTIRE

PREGATIREA PACIENTEI Este aceeasi atat pentru metoda traditionala cat si pentru metoda in strat subtire. Pentru recoltarea probei citologice in vederea realizarii testului Babes Papanicolaou trebuie

indeplinite mai multe conditii:*absenta inflamatiei / hemoragiei cervico-vaginale abundente*femeia nu trebuie sa fi primit recent medicatie locala sau sistemica, mai ales cä se cunoaste

efectul unor medicamente asupra mucoasei epiteliale (tetraciclina, digitala, etc.). Unele substante acide/bazice influenteaza indicele acidofil, altele influenteaza penetrarea colorantilor in celule

*nu trebuie sa existe un istoric recent (sub 6 saptamani) de terapie chirurgicala, termoterapie, radioterapie, la nivelul colului uterin sau al vaginului.

*pacienta nu trebuie sa fi avut contact sexual in ultimele 48 de ore*pacienta trebuie sa evite spalaturile locale cu 24 de ore inainte de recoltare *Recoltarea probelor pentru alte teste din zona cervico vaginala (gonoree, chlamydia, cultura

bacteriana din col-CCB ) inainte de recoltarea pentru testul Papanicolaou nu este recomandata. Aceste prelevari pot determina indepartare unor celule transformate malign sau cu leziuni premaligne astfel incat acestea nu pot sa mai fie depistate. pot apare rezultate fals negative.

PERIOADA DE RECOLTAREEste aceeasi atat pentru metoda traditionala cat si pentru metoda in strat subtire.* La femeile active sexual - imediat dupa inceperea vietii sexuale * Consultatia prenatala* Cel putin odata la 3-5 ani* In afara perioadei menstruale, preferabil la mijlocul ciclului menstrual

LOCUL DE PRELEVARE( Este acelasi atat pentru metoda traditionala cat si pentru metoda in strat subtire)*prelevare de la nivelul exocolului si endocolului cuprinzand si zona de transformare*daca se evidentiaza leziuni in zona cervico-vaginala se recolteaza proba si din aceste leziuni si se

precizeaza locul de unde s-a recoltat in fisa de insotire a probei.

MATERIALE NECESARE PENTRU RECOLTAREA SECRETIEI CERVICALE* Specul ginecologic de diferite dimensiuni. Pot fi presterilizate si de unica folosinta sau pot fi

metalice, sterilizabile. Acestea din urma trebuie sa fie foarte bine curatate dupa utilizare si sterilizate la autoclav pentru cel putin 15 minute la 121o C sau la etuva cu aer cald la 180o C pentru 120 minute. Dezinfectantii chimici nu sunt suficienti pentru prevenirea infectiilor.

* Manusi chirurgicale de unica folosinta

*Fixator citologic Se utilizeaza flacoane cu lichid fixator cu capac care inchide ermetic fixatorul. In raport cu producatorul unele lichide fixatoare contin aditivi care sa dizolve mucusul sau sa lizeze hematiile.

Atentie! Se verifica daca fixatorul este in termenul de valabilitate *Fisa de insotire a probei* Instrumente de recoltare:*Spatula - de lemn sau plastic, de unica folosinta sau reutilizabila.* Periuta cervicala (CytobrushR) cu peri transversali egali. Pentru femeile gravide nu se foloseste

prelevarea endocervicala cu periuta cervicala (CytobrushR)* Pensula citologica (Cervex-BrushR) cu peri lungitudinali inegaliPregatirea lamelor in cazul metodei in strat subire (in mediu lichid ) se realizeaza in laboratorul

de citologie si nu la locul recoltarii.

INTRODUCEREA SPECULULUI *Se explica pacientei procedura si la ce sa se astepte. Se intreaba pacienta despre sanatate in

general, daca a avut simptome ginecologice ca sangerari neregulate sau secretii genitale*Se asigura ca femeia se aseaza confortabil pe masa ginecologica in pozitie de examinare pentru a

vizualiza cervixul; se pozitioneaza lumina.*Se alege cel mai mare specul care poate fi introdus cu usurinta si se incalzeste la temperatura

corpului. *Cu ajutorul degetului mare si a indexului se desfac labiile mari*Se introduce speculul nelubrefiat, cu valvele inchise si orientate vertical, apasand in jos si inapoi,

pe fata posterioara a vaginului. Dupa ce saintrodus pe jumatate in vagin, se roteste in pozitie orizontala.*Se poate incepe deschiderea valvelor pentru vizualizarea colului. *Din momentul in care colul este vizibil se opreste introducerea specului, marind progresiv

deschiderea valvelor care se vor plasa in fundurile de sac vaginale anterior si posterior, evitandu-se lezarea colului.

*Trebuie notat aspectul cervixului, eventuala secretie sangeranda, alte semne de suspiciune. Daca o persoana fara calificarea medicala necesara este ingrijorata cu privire la aspectul clinic al cervixului, trebuie obtinuta opinia medicului.

*Daca exista hemoragie, multa secretie sau mult mucus, se pot indeparta cu un tampon aplicat usor.

RECOLTAREA SECRETIEI CERVICO-VAGINALE Este foarte important ca proba sa se recolteze corect la nivelul jonctiunii scuamo-cilindrice, zona

unde apare cel mai frecvent transformarea maligna. Localizarea jonctiunii scuamo-cilindrice poate fi identificata prin modificarea culorii si texturii intre epiteliul cilindric si cel pavimentos. Epiteliul pavimentos apare roz pal, lucios si neted. Epiteliul cilindric apare mai rosu cu suprafata granulara.

PRELEVAREA PROBEI FOLOSIND SPATULA1. Capatului curbat al spatulei se roteste 360 grade in jurul colului mentinand un contact strans cu

suprafata ectocervicala. Se retrage spatula din vagin.2. Se introduce capatul spatulei cu secretia in solutia de fixare si se invarteste de 10 ori. Se retrage

spatula din flacon

PRELEVAREA PROBEI FOLOSIND PERIUTA ENDOCERVICALA CYTOBRUSHR1. Se introduce periuta in endocervix numai cat se introduc toti peri in canalul endocervical se

roteste usor 90-180o in aceeasi directie. Se scoate periuta cervicala

2. Se introduce periuta in flaconul cu fixator se spala si se apasa energic pe peretii flaconului de 10 ori. Se agita energic periuta in fixator pentru a ceda in lichid toate celulele lipite de perisori. Daca se vad zone de periuta cu material din proba, cu ajutorul unei spatule se preia materialul si se introduce in fixator.

Daca periuta endocervicala are zona marcata pentru sectionare, se rupe varful periutei si se introduce in flaconul cu fixator.

RECOLTAREA PROBEI FOLOSIND PENSULA CERVICALA (CERVEX-BRUSHR)Perii pensulei Cervex-BrushR sunt lungi si flexibili si se adapteaza ei insisi la anatomia cervixului.

Acest instrument permite prelevarea atat a secretiei din zona endo cat si exocervicala cu o singura manevra.

1.Perii centrali ai pensulei Cervex-BrushR sunt inserati cu o presiune usoara in canalul endocervical in timp ce perii laterali sunt indoiti peste exocervix. Instrumentul, prins intre aratator si index, este rotit cu mana in sensul acelor de ceasornic de 5 ori, cu 360° .

2. Se introduce pensula in flaconul cu fixator se spala si se apasa energic pe peretii flaconului de 10 ori. Se agita energic pensula in fixatorpentru a ceda in lichid toate celulele lipite de perisori. Daca se vad zone deperiuta cu material din proba, cu ajutorul unei spatule se preia materialul si se introduce in fixator

3. Daca pensula endocervicala are zona marcata pentru sectionare, se rupe varful periutei si se introduce in flaconul cu fixator.

Executarea frotiului in cazul metodei in strat subire (in mediu lichid ) se realizeaza in laboratorul de citologie si nu la locul recoltarii.

Atentie! *Nu se utilizeaza periuta cervicala la femeile insarcinate*Daca nu se identifica jonctiunea scuamo-cilindrica se introduce capatul alungit al spatulei in

ostium pentru a prelua celulele din zona de transformare aflata in interiorul canalului cervical se apasa ferm si se roteste 360 grade.

* In cazul pacientelor care au histerectomie se utilizeaza spatula normala pentru a razui suprafata cutei vaginale din zona unde a fost colul.

FIXAREA Secretia odata recoltata trebuie fixata imediat.Pentru aceasta se rupe varful periutei (pensulei) citologice si se introduce in flaconul cu lichid

fixator. Se inchide flaconul apoi se agita usor.Fixarea frotiului este un moment critic in sensul ca fixarea trebuie sa se faca imediat, pentru a

impiedica uscarea secretiei pe instrumentul de recoltat.Uscarea la aer va determina lipirea celulelor pe instrumentul de recoltat, distrugerea detaliilor

celulare si eozinofilia generalizata a elementelor celulare de pe lama.O alta metoda de fixare este prin spalarea pensulei /periutei. Se ia periuta/pensula cu secretia

proaspat recoltata si se introduce cu partea cu proba integral in solutia fixatoare. Se agita energic in solutie de minim 10 ori. Apoi se retrage varful din flacon apasand cu perii pe peretii flaconului pentru ca surplusul de lichid sa se scurga inapoi in flacon. Daca se observa ca pe pensula/periuta au ramas resturi din proba se repeta operatia de spalare. Se pot desprinde cu o spatula resturile de proba car nu se desprind.

IDENTIFICAREA PROBEI PE FLACONPe flaconul cu capacul bine inchis se noteaza cu datele de identificare ale probei si datele de

identificare a pacientei care trebuie sa coincida cu cele de pe fisa de insotire a probei. Se noteaza pe flacon numele pacientei, proba biologica recoltata, nr de inregistrare s.a. Orice corectare a datelor inscrise initial trebuie incercuita cu rosu pentru a se sti care este varianta corecta. Este preferabil sa se

inscrie pe flacon si codul numeric personal. Sunt astfel doua elemente de identificare personala (numele si codul) care pot preveni orice greseala de identificare a pacientei.

COMPLETAREA FISEI DE INSOTIRE Se completeaza fisa de insotire cu toate informatiile necesare. (Anexa. nr. 1. Model de fisa de

insotire a probei biologice)

VERIFICAREA SI PREGATIREA PENTRU TRANSPORT Flacoanele cu probele recoltate sunt verificate daca sunt inchise corect. Unele flacoane au semn

atat pe capac cat si pe corpul flaconului care indica inchiderea corecta. Se verifica inca o data daca datele inscrise pe flacon coincid cu cele inscrise in fisa de insotire a fiecarui flacon.

Se introduc in cutia de transport si sunt trimise la laboratorul de citologie. Pe plicul in care sunt transportate probele trebuie fie imprimat simbolul de risc biologic.

TRANSPORTUL PROBELOR Flacoanele cu probe, cu datele de identificare ale pacientei si ale probei si fisele de insotire ale

probelor sunt impachetate si introduse in pungi speciale care se inchid si pot fi sigilate. Pe punga respectiva trebuie sa existe inscriptia cu simbolul ”Risc biologic”. Pungile sigilate sunt trimise trimise/predate laboratorului de citologie.

Daca probele nu sunt trimise prin posta, acestea se pot introduce in cutiile speciale de transport probe care se inchid securizat si au inscriptia/simbolul ”Risc biologic”.

PARERI PERSONALEAnalizele de laborator sunt instrumente eficiente de evaluare a starii de sanatate a pacientilor.

Este important de stiut ca rezultatele analizelor pot fi in afara valorilor normale dintr-o multime de motive. Aceste variatii pot avea la origine aspecte ca preferintele dietetice, varsta , sexul, ciclul menstrual, gradul de activitate fizica, medicamente administrate, consumul de alcool si alti factori.

Orice rezultat anormal trebuie discutat cu medicul dvs. Este imposibil a se pune un diagnostic precis numai pe baza analizelor de sange, dar este la fel de adevarat ca aceste analize pot sa va ajute sa aflati mai multe despre corpul dumneavoastra si sa detectati din timp posibilele probleme, astfel incat un tratament sa fie cat mai eficient.

BIBLIOGRAFIEAnatomie patologica generala;editura AUGUSTAComan M.(2003)Anatomie patologica, vol 1, partea generala;editura MEDICALAHalalau F.,Carmen Ardeleanu (2003)