,l ":

James Dashnen

L'\tsERENTIJ[,ORDIN SA UCIDA

Traducere din limba englezd deBianca Paulevici

{r&tttttaa

..

Pnoroc

Teresa se uitd la cel mai bun prieten gi se intrebl cum o si fiecAnd o sdJ uite.

I se plrea imposibil, chiar dacd vlzuse deja Sustragerea im-plantati in zeci de bliegi inaintea lui Thomas. Pdr gaten-deschisin nuanqa nisipului, o privire penetrant[ gi o expresie constantdde contemplare - cum ar fi posibil ca bdiatul acesta sd i se pardweodati necunoscut? Cum sd se afle weodatd in aceea;i camerdcu el gi sd nu glumeascl pe seama weunui miros sau s[ nu se

amuze de weun tip stAngaci gi stupid din apropierea lor? Cumsi stea weodatd in faqa lui gi sd nu profite de gansa de a comu-nica telepatic cu el?

Imposibil!

$i, totugi, toate acestea se aflau la doar o zi distanli.Pentru ea. Penffu Thomas, era o chestiune de numai cAteva

minute. Se afla pe masa de operaqie, cu ochii inchigi, iar pieptuli se umfla gi dezumfla in ritmul respiratiei line, regulate. Era dejaimbrdcat cu pantalonii scurqi gi tricoul care reprezentau unifor-ma celor din Poiand, si plrea un instantaneu din trecut - un bd-iat obignuit care trlgea un pui de somn obignuit dupi o zi lunglla o gcoali obignuiti, inainte ca exploziile solare gi boala sitransforme lumea intr-un loc deloc obignuit. inainte ca moartea

;i distrugerea sI duci la necesitatea de a fura copii - gi de a lefura amintirile - gi de a-i trimite intr-un loc atAt de inspdimAnti-tor precum Labirintul. lnainte ca creierul uman sf, fie cunoscutca zond letal[ qi si fie nevoie s[ fie supravegheat gi studiat. Totulin numele $tiintei gi al medicinii.

Un doctor gi o asistenti il preg[tiser[ pe Thomas gi acumii puneau masca pe faq5. Se auziri cdteva clicuri qi quierflturi

8 JAMES DASHNER

gi bipuri; Teresa privi cum tot felul de tuburi de metal, cabluri gi

tuburi de plastic gerpuiau pe pielea lui gi pdtrundeau apoi incanalele auriculare ale lui Thomas, ii vdzu mAinile zvAcnindu-idin reflex pe lAngd corp. Probabil cd oricum simqea durere intr-ooarecare mdsur5, in pofida medicamentelor, dar nu avea s[-giaminteascd de ea. Masin[ria incepu s[ lucreze, smulgdnd ima-gini din memoria lui Thomas. StergAnd-o pe mama lui, pe tatdllui, toatd viata lui. $tergAnd-o pe ea.

O pdrticicd din ea s,tia cd ar fi trebuit sd se infurie. Si lipe Eisd urle gi sd refuze sd ii mai ajute cAtugi de pugin. Dar cea maimare parte din ea era la fel de neclintiti precum stflncile de afa-rd. intr-adevdr, cea mai mare parte din ea era atat de profundconvinsd, incAt gtia cd avea sI o simtd chiar gi dupd ziua de mAi-ne, cAnd avea sd fie supusd aceleiagi intervenqii. Ea si Thomasigi demonstrau convingerea supunAndu-se aceluiasi lucru care lefusese cerut gi celorlalqi. $i dacd aveau sd moar6, aga sd fie. Ceide la nAU aveau sd gdseasc[ tratamentul, milioane de oameniaveau sd fie salvaqi, iar viaqa pe PimAnt urma sd revind cAndva lanormal. Teresa $tia acest lucru in adAncul fiinqei ei, aga cum gtiacd oamenii imbitrAnesc si cd frunzele cad din copaci toamna.

Thomas inspiri guierAnd ascutit, dupd care gemu ugor si se

foi. Preq de o clipi inspdimAntdtoare, Teresa se gAndi cd avea sdse trezeascd, isteric din pricina agoniei - doar avea chestii in capcare cine gtie ce ii fdceau creierului lui. Dar Thomas se liniqtisi incepu din nou sI respire lin gi qor. Clicurile gi quierdturilecontinuare, amintirile celui mai bun prieten al ei estompAndu-seprecum ecourile.

isi luaserl oficial rdmas-bun gi cuvintele Ne vedem mdineincdii risunau in minte. FIrd si stie de ce, cuvintele lui Thomas oafectaserd, fdcAnd sI pari si mai ireal si trist lucrul pe care el erape punctul de a-l face. intr-adevir, aveau s5. se vadd mAine, degiea o s[ fie in comd, iar el nu o si aibd nici cea mai vagi idee cineera ea - poate in afard de o impresie usoar[ cum cd i se pdrea cu-noscute. MAine. Dupe toate lucrurile prin care trecuser5 - toate

On.oIN SA UCIDA 9

teama si instruirea si planificarea -, acum toate atingeau punctulculminant. Aveau sd fie supugi acelora;i lucruri ca Alby gi Newtgi Minho qi toqi ceilalqi. Nu mai exista cale de intoarcere.

Dar calmul era ca un medicament. Era impdcatl, iar senti-mentele acestea linistitoare alungau gtoaza de lucruri precumDurerosii sau Defecqii. RAU nu avea de ales. Ea gi Thomas - ei nuaveau de ales. Cum sd ezite s[ sacrifice cAqiva, ca s5-i salveze pe

cei mai mulqi? Cum de puteacarevasl o facd? Nu avea timp pen-tru mil5 sau tristeqe sau dorinte. Lucrurile erau a$a cum erau; ce

se ticuse era bun ficut; ce avea sd fie... avea sd fie.Nu exista cale de intoarcere. Ea gi Thomas ajutaserd la con-

struirea Labirintului; in acelasi timp, ea depusese mult efort case construiascd un zid care si ii stdvileasc[ emoqiile.

Dup[ care gAndurile i se estompard, pirAnd s[ pluteasci in-tr-o animagie suspendat[, in timp ce a$tepta ca procedura la careera Thomas sd se finalizeze. Cffnd aceasta se incheie in sfArgit,

doctorul ap[s[ cAteva butoane de pe monitor, iar bipurile 9i guie-

rlturile se accelerar[. Trupul lui Thomas zvAcni ugor, in timp ce

tuburile gi cablurile iesiri gerpuind din poziqiile lor intruzive sise intoarseri in mascd. Thomas rdmase din nou nemiscat, iarmasca se opri, oprind orice sunet si miscare. Asistenta se aple-cI si o ridici de pe faqa lui Thomas. Acesta avea pielea rogie gi

brdzdatd pe alocuri de dungi l[sate de mascf,. Ochii ii erau incontinuare inchiqi.

Preq de o clipi scurta, zidul pe care il construise Teresa ca sipund stivilar tristeqii incepu sd se prdbuqeascd. Dacd Thomass-ar fi trezit chiar atunci, nu gi-ar fi amintit de ea. Simti groaza -aproape panic[ - pe care i-o stArnea faptul ci ;tia cI aveau sd se

int6lneascd curAnd in PoianI, fdrd sd se recunoasci. Era un gAnd

care o zdrobea gi ii amintea foafte clar de ce construise zidulacela in primul rAnd. Precum un zidar care izbegte o c[rdmidiin mortarul aflat in curs de int[rire, astupi spdrtura. O astup5temeinic.

Nu exista cale de intoarcere.

l0 JAMES DesuNrR

Doi blrbagi din echipa de pazd. intrar[ in incdpere si ii ajutesi-l mute pe Thomas. il ridicare de pe pat, slltAndu-l de parclar fi fost impiiat. Unul il apuci de brage pe bliatul inconstient,iar cel5lalt de picioare, gi il puser[ pe o targd. Fdrd sd ii aruncemdcar o privire Teresei, se indreptard spre uga sdlii de operagie.

Toati lumea gtia unde il duceau. Doctorul gi asistenta se apuca-ser[ sd facd curat in sald - sarcina lor se incheiase. Teresa incu-viinqd din cap spre ei, chiar daci ace$tia nu se uitau la ea, dupdcare ii urmi pe bdrbaqi pe hol.

Abia se putea uita la Thomas in timp ce parcurseri drumullung de coridoare si ascensoare ale sediului nAU. Zidul ei slibi-se din nou. Thomas era foafte palid, iar faqa ii era acoperitd cubroboane de sudoare. De parci ar fi fost conttient intr-o oarecaremf,surd, impotrMndu-se medicamentelor, stiind cd il agteptaulucruri ingrozitoare. O durea inima sf, il vadd aga. $i o speriafaptul ci Etia cd ea urma. Zidul ei prostesc. Ce mai conta? Aveausi i-l ia oricum, odatd cu toate amintirile.

Ajunseri la demisolul de sub structura Labirintului, str[-bdturd depozitul, cu girurile si rafturile lui de provizii pentruPoienari. Era intuneric si rece acolo jos, ;i Teresa simqi cum i se

face pielea de giini pe brage. Se infior[ gi le frecd. Thomas siltagi cddea la loc pe targi, in timp ce treceau peste crdpdturile dinpodeaua de ciment, ardtAnd in continuare de parci sentimentulde groazd, incerca sd se strecoare prin exteriorul calm al chipuluilui adormit.

Ajunserd la puqul liftului in care se afla cubul mare de metal.Cutia.Aceasta era la doar cAteva etaje mai jos de Poiana in sine,

dar ocupanqii Poienii erau manipulaqi sd creadi cd era o cdli-torie imposibil de lungd gi de anevoioasi pAn[ sus in Poiand.Totul era menit sd stimuleze o gam[ de emogii si tipare cerebra-le, de la confuzie la dezorientare, la teroare in toatd regula. Uninceput perfect pentru cei care cartau zona letal[ a lui Thomas.Teresa $tia ce avea si facd aceeagi cdlitorie mAine, cu un bilet

OnoIN SA UCIDA I I

in mAn5. Dar mdcar avea si fie intr-o stare comatoasd, scutitl deacea jumitate de or5 petrecute intr-un intuneric aflat in miscare.Thomas urma sd se trezeascd in Cutie, cu desivArgire singur.

Cei doi bdrbati impinseri lAngi Cutie targa pe care se aflaThomas. Se auzi un sc646it oribil de metal pe ciment cflnd unuldintre ei tdri o scard mare in lateralul cubului. Urmard cAtevamomente de st6ngicie in timp ce se ciq[rard pe ea impreund,ginAndu-l din nou pe Thomas. Teresa ar fi putut si-i ajute, darrefuzd. s[ o facd, indeajuns de inclplqAnate cat si stea pur gi sim-plu acolo gi si priveascl, incercAnd si astupe cAt mai mult posibilcripdturile din zidul ei.

Bdrbagii mArAird gi injurari de cAteva ori, dar reqird si ajun-gd cu Thomas pe marginea superioar[. Trupul ii era pozitionatastfel incAt ochii lui inchigi se indreptard o ultiml dati spreTeresa. Chiar daci gtia cd nu avea sd o audd, il ciutd gii vorbiin minte.

,,Facem ce trebuie, Thomas. Ne vedem de partea cealaltd."B[rbagii se aplecari peste margine gi il coborArd pe Thomas

de brage cAt puturd de mult; dupi care ii dddurl drumul. Teresa

auzi bufnitura cu care trupul acestuia se prdbugi pe podeaua dinoqel rece din interior. Cel mai bun prieten al ei.

Se intoarse gi plecd. in urma ei se auzi sunetul clar de metalculisdnd pe metal, dupd care un bubuit metalic, r[sundtor, semncd ugile Cutiei se inchiseserd. Pecetluindu-i soarta lui Thomas,oricare ar fi fost ea.

Cu treisprezece qni tn urmd

CnprroLUL I

Mark tremura de frig, lucru pe care nu il mai pigise de multdvTeme.

Tocmai se trezise; zorii timpurii se scurgeau prin crdpdturilebugtenilor din care era construitd cabana lui micd. wu igiforoseaaproape niciodati pitura. Era'rnandru de ea - era dcuti dinpielea unui cerb wapiti pe care il ucisese chiar el cu doar doudluni in urmr - iar cand o folosea, o frcea mai mult pentru con-fortul pe care i-l oferea pdtura, nu neapdrat pentru cdlduri. Laurma urmei, trdiau intr-o lume ravdgit[ de cdldurd. Dar poate cdacesta era un semn al schimbdrii; ba chiar aerul de dimineaticare pdtrundea prin aceleagi crdpdturi ca lumina i se piru ugorrece. igi rrase pielea de animal imbl[niti panr la birbie si se in-toarse pe spate, cdscAnd zdravin.

Alec incf, dormea in patul pliant din celilalt capit ar caba-nei - la mai bine de un metru de el _ sfordind zgomotos ca ro_potul unei furtuni. Birbatur era mai in varstr ca el, fost soldat,inrdit, care rareori zambea. $i cand se intampla sf, zdmbeasci,de obicei avea ceva de-a face cu durerile pricinuite de gazerezgomotoase din stomacul lui. Dar Alec avea o inimd de aur.DupS ce-si petrecusere mai bine de un an impreuni, luptAndu_sepentru supravieguire, impreund cu Lana si Trina gi toEi ceilalgi,Mark nu se mai simtea intimidat de ursur acela maiuatian ae.liel. Ca si o demonstreze, se aplecd, apucd un pantofde pe podeagi il azvArli ln el. il nimeri in umdr.

Alec scoase un rdget gi se ridicr in picioare, trezindu-se in-stantaneu, ufinare a anilor de instrucEie militari.

- Ce nai..., urli soldatul, dar Mark 1l intrerupse, aruncAnd giceldlalt pantof in el, de data aceasta pocninduJ in piept.

16 Jaurs DasHNeR

- $obolan de rAu ce etti, spuse Alec calm. Nu tres[rise, nicinu se migcase deloc dupd al doilea atac, ci se holba doar la Mark,

cu ochii mijigi. Dar in spatele lor se intrezdrea o licirire de umor.

Ai face bine sd ai un motiv intemeiat pentru faptul cd ai ales sd-qi

rigti viaga trezindu-m5 aga.

- Ammmmm, fdcu Mark, frecAndu-se pe blrbie, ca gi cAnd

gi-ar fi stors creierii ca sd gdseascd un rlspuns. Dupi care pocni

din degete. Gata, qtiu. ln mare parte, ca sE opresc sunetele ingro-zitoare pe care le scoteai. Serios, omule, trebuie sd dormi pe-o

parte sau cam aga ceva. Sigur nu este sdndtos s[ sfordi aga. intr-obun[ zi, o sd te sufoci.

Alec bomblni gi mormdi de cAteva ori, bolborosind cuvinteaproape ininteligibile in timp ce se didu jos din patul lui pliant gi

se imbrdci. Spuse ceva de genul,,imi doresc s[ nu fi" gi,,mai bine

ar fi fost dac5" qi ,,un an ca-n iad", dar Mark nu reugi sd deslu-

geasci mai mult de-atAt. Totugi, mesajul era limpede.

- Haide, sergent, spuse Mark, gtiind cd era la un pas de-a in-tinde sfoara prea tare. Alec se retrdsese din armatd cu mult timpin urmi qi nu ii pldcea deloc, dar deloc, cAnd Mark ii spunea a;a.Pe wemea cAnd awseserd loc exploziile solare, Alec lucrase pen-

tru departamentul de apdrare. Nu ai fi ajuns in aceaste locuinqiincAntdtoare, dac[ nu te-am fi scos noi din necazuri in fiecare zi.

Ce zici? Ne imbrd$gdm 9i ne impdclm?Alec igi trase peste cap un tricou, dupi care se uitl la Mark.

SprAncenele cenugii gi stufoase ale bdtrAnului erau ridicate lamijloc, ca nigte gAndaci pdro;i ce incercau sd se imperecheze.

- imi place de tine, biiete. Ar fi plcat sI fiu nevoit si te in-grop la un metru jumdtate sub pdmAnt.

il plesni pe Mark peste tampii - aproape un semn de afecqiu-

ne din partea soldatului.Soldat. Poate cd trecuse multd weme de-atunci, dar lui Mark

incd ii pl[cea si se gAndeasci astfel la b[trAn. Cumva, il fdcea

sf, se simtd mai bine, mai in siguranqd. Z|mbi in timp ce Alecieqi cilcAnd apdsat din cabana lor, si se ia la trAntd cu o noud zi.

OnorN sA UcIDA 17

Un zdmbet adev[rat. Lucru care incepea in sfirgit sd devind pugin

mai obiqnuit, dup[ un an plin de moarte gi groazd care ii alun-gase spre locul acesta din munqii Apalagi din vestul Carolinei de

Nord. Se hotdri cd, indiferent ce avea si se intAmple, o sd alunge

toate lucrurile rele din trecutul lui gi cd o sd aib[ parte de o zi

bund. Fie ce-o fi!Ceea ce insemna cd trebuia si dea de Trina, in maxim zece

minute. Se imbrdcd rapid gi se duse sI o caute.

O glsi ldngd pAr6u, intr-unul dintre locurile lin{tite in care

fata se ducea si se afunde in cd4ile pe care reugiserd sd le sal-

veze dintr-o bibliotec[ veche peste care dlduserd in cdlitoriileIor. ii pldcea sd citeasci mai mult ca oricui altcuiva gi recupera

acum lunile pe care le petrecuseri efectiv fugind ca si-gi salveze

viaqa, pe cAnd cd4ile erau martl rari. Cele digitale dispdruser[de multd weme, din cflte igi dldea el seama - se gterseser[ cAnd

calculatoarele gi serverele se pr[jiserd. Trina citea c[4i de modlveche, din hArtie.

Ca de obicei, plimbarea spre ea il trezi la realitate, hotlrArealui de a avea o zi bunfl slSbind cu fiecare pas. il lovi in plin prive-

ligtea regeleijalnice de copaci gi cabane gi addposturi subterane

care formau metropola prosper[ in care tiiau - numai bugteni gi

sfori gi noroi uscat, toate inclinate spre stanga sau spre dreapta.

Nu se putea plimba pe aleile qi ciririle inghesuite ale agez[riilor fird sd igi aminteascd de wemurile bune cAnd locuiau la orag,

cAnd viaqa era abundentl $i promigdtoare, cAnd toate lucruriledin lume erau la indemAnd, doar si-ntinzi mAna. $i nici mdcar

nu-;i ddduse seama de asta.

Trecu pe lAngd gloate de oameni sfrijigi qi murdari, care pi-reau sf, fie la un pas de moafte. Nu ii era mil5 de ei, c6t ura

faptul c[ gtia c5;i el ardta la fel. Aveau suficientd mAncare - pe

care o scoseseri dintre ruine sau o vAnaser[ prin pidure, orio aduseserd uneori de la Asheville -, dar era impoftant s[ o por-

qioneze, gi toqi ardtau de parc[ aveau cu o masd mai pulin pe zi