Upload File

la trlusâ cu

16
z r n r w d e p s B d â M t {h ttp://www. adevărul, euroweb. ANUL XIV NR. 3611 ISSN 1220-3303 LUNI, 23 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI La trluSâ cu B BBI ILIE CALIAN P remierul Guvernului PSD, Adrian Năstase, a lansat Planul Naţional Anti-Sărăcie, în prezenţa reprezentanţilor unor organisme internaţionale, care l-au apreciat .ca fiind foarte judicios alcătuit, după criteriile Uniunii Europene. Planul conţine obiective precise şi termene-limită, care obligă la măsuri eşalonate cu rigurozitate. E foarte bine! Sînt multe de făcut, în primul rînd combaterea sărăciei extreme, iar un partid social-democrat este firesc să se gîndească la un asemenea plan. întrebarea cea mai importantă este: cine aplică acest plan? Pentru că în spatele ei apare alta: de unde banii? Dacă tot acest plan trebuie realizat de la buget, atunci scad şansele de îndeplinire, pentru câ bugetul e permanent în suferinţă. Şi e firesc să fie aşa. Cu cît e mai mare fiscalitatea -, iar România “stă bine” la acest capitol -, cu atît e mai greu de colectat taxele şi impozitele, pentru că, pe fondul unei legislaţii fiscale haotice, se găsesc destule căi pentru a eluda legea. Mii de firme şi firmuliţe păcălesc statul: nu-şi plătesc dările, apoi obţin (cel mai adesea prin corupţie) eşalonări şi reeşalonări - chiar din partea unor funcţionari de la fisc -, iar după ce au acumulat datorii de miliarde, dispar, pentru a reapărea sub alt nume şi a-şi continua potlogăriile. în acelaşi timp, firmele cinstite se gîrbovesc sub povara fiscalităţii, astfel că nu se pot dezvolta, adică nu-şi pot creşte veniturile, urmînd, firesc, să nu crească nici sumele care pot fi impozitate - de la firme şi de la salariaţii lor. De aici apare tentaţia muncii la negru, a “economiei subterane”, care nu poate fi stăvilită. Privatizările şi restructurarea economică lipsite de viziune clară au întîrziat mult dezvoltarea economică a ţării, astfel că productivitatea creşte foarte lent şi, în orice caz, buzunarul cetăţeanului nu simte procentele de creştere economică din timpul actualei guvernări. - Ni se spune că inflaţia a fost ţinută în frîu, că preţurile la produse, mai ales alimentare, n-au crescut aproape deloc. Aşa o fi. Dar ce facem cu preţurile la energia electrică, gaze, încălzire?! Ni se mai spune că trebuie să ieşim din inerţie cu hotărîrea clară de ,a muncii pe rupte. Foarte bine! Dar care este motivaţia muncii? Şi, mai ales, unde sînt locurile i de muncă? Aşa cum am spus, sectorul ! privat, care a fost cel mai dinamic în j absorbirea forţei de muncă disponibilizate, nu este suficient de motivat pentru a se extinde. Celebrele proiecte de sprijinire prin credite rambursabiîe şi nerambursabile a întreprinderilor mici şi mijlocii nu sînt nici pe departe atît de atrăgătoare pe cît se spune. Cine a încercat I să apeleze la ele ştie cît de actuală şi j aplicată la noi este o lege a lui Murphy: | ca să obţii un credit, trebuie mai întîi să dovedeşti că n-ai nevoie de el... Asta - în cazul unei firme'deja existente şi care încearcă să se extindă. Dar încercaţi să înfiinţaţi o firmă nouă pe baza acestor V credite. Se cer tot felul de garanţii şi sume [ “de plecare” pe care un om de rînd, oricît de harnic şi abil în afaceri ar fi, nu le are. Sîmbătă, 21 septembrie 2002, a fost cea de-a doua zi şi Ultima a ' Şcolii politice a tineretului social-democrat, care a avut loc la Beliş-Fîntînele. La dezbateri au participat: ministrul Vasile Dâncu, minsitrul Vasile Puşcaş, ministrul loan Rus, Viorel Hrebenciuc, prefectul judeţului Cluj Vasile Soporan, senatorul Grigore Zanc, precum şi politiologul Stelian Tănase. Potrivit lui Vasile Dâncu, dezbaterile s-au concentrat pe temele: comunicare şi modalităţi de mediatizare a acţiunii politice, marketing politic şi analiza campaniilor şi paradigma discursurilor politice anterioare. Un alt subiect discutat a vizat, susţine Vasile Dâncu, crizele de comunicare si rezolvarea lor. Ministrul Informaţiilor Publice a precizat că s-au identificat o serie de tipuri de crize care pot atinge o organizaţie politică, modalităţi, procedee şi tehnici prin care se poate ieşi dintr-o criză, însă exemplele folosite au fost luate din experienţa americanilor (Nixon şi scandalul Watergate, afacerea Golfului Porcilor), precum şi alte exemple, clasice din manualul de marketing politic. în altă ordine de idei, Vasile Dâncu a subliniat că astfel de şcoli politice reprezintă şi o modalitate de selecţie a candidaţilor pentru alegerile viitoare. De altfel, Viorel Hrebenciuc a precizat că în urma -unei astfel de şcoli politice, în perioada cînd actualul partid de guvernămînt era în opoziţie, cinci persoane au acces în Parlament ca deputaţi. în acest context, Vasile Puşcaş a apreciat abilitatea participanţilor la Şcoala politică a tineretului social-democrat de la Beliş-Fîntînele de a se folosi de conceptele politicii moderne, demonstrînd un vizibil progres în politică. în final, ministrul Vasile Dâncu a declarat că participanţii la Şcoala politică a tineretului social- democrat s-au arătat interesaţi de raportul dintre etică şi politică, de diferite modalităţi de construire a programelor politice credibile, de atragerea membrilor unei comunităţi către organizaţie, precum şi de optimizarea funcţionării unei organziatii. Mihaela LĂPUŞAN Ministrul delegat, negocitator şef al României cu Uniunea Europeană, Vasile Puşcaş, a declarat, la Şcoala politică a tineretului social-democrat de la -Beliş-Fîntînele, că în urma unor discuţii cu ministrul Dezvoltării şi Prognozei, Leonard Cazan, construcţia parcului industrial de la Cluj va începe în toamna acestui an. Potrivit ministrului Puşcaş, Leonard Cazan a aprobat acordarea titlurilor de parc industrial pentru societatea Tetarom Cluj (societate înfiinţată de Consiliul Judeţean Cluj pentru administrarea parcului industrial). Parcul industrial va fi amplasat pe o suprafaţă de 26 ha, în partea de vest a municipiului Cluj-Napoca şi'va include un complex de spaţii pentru producţia din domeniul tehnologiilor nepoluante. Proiectul beneficiază de o finanţarea nerambursabilă din fonduri PHARE în valoare de 4 milioane euro, la care sd adaugă 3 milioane euro, fonduri din partea bugetului de stat şi a Consiliului Judeţean Cluj. M.L. Consiliul Reprezentanţilor Unionali al UDMR (CRU) a debutat, sîmbătă, cu prezentarea raportului politic al preşedintelui Uniunii, Marko Beia. Printre realizările UDMR din ultimele luni, Marko Bela a nominalizat înfiinţarea unui liceu maghiar la Sighetu Marmaţiei, transformarea liceului “Bolyai Farcas” din Tîrgu-Mureş într-unul cu predare în limba maghiară, precum şi începerea oficială a predării limbii maghiare în regiunea ceangăilor. La capitolul “nerealizări” preşedinteîe Uniunii a menţionat scăderea, cu aproape 500.000, a numărului maghiarilor din Transilvania, de la două milioane la un milion şi jumătate. “Tinerii maghiari trebuie atraşi economic, social şi cultural pentru a rămîne în România”, a spus Marko Bela. El s-a mai referit la elaborarea,unui statut al minorităţilor şi la finalizarea modificării Constituţiei.. “Modificarea definiţiei de stat naţional, recunoaşterea comunităţilor minorităţilor ca element constitutiv al statului (...) toate acestea şi altele constituie un pachet oare trebuie tratat în întregime”, a remarcat liderul UDMR. în cadrul discursului său, Marko Bela i-a condamnat pe acei membri ai UDMR carc “nu văd decît jumătatea goală a pahamfui”. El a subliniat necesitatea unităţii UDMR, afirmînd 'că “sticla nu ar trebui spartă în toiul dezbaterilor noastre despre faptul că ea este plină sau goală”. continuare în pagina a 16-a IW' Deşi îi consideră simpli cetăţeni, Funar cere consilierilor revocarea unor acte -Primarul Funar a remis consilierilor locali nu mai puţin de 22 scrisori, aproape identice, singura diferenţă fiind cîte un număr de hotărîre. “Vă solicit să revocaţi scriptul intitulat “hotărîre de consiliu” cu nr. (...) din 2002 ", după care Funar explică adresanţilor de ce, în accepţiunea sa Consiliul local nu mai există, reamintind, în fiecare scrisoare, vechea poveste cu deliberativul dizolvat de drept. Şi în consecinţă, de cei pe care îi consideră simpli cetăţeni. Chiar şi pe plic la adrisant scrie (de ex.) “domnului Uioreanu Horea Dorin” şi nu “domnului consilier” cu acelaşi nume. Aici logica de fier a primarului se întoarce cu .fundul în sus: după ce, pe pagini întregi le arată consilierilor că nu-i recunoaşte, totuşi, în fiecare epistolă le cere să revoce hotărîrile de consiliu. Cum, în calitate de simpli cetăţeni le cere primarul revocarea de înscrisuri administrative oficiale? Titus CRĂCIUN PSD CSoj SS2 pregăteşte de alegeri Ministrul de Interne loan Rus, preşedintele organizaţiei judeţene a PSD, a declarat că la nivelul filialei clujene există o listă de candidaţi pentru alegeri. Potrivit lui loan Rus, pe această listă se regâsesci „foarte mulţi tineri care manifestă o valoare mai mare, alţii o valoare de întrebuinţare, mai ales câ, la Şcoala politică a tineretului social-democrat, s-a dovedit câ în unele situaţii este mai importantă valoare de întrebuinţare şi nu neapărat valoarea”. Agenda PSD Cluj cuprinde, a precizat loan Rus, şi realizarea unui sondaj pentru a observa cum sînt percepute personalităţile partidului în judeţ, după care vom stabili candidaţii pentru primărie, consiliu, local si Parlament M.L. : Primarul nesocoteşte ordinul prefectului continuare în pagina a 16-a Primarul Funar refuză să ia act de Ordinul prefectului Vasile Soporan nr. 555 din 19 septembrie septembrie 2002 pînă la 31 2002. Prin acest ordin, primarul decembrie 2002. Prefectul Vasile municipiului este suspendat din Soporan şi-a fundamentat ordinul calitatea de preşedinte al Comisiei prin faptul că “primarul nu şi-a locale de stabilire a dreptului™Jie___îndeplinit în mod corespunzător proprietate privată asupra terenurilor atribuţiile delegate de stat în din Cluj-Napoca,^de la data de 20 ~ aplicarea prevederilor Legii fondului funciar şi pentru întîrzierea nejustificată a punerii în posesie a celor îndreptăţiţi în vederea emiterii titlurilor de proprietate. Funar, nesocotind ordinul, consideră că acesta “este unul de drept şi singurul lui efect îl constituie compromiterea Prefecturii şi a Guvernului, care refuză sâ respecte Legea administraţiei publice”. Titus CRĂCIUN

Upload: others

Post on 01-Nov-2021

10 views

Category:

Documents


0 download

Report

TRANSCRIPT

Page 1: La trluSâ cu

z r n r w d e p s B d â M t

{h ttp://w w w . adevăru l, euroweb.ANUL XIV NR. 3611

ISSN 1220-3303LUNI,

23 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

La trluSâcu B B B I

IL IE C A L IA N

P remierul Guvernului PSD, Adrian Năstase, a lansat Planul Naţional A n ti-S ărăcie , în prezenţa

rep rez en ta n ţilo r unor organisme internaţionale, care l-au apreciat .ca fiind foarte judicios alcătuit, după criteriile U niunii E uropene. Planul conţine obiective precise şi termene-limită, care obligă la măsuri eşalonate cu rigurozitate.

E foarte bine! Sînt multe de făcut, în primul rînd combaterea sărăciei extreme, iar un partid social-democrat este firesc să se gîndească la un asemenea plan. întrebarea cea mai importantă este: cine aplică acest plan? Pentru că în spatele ei apare alta: de unde banii? Dacă tot acest plan trebuie realizat de la buget, atunci scad şansele de îndeplinire, pentru câ bugetul e permanent în suferinţă. Şi e firesc să fie aşa. Cu cît e mai mare fiscalitatea -, iar România “stă bine” la acest capitol -, cu atît e mai greu de colectat taxele şi impozitele, pentru că, pe fondul unei legislaţii fiscale haotice, se găsesc destule căi pentru a eluda legea. Mii de firme şi firmuliţe păcălesc statul: nu-şi plătesc dările, apoi obţin (cel mai adesea prin corupţie) eşalonări şi reeşalonări - chiar din partea unor funcţionari de la fisc -, iar după ce au acumulat datorii de miliarde, dispar, pentru a reapărea sub alt nume şi a-şi continua potlogăriile. în acelaşi timp, firmele cinstite se gîrbovesc sub povara fiscalităţii, astfel că nu se pot dezvolta, adică nu-şi pot creşte veniturile, urmînd, firesc, să nu crească nici sumele care pot fi impozitate - de la firme şi de la salariaţii lor. De aici apare tentaţia muncii la negru, a “economiei subterane”, care nu poate fi stăvilită. Privatizările şi restructurarea economică lipsite de viziune clară au întîrziat mult dezvoltarea economică a ţării, astfel că productivitatea creşte foarte lent şi, în orice caz, buzunarul cetăţeanului nu simte procentele de creştere economică din timpul actualei guvernări. -

Ni se spune că inflaţia a fost ţinută în frîu, că preţurile la produse, mai ales alimentare, n-au crescut aproape deloc. Aşa o fi. Dar ce facem cu preţurile la energia electrică, gaze, încălzire?! Ni se mai spune că trebuie să ieşim din inerţie cu hotărîrea clară de ,a muncii pe rupte. Foarte bine! Dar care este motivaţia muncii? Şi, mai ales, unde sînt locurile

i de muncă? Aşa cum am spus, sectorul ! privat, care a fost cel mai dinamic în j absorbirea forţei de muncă disponibilizate,

nu este suficient de motivat pentru a se extinde. Celebrele proiecte de sprijinire prin credite ram bursabiîe şi nerambursabile a întreprinderilor mici şi mijlocii nu sînt nici pe departe atît de atrăgătoare pe cît se spune. Cine a încercat

I să apeleze la ele ştie cît de actuală şi j aplicată la noi este o lege a lui Murphy:| ca să obţii un credit, trebuie mai întîi să

dovedeşti că n-ai nevoie de el... Asta - în cazul unei firme'deja existente şi care încearcă să se extindă. Dar încercaţi să înfiinţaţi o firmă nouă pe baza acestor

V credite. Se cer tot felul de garanţii şi sume [ “de plecare” pe care un om de rînd, oricît

de harnic şi abil în afaceri ar fi, nu le are.

Sîmbătă, 21 septembrie 2002, a fost cea de-a doua zi şi Ultima a ' Şcolii politice a tineretului social-democrat, care a avut loc la Beliş-Fîntînele. La dezbateri au participat: ministrul Vasile Dâncu, minsitrul Vasile Puşcaş, ministrul loan Rus, Viorel Hrebenciuc, prefectul judeţului Cluj Vasile Soporan, senatorul Grigore Zanc, precum şi politiologul Stelian Tănase. Potrivit lui Vasile Dâncu, dezbaterile s-au concentrat pe temele: comunicare şi modalităţi de mediatizare a acţiunii politice, m arketing po litic şi analiza cam paniilor şi paradigm a discursurilor politice anterioare. Un alt subiect discutat a vizat, susţine Vasile Dâncu, crizele de comunicare si rezolvarea lor.

Ministrul Informaţiilor Publice a precizat că s-au identificat o serie de tipuri de crize care pot atinge o organizaţie politică, modalităţi, procedee şi tehnici prin care se poate ieşi dintr-o criză, însă exemplele folosite au fost luate din experienţa americanilor (Nixon şi scandalul W atergate, afacerea Golfului Porcilor), precum şi alte exemple, clasice din manualul de marketing politic.

în altă ordine de idei, Vasile Dâncu a subliniat că astfel de şcoli politice reprezintă şi o modalitate de selecţie a candidaţilor pentru alegerile viitoare. De altfel, Viorel Hrebenciuc a precizat că în urma -unei astfel de şcoli politice, în perioada cînd actualul partid de guvernămînt era în opoziţie, cinci

persoane au acces în Parlament ca deputaţi. în acest context, Vasile Puşcaş a apreciat abilitatea participanţilor la Şcoala politică a tineretului social-democrat de la Beliş-Fîntînele de a se folosi de conceptele politicii moderne, demonstrînd un vizibil progres în politică.

în final, ministrul Vasile Dâncu a declarat că participanţii la Şcoala politică a tineretului social- democrat s-au arătat interesaţi de raportul dintre etică şi politică, de diferite modalităţi de construire a programelor politice credibile, de atragerea m em brilor unei com unităţi către organizaţie, precum şi de optim izarea funcţionării unei organziatii.

M ih a e la L Ă P U Ş A N

Ministrul delegat, negocitator şef al României cu Uniunea Europeană, Vasile Puşcaş, a declarat, la Şcoala politică a tineretului social-democrat de la

-Beliş-Fîntînele, că în urma unor discuţii cu ministrul Dezvoltării şi Prognozei, Leonard Cazan, construcţia parcului industrial de la Cluj va începe în toamna acestui an. Potrivit ministrului Puşcaş, Leonard Cazan a aprobat acordarea titlurilor de parc industrial pentru societatea Tetarom Cluj (societate înfiinţată de Consiliul Judeţean Cluj pentru administrarea parculuiindustrial). Parcul industrial va fi amplasat pe o suprafaţă de 26 ha, în partea de vest a municipiului Cluj-Napoca şi'va include un complex de spaţii pentru producţia din domeniul tehnologiilor nepoluante. Proiectul beneficiază de o finanţarea nerambursabilă din fonduri PHARE în valoare de 4 milioane euro, la care sd adaugă 3 milioane euro, fonduri din partea bugetului de stat şi a Consiliului Judeţean Cluj.

M .L .

Consiliul R eprezentanţilor U nionali al UDMR (CRU) a debutat, sîmbătă, cu prezentarea raportului politic al preşedintelui Uniunii, Marko Beia.

Printre realizările UDMR din ultim ele luni, M arko Bela a nominalizat înfiinţarea unui liceu m aghiar la Sighetu M armaţiei, transform area liceului “Bolyai Farcas” din Tîrgu-Mureş într-unul

cu predare în lim ba maghiară, precum şi începerea oficială a predării limbii maghiare în regiunea ceangăilor.

La capitolul “nerealizări” preşedinteîe Uniunii a menţionat scăderea, cu aproape 500.000, a num ărului m aghiarilor din Transilvania, de la două milioane la un milion şi jum ătate. “Tinerii maghiari trebuie atraşi economic,

social şi cultural pentru a rămîne în România”, a spus Marko Bela. El s-a mai referit la elaborarea,unui statut al minorităţilor şi la finalizarea m odificării C onstitu ţiei..“M odificarea definiţiei de stat naţional, recunoaşterea comunităţilor minorităţilor ca element constitutiv al statului (...) toate acestea şi altele constituie un pachet oare trebuie tratat în întregime”, a remarcat

liderul UDMR. în cadrul discursului său, Marko Bela i-a condamnat pe acei membri ai UDMR carc “nu văd decît jumătatea goală a pahamfui”. El a subliniat necesitatea unităţii UDMR, afirmînd 'că “sticla nu ar trebui spartă în toiul dezbaterilor noastre despre faptul că ea este plină sau goală”.

c o n t in u a re în p a g in a a 16-a

IW'

D e ş i î i c o n s i d e r ă s i m p l i c e t ă ţ e n i , F u n a r c e r e c o n s i l i e r i l o r r e v o c a r e a u n o r a c t e

-Primarul Funar a remis consilierilor locali nu mai puţin de 22 scrisori, aproape identice, singura diferenţă fiind cîte un număr de hotărîre. “Vă solicit să revocaţi scriptul intitu lat “hotărîre de consiliu” cu nr. (...) din 2002", după care Funar explică adresanţilor de ce, în accepţiunea sa Consiliul local

nu mai există, reamintind, în fiecare scrisoare, vechea poveste cu deliberativul dizolvat de drept. Şi în consecinţă, de cei pe care îi consideră simpli cetăţeni. Chiar şi pe plic la adrisant scrie (de ex.) “domnului Uioreanu Horea Dorin” şi nu “domnului consilier” cu acelaşi nume. Aici log ica de fier a

primarului se întoarce cu .fundul în sus: după ce, pe pagini întregi le arată consilierilor că nu-i recunoaşte, totuşi, în fiecare epistolă le cere să revoce hotărîrile de consiliu. Cum, în calitate de simpli cetăţeni le cere primarul revocarea de înscrisuri administrative oficiale?

T itu s C R Ă C IU N

P S D CSoj SS2 p r e g ă t e ş t e d e

a le g e r iMinistrul de Interne loan

Rus, preşedintele organizaţiei judeţene a PSD, a declarat că la nivelul filialei clujene există o listă de candidaţi pentru alegeri. Potrivit lui loan Rus, pe această listă se regâsesci „foarte mulţi tineri care manifestă o valoare mai mare, alţii o valoare de întrebuinţare, mai ales câ, la Şcoala politică a tineretului social-democrat, s-a dovedit câ în unele situaţii este mai importantă valoare de întrebuinţare şi nu neapărat valoarea”. Agenda PSD Cluj cuprinde, a precizat loan Rus, şi realizarea unui sondaj pentru a observa cum sînt percepute personalităţile partidului în judeţ, după care vom stabili candidaţii pentru prim ărie , consiliu, local si Parlament

M .L .

:

P r im a r u l n e s o c o te ş te o r d in u l p r e fe c t u lu i

c o n t in u a re în p a g in a a 16-a

Primarul Funar refuză să ia act de Ordinul prefectului Vasile Soporan nr. 555 din 19 septembrie septembrie 2002 p înă la 312002. Prin acest ordin, primarul decembrie 2002. Prefectul Vasilemunicipiului este suspendat din Soporan şi-a fundamentat ordinulcalitatea de preşedinte al Comisiei prin faptul că “primarul nu şi-alocale de stabilire a dreptului™Jie___îndeplinit în mod corespunzător

proprietate privată asupra terenurilor a tribu ţiile delegate de s ta t în din Cluj-Napoca,^de la data de 20 ~ aplicarea prevederilor Legii fondului

funciar şi pentru în tîrz ierea nejustificată a punerii în posesie a celor îndreptăţiţi în vederea emiterii titlurilor de proprietate.

Funar, nesocotind ordinul,

consideră că acesta “este unul de drep t şi singurul lu i efect îl constituie compromiterea Prefecturii şi a Guvernului, care refuză sâ respecte Legea ad m in istra ţie i publice”.

T itu s C R Ă C IU N

Page 2: La trluSâ cu

— ^• Calendarul o r to d o x : ţ Zămislirea Sfîntului Prooroc loan Botezătorul; St. Cuv. Xantipa şi Polixenia.• Calendarul g re c o k a to lic : Zămislirea S. loan Botezătorul.

• PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA; 19-60-30 •PRIM ARIA D EJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA; 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZIL 36-KTOI• PRIMĂRIA HUEDIN; 25-15-18• PRIMĂRIA GHERLA; 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

. CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLITIA DEJ: 21-21-21•POLITIA TURDA: 31-21-21• PO LlflA CÎMPIA TURZII: 36-S2-22 •PO LIT IA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14•POM PIERII:- 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982 —• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70. ini 158• D IRECŢIA GENERALĂ A MUNCII $1

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR- 19-85-91• INTERNATIONAL: - 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE- . 921• ORA EXACTĂ: 958• RA . TERMOFICARE 19-87-48• RA . APĂ CANAL: 19-14-44• RA. a Domeniului Public: 19-40-55• RA.T.U.C 43-09-17• S.C.'SALPRESrSA.- 19-55-22• SC PRISAU 19-56-32• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII G.AZE928:433424

• JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR: 43-204)1;

Turda - 31*17-62; Dej -21-20-22• ALIANŢA ANTISUICID: 19-16-17• DIRECŢIA GEN JUD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILULUI 983.42 0146• ACENUA JUD. DE OCUPARE A FORŢEI DE

MUNCA CLU) 19-54-15• CASA DE PENSII CLUJ. 43-10-10.19-OS-62• INSPECTORATUL TERITORIAL DE

MUNCĂ: |9 W4)7; SESIZĂRI MUNCĂ LA NFGRU 19.73-T

• DERANJAMENTE ELECTRICA:.929: 1343-33

• CENTRUL JUDEŢEAN CLUJ DE PREVENIRE SI CONSILIERE ANTIDROG

934

EXiMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v « o f e r ă :

ORARUL-CURSELOR INTERNE luni

C lu j -> O topeni 7,00, 16,00 şi 18,50 Otopeni -» C luj 7 ,30 ,12,15 şi 20,00

m a rţiC lu j O topeni 7,00 şi 15,15 O topeni C luj 8,25 şi 20,00

miercuriCluj -> Otopeni 7 ,00,16,00 şi 18,50 O topeni -» C lu j 7 ,30 ,12 ,15 şi 20,00

joiC lu j -> O topeni 7,00 şi 15,15 O topeni -» C luj 8,25 şi 20,00

v in e r iC lu j Otopeni 7 ,00,20,10 şi 21,05 O to p e n i-> Cluj 11,00, 14,30şi20,00

sîm bătă C lu j -> O topeni 7,00 şi 15,15 O topeni -» C luj 8,25 şi 20,00

d um in ică C lu j -> O topeni 7 ,00 şi 15,15 O topeni -» C luj 8 ,25 şi 20,00 ’

ORARUL CURSELOR EXTERNE Cluj FrankfurtMarţi, joi, sîmbătă şl duminică 9,40 Frankfurt -> ClujMarţi, joi, sîmbătă şi duminică 11,50 Cluj -> Vienalun i, miercuri - 9,45, vineri -15,10 Viena Clujluni, miercuri -11,15, vineri 17,05 Cluj -> Bolognaluni, miercuri -13,30, vineri -15,45 Bologna Clujluni, miercuri -15,25, vineri 17,40.

Rezervări prin telefon şl e-mail sau la sediul firmei;

EXIMTUR, slr. A. Şaguna 34-35 teUfax: 064-433.569; 193.442 £j

e-mail: [email protected]

«FARMACII

R e p u b lic a - A M F O S T C lN D V A S O L D A Ţ I Ş l T IN E R I - S U A . p rc rm n â (14; 17; 20; 23). Zii.TC spec ie doie cu tard re du s de la ora 23 * A r ta -E u r im a g e s - T O i 'L D E S P R E B Ă IE Ţ I. S U A /A n g - p re m ie ră (1 6 : 18: 2 0 ) : v in . -i. s îm b â lă . dum in ică - sp e c la co '1 cu la n l redus do la o ra 22 " V ic to r ia- U L O Ş l ST1TCH. S U A . prem ieră ( 1 3 : 15; 17: 1 9 ) * F a v o r i t - P U IC U Ţ E BU N E . S U A (15: 17:19)

M i r â ş t l - S Ă R U T U L D R A G O N U LU I. S U A ( 17.19): luni- închis.

TURDA: F o x - V ID O C Q . Franţa (1 5 ; 17 ; 1 9 ); v in e r i , s îm b â lâ , d um n îcâ - spectacole cu ta rif redus d c la ora 21.

D E J : ' A r t a - M A Ş IN A T IM P U L U I. S U A (1 5 : 17; 19); v in e r i , s îm b â tâ . d u m in ic ă - spectaco le cu tan f re d u s de la ora 22.

G H E R L A : P a c e a - R E G E L E S C O R P IO N . S U A (v ine ri, sîm bâtâ, d um in ică : 15: 17; 19 ş i spectacole cu ta r if redus de la o ra 21; luni, m a rţi, m iercu ri: 17; 19; jo i - înch is.

TELE 7 abc[ 7_ favs

Astăzi, 18,00: TELE 7 ACTUAL; 18,30: VITRINA; |

22,00: TELE 7 ACTUAL

F a r m a c i i c u s e r v ic iu p O r w a n c n tFarmacia "CYNARA", Calea Fioreşti

n r.?5 , te l.42.G2.72. orar non-stop. Farmacia ’ REMEDIUMFARM*, B-dul 21 Decembrie nr. 131. tel. 41 -29-01. orar non- slop. Farmacia "V1SCUM", str. Fînlinele nr. 7. lei. 02G4-307.039, orar non-slop.

F a r m a c i i c u s e r v ic iu p r e lu n g i t .Farmacia “ DAPHNE", slr. Plopilor nr.

50. telefon 429 405. orar 0-20, Farmada "INTERPHARM". str. Primăverii nr. 5. telefon 42-71-95. orar 0-22. Farmacia "CLEMATISFARM". Piaţa Unirii nr. 10. lelefon 19-13-63, orar 0-22. Farmacia ’ AMARYLLIS". str. I. Haţieganu nr. 11, tel 19*76-52, orar L*V: 0-20. S-D: 0-13.

Garda d e noapteF arm ada nr. 6. ’ SPERANŢA", P-ţa Avram

lanoj r>r. 5 , telefon 19-64-56. orar 20-8

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel.. 165.784), Mediateca (str. Izlazului nr. 18, tel. 165J84), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int.' 177): luni - vineri: 9,00-16,00.

■ Biblioteca GermanîP(strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vincri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Ilcrmann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

Dispensarul s Policlinic cu Plată 5

oferă consultaţii dc toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize dc laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională. Adresa: Ştefan Ludivig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130330 sau 432.557.

POLICLINICA FARA PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"• 23 - 27 septembrie •

M edicină generală. Dr. I. Boilâ - 24. 25. 27 (11-13), 23 (15-17), dr. R. Cotâriă - 25 (10-12). dr. M. Diaconu - 25 (16-18), dr. S. Loga - 27 (9-11). dr. D. Oltean - 23 (14-16), dr. A F . Oros - 26 (14-16). dr. A. Păunescu - 24 (16-18), 25 (15-17), dr. D. Platon - 23 (9-11). 26 (16-18), dr. L. Raşa - 23 (15-17), dr. M. Suciu - 26 (10-12), dr. V. Tăiam - 27 (10-12), dr. C. Ţonea - 24, 26 (9-11), dr. O, Ţarog - 23 (10-12). dr. A. Varga - 23, 27 (9-11), dr. C. Vlaicu - 23 (11-13); Homeopatie. Dr. L. Barbâalbâ - 24, 27 (10-12); C ardiologie. Dr. C. Duncea - 26 (17-18), dr. I. lvanciuc - 24, 26 (12-13), dr. I. Pajiu - 25 (11,30-13), dr. T. Popescu - 25 (9-11); Interne. Dr. G. Rădulescu - 24 (9-11), dr, C. Becea - 23 (15-16); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ - 26 (14-16); Urologie. Dr. Z. Popa - 26 (12-13); Hematologie. Dr. C. Nicorici - 23 (10-11); Oncologie. Dr. D L. Ciule - 26 (15-16); Ofta lm ologie. Dr. M. Gavriş-Cherles - 23 (16-17), dr. I. Horge - 24 (14-15), dr. R. Pop - 23 (11-13), dr. E. Sandovici - 24 (16-17); G lne-onco-colposcople. M, Risca - 25 (9-11); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 26 (12-13); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 23, 24, 25, 26. 27 (9-11).

In cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, intre orele 9:11,;,Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medicii din afara policlinicii. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de recomandare de la medicii din policlinica noastră. Consultaţiile pentru gastroenterologie şi examen endoscopic se fac de către dl eonf. dr. Sâmpelean Doru îh zilele de marii şi joi, între orele 10-11, numai cu bilet de trimitere de la Policlinica "Familia Sfântă". Pentm chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe. bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 39 şi la tel. 199.345, între orele 16-17, de luni pînă vineri. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

• t e le s p e c ta to rL u n i , 23 s e p te m b rie

7 ,0 0 J u rn a lu l de dimineaţă; 7,15 Corect! (r);

«OMAtu 7,30 Debut 50 Plus (r); 8,30 N ecazuri de puştoaică (s); 9 ,20 Drepturile omului (r); 10,20 Surprize, surprize (r); 12,50 Coreei1 (r); 13,00

P a s ă re a m ă ia s tră a c în te c u lu i românesc, Maria Tânase (r); 14,00 J u m a lu l.d e prînz; 14,15 Corect!; 14,30 Pro Patria; 15,30 Spectacolul lumii (r); 16,00 Kronika; 17,30 Interes g ene ra l; 18,30 Istorie po lem ică ;19.00 A vanprem ieră Ş tiri; 19,05 G eena D av is (s); 2 0 ,00 Ju rna l. Meteo. Sport; 20,55 Curat Caragiale! Parol!; 21,00 lartă-mă!; 22,00 Jurnal de Festival; 22,15 Cu ochii'n 4^23,15 Jurnalul de noapte; 23,30 Incident la gran iţă (dramă, S U A 1980); 1,15 Tunelu l de la capătul tunelului; 2,00 Jurnal (r); 3,00 Jurnal de Festival (r); 3 ,15 lartă-mă! (r); 4 ,15 Recurs la m ora lă (r); 5 ,15 Tune lu l de la capătul tunelu lu i (r); 6 ,00 Geena Davis (r).

f y r r C \ 7,00 Ferma (r); 8,00Cafeaua de dim ineaţă;

9.00 P rie ten ii lui P iticot (r); 9,50 T im pul trecut; 10,35 Tovarăşa de drum (r); 12,20 Dmmul spre Avonlea (s); 13,15.Tribul (s); 13,45 Desene an im ate ; 15,00 Ş tiri; 15,05 Toţi, îm preună ; 16,00 Răscruci; 16,30 O p rirea ob lig a to rie ; 16,50 Feţe ;17.00 Brigăzile .tigrului" (s, primul episod); 18,00 Tată, am încurcat-o! (s); 18,30 Telejurnal; 18,40 Desene animate; 19,35 Chariot (r); 20,00 CU ta x iu l p r in o ra şe le lu m ii; 2 0 ,3 0 N o u tă ţi d e pe P ă m în t; 2 1 ,0 0 Locuinţă pentru doi; 21,30 Teatru TV; O batistă pe Dunăre; 23,25 Ştiri;23.30 S port Plus; 0,30 Rem ix; 1,30 M inutul 91 (r).

. - ^ j l 7 ,0 0 O b s e rv a to r ; ®n L ' 7,50 Ştiri sportive; 8,00 Cafeaua cu sare; 10,00 Vedete cu fiţo (r); 10,30 Sheena (r); 11,30 Maria Emilia (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 D e tec tiv ii -H art (s); 14,00 Batem palma (r); 16,00 Pe cont propriu (s);17.00 Isabolla (s); 17,50 Babilonia;19.00 O bserva to r. S port. M eteo;20.00 Fugarei (acţiune, SUA, 1997);22.00 O bserva to r. S port. M eteo;22.30 M arius Tucâ Show; 0,00 Bette (s); 0 ,30 Observator (r); 1,30 Maria Emilia (r); 3,30 Marius Tucâ Show (r); 5 ,00 Bette (r); 5,30 Babilonia (r).

t . , W 7 ,0 0 T e o (r); 8 ,0 0 B j jk 'J s a i Ş tir i le P ro T V , z ia ru l d im ineţii ta le ; 9,15 T înăr şi neliniştit (r); 10 ,15 M arcă în reg is tra tă (r); 11,15 Jesse (r); 12,00 ProVest (r); 12,55 Ş tirile P roTV ; 13,00 13-14 cu Andre i Gheorghe; 14,00 Capcanele prieteniei (r); 16,00 Tînăr şl neliniştit;17.00 Ş tir ile Pro TV; 17,45 Teo;19.00 Ştirile Pro TV; 20,00 Mîna care îm p in g e leagănu l ( th r ille r , SUA, 1992); 2 2 ,0 0 Ştirile Pro TV; 22,30 Fam ilia Bundy; 23,15 Q uick Change (com edie, SUA, 1990); 1,30 Secolul 20: în spate le istoriei; 2 ,30 îngheţ tim puriu (dramă, SUA, 1985); 4,30

13-14 cu Andrei G heorghe (r); 5,30 Profeţii despre trecu t (r); 6,30 Ştii şi cîştig i (r).

7.00 Prietene şi rivale j- tfiJ J X J -J (r); 8,00 Zid; 11,30 S uper b a n c sh o w (r ) ; 1 3 ,3 0 D e s e n e anim ate; 14,00 C opiii spun lucruri t ră s n ite (r ) ; 1 4 ,3 0 V re i s ă I m iliardar? (r); 15,00 Ce-i în frig ider?:1 5 .30 V în ă to a re a c o m o r ilo r (r):161.30 P rie tene ş i r iva le ; 17,30 M .A.S .H . (s); 18,00 Focus; 19,00 Copiii spun lucruri trăsn ite ; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 tn familie;20.30 Impact fatal ( acţiune, S U A 1994); 22,30 Focus P lus ; 2 3 ,1 5 M .A .S .H . (r ) ; 0 ,0 0 V în ă to a re a com orilor (s); 1,00 în fam ilie (s); 1,27 C lip A rt (r); 1,30 Focus Plus (r).

/ / 8 ,0 5 V id e o c lip u r i;Z / a t x s 11,00-Tentaţii (r); 12,00

D ocum en ta r (r); 12,30 C în tă re ţii s trăzii (r); 13,00 D ocum en ta r (r); 1 3 ,2 5 V id e o c lip u r i; 1 4 ,0 0 D o c u m e n ta r ( r ) ; 1 5 ,0 5 Is to r ia o rtodoxie i (r); 15,35 V ide o c lip u ri;16.30 Aventurile ştiinţei (r); 17.00 As show (r); 18,00 G erm ania astăzi;18.30 Telejurnal; 19,00 Auto M oto Sport; 19,25 Pronosport; 19,30 Apel: C rim ă (s); 21,05 C utia m uzicală (r);22.00 G erm ania astăz i (r); 23,00 Te leju fha l (r).

6.00 Profu’ (r); 6 ,45*=» |nimă s3|ba(ic3 (r); 7 3oD octoru l casei (r); 8 ,15 Poveştiri adevărate (r); 9,00 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r); 10,15 Terra nostra (r); 11,15 M addie şi D avid (r); 12,15 C lona (rj; 1 3 ,1 5 ' Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşe la te (r); 15,00 2+2 (r); 15,30 B e tty cea urîtă js ) ; 16,30 T e rra nostra (s); 17,30 Intre Iubire şi ură (s ); 19,20 D oc to ru l casei; 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s); 21,00 De 3 x femeie; 21,50 2 + 2 ; 2 2 ,0 0 C lo n a (s ); 2 3 ,0 0 S ’hopping; 23,05 Dragoste şi putere (s); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu V icto r (r); 0 ,1 5 M uzica de A casă (r); 1,00 Petrecerea (r); 2,00 De 3 x fem eie (r); 2 ,50 2+2 (r); 3 ,00 A casă la rom âni - (r); 4,00 C hef de ch e f (r);5 .00 Poveştiri adevărate (r).

NCN: 9,00 09 dim ineaţa; 10,00 Cheia problemei (r); 11,00 Audienţe (r); 18,30 Express NCN; 19,00 S port' c lub NCN; 20 ,00 E xpress NCN; .20,30 Faţă în faţă cu reforma; 21,45 Express NCN; ■

18.30-19.30 D rum uri a le c u n o a ş te r ii - re a liz a to r

R ada M uraru (m ed ic ina ); 19.30- 19.45 Spoturi&Promo; 19.45-20.30 Dedicaţii estivale - realizator Raluca ' şi Monica (dedicaţii muzicale).

Redacţia nu Iş i asum ă responsabilitatea pentm schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

Oferă publicului larg, fa |W sîmbătă, între orele 10-20: ' “ ţ F ' - fitness asîstatlelnsţi.j.,,) | specializai

- aparatură complexă de body-building şi recuperare- masaj şi .kinetoterapfe- aplicaţii de parafină -saună- hidroterapie în bazin încălzii- aerobic- recuperareTnedica'â Totul sub strictă supraveghere

| control medical.Acces individual sau pe baza:

|abonamentInformaţii şi programări: 094-578429;184176.

CABINET MEDICALt ..„STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu ■ medic primai Dr. Socolov Mihaela • medic pite

T ra t im e it te ttom stnlogta com plexa:

■ terapie ' protetică (ceramică)• chirurgie (rezectii, împlânte) Programări z O n ic ta t iL 43812;

Orar: luni - vineri: 9 -19,

sîmbătă: 10 -13.

i-

1 S '

.CABINET MEDICAL ONCOLOG:C L U J - N A P O C A ,

s t r . P R O F C tO R T E A nr.9 ( c a r t / o r G r ig o re s c u )

C O N S U LTA Ţ II;P r o f . d r . L U C IA N LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Orco:cc-

L , M l: 15-18; M a, J : 16B-irDr. VALENTIN POPESC.

(C hiru rg ie , Oncologie) M a , J : 1 4 ” -16; V: 15-T

S : 9 - 11Dr. DAN-SORIN POPESC., . (Urologie)L, Ml: 1 8 -2 0 ; M a ,J:1 8 x-:

V; 16-20 P R O G R A M A R E :

te l/fa x (0 6 4 ) 18.76.04 în timpul orelor de funcţionar

a cabinetului

MEDIPRAX

. Centru medicalProf. Dr. HUŢANU loan

Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 27

CONSULTAŢII, TRATAMENTE, URGENTE CHIRURGIE PEDIATRICA; ORTOPEDIE; MALFORMAŢII CONGENITALE; UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE; MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE: HOMEOPATIE; BIOENERGIE; ECOGRAFIE.In form aţii, program ări la telefcr. . (064) 421806; 094-605935.

I Linia telefonică de intervenţie în o i şi prevenţie a suicidului iniţiată dr

M B O IU im DE S M T ffil MI.Vr.tli A;; stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vits între orele 8 - 22. Vă aştept= apelurile la numărul 186864. _

L u n i, 23 s e p te m b r ie - Prima oră 6,00. Program informativ BBC 6,00, 11,00,

C J D 18,00. Meteo 6,20, 4,40. Primul salut - Ş te fa n C o ro rian7,00. Ştiri 7,00, 8,00, 9,00, 10,00, 14,00. Horoscop 7,45.

Curs valutar 8,15. Meteo 8,40. Ce Mai Crede Lumea 9,20,15,20. Muzichla 11,00. Caleidoscop CD - T u d o r R u n c a n u 13,00. Ştiri*Meteo 13,00, 15,00, 16,00. Jurnal de ştiri-meteo 17,00. Flash informativ 21,00, 23,00, 01,00.

6,30:8,00-8,20,11,00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23.00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zile i. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţiiculturale. j0 .00 ,12,00,13,00,15.00.16.00.. 17,00 .Ştiri naţionale şi locale. 10,00-14,00 Punct... f i de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.

RADIO F IR 96,2 FM D E J

Luni, 23 septem brie Ştiri: 09.00,10.00,12.00,15.00,16.00; BBC: 06.00,

11.00; 14.00, 18.00; "6.30-9.00 Super matinal: Ş tir ile lo c a le , in te rv iu r i, h o ro s c o p (6.40, 7.20, 8.20), P u n c tu l d e v e d e re(7.45), L in iu ţa d e d ia lo g (8.30), B u le t in ru t ie r (8.55); 9.00-12.00 Patrulă de serviciu: 9.30 R e v is ta p re s e i, P u n c tu l d e v e d e re(10.15); C o n c u rs u r i (10.30,12.30);12.45 S p o r t p e m a p a m o n d ;13.20 Sfatul Bătrinilor- B B C ; 17.00-18.00 Show pe e i- C orne lia P a n te a , Io n e l Ig n a t, 19.30 Power Play 12.00-18.00 Caleidoscop fm: 20.00 SNergia, 24.00-01.00 Nopţile Criminale - N ic u A le x a n d re s c u , 01.00-6.00 Unde Magice.

1LUJLuni, 23 septembrie

UN IPLUS Radio Luni, 23 septembrie Program in fo rm ativ BBC; 6,00-

6,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii, s»k.H: is; kj£ 3s,ţsz actualităţi şi muzică, prezentată de Andrei Huţanu.8.00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00-11,00 De zece ori România; 11,05 Exclusiv magazin. Prezintă Vasile Luca; 12,00 Radiojurnal transilvan; 12,45 Microfonul ascultătorului: 12,45 Emisiunea în limba ucraineană; 13,00 Radiojurnal Bucureşti.15.00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Radiofax - Actualitatea în 30 de minute. Prezintă Anca Băltan; 18,30 Atheneu - revistă radiofonică de cultură, artă şi ştiinţă, prezintă Oana Cristea Grigorescu; 20,00 Ştiri. 20,05 Serata muzicală - cu Ciprian Rusu;21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului pe 909 şi 1593 kHz: 22,00-24,00 Pe 95,6 MHz Paralele muzicale.

Luni, 23 septembrie Linia de start 6.00-10.00

horoscop, sport, power play, reţeta zilei, ştiri, muzică: Fini't zece paişpe, 10.00-14,00, muzică, dedicaţii, divertisment, powe play, ştiri, revista presei; 96,2 FM/ZI, 14.00-18.00, muzică dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, artistul zilei; Firul roşu17.00-18.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalul BBC - 7.0C8.00, 11.00, 14.00, 18.00; Ştirile RADIO FIR 9.30, 12.30, 13.3Î15.30, 16.30 Ştiri sportive, 16.45; De la o săptămîni la alti12.00 - 12.15; Retrospectivă sportivă, 18.30-19.00, cu Flori' Grosu; Seara cu Ciprian, 18.30-21.00, dedicaţii muzicale direri din stradă, divertisment, muzică; Top best of dance 21.00-24.00 cu Ciprian Muncelean.

iLuni, 23 septembrie

06:00-06:30 Radio Europă Liberă: 06:30-!| 10:00 Toate pînzele sus - o trezire în variantă ii

estivală pe 101,5 FM;'10:00-14:00 Ice Tea - programul răcorită' | al unei zile fierbinţi, cu hituri, informaţii, concursuri; 14 :00- 1 8:0'(v Impuls tropical - 4 ore cu şi pentru ascultători, adică mesajfe telefoane, recomandări pentm o seară la Cluj; 18:00-18:30 RadioŢ Europa Liberă: 18:30-21:00 Emisiunea în limba maghiară: j 21:00-06:00 Night Play la Radio Impuls. (

mailto:[email protected]
Page 3: La trluSâ cu

m im , Intre prietenia arabă si normalizareaRELAŢIILOR CU WASHINGTONUL

“LE M ONDE”

Criza irakiană plasează China în faţa unei dileme serioase. îm părţită între “prietenia” ei faţă de lumea arabă, dictată de o dependenţă crescîndâ de petrolul importat şi tentaţia de a obţine avantaje strategice de pe urm a unei bune relaţii cu Washingtonul, guvernul de Ia Beijing este prins într-o încurcătură evidentă. Pentru moment, liderii chinezi nu au dezvăluit n im ic din ceea ce ar putea fi votul Chinei în C onsiliu l de Securitate al ONU. În pofida oricărei alerg ii pe care le-o provoacă chinezilor intervenţionismul m ilitar al SUA, este, totuşi, îndoielnic ca ei să se singularizeze în această ostilitate pînă acolo încît să fie singurii care sâ opună un veto. O abţinere cum a fost cazul înainte de războiul din G o lf din 1991 pare atitudinea cea mai probabilă.

Alegerea este dureroasă, căci legătura cu Irakul, ţară “p rie ten ă” , este strînsă. China a pledat întotdeauna pentm ridicarea sancţiunilor impuse irakului. Comerţul între cele două ţâri este fructuos: tunuri de consum chineze în schimbul petrolului irakian. D inco lo de acest cadru bilateral, Beijingul este, de asemenea, preocupat să nu atingă sensibilităţile în lumea arabă: aproape două treimi din petrolul importat de chinezi vine din Orientul

Mijlociu. în acelaşi timp, însă, Beijingul nu doreşte să compromită dinamica încălzirii relaţiilor sale cu Statele Unite prin sprijinul chinez faţă de coaliţia antiteroristă ce începe să-i aducă cîteva "dividende".

Gesturile de bunăvoinţă s-au multiplicat în ultimele săptămîni. La sfîrşitul lunii august, Beijingul a dat publicităţii un nou dispozitiv prin care încadrează mai strict pe hîrtie exporturile de rachete sau de tehnologie de rachete cu scopul de a repara, faţă de americani, imaginea ei de putere proliferantă. Un asemenea gest este destinat sâ creeze un climat favorabil înainte de summitul dintre George Bush şi preşedintele Jiang Zemin, care este programat pentm luna octombrie, în ranchul de la Crawford (Texas).

Atîta atitudine prevenitoare începe să dea roade, în ierarhia ameninţărilor, pericolul chinez a încetat să obsedeze echipele domnului Bush. Calculul liderilor chinezi este acela câ ţara lor, încetînd să reprezinte o “ameninţare”, nu mai este cazul de a o “ îndigui” în p riv in ţa frontierelor sale. Washingtonul se pretează în parte acestui joc. După ce s-a plîns amarnic de reaua-voinţâ americană de a sprijini represiunea sa împotriva separatismului uigurilor în provincia musulmană Xinjiang, regimul chinez, care se declară, de asemenea, “victimă a terorismului”, tocmai a zmuls de curînd

o concesie majoră: americanii acceptă sâ califice drept “terorist” un grup extremist uigur, Mişcarea islamică din Turkestanul Oriental, ai cărei membri ar fi fost antrenaţi în taberele reţelei Al-Qaida.

Dar, în ce priveşte celălalt dosar al frontierelor imperiului, Taiwanul infinit mai preocupant pentru Beijing, sarcina este mai complexă: este îndoielnic ca W ashingtonul să înceteze, sau chiar să revizuiască în jos, vînzările sale de arme către insula “rebelă” . în plus, chinezii nu nutresc nici un fel de iluzii în legătură cu acest subiect, dar cel puţin ei aşteaptă ca Statele Unite să înceteze să fie binevoitoare în ce priveşte eforturile Taiwanului de a “exista” pe scena internaţională. Taiwanezii văd de altfel bine pericolul: recentele declaraţii ale preşedintelui lori, Chen Shui-B ian, care marchează o brutală înăsprire, după o primă perioadă de moderaţie, nu au alt obiectiv decît de a provoca Beijingul în speranţa de a face sâ renască Ia Washington imaginea unei Chine agresive şi ameninţătoare. Intuind capcana, liderii de la Beijing, pentru moment, au rămas neclintiţi. Se poate spune câ ei acordă o mare importanţă actualei îmbunătăţiri a relaţiilor chino-americane. Se poate spune, de asemenea, câ ei nu doresc deloc ca Irakul să vină să distrugă întregul eşafodaj subtil pe care ei se străduiesc să-l ridice în jurul Taiwanului.

“UTRO"

t e

Autorităţile Republicii Moldova sînt nevoite să-şi înteţească eforturile în vederea apărării graniţelor sud-vestice ale ţării, fiind posibilă pătrunderea combatanţilor ceceni pe acest teritoriu. Potrivit şefului trupelor de grăniceri ale republicii, Igor Kolenov, în anul 2002 în acest sector au fost reţinuţi patru combatanţi din Cecenia, inclusiv garda de corp personală a lu i Aslan Mashadov (liderul separatiştilor ceceni).* Zilele acestea, grănicerii moldoveni au arestat un locuitor al oraşului Groznîi, Musim Abubakarov, care, după cum s-a dovedit, a luat parte la prima campanie cccenâ, iar acum încerca sâ treacă în Europa. După cum au precizat surse din cadrul trupelor dc grăniceri ale Republicii Moldova, numele tuturor persoanelor reţinute sînt aduse Ia cunoştinţa organismelor competente ale Rusiei. De altfel, funcţionari ai serviciilor speciale ruseşti au venit în repetate rînduri Ia Chişinău, pentru a analiza cazurile combatanţilor ceceni reţinuţi pe teritoriul Republicii Moldova.

încă de acum doi ani de zile grănicerii moldoveni au prezentat date, conform cărora în republică ar acţiona canale ilegale de trecere clandestină a frontierei a combatanţilor din Cecenia. Acest proces

este controlat de diaspora cecenâ, care îi aprovizionează pe conaţionalii lor cu bani şi documente false. Apogeul migraţiei combatanţilor ceceni spre Republica Moldova a fost atins în anul 2000, cînd la Groznîi au fost distruse forţele de bază ale lui Mashadov şi Basaev. Bazîndu-se pe informaţiile serviciilor speciale ale Republicii Moldova, mass-media de la Chişinău au publicat în mod periodic informaţii cu privire la implicarea unor grupuri criminale cecene în exporturile dc arme dinspre Transnistria spre Caucazul de Nord şi România (prin portul Odesa). La rîndul său, Tiraspolul acuza Chişinăul de faptul că în spitalele Republicii Moldova se află internaţi combatanţi din trupele lui Basaev. Astfel, potrivit unei versiuni care a apărut în presa transnistreanâ, în staţiunile dc odihnă din Republica Moldova, “Floricica”, “Codrul Verde”, “Marian şi Iulian” se află la tratament circa 60 de extremişti din Cecenia. După luptele sîngeroase din Cecenia, “refugiaţii” se odihneau la Chişinău, în sanatoriile “Sputnik” şi “Romaniţa”. O parte dintre ei s-au cazat cu legitimaţii de student în căminele Universităţii din Chişinău. Potrivit anumitor informaţii, doar anul trecut pe teritoriul Republicii Moldova s-au aflat, “pentru reabilitare”, circa 4 0 0 de combatanţi ceceni.

Este d ificil de spus dacă aceste informaţii corespund sau nu realităţii. Cu toate acestea, este absolut evident că pînă de curînd Republica Moldova s-a bucurat de mare succes la combatanţii ceceni, din cauza legislaţiei sale migraţioniste extrem de blînde. La fel dc atractivă s-a dovedit a fi pentru combatanţii ceceni şi Ucraina, unde aceştia erau înregistraţi ca refugiaţi, primeau casă şi masă. încă în anul 1999. Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei deţinea date cu privire la activitatea a 16 grupuri criminale pc teritoriul republicii. Potrivit serviciului ucrainean de securitate, după declanşarea operaţiunilor contratcroriste din Cecenia, în Ucraina au ajuns reprezentanţi din zece organizaţii islamice extremiste, printre care sînt destul de mulţi wahhabiţi. S-au înregistrat reprezentanţi ai Icikcrici şi în ostila pentru ci Republică Belarus. Zilele trecute, colaboratorii KGB-uIui belarus l-au arestat pe fostul “colonel al armatei generalului Dudacv”, Saipudi Umhaev. Şi, cu toate câ Umhaev nu se afla în urmărire internaţională, el a fost arestat în virtutea ordinului dat de Aleksandr Lukaşcnko de “a nu transforma Republica Belarus într-o cameră dc trecere pentru terorişti şi traficanţii de stupefiante". Astfel că acum, “colonelul Umhaev” va fi extrădat autorităţilor ruse.

ATUNCI CÎND IMAGINEZI CEL MAI PESIMIST DINTRE SCENARII PRIVIND IRAKUL

o-its:cfOfje--'

. ( A r t i c o l s e m n a t d e M i l t o n V i o r s t . a u t o r u l

c ă r ţ i i p e c a l e d e a p a r i ţ i e “ W f i a i S h e l l I D o

W i t h T h i s . P e o p l e : J e w s a r i d t h e F r a c t i o u s

p o l i t i c s o f J u d a i s m ’ ’ - C e - i d e f ă c u t . c u ’f

a c e ş t i o a m e n i : , e v r e i i ş i ' p o l i t i c i l e r e f r a c t a r e ■ a l e I u d a i s m u l u i " )

Obiectivitatea ne impune să nu îndulcim sfîrşitul conflictelor ci sâ prefigurăm catastrofe pînă acum de neimaginat. în pregătirile de război împotriva Irakului, preşedintele Bush îi îndeamnă pe americani să ţină seama de această lecţie. Calificîndu-1 pe Saddam Hussein drept “forţă a râului”, el avertizează că irakienii deţin arme nucleare, chimice şi biologice cu care pot să atace SUA. îngrijo rarea preşedintelui Bush este justificată, cu toate că unii politicieni responsabili, americani sau din alte ţâri, apreciază câ el exagerează pericolul. Dar sugerînd că forţele americane îl vor îndepărta pe Saddam Hussein Printr-un război rapid şi nedureros, de genul Războiului d in G o lf sau din A fganistan, preşedintele optează clar pentru a nu lua în calcul cel mai pesimist dintre scenarii.-liderul de la Casa Albă afirmă o nouă doctrină /n tru A m erica , dreptu l unui atac de Preempţiune, pentru a-1 împiedica pe Saddam Hussein să-şi folosească armele. Preempţiunea, ne spune Bush, este exact ceea ce face războiul

care l-a propus. Dar această doctrină nu ia în

considerare şi eforturile de preempţiune ale lui Saddam Hussein însuşi. Ea presupune că liderul de la Bagdad va rămîne în expectativă pînă cînd America va ataca atunci cînd va crede de cuviinţă.

Cu siguranţă că Saddam Hussein nu va mai repeta greşeala strategică pe care a făcut-o după ce a asimilat Kuweitul în 1990, cînd, preferind sâ nu invadeze Arabia Saudită, a permis ca500.000 de m ilitari ai forţelor aliate să fie convocaţi în decurs de cîteva luni de Ia invazie. Arabia Saudită este mult mai puţin vulnerabilă acum. Dacă se va îndrepta spre Arabia Saudită, Saddam Hussein va împinge, frontul departe în sud, impunînd forţelor americane o povară mult mai mare decît simpla cucerire a Bagdadului. Trebuie, de asemenea, să ne reamintim că în ultimul război Saddam Hussein a bombardat aproape toate puţurile de petrol din Kuweit; în următorul război, este posibil ca el să bombardeze toate puţurile din Arabia Saudită, cu repercusiuni majore asupra economiei internaţionale.

Acesta este unul din scenariile posibile. Un altul este acela în care Saddam Hussein, înainte de uri atac american, atacă Israelul cu armele chimice sau biologice pe care, aşa cum susţine preşedintele Bush, Irakul le-ar deţine. Israelul, dacă va supravieţui, va riposta, poate chiar cu arme nucleare. O asemenea ripostă ar putea impune cu adevărat “schimbarea de regim” pe care o doreşte Bush, dar nu va pune punct evenimentelor. La orizont se află Pakistanul, o ţară musulmană care deţine arma nucleară şi în care se infiltrează extrem işti. Preşedintele

pakistanez, Pervez M usharraf, s-a alăturat războiului american împotriva terorismului, dar este puţin probabil ca el să poată supravieţui politic, în cazul în care va avea loc un atac nuclear al unui aliat al Americii împotriva musulmanilor irakieni. Islamiştii care îl vor răsturna de la putere pe Musharraf vor prelua controlul arsenalului nuclear pakistanez; neavînd posibilitatea de a lansa rachete care să atingă Israelul, vor viza India, cel mai apropiat inamic al lor. U n atac nuclear va genera un adevărat haos global. Toţi preşedinţii americani, fie ei republicani sau democraţi, au acceptat principiul evitării unui război care ar putea distruge Planeta. Preşedintele Bush este primul care pune la îndoială acest principiu, iar fermitatea sa este sprijinită de vicepreşedintele Dick Cheney şi de ministrul american al Apărării, Donald Rumsfeld. Amîndoi închid ochii asupra ramificaţiilor potenţiale ale unui război împotriva Irakului. Irakul, în calitate de tiranie puternic centralizată, care urmăreşte propria supravieţuire, nu se deosebeşte prea mult de fosta Uniune Sovietică, şi nu este o coincidenţă faptul că aceeaşi descurajare care a restricţionat Kremlinul a menţinut Irakul pe linie timp de un deceniu. Dezmembrarea URSS fară prea mari tregedii a răzbunat răbdarea Americii şi cu timpul şi Saddam Hussein va dispărea. Oare 11 septembrie nu este un memento puternic care arată că vigilenţa fermă exercitată de liderii americani timp de jumătate de secol de Război Rece este mai înţeleaptă decît precipitarea spre consecinţele celui mai pesimist dintre scenarii?

m . n n i m i M :“ HIPERTERORISMUL ESTE 0 NOUĂ FORMĂ DE VIOLENTĂ POLITICĂ”

A ten ta te le d in 11 septem brie 2001 constituie primul act de hiperterorism punitiv din istoria recentă, estimează B. Raman, unul din principalii experţi indieni în materie.

în tre b a re : Ce înseam nă te ro ris m u l punitiv?. Răspuns: Terorismul punitiv este un act de terorism, comis în mod deliberat , cu scopul de a pedepsi o entitate (un stat, societatea, o comunitate, un grup religios, o întreprindere, un individ etc.) considerată ca răufăcătoare. Acest act este punitiv prin natură şi nu are alt obiectiv decît pedeapsa în sine. Acesta este terorismul utilizat ca armă pentru a da friu liber m îniei, iar nu pentru a atinge un scop strategic sau a formula o revendicare tactică. Teroriştii punitivi nu revendică atentatele lor, spre deosebire de teroriştii revendicativi (de exemplu, gruparea Hamas sau rebelii din Kashm ir). Aceştia din urmă doresc ca partizanii lor, comunitatea lor şi opinia publică internaţională să ştie că ei sc află la originea actului pe care l-au comis. în opinia lor, terorismul este un mod de a face cunoscut obiectivul lor sau revendicările lor. Teroriştii revendicativi comit, de asemenea, acte dc terorism punitiv, dar într-un scop de represalii, iar nu ca o simplă pedeapsă.

î: Ce tipuri de grupuri au recurs la terorismul punitiv?

R: în general, acestea sînt grupuri religioase, dar pot fi, dc asemenea, grupuri cu motivaţii ideologice, etnice sau chiar indivizi.

î : C are sînt exemplele dc terorism punitiv, comise de grupuri nercligioasc sau dc indivizi?

R: Asasinarea fostului premier indian, Rajiv Gandhi, de către separatiştii tamili din Sri Lanka, în mai 1991; asasinarea a doi ofiţeri ai C .I.A . comisă la Langley, în apropiere de Washington, în ianuarie 1993, de către pakistanezul M ir A im al Kansi. furios că C IA nu şi-a ţinut promisiunea de a-i obţine cetăţenia americană şi un loc de muncă avantajos, drept mulţumire pentru serviciile pe care el le-a adus împotriva trupelor sovietice din Afganistan; sau atentatul împotriva unui imobil federal din Oklahoma C ity comis în 1995, de către Timothy McVeigh, care, din diverse motive, îi pupţa pică guvernului federal american. Explozia, în zbor, a unui aparat al companiei Pan Am deasupra localităţii Lockerbie (Scoţia) în 1989 este considerată drept un act punitiv comis de statul libian ca răspuns la bombardamentele americanilor asupra Libiei, în 1986 ( ele însele acte punitive ca râsjmns la nişte atentate imputate Libiei).

I : Ce înseam nă noul te ro r is m sau “ hiperterorism ” ?

R: Nu există o definiţie admisă în comun a noului terorism sau hiperterorism. Cu toate acestea, experţii în contraterorism se pun tot m ai m u lt de acord în a vo rb i despre hiperterorism atunci cînd atentatul prezintă una sau mai m ulte din caracteristic ile următoare: utilizarea sau ameninţarea cu utilizarea unei arme de distrugere în masă; utilizarea sau ameninţarea cu utilizarea unei arme de destabilizare în masă, precum un v iru s sau o operaţiune de p ira ta re informatică; capturarea, sau ameninţarea cu capturarea, a unei instalaţii care participă la elaborarea de arme de distrugere în masă, precum o centrală.nucleară, cu scopul de a semăna panică de masă; u tilizarea sau ameninţarea cu utilizarea neconvenţională a unor arme sau dispozitive convenţionale urmărind să provoace moartea a cel puţin o mie de persoane. v

Page 4: La trluSâ cu

G n f f o x â

f c l f T 9 .7 & S ®

s 4 % w l o 4 U c d e

Reci t al camer al

Ansamblul Baroc“Transilvania”

“M u zica barocului reprezin tă prim ul capitol de sin teză în cu ltura m uzicală instrum ental-vocală”,afirma m arele compozitor şi dascăl creator de şcoală, S ig ism u n d T oduţă. Ea reprezintă o “topire” într-o ordine gen ială a mai m ultor elem ente ale culturii m uzicale europene, dar şi a celor ce dâinuiesc în cîntecul popular profan. Pentru noi, contemporanii, trăinicia m uzicii baroce, exprimată în forme şi curgeri sonore severe, dar care undeva întîlneşte fantezia creatoare, creează un spaţiu sonor cu un orizont ce se înalţă pînâ în zilele noastre. Această trăinicie o face să fie mereu actuală prin genialitatea unor celebri com pozitori: Bach, Haendel, Vivaldi ş.a. şi care are în plasma ei setea de frumos.

Creată în spiritul sfinţeniei conţinutului muzical ce a dominat arta prin sunete atîtea’secole, muzica barocă creează însă şi desprinderea de acest afect, cultivînd nu numai “m usica da ch ieza” (de biserică), ci şi “m usica da camera” (laică), deschizînd drumul spre spaţiul muzicii universale, spre Marea Muzică. în acest mod, m uzica ajunge să fie “substanţa intimă a lumii” aşa cum afirma filosoful Schopenhauer, ea vorbind cu aceeaşi limbă tuturor oamenilor.

Minunatul Ansam blu Baroc “T ransilvania”, spre bucuria noastră câ este clujean şi una din cele mai stabile formaţii camerale din ţara noastră, readuce în faţa m elom anilor muzica barocă a secolelor XVII şi prima jumătate a secolului XVIII într-un mod specific, folosind instrumente de epocă - flauto dolce, fiauto travcrso, clavecin. Acest grup de artişti serioşi a luat fiinţă în anul 1955. El cultivă lucrări muzicale în veşm în tu l artistic al s e c o le lo r trecute, a căror expresivitate cumulează culori sonore de vitralii, de o transparenţă şi sensibilitate angelică. N ivelul la care a ajuns arta lor interpretativă a făcut ca această formaţie muzicală să fie auzită în multe oraşe din ţara noastră, dar şi în Olanda, Germania, Austria, Italia, Belgia, Ungaria, Republica Moldova. Această treaptă artistică ascunde însă studii exigente ale instrumentiştilor în O lan d a , G erm ania , A u str ia , U ngaria , E lveţia , acum ulînd ştiin ţă şi practică m uzicală stilistică europeană.

Format din instrumentişti solişti ai orchestrelor clujene sau cadre didactice universitare - Istvan Nagy (Flauto traverso), Zoltân M aj6 (fiauto dolce), Erich T iirk (c la v e c in ) , C ip rian C âm p ean (v io lon cel), A nsam blul Baroc “T ransilvania” a inclus în recitalul cameral din cadrul ciclului dc concerte “ Armonii de sep tem b rie” lucrări dc compozitorii Daniel Purceii (1660 - 1717), M ichel M onteclair (1667 - 1737), Antonio Vivaldi (1678 - 1741). Georg Ph. Telemann (1681 - 1767) o piesă din Codex Caioni sec. XVII. Sonorităţile de epocă, datorate instrumentelor specifice timpului baroc au devenit în imaginaţia spectatorilor o curgere de crista le son ore argintii, ca într-o splendoare acvatică, creînd momente capabile de a genera retrăiri din timpuri apuse. Aceste trăiri au un suport sacru, dar şi o vervă populară, ce ascunde în m elod ii exuberanţa şi a fectiv ita tea m editativă a . nobleţei dansurilor de epocă, Sarabanda, Atlemânda, Giga, m enuetul etc. S-au creat momente pe care le-aş numi “sonor-picturale”, ce pot avea puterea de a te desprinde de perversiunea sonoră a unor m uzici m odem e. N obleţe! lată caracterul expresiv al acestei, m uzici care reuşeşte în m od armonios să îmbine r e lig io su l cu profanul. D ar A n sa m b lu ] B aroc “ T r a n s ilv a n ia ” nu s-a oprit la mesajul timpurilor trecute. A cest ansamblu muzical ne-a oferit o minunată piesă a com pozitorului contemporan clujean, Hans P eter T iirk , “Partita în stillle antico” cu o tentă artistică arteziană, care aduce la lumină sedimente străvechi, colorîndu-le cu mişcări sonore actualizate, în p iesele din Codex Caioni străbat ritmurile populare româneşti.

O m ogenitatea ansamblului este bună şi frumoasă, nu perfectă... dar perfectibilă. Undeva, diferenţele de afectiv itate dintre cantabilitatea cîntului la flauto traverso (Istvân Nagy) mai raţională şi folosind cu efect dinam ica de “terasă”, nu s-a acordat întotdeauna cu cea a flautoului dolce (Zoltân Majo) cu o conduită m elodică mai elastică şi spontan ondulată, dar şi cu cea a clavecinului. Dar această combinaţie de cursuri m elodice nu a distorsionat stilistic piesele interpretate. Peste întreg recitalul susţinut în frumoasa sală festivă ă Liceului de Muzică (ce ar putea fi încondeiată cupicturi de epocă) a dominat arta gustului bun.

Em iliu DRAGEA

Z I L E L E M U N I C I P I U L U I D E JL a n s ă ri de ca rte

Vineri, 20 septembrie, la Muzeul Municipal, în prezenţa unui numeros public, primarul Ioan Ungur a deschis oficial manifestările culturale, artistice şi sportive reunite sub genericul Z ile le m unicip iu lu i Dej, în cadrul cărora se desfăşoară şi cea de a XXV-a ediţie a Festivalului Culturii Populare Someşene “SAMUS”. Cu acest prilej, au fost lansate volumele Dialoguri cu Raoul Şorban de Constantin Mustaţă (Editura "Anotimp”, Oradea, 2002) şi U n iversu l fo rm elor Iul B râncuşi de Lucian G ruia (Editura Fundaţiei “Constantin Brâncuşi", Tg. Jiu, 2001).

Dacă volumul semnat de cunoscutul om de presă, C o nstan tin M ustaţă , se prezintă ca o incitantă lectură a unei “vieţi fascinante", avîndu-l ca personaj central pe Raoul Şorban, prezent la eveniment, iar drept cadru un secol ffămîntat din istoria Ardealului, cartea scriitorului dejean Lucian Gruia oferă o posibilă ipoteză de lucru, în abordarea exhaustivă a operei brâncuşiene. Analizînd cu fineţe speculativă unitatea tematică a universului brâncuşian, Lucian Gruia ajunge, firesc, la izvoarele acestuia: Platon, Geneza biblică şi, coborînd pe linia tradiţiilor populare româneşti, mitologia universală primordială, indo- europeană. Astfel, asemenea Demiurgului, Brâncuşi a creat vieţuitoare ale apelor, cerului, păm întulu i, personaje mitologice, himere, aspiraţii, vise...

Lansarea celor două cărţi a fost urmată de un m om ent aniversar dedicat profesorului Raoul Ş orban , cetăţean de onoare al municipiului Dej, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viaţă.

Filosofie, Antropologie şi Sociologie din CIuj-Napoca, R o bert Kosa dispune de resursele (livreşti) necesare pentru a elabora şi impune la o temă, precum cea legată de chipul Mîntuitorului, variante complexe din punct de vedere iconografic, cu implicarea unor rafinate subtilităţi teologice şi filosofice, într-un discurs plastic liniştit şi modest, ce temperează coloritul strălucitor al icoanelor.

A ceeaşi atm osferă de transcendenţă, care domină viaţa icoanei şi detaliile

. tradiţionale de tip bizantin, apar şi în lucrările lui Adrian Topan, conducătorul cercului de iconari de la Grupul Şcolar “Someş", “ucenic" al pictorului de icoane Ionel Paşca. Figuri frontale, detaşate şi indiferente la afecţiunea şi adm iraţia privitorilor, la care se adaugă forţa nuanţelor coloristice, vin să îmbogăţească diferit, dar cît se poate de personal, o temă de veche tradiţie prin care cei doi iconari dejeni îşi dau măsura talentului lor.

fM u z e u ls ă rii

de sare,consemnat în d o c u m e n t e , datează din 1903, beneficiari fiind Bulgaria şi Rusia.

Actuala mină, în exploatare, funcţionează din 1979, toate sortimentele de sare fiind obţinute prin m ăcinarea şi sortarea sării gemă, cea mai pură dinRom ânia. O exploatarea sării, atît la Ocna Dej, cît şi în celelalte mine din ţară , s-a produs o dată cu aplicarea invenţiei “Secomei” a inginerului dr. Gheorghe Rada, constînd în perforarea mecanică şi consecutivă a găurilor în masivul de sare. O istorie, cuprinsă într-un mic muzeu pe care, locuitorii Dejului, dar şi oaspeţii oraşului, o pot descoperi pe îndelete vizitînd Muzeul Municipal.

revoluţie în Cultură, Culte şi Pătrime- Cultural Naţional Cluj, Centrului Judeţean Conservare şi Valorificare Tradiţiei şi Creaţiei Populare C şi Primăriei Dej.

E le n a S zervaczw

C etă ţean de O nod

aC D e ju lu i

‘E x p o z iţiiPublicul dejean prezent vineri

la Muzeul Municipal Dej a avut plăcuta ocazie de a vizita expoziţia . perm anentă de etnografie , expoziţia de metaloplastie a artistului local Francisc Hossu şi expoziţia de pictură aparţinînd profesorilor de desen care îşi desfăşoară activitatea în şcolile dejene. De asemenea, publicul iubitor de artă a as ista t la vernisajul expoziţiei de icoane pe lemn Chipul lui Isus, realizatori fiind tinerii profesori Robert Kosa şi Adrian Topan.

Absolvent al Facultăţii de

U rm are a unei iniţiative lăudabile şi bucurîndu-se de sprijinul efectiv al minerilor şi conducerii Salinei Ocna Dej, Muzeul Municipal din Dej a amenajat un spaţiu expoziţional aparte, dedicat sării, subliniind astfel, importanţa exploatării acesteia în dezvoltarea oraşului şi împrejurimilor.

Obiectele expuse - unelte şi utilaje specifice - documentele şi fotografiile atestă vechimea exploatării sării la Ocna Dej; un loc unde se mai păstrează vestig iile minelor rom ane, exploatate pînă în secolele XII şi XIII. Mărturiile scrise, datînd din 1239, 1291, 1365 şi 1465 fu rn izează , de asem enea, inform aţii despre modul de organizare a exploatării ocnelor sau mărimea acestora, dar şi despre aşezările omeneşti care s-au întemeiat şi dezvoltat aici, în inima Transilvaniei. în secolul al X V -lea , exploatarea sării devine monopol de stat, mineritul cîştigînd în importanţă, ca sursă de venituri sigure. Prima modernizare a Salinei are loc în 1882, o dată cu deschiderea liniei ferate Cluj- Apahida-Dej, cu o prelungire pînă în Ocna-Dej. Electrificarea introdusă în 1910 în Mina Ferdinand constituie un alt reper în dezvoltarea Salinei, permiţînd, în 1931, la trecerea exploatării cu metode modeme de abataj. De menţionat că primul export

Je s tio a iu C C u ltu rii

T o p u k re Som eşene

s s w d u s ,

e d iţia a X X fU -a

Urmare a Hotărîrii Consilii; -\ local, votată în unanimitate, ie- la sediul Primăriei, într-un can,^ festiv şi în prezenţa iry/Jp

. numeros public, d-nei EV: - Szervaczius, artist plastic, ( , fost decernat titlul de Cetăţii . de Onoare al municipiului;/, ‘O manifestare emoţionanta r{care dejenii au încercat, ş-| Fţ

Sîm bătă, 21 septem brie, deschiderea expoziţiei de carte docum entară C artearomânească de etnografie şi folclor, realizată de Biblioteca Municipală Dej şi alocuţiunea rostită de primarul Ioan Ungur, au prefaţat S es iu nea de C o m u nicări : Ş tiin ţ ific e :“Cultura populară someşană” cu tema - F o lc loru l lite ra r muzical someşan, desfăşurat la Casa Municipală de Cultură “George Coşbuc”. Moderatori: dr. Maria Bocşe şi dr. Zamfir Dejeu.

Au fost prezentate 12 comunicări de către: Pam fll Bilţiu (Baia Mare), dr. Maria Bocşe (CIuj-Napoca), dr. Zamfir Dejeu (CIuj-Napoca), Marius Dan Drăgoi (CIuj-Napoca), Emil Lazăr (Dej), Dan Mârza (Dej), Ioan M ărg inean (C âţcău), Tiberiu Morarlu (Dej), Aurel Podaru(Beclean), Ion Poenaru (Beclean), V a s ile S fâ rlea (Gherla) şi Benedict Văleanu (Dej).

Sesiunea de comunicări ştiinţifice s-a încheiat cu lansarea volumului de studii “SAMUS V ” editat cu sprijinul Direcţiei Judeţene pentru

reuşit, să-i dovedească c-\; Szervaczius, că o iubesc s j preţuiesc, conştienţi că, ‘;ţ prezenţa ei, fără activitatea? desfăşurată nu doar pe tăr-| artelor, ci şi pe cel al fc~ multor generaţii de elevi, Ce: ţ ar fi fost mult mai sâ~ spiritualiceşte. [ -

Născută la 10 mai 1932 Comuna' Gîlgău, judeţul Sa: Elena Szervaczius a abs: Institutul de Arte Plastice 'y Andreescu” din Cluj, în 1958, clasa profesorului A.; Ciupe. Începînd cu 1959 er profesoară ia Liceul "Ar:- Mureşanu" din Dej şi a începînd cu acest an, o preaar constantă pe siamezele gatey de artă din Cluj, Bucureşti, 5a; M are, Reghin şi Caî Numeroasele expoziţii persoraţ- şi de grup, precum şi lucrs j aflate în muzeele şi colecaţ particulare din ţară şi străină^- conturează cu prisosiră: personalitatea unei piasticiem_ sensibile, care aşterne culosey-- în tonalităţi rafinate, inundate:-: lumină, cu o căldură | sentimentului, specific feminin,

M. VAIÎ-

T e a t r u l N a ţ io n a l “ L u c i a n B l a g a ” C I u j - N a p o c a

Deschiderea stagiunii cu: “Un colţ m edieval la Cluj”

La un spectacol de poezie şi muzică ne invită actorul Naţionalului clujean şi al ceiui bucureştean, Marius Bodochi, împreună cu tenorul Alfredo Pascu, de la Teatrul Naţional de Operetă “ion Dacian” din Bucureşti, în deschiderea stagiunii 2002-2003. Spectacolul, care va include poezii de W. Shakespeare, Mi Eminescu, L. Blaga, V. Voiculescu, E. ionesco ş.a., precum şi lieduri, arii din opere şi canţonete, va avea loc sîmbătă, 28 septembrie a.c., cu începere de la ora 20, în piaţa Sf. Gheorghe, în faţa Bisericii Reformate din str. M. Kogălniceanu, CIuj-Napoca. în caz de timp nefavorabil, spectacolul se va desfăşura în Sala Mare a Teatrului Naţional, de la aceeaşi oră. Co-organizatori ai evenimentului artistic de sîmbătă sînt Apes Azur Environnement şi Accord Group.

maestru de cor: Tiberiu Popa, distribuţia îi cuprinde pe: Flor Estefan - Nae Girimea, frizer şi sub-chirurg; Petre Burcă - Iar: Pampon; Ludovik Kendy - Mache Razachescu zis şi “Crăcărs David Buzgău - lordache,- calfă la Girimea; Cristina Maria Danv: Monica Matei Deniţiu - Miţa Baston; Irina Săndulescu Băii Rodica Balteş - Didina Mazu; Petre Ghilea, Florin Per Candidatul; Radu Pintea - Ipistatul; Radu Lucaciu - Chelr: avanpremiera este programată miercuri, 25 septembrie a.c., c' 19., premiera urmînd să aibă loc vineri, 27 septembrie, tot ia c 19.

O a s p e ţ i s t r ă i n i la G h e r l a

S p e c t a c o l e d e d i c a t e A n u l u i C a r a g i a le

D ’a l e C a r n a v a lu l u i , d e H a r y B e la ,

p e s c e n a O p e r e i N a ţ io n a l eOpera clujeană propune melomanilor o nouă premieră cu

musicalul în trei acte, după comedia cu acelaşi nume a lui Caragiale, pe muzica dirijorului şi compozitorului Hary Bela, de la Opera Maghiară de Stat CIuj-Napoca. în regia semnată de Dan Lupea, scenografia lui Andrei Şchiopu, coregrafia: Livia Tulbure Gună,

La sfîrşitul săptămînii trecute, Biserica Reformată din Gherisj împlinit 125 de ani. Cu această ocazie, comunitatea reformată y localitate a îmbrăcat haine de sărbătoare. Printre invitaţi s-au a;) şi două delegaţii sosite din Ungaria, cu care creştinii urbei între:) legături de prietenie de cîţiva ani. Slujba festivă a fost oficiată y preotul reformat din Coltău (jud. Maramureş), Varga Kâroly, iar j cadrul acestui moment festiv a evoluat şi corul mixt de 40 q persoane al localităţii maramureşene. Slujba de dumir.i.'j după-amiază a avut loc cu participarea preoţilor reformaţi sesj din localităţile TISZAKECSKE şi LAKITELEK ’(Ungaria) şi a urmată de o întîlnire prietenească prilejuită de aniversarea ce!-‘ l; 125 de ani de la construirea bisericii de pe strada Dragoş Biserica Reformată din Gherla a fost construită în 1877 şi octs un loc important în viaţa creştină, spirituală şi culturală a oraşu f " transilvan, remareîndu-se şi prin acţiunile umanitare iniţiate în ultir 12 ani. ’ .

S Z .C s

Page 5: La trluSâ cu

C u l t u r ă

î c l ^ 1 9 . 7 / (1(J

. f i k M f M /»

A i . i ; ! • ( . ‘ i i ) i t i i , . ' ! .

1768 - S-a stins din viaţă, în exil la Roma, loan Inocenţiu Micu (Klain), episcop al Bisericii Unite din Transilvania

(1729-1744), cărturar iluminist, luptător pentru drepturile populaţiei române din Transilvania (n.1692).

judecători p o e ţi

Lucian Cristeii şi Traian DârjanM agistraţii poeţi L ucian C ristea şi m edita ţii, fabule, croch iu ri (2001); în lucrarea “Doi arlechini” a celebriM a g is tra ţ i i poeţi L ucian C ristea şi m edita ţii, fabule, croch iu ri (2001); în

T r a i a n D â r ja n , prieteni de peste două sfirşit - Omul-cîine - proze şi povestirid e c e n i i ş i ju m ă ta te , au publicat, recent, fan tastice (2002). T ra ia n D ârja n aîm p r e u n ă u n m inunat volum de poeme debutat cu versuri la revista “Tribuna ş i e p i g r a m e - V ise c o m u n ic a n te în 1981 şi a co lab o ra t la d ife r ite (E d itu ra C a sa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- publicaţii, astfel că Vise com unican te /N apoca , 2 0 0 2 ), uri adine elogiu adus rep rez in tă debutul său editorial, în a m i c i ţ i e i in te le c tu a le şi a rtis tice , volum: 25 de poeme şi 24 de epigrame,u m o r u lu i f in ş i c re d in ţe i în litera L u c ia n C r i s t e a im a g in e a z ă ,tip ă r ită . v izualizează lumea ca pe o im ensă

L u c ia n C r is te a a debutat în volum scenă, în care oamenii îm bracă diferite c u S o n d a je sp re d incolo (2000); a veşminte şi joacă roluri, astfel câ nu e u r m a t D in s p e c ta c o lu l v ie ţii - întîmplător că pe copertă este reprodusă

v M , ) f / r * > J - i

V - l i i * ^ .K

h 1 ‘ r V " "Ai^ â.\ K ‘ -.A, - - «- -A *.• • 4-,.#,I \ $ * i w ? 1 «. 4 s •*—-"l a.\ i s. V;i r U X i * * * i * *

: M l a t e ;

lucrarea “Doi arlechini” a celebrului p ic to r C ezanne. C reatoru l i-a pus poetului “o orgă în suflet şi un clopot în cap” , încîntîndu-1 cu teatml lumii: ie p u re le scos d in p ă lă rie , eşarfe , porumbei, oglinzi şi lumini, pălării, bastoane şi jobenuri - o imensă iluzie a sp ir itu lu i. “H o ţu l de v is e ” şi “Im aginaţie”, sînt poeme antologice, vizualizînd "arhitecturi fantastice", cu furi şi tîlhari de imagini, satiri “blazaţi” şi “nimfe exotice”, fîntîni arteziene şi papagali “dresaţi să spună versuri/ Sub un curcubeu de pene”. Sculptînd în “lutul amintirii”, “ frînturi de chipuri,' poeme, lupte şi fapte bune”, Lucian Cristea.ni se conturează, prin tot ceea ce a scris pînă azi, ca un remarcabil au to r al sp e c ta co lu lu i v ie ţii şi al fascinaţiei lumii.

T ra ian D ârjan este, ca alter ego în prietenie, un spirit aspru cu sine, trăind în aceeaşi vreme înlăuntrul umorului, văzut cînd epigramatic, cînd aforistic: “Doam ne, care ai scobit/ Peştera, şi clopotul, şi femeia,/ Palid m-apropiu de tine/ Prin rugăciune/ Ca un tăciune!/ ...Şi-am visat că mi-am devorat îngerul păzitor./ L-am înghesuit într-un colţ/ S i-am începu t sâ-i scot m ăştile!.,./ Doamne, am u rla t/ Dar El sînt EU! (...)/ O preşte-te, angelofagule,/_M i-a pus în g e ru l a r ip a -n . g ît: / Înco lo e Dumnezeu”. Severitatea, asprimea cu el însusi îl fac pe Traian Dârjan să înscrie, în poemul “Credinţa”, convingerea câ lumea nu stie câ este expusă permanent Judecătorului - D um nezeu:/“Pe sub rîu curge alt rîu;/ Pe sub drum trece alt drum;/ Sub zid este zidit alt zid;/ în lume mai e o lum e/ în care Isus a început să judece./ Dar voi nu-1 vedeţi,/ Asa cum nu vedeţi/ Rîu! ce curge sub alt rîu,/ Zidul zidit sub alt zid”. Gîndind asupra sortii cuvintelor, Traian Dâijan a dat, în “Scrisoare înlăcrimată”, o foarte preţioasă viziune asupra “Poetului care, ca si soldatul/ Nu are viată personală”: “M amă, iată, îti scriu / Rezem at cu spatele la rîu./ Sînt soldat ca iarba,/ Fără epoleţi, în armata-ntîia de poeţi./ Să stii câ ne-a murit Generalul,/ Nichita,/ L-a lovit valul cu copita./ Timpul s-a crăpat/ Iar el a răm as suspendat./ Apoi s-a ridicat la Ioc,/ Ca M area Roşie/ După P ro o ro c ./ N um ai P oezia p lu tea la suprafaţă/ Ca o pată de ulei,/ M ăreaţă,/ între mileniile Doi si Trei/ (...) L-am îngropat lîngă Luceafăr/ De “renăscuţii cîmi” să-l apăr!”.

C o n s ta n t in Z Ă R N E S C U

A C M i L i m U / l M L i m î M i . J A M M i m i - A L m W U iU i

M e d ic in ă , A r t ă , C u l t u r ă

Seria reuniunilor lunare sub genericul Medicină, Artă, Cultură - organizate de Filiala Cluj-Napoca a Academiei de Ştiinţe Medicale, Universitatea de Medicină şi Farmacie “luliu Haţieganu” şi Academia de Muzică “Gh. Dima” - se reia miercuri, 25 septembrie, la ora 18, în Studioul de concerte al Academiei de Muzică, avînd următorul program: prof. dr. doc. Crişan Mircioiu - “Un mare chirurg: Th. Billroth”; prof. dr. T. Mugea - “Chirurgia şi estetica corpului uman": C. Ivaneş - "incursiuni de meloman” (l). Sponsorii manifestării sînt: Aventis Pharnia, Berlin Chemie/ Menarini Group, Eli Lilly, GlaxoSmithKline, Novo Nordisk, Worwag Pharma, SC Ursus SA, MGV Transilvania.

S ă r b ă to a r e a N u n ţ i l o r d e A u r

j.

.1Li

în completarea evenimentelor culturale, artistice şi distractive Programate în cadrul Zilelor municipiului Dej, sîmbătă, la Casa Căsătoriilor, 23 de cupluri au fost invitate să participe la celebrarea Nunţilor de Aur. Acestora, primarul loan Ungur le-a înmînat cîte o Diplomă de Aur, rugîndu-i să semneze în Cartea de Onoare a oraşului. Felicitările, florile şi tradiţionalul “Mulţi ani, trăiască!” - au întregit atmosfera sărbătorească a momentului, petrecut pentm a doua oară în municipiul Dej. Un gest menit să celebreze statornicia

i‘*T' .

Ţiaţa de familie.

(M .V .)

S im p o z io n

Reamintim celor interesaţi că Fundaţia Protecţiei Sociale Generale din România - Filiala Judeţeană Cluj, în colaborare cu

Asociaţia Cultural-Patriotică “Mareşalii României", Prefectura Cluj, Consiliul Judeţean Cluj şi Primăria oraşului lemut, judeţul Mureş, organizează S IM POZIONUL A NIVERSAR DE CINSTIRE Â E R O ILO R N EA M U LU I DE LA OARBA DE M UREŞ, DIN S E P T E M B R IE 1944 Şl A V E TE R A N IL O R DE RĂZBO I. Simpozionul va avea loc la Obeliscul de la Oarba de Mureş, vineri, 27 septembrie a.c., cu începere de la ora 14. Potrivit programului, va avea loc un Te Deum; vor fi prezentate scurte comunicări ştiinţifice, amintiri ale veteranilor de război participanţi la lupte, vor fi prezentate mesaje, vor fi depuse coroane şi jerbe de flori şi va avea loc un program artistic. Organizatorii invită să participe autorităţile centrale, judeţene şi locale, veteranii de război, militarii activi, în rezervă şi în retragere, elevi şi studenţi, tineri şi vîrstnici, mass-media. Organizatorii roagă persoanele juridice şi fizice să le ofere sprijin, prin sponsorizări .şi donaţii, pentm realizarea acestei activităţi. Prefectura şi Consiliul Judeţean Cluj sînt mgate să aibă amabilitatea de a asigura cînte un microbuz pentru transportul participanţilor din Cluj-Napoca ia Oarba de Mureş. Plecarea va avea loc în 27 septembrie 2002, ora 11, din faţa Căminului Militar, Piaţă Ştefan cel Mare. Cei care doresc să participe sînt rugaţi să sune la numerele de telefon:0264-194342, 0264-430869, 0264-144014, fax: 0264-194344 sau la adresa: Cluj-Napoca, Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 108, cam. 13-14, pînă în 25 septembrie 2002. Transportul este gratuit, iar revenirea în Cluj-Napoca va avea loc în aceeaşi zi, în juml orei 19,30. Moto-ul simpozionului: “Oare n-am uitat cumva că iub irea de p atrie nu e iub irea brazde i, a ţărîne i, ci a trecutului?” (Mihai Eminescu, ziaml “Timpul", martie, 1881).

R u b r ic ă re a liza tă d e M . B O C U

Sigur că orice om de bun simţ îşi dă seama că nu le poate şti pe toate. Dar asta nu-1 împiedică să fie, mereu, curios, interesat, dornic să înveţe. Aşa ar trebui, să ştie din bătrîni. O evaluare a ce ştim şi ce nu ştim se cuvine făcută, din cînd în cînd, să vezi cum stai tu şi cum stau alţii. în fond, omul rămîne un zoon politikon şi trebuie, deci, să stai între oameni, să comunici cu ei şi este limpede că firele nevăzute care ne leagă, ne pot influenţa.

Se spune că aşa e înţelept sâ-i accepţi pe oameni aşa cum sînt ei, ba mai mult, aşa cum par ei. Dar parcă poţi?

După Revoluţie a izbucnit un torent de tineri şi asta e bine, dar unii erau, categoric, necopţi, prea nerăbdători şi “neduşi la biserică”. Deşi aveau tot timpul din lume pentru ca să înveţe, căci nimic de valoare nu se face fară asta, s-au grăbit să se infiltreze în posturi bune, interesante, lansînd şi moda cu mottoul: “angajăm numai pînă la 30 de ani”.

Toate psihologiile lumii ştiu că perioada de maximă creativitate este cu totul alta, derogare o au numai geniile. Ei şi? - şi-au spus ei, vom fi excentrici, şocanţi şi insolenţi, pentru asta nu trebuie nici şcoală, nici experienţă, nici bun simţ. Sloganul preferat, a ajuns repede hitul difuzat, din păcate, pe multe canale de TV: “Dăi ‘nainte cu tupeu!” Cea mai respectată dintre legi, buna-cuviinţă, a fost pentru ei, abrogată, brusc.

într-o zi, am avut curiozitatea, sado-masochistă, să văd şi să aud ce pot debita pe micul ecran, pe unele canale, cu o inconştienţă sau, poate, nesimţire rară. Tineri şi tinere traşi la xerox, agresivi, căci, nu-i aşa, acum, se poartă asta, toţi miştocari, toţi vulgari, se răstesc la tine bîţîindu-se animalic, debitînd enormităţi şi tîmpenii. îmbrăcaţi sumar sau trăznit.

La început, m-am amuzat, notînd expresii după expresii din mahalaua sordidă şi mizerabilă, greşeli după greşeli, de formă şi de fond. M-am crucit, apoi m-am scîrbit, apoi m-am plictisit, apoi iar m-am crucit. Iată cîteva mostre: “in vino veritasu”, “dovleceii este bun", “arborigeni”, “angora”, “Piştalozi”, - “Mijloacele mass-media”, “hotele”, “aicolist”, "punct tetminatus”, “mai superior”, - “a mierlit-o”, “naşpa”, "pa şi pu”, “budismul este o religie creştină”, “muzica este drog care face să-i sară capacele” etc. etc.

în plus, o serie de gesturi triviale, aluzii obscene, cît cuprinde. Totul era de un prost gust fioros, lucruri fără noimă, goale, fară nici un sens, de parcă toţi repetenţii clasei semnau emisia sau, parcă, toţi erau retardaţi mintal, incurabili, la - serbarea de sfirşit de an de la un azil de profil.

Doamne Dumnezeule, oare ce pot înţelege tinerii normali care se uită? Ce pot învăţa ei? Ce seminţe ale răului se împrăştie cu fiecare astfel de emisiune, care vor răsări exact la fel? Căci despre impactul televiziunii se ştie totul.

Am încercat să văd ce crede lumea. Adulţii şi vîrstnicii erau scîrbiţi, dezamăgiţi, unii rideau facînd haz de necaz. Alţii erau indiferenţi, prea prinşi de coşul zilei. Copiii habar n-aveau ca şi adolescenţii, căci, doar “aşa s-a zis la televizor” şi o luau de bună?

Oare voi cei care conduceţi destinele mass-media vă gîndiţi la aceste lucruri? Sau sînteţi prea prinşi de vraja goanei după aurul ratingului? Vă daţi seama că aceste scăpări, greşeli, enormităţi, derulate în timp, ce explozie exponenţială, în avalanşă, vor declanşa pentru generaţiile care se formează acum?

Un popor trăieşte, categoric, prin cultura lui. Şi cînd recunoşti acest adevăr de calibru, automat îţi asumi responsabilitatea slovei scrise sau a cuvîntului rostit. Mai e nevoie de alte argumente?

Iar voi care aspiraţi la celebritate, pune-ţi mîna pe carte! Nimeni nu se naşte învăţat şi, o dată cu silicoanele implantate în sini, buze şi alte locuri, nu se poate implanta şi un cip în cap cu minima cultură de care are nevoie un om care se strecoară în casele noastre, furîndu-ne orele şi manipulmdu-ne. Căci nu vă amăgiţi: nu există “distracţie, pură”. Totul are şi o valenţă educativă în bine sau în rău.

Se cuvine şi o atitudine civică, la toţi, căci nu poţi să nu te implici cînd vezi că lucrurile o iau la vale. Şi apoi, Doamnelor şi Domnilor, unde ajungem dacă “legumele are prospeţimea ei?”.

S te la -M a r ia IV A N E S

Page 6: La trluSâ cu

MARŢI^SEPTEMBRIE#

7,00 Jurnalul de dimineaţă; 7,15 Corect! (r); 7,30 Tezaur folcloric (r); 8,30 Necazuri de puştoaică (s); 9,20 lartă-mă! (r); 10,20 Inimă de lemn (dramă, SUA, '98); 11,55 TVR Timişoara; 13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz; 14 ,15 Corect!; 14 ,30 Puncte cardinale; 15,00 Recurs la morală (r); 16,00 Kronika; 17,00 Prinţul deşertului (prima parte); 18,45 Corect! (r); 19,00 Avanpremieră Ştiri; 19,05 Geena Davis (s); 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,55 Curat Caragiale! Parol!;21,00 Şapte zile (s); 22,00 Jurnal de Festival;22,15 Sub acoperire (s); 23,15 Jurnalul de noapte; 23,30 Amprente; 23,45 Teama (s); 0 ,3 5 T eatru l Naţional de T V prezintă: Sinucigaşul; 3,10 Jurnal (r); 4,05 Ultimele zile. Documentar; 5,35 Spectacolul lumii (r); 6,05 Geena Davis (r).

7,00 Tată, am încurcat-o! (r); 8,15 Arta apărării (r); 8,45 Desene animate (r); 9,10 Lumea lui Chiţ-Chiţ (r); 10,00 Ştiri; 10,05 Dimineţile unui bărbat cuminte; 12,15 Drumul spre Avonlea (s); 13,10 Tribul (s); 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Toţi, îm preună; 1 5 ,50 Tribuna partidelor parlamentare; 16,30 Călătorind prin ţară;17,05 Brigăzile .tigrului" (s); 18,00 Tată, am încurcat-o! (s); 18,30 Telejurnal (s); 18,40 Desene animate (r); 19,25 Charfot (r); 20,00 O altă dimensiune; 20,45 Aleea cu ghimpi;21,00 Locuinţă pentru doi (s); 21,30 Mere roşii ( dramă, România. '76); 23,00 Cauza şi defectul; 0,00 Ştiri; 0,10 Clepsidra cu imagini.

7,00 Observator; 7,50 Ştiri sportive; 8,00 Cafeaua cu sare; 10,00 Isabelia (r); 11,00 Mana Emilia (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Detectivii Hart (s); 14,00 Fugarul (r); 16,00 Pe cont propriu (s); 16,50 Ştiri; 17,00 Isabelia (s): 17,50 Babilonia; 19,00 Observator. Sport. Meteo: 20.00 Din dragoste; 22,00 Observator. Sport. Meteo: 22.30 Marius Tucâ Show; 0,00 Beţie (s); 0.30 Observator (r); 1,30 Maria Emilia (r); 3,30 Marius Tucâ Show (r); 5,00 Bebe (r); 5,30 Babilonia (r).

7.00 Tco (r); 8.00 Ştirile Pro TV, ziarul dimineţii tale: 9.15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,15 Magazin Ud (r); 11,15 Familia Bundy (r);12.00 Secolul 20: fn spalele istoriei (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14,00 Criminaliştii (s): 16,00 Tinâr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo: 19,00 Ştirile Pro TV; 19,45 Legionarul (acţiune, SUA,’ 1999); 21,30 Fotbal: Meci din Liga Campionilor, 0.00 Rezumat UEFA: 1,00 Secolul 20: In spatele istoriei; 2,00 Recurs final (dramă, SUA. 1993); 3,30 13-14 cu Andrei Gheorghe (r); 4,15 Parte de carte (r);5.00 Legionarul (r).

7.00 Prietene şi rivale (r); 8,00 Zid; 11,30 Vinâtoarea comorilor (r); 12,30 Ed (r); 13.30 Desene animate; 14,00 Copiii spun lucruri trăsnite _(r); 14,30 Vrei să fii miliardar? (r);1 5 ,00 în fam ilie (r); 15,30 V inâtoarea comorilor (r); 16,30 Prietene şi rivale (s);17,30 M.A.S.H. (s); 18,00 Focus; 19,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 19,30 Vrei sâ fii m iliardar?; 2 0 ,00 in familiee (s); 20,30Vacantă în Jamaica ( dragoste, SUA,,,1998);22,30 Focus Plus; 23,15 M.A.S.H. (r); 0,00Vinâtoarea comorilor (s); 1,00 în familie (r);1.27 Clip Art (r); 1,30 Focus Plus (r).

8.05 Videoclipuri; 11,00 Tentaţii (r); 12,00 Documentar (r); 13,00 Videoclipuri; 14,00 Apel: Crimă (r); 15,35 Videoclipuri; 16,30 Atelierul lui Newton (r); 17,00 As show (r);18.00 Germania astăzi (r); 18,30 Telejurnal;19.00 Marcă germană. Documentar; 19,30 Proscrisul ( SUA); 21,00 Concert (r); 23,35 Marcă germană (r); 23,00 Telejurnal (r); 23,30 Videoclipuri.

6,00 Intre iubire şi ură (r); 7,45 învaţă spaniola cu Victor (r); 8,00 Doctoral casei (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 9,00 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r); 10,15 Terra nostra (r); 11,15 De 3 x femeie (r);12,05 2+2 (r); 12,15 Clona (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşelate (r); 15,00 Din viaţă (r); 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,30 Tema nostra (s); 17,30 Intre iubire şi ură (s);1 9 ,2 0 Doctoru l casei; 19 ,30 Poveştiri adevărarte; 20,00 Secretul iubirii; 21,00 De 3 x femeie; 21,50 2+2; 22,00 Clona; 23,00 5 'shopping; 23 ,05 Dragoste şi putere (s);23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor (r); 0,15 Muzica de Acasă (r); 1,00 Petrecerea (r); 2,00 De 3 x femeie (r); 2,50 2+2 (r); 3,00 Acasă la români (r);4 ,0 0 C h ef de chef (r); 5 ,0 0 Poveştiri

k adevărate fr).______________ „

MIERGURI?t25SEPTEMBRIE

7,00 Jurnalul de dimineaţă; 7,15 Corect! (r); 7,30 Şapte zile (r); 8,30 Necazuri de puştoaică (s); 9,20 Sub acoperire (r); 10,20 Prinţul deşertului (r, prima parte); 12,10 TVR Cluj; 13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Corect!; 14,30 Oameni ca noi;15.00 Bucuriile muzicii; 16,00 Panorama;17.00 Prinţul deşertului (partea a doua); 18,45 Corect! (r); 19,00 Avanpremieră Ştiri; 19,05 Becker (s); 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,55 Curat Caragiale! Parol!; 21,00 Şapte zile (s);22.00 Jurnal de Festival; 22,15 Sub acoperire (s); 2 3 ,15 Jurnalul de noapte; 23 ,30 Provocarea ( poliţist. Italia, 1999); 1,10 Bucuriile muzicii (r); 1,40 Jurnal (r); 2,40 Fericire (dramă, SUA, 1998); 5,05 Bucuriile muzicii (r); 6,00 Becker (r).

7,00 Tată, am încurcat-o! (r); 8,15 Arca lui Noe (r); 8 ,45 Desene animate (r); 9,10 Prietenii lui Piticot; 10 ,00 Ştiri; 10,05 Dimineţile unui bărbat cuminte; 12,15 Dramul spre Avonlea (s); 13,10 Tribul (s); 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Toţi, împreună; 15,50 Veni, video, vicii; 16,05 Cauza şi defectul (r); 17,05 Brigăzile „tigrului";18,00 T ată , am încurcat-o! (s); 18,30 Telejurnal; 18,40 Desene animate (r); 19,30 Fiii satului R ăşinari; 2 0 ,05 Invenţii. Documentar; 21,00 Captiv în viitor (s); 21,45 Ultima suflare (thriller, Italia/Venezuela,1996); 23,20 Ştiri; 23,25 Tată, am încurcat- o! (s); 0,15 Invenţii (r); 1,05 Captiv în viitor (r).

7,00 Observator; 7,50 Ştin sportive; 8 .C Cafeaua cu sare; 10,00 Isabelia (r); 11,00 Maria Emilia (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Detectivii Hart (s); 14,00 Din dragoste (r);16,00 Pe cont propriu (s); 16,50 Ştiri ; 17,00 Isabelia (s); 17 ,50 Babilonia; 19 ,00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Crocodilul (thriller, SUA. 2000); 22,00 Observator. Sport. Meteo; 22,30 Marius Tucâ Show; 0,00 Bette (s); 0.30 Observator (r); 1,30 Maria Emilia (r); 3,30 Marius Tucâ Show (r); 5,00 Bette (r); 5,30 Babilonia (r).

7,00 îe o (r); 8,00 Ştirile Pro TV, ziarul dimineţii tale; 9,15 Tînăr şi neliniştit; 10,15 Bucătăria lui Radu (r); 11,15 Fotbal; Mea' din Liga Campionilor (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14,00 Criminaliştii (s); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s);17.00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV. Sport. Vrem ea; 19,45 Poliţistul cibernetic 2 (SF, SUA. 1994); 21,30 Fotbal: Meci din Liga Campionilor; 0,00 Rezumat UEFA; 1,00 Secolul 20: In spatele istoriei;2.00 Revoltă în Pacific (dramă, ASUA, 1999);4.00 13-14 cu Andrei Gheorghe (r); 4,45 Poliţistul cibernetic 2 (r); 6,30 Ştii şi cîştigi! (r).

7,00 Prietene şi nvale (r); 8,00 Zid; 11,30 Hit 40; 12,30 Apel de urgenţă (r); 13,30 Desene animate; 14,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 14,30 Vrei să fii miliardar? (r);15,00 în fam ilie (r); 15 ,30 V înătoarea comorilor (r); 16,30 Prietene şi rivale (s);17,30 M.A.S.H. (s); 18,00 Focus; 19,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 în familie; 20,30 Cronica

*£îl'db\âşilor; 22,00 Poliţia în acţiune; 22,30 Focus Plus; 2 3 ,1 5 M .A .S .H . (r); 0 ,00 Vînătoarea comorilor (s); 1,00 în familie (r);1,27 Clip Art (r); 1,30 Focus Plus (r).

8,05 Videoclipuri; 11,00 Tentaţii (r); 12,00 Documentar (r); 13,00 Videoclipuri; 14,00 Proscrisul (r); 16,00 Videoclipuri; 16,30 Fabrica razei de soare (s); 17,00 As show (r); 18,00 Germania astăzi; 18,30 Telejurnal;19,00 Destinaţia; Germania; .19,30 Apel: Crimă; 2 1 ,0 0 M elodii, melodii; 2 2 ,00 Germania astăzi (r); 23 ,00 Telejurnal (r);23,30 Videoclipuri.

6,00 Intre iubire şi ură (r); 7,45 învaţă spaniola cu Victor (r); 8,00 Doctoral casei (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 9,00 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r); 10,15 Terra nostra (r); 11,15 De 3 x femeie (r);12,05 2+2 (r); 12,15 Clona (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşelate (s); 15,00 Doctoral casei (r); 15,30 Betty cea urîtă (s);16,30 Terra nostra (s); 17,30 între iubire şi ură (s); 19,20 Doctoral casei; 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s); 21,00 De 3 x femeie; 21,50 2+2; 22,00 Clona (s);23.00 5’shopping; 23,05 Dragoste şi putere (s); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor (r); 0,15 Muzica de Acasă (r); 1,00 Petrecerea (r); 2,00 De 3 x femeie (r); 2,50 2+2 (r); 3,00 Acasă la români (r);4.00 Chef de chef (r).

7,00 Jurnalul de dimineaţă; 7,30 Şapte zile (r); 8,30 Necazuri de puştoaică (s); 9,20 Sub acoperire (r); 10,20 Prinţul deşertului (r, partea a doua); 12,00 TVR laşi; 13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Corect!;14,30 Tunelul de la capătul tunelului (r); 15,15 Eveniment; 16,00 Convieţuiri; 16,30 Panorama; 17,00 Prinţul deşertului (ultima parte); 19,00 Avancronică Ştiri; 19,05 Becker (s); 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,55 Curat Caragiale! Parol!; 21,00 Şapte zile (s); 22,00 Jurnal de Festival; 22,15 Sub acoperire (s);23,15 Jurnalul de noapte; 23,30 Reflecţii rutiere; 23,45 Profesioniştii; 0,45 Provocarea (ultima parte); 2,25 Jurnal (r); 3,40 Convieţuiri (r); 4,10 Debut 50 Plus (r).

7,00 Tată, am încurcat-o! (r); 8,15 Tradiţii (r); 8,45 Desene animate (r); 9,10 Lumea lui Chiţ-Chiţ; 10,00 Ştiri; 10,05 Dimineţile unui bărbat cuminte; 12,15 Dramul spre Avonlea (s); 13,10 Tribul (s); 13,45 Desene animate;15.00 Ştiri; 15,05 Toţi, împreună; 15,50 Tribuna partidelor parlamentare; 16,30 Afaceri la cheie; 167,05 Brigăzile „tigrului”;18.00 Tată, am încurcat-o!; 18,30 Telejurnal; 18,40 Desene animate (r); 19,30 Ţara de piatră; 20,05 Surprizele ştiinţei; 21,00 Captiv în viitor (s); 21 ,45 Privirea mortală a dragostei; 23,20 Ştiri; 23 ,25 Tată, am încurcat-o!; 0,20 Surprizele ştiinţei (r).

7,00 Observator; 7,50 Ştiri sportivde; 8,00 Cafeaua cu sare; 10,00 Isabelia (s); 11,00 Maria Emilia (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Detectivii Hart; 14,00 Crocodilul (r); 16,00 Pe cont propriu (s); 16,50 Ştiri; 17,00 Isabelia (s); 17,50 Babilonia; 19,00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Un admirator fanatic; 22,00 Observator. Sport. Meteo; 22,30 Marius Tucă Show; 0,00 Bette (s); 0,30 Observator (r);1,30 Maria Emilia (r); 3,30 Marius Tucă Show (r); 5,00 Bette (r); 5,30 Babilonia (r).

7,00 Teo (r); 8,00 Ştirile Pro TV, ziarul dimineţii tale; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,15 Parte de carte (r); 11,15 Magazin Liga Campionilor (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14,00 Criminaliştii (s); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV;20.00 Arma dreptăţii (s); 21,00 Alias (s);22.00 Ştirile Pro-TV; 22,30 Familia Bundy (s); 23 ,15 Marcă înregistrată; 23,45 A Mother’s Prayer (dramă, SUA, 1995); 2,00 Dispăruţi fără urme; 4,00 13-14 cu Andrei Gheorghe (r); 5,00 Marcă înregistrată (r); 5,30 Bucătăria lui Radu (r); 6,30 Ştii şi cîştigi (r).

7,00 Prietene şi rivale (r); 8;00 Zid; 11,30 Poliţia în acţiune; 12,30 Cîrcotaşii în Europa (r); 13,30 Desene animate; 14,00 în familie (r); 15,30 Vînătoarea comorilor (r); 16,30 Prietene şi rivale (s); 17,30 M.A.S.H. (s);18,00 Focus; 19,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 In familie (s); 20,30 Reuniunea de clasă; 22,30 Focus Plus; 23 ,15 M .A .S .H . (r); 0,00 Vînătoarea comorilor (s); 1,00 în familie (r);1,27 Clip Art (r); 1,30 Focus Plus (r).

8,05 Videoclipuri; 11,00 Tentaţii (r); 12,00 Documentar (r); 13,00 Videoclipuri; 14,00 Apel; Crimă (r); 15,35 Videoclipuri; 16,30 Scamatorii pentru c'opii (r); 17,00 As show (r); 18,00 Jurnal european; 18,30 Telejurnal;19.00 Germania astăzi. Documentar; 19,30 Oda bucuriei (film); 21,05 Jazz; 22,00 Loto. Joker. Pariu trio; 22,10 Germania astăzi (r);23.00 Telejurnal (r).

6,00 Intre iubire şi ură (r); 7,45 învaţă spaniola cu Victor (r); 8,00 Doctorul casei (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 9,00 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r); 10,15 Terra nostra (r); 11,15 De 3 x femeie (r);12,05 2+2 (r); 12,15 Clona (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşelate (s); 15,00 Club 7000 (r); 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,30 Terra nostra (s); 17,30 între iubire şi ură (s);

,1 9 ,20 Doctorul casei; 19 ,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s); 21,00 De 3 x femeie; 21,50 2+2; 22,00 Clona (s);23.00 5'shopping; 23,05 Dragoste şi putere (s); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor (r); 0,15 Muzica de Acasă (r); 1,00 Petrecerea (r); 2,00 De 3 x femeie (r);-2,50 2+2 (r); 3,00 Acasă la români (r);4 .0 0 Chef de chef (r); 5 ,00 Poveştiri adevărate (r).

7,00 Jurnalul de dimineaţă; 7,30 Şapte zf (r); 8,30 Necazuri de puştoaică (s)-920S'+ acoperire (r); 10,20 Prinţul desertului!? ultima parte); 12,10 TVR Craiova- 1315 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Corect!; 14,30 Drepturile omului; 15V Tribuna partidelor parlamentare; 16Î; Convieţuiri; 16,55 Bunica (dramă, SUA 1999); 18,45 România politică; 19,00 iris - 25 de ani (I); 20,00 Jurnal. Meteo. Sper 20,55 Curat Caragiale! Parol; 21,00 Ploa? de stele; 22,30 Sub acoperire (s); 23,2‘ Jurnalul de noapte; 23,35 Roberta (s); 0,3: Iris - 25 de ani (II); 1,30 Auto Club. (r); 2!l: Jurnal. M eteo. Sport (r); 3,10 Curs: Caragiale! Parol! (r); 3,15 Convieţuiri (r); 4,1; Ploaia de stele (r); 5,45 Corect! (r); 6,E Becker (r).

7,00 Tată, am încurcat-o!; 8,15 Medalie de interpret (r); 8,45 Desene animate (r; 9,10 Prietenii lui Piticot; 10,00 Ştiri; 10,G: Dimineţile unui bărbat cuminte; 12,15 Drum. spre Avonlea (s); 13,10 Tribul (s); 13,4: D esene anim ate; 15,00 Ştiri; 15,C: Televiziunea, dragostea mea!; 16,05 Came- de gardă; 16,35 E dreptul tău!; 17,05 Prim pas; 18,00 Tată, am încurcat-o!; 18,33 Telejurnal; 18,40 Desene animate (r); 19,31 Ţara de piatră; 20,00 Hollywood D.C. - don; oraşe (II); 21,00 D’ale Iu’ Mitică; 22,0; Cortina neagră ( dramă, Italia, 1995); 23,4: Ştiri; 23 ,45 Tată, am încurcat-o!; 0,43 Hollywood D.C. - două oraşe (II) (r); 1,3? Remix (r).

7,00 Observator; 7,50 ; Ştiri sportive; 8,0 Cafeaua cu sare; 10,00 Isabelia (r); 11,0. Maria Emilia (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,1: Detectivii Hart (s); 14,00 Un admirator fana:: (r); 16,00 Pe cont propriu (s); 16,50 Ş r17,00 Isabelia (s); 17,50 Babilonia; 19,0 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Mic: şantajist ( comedie, SUA, 1994); 22,00 U- vîrcolac american la Paris ( horror, coprx1997); 0,00 Film artistic; 1,30 Observator (r.2,30 Un vîrcolac american la Paris (r); 4,0. Maria Emilia (r); 5,30 Isabelia (r); 7,0. Detectivii Hart (r); 8,00 Pe cont propriu ('

7,00 Teo (r); 8,00 Ştirile Pro TV, zian dimineţii tale; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,1: Serial; 10,45 Marcă-înregistrată (r); 11,1: Familia Bandy (r); 12,00 Alias (r); 12,55 Ştir.: Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe14.00 A Mother’s Prayer (r, dramă, SUA 1995); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,C. Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pr. TV; 20,00 Fără apărare (thriller, SUA, 199622.00 Palmetto (thriller, SUA/Germama 1998); 0,30 Viaţa la Casa Albă (s); 1,1: Revenge of the Calendar Giris (comed: SUA, 1995); 3,00 13-14 cu Andrei Gheorghe (r); 3,45 Fără apărare (r) (thriller, SUA, 1996!5,45 Viaţa la Casa Albă (r); 6,30 Ştii şi cîşt>S;

7,00 Prietene şi rivale (r); 8,00 Zid; 11,30 Reuniunea de clasă (r); 13,30 Deseneanimate; 14,00 Copiii spun lucruri trăsnue (r); 14,30 Vrei să fii miliardar? (r); 15,00 In familie (r); 15,30 Vînătoarea comorilor (r).16,30 Prietene şi rivale (s); 17,30 M.A.S.H. (s); 18,00 Focus; 19,00 Copiii spun lucrun trăsnite; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 In familie (s); 20,30 Super Banc Show; 22,3- Focus Plus; 23,15 Loto Zodiac; 1,30 h familie (r); 2,00 Focus Plus (r).

7,35 Telejurnal (r); 8,05 Videoclipuri; 11,IX Tentaţii; 12,00 Documentar (r); 13,Oţ Videoclipuri; 14,00 Oda bucuriei (r); 15,-: Videoclipuri; 16,30 Secretele succesului (017.00 As show (r); 18,00 Germania astâz (r); 18,30 Telejurnal; 19,00 Viitorul azi; 19,3- A p el: Crimă (s); 21,05 Cîntece populare (ri.22.00 Germania astăzi (r); 23,00 Telejurnal (r); 23,30 Videoclipuri. -

6,00 Intre iubire şi ură (r); 7,45 învaţă spaniola cu Victor (r); 8,00 Doctorul case;(r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 9,00 Căsuţ

ovestilor frî: 9.15 Secretul iubirii (r); 10,1-poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r);Terra’ nostra (r); 11,15 De 3 x femeie (r).12,05 2+2 (r); 12,15 Clona (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşelate (s); 15,00 la-mă acasă! (r); 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,30 Terra nostra (s); 17,30 Intre iubire şi ură (s); 19,20 Doctoral casei; 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s);21.00 Singură şi disponibilă (s); 21,50 2+2;22.00 Clona (s); 23,00 5'shopping; 23,05 , Dragoste şi putere (s); 23,30 Poveştii adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor ^ (r); 0 ,1 5 Muzica de’ Acasă (r); 1,00 Petrecerea (r); 2,00 Dana de pică (r); 3,20 2+2- (r); 3,30 Acasă la români (r); 4,00 Chef

V de chef (r). J

Page 7: La trluSâ cu

C L U J-N A PO C A : Iuni-vineri 8-16;sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04.

» ! , 2 3 s e p te m b rie 20

Cluj-Napoca tel.064-445067, . .

o rg an izează concurs de admitere rJ.Pbe de selecţie: la u rm ă to a re le s p e c ia liz ă ri i ' Te.st de motncitate " Admis/

25.04r.2 0 0 2 COnfOmi H -G ’ 410/ ^ M e d ia de bacalaureat - 50%3. Media generală a anilor de liceu - 50%

w m mN u m ă r d e locuri- 10 0 , cursun Humardt, locilrj_ ln Â----------

C rite rii d e selorţit»; p1. M ed ia d e bacalaureat - 50% , ° be. de ,selecţţe: . t2. M ed ia generală a anilor de ^ o b e ş. teste de motncitate - liceu - 5 0 %

2. Media de bacalaureat - 40%

SUBREDACŢIA TURDA: Iuni-vineri 8-14;tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11;

tel/fax 21-60-75.

N um ă r d e locuri; on, cursuri de 1:100, cursun de

C c ite m jd e ^ e lfic ţie . 1. Media de bacalaureat - 50%1. M ed ia de baca aureat - 50% 2. Media ra|ă a ani|or de2. M ed ia generala a anilor de liceu-50 % liceu - 5 0 %

- 100 , cursuri de zi- 50 , cursuri fără frecventă

1. M edia de bacalaureat - 50%2. M edia generală a anilor de liceu - 50 %

-100 , cursuri de zi ~-15 0 , cursuri fără frecvenţă

1. Media de bacalaureat - 50%2. Media generală a anilor de

liceu - 50% -înscrierile şi achitarea taxei de înscriere (100.000 lei), pentru

toate specializările, se fac în clădirea centrală a Universităţii “Avram Iancu ” din Cluj-Napoca, str.Fabricii de Zahăr nr. 6-8, în perioada:

1 iulie - 10 Octombrie 2002 Comunicarea rezultatelor selecţiei va avea loc în

11 Octombrie 2002.Pentru specializările Educaţie Fizică şi Sport şi cea de

Kinetoterapie, concursul de admitere se va susţine în .11 Octombrie 2002.

Informaţii suplimentare la telefon 0264-445.067. (F.PM67)

C O M P L E X U L B A L N E A R § " B Ă I L E S Ă R A T E " T U R D A 5

Baza de tratament Arieşul vă pune la dispoziţie aparatură de înaltă tehnologie pentru afecţiuni neurologice periferice (pareze uşoare, sechele minore după polineuropatii, sechele după poliomielită), reumatismale (spondiloze, artroze, poiiartroze, tendinoze, tendomioze, periartrită scapulohumerală) ginecologice (insuficienţă ovariană, cervice cronice), cardiovasculare (varice), posttraumatice (luxaţii, fracturi), debilităţi fizice şi ale căilor respiratorii, cu nămoluri sapropelice şi ape minerale clorosodice, de diferite concentraţii, hipo şi hipertrone, bicarbonate calcice şi magnezice eţc. Cazarea se face la Hotel Arieşul într-o atmosferă caldă şi relaxantă.

S.C. închiriazăspaţiu pentru deportareîn suprafa ţă de 144 m p, aflat pe B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146.Informaţii suplimentare la tel.: 064-194.981.

ATENŢIE!!!S.C. VINDE CHIOŞCURI Şl TONETE

STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE,

CU VAD MARE!INF. LA TEL. 064-194.981.

TEL.: 196.858.

COMPANIA NAŢIONALA DE TRANSPORT A ENERGIEI ELECTRKHR4HSELECTRICA SÂ • SUCURSALA DE TRANSPORT CLUJ

. ANGAJEAZA , •cu carte de munca, M E D I C D E M E D I C I N A M U N C I I

ab sd m t of focufîafî de Medicina Generala cu specializare

de medicina m inai sau atestat de medicina rrundlsi practica minim

3 ani in dement. . -

C o ncu rsu l v a a v e a lo c in d a t a d e 3 0 .0 9 .2 0 0 2 la o ra 9:3C

Rebfii suplimentare fa sediul Sucursalei de Transport 0 4 Siliciul Resurse

Umane - Slr.Mermandumukl27.cam.403 hi.'a tel.0264!405507.._____(97729ZŞ

: '■'.......... . ■ ^ - - -. - ^ î '; ' ' ' ' 1 ' ' ' ■ ■

- ■

Academia de Muzică "Gh. Dima" Clujstr. I.C . Brâtianu nr. 25 scoate la concurs Un post de

eco n o m ice(stu d ii - superioare). •Relaţii la te i: 193.338.

Compania de Informaţiei ÂpiieaiCluj-Napoca str. Republicii nr. 107

Cursuri d e INFORMATICĂ

Formare Programatori 23 septPerfecţionare

Visual Basic, C++, Java( s tu d i i s u p e r io a re , m e d i i ) _

TflRIFE HEMOPIFICATE ! f. 161:194411,195477 www.danet.ro5

» * V i , . . . . . . . . . . _______ _______

/ ' - . y j l „ ’. K -.'a ‘"-1 '* - , ,• ? , i

V / . •' s- a n

M ■ --.Jir. d.'\ e. . -

S .C i ” C e n t r u l d e I n f o r m a t i c ă M i n i e r ă ” S .A .

C l u j - N a p o c a

o rg a n ize a ză următorul c u rsîn c e p în d cu d a ta de 23 s e p te m b rie 2002

Realizare pagini WEB - 60 ore-HTML, Java script, Dreamweaver, Flash g

Data începerii cursului: 16 septembrie 2002 . _ 55O)

Diplome avizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.Informaţii, înscrieri se fac la telefon: 064/414.123,414.117 sau la sediul firmei, Cluj-Napoca, B-dul N. Titulescu nr. 4. -

. x Ţ W i n c h f l

~i\

C c fugari- m tx l t i v a p 'fu n t lmxtij cfi

P R I N B A N C A C O M E R C I A L A

CARPATICA

Aer proaspăt în sistemul bancar românesc!

SUCURSALA CLUJ-NAPOCA Str. Mareşal Ion Antonescu nr. F, Bl. B l,

Tel. 064/425562 - Fax. 064/425562 Piaţa Mihai Viteazu nr. 7-8,Tel: 136293, Fax: 134784.

... ; ..... . (9758989)

1 Cuponul promoţiei

[ Răspuns: [________

1 Strada: f1 v ----------1 Cod: [■1 Judeţ: ( _

întrebare: .Câte pachete de W inchester sunt necesare pentru a partic ipa la promoţie?*

) Numele şi prenumele:! . j : ■ " ; : d :

J Seetor:[ ] Localitatea: (~

~ ) N r.:[ ) Bloc: f ) Scara:f ) A pz( ) J

) B.l. Seria:f ) Nr.: CD

J Telefon: C ~~] Sex: ( 3 Defera să câştig: televizor O maşină de spălat automată CD frigider Q se va marca o singură opţiune J

1 Semnând acest cupon, declar că: am peste 18 ani şi sunt fumător, consimt ca datele mele personale să fie prelucrate ............................................ ........şi utilizate de compania JT1 şi să primesc ocazional corespondenţă promop'onalâ, cunosc regulamentul promoţiei si ' drepturile ce-mi sunt conferite de Legea nr. .677/2001 (inclusiv dreptul de acces, de intervenţie şi de opoziţie)

Semnătura: ... * . AC

-

Directiva Consiliului CE 89/622/CEE:

Tutunul dăunează grav sănătăţiiCX.u;

http://www.danet.ro5
Page 8: La trluSâ cu

• tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75

S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : luni-vineri 8-14;

M MC LU J-N A P O C A : luni-vineri 8-16;

sîmbătâ 9-1;'tel/fax 19-73-OA

K M i |*r*< «MiilkVfrvM

www.peu£fc©ţ.com.ro • • :v „

Echipare standard pentru Peugeot Boxer 3S0 LH 2.2 HDi / 104 CP: alrbag şofer, perete despărşitor cabini. centuri de siguranţă pirotehnice pretensionate. uşă laterală dreapta culisantă, scaun şofer multireglabil, banchetă faţă cu două locuri, reglaj electric al înălţimii farurilor.Sarcină utilă: 1.430 Kg. Volum util: 12 mă.

incepănd dc la: I6.72S* EURO.Leasing 3 ani: • 318* EURO lunar

•5.018* EURO avans•3.34S* EURO valoare reziduală B O X G F

UTILITARELE PEUGEOT. DE LA PROFESIONIŞTI PENTRU PROFESIONIŞTI. PEUGEOT

EURIALTRANS - CONCESIONAR PEUGEOTStr. Aurel Vlaicu nr. 2. Tel: 0264/447 500• n'-us T V A .

D e s c o p e r i ţ i o a m b ia n ţ ă u n ic ă , 'p l in ă d e în c â n t a r e ş i b u n g u s t p rin i n o u l r e s t a u r a n t A G A P E , d e s c h is la C lu j p e s t r a d a lu l iu M a n iu nr. 6. P r in t r - o l in ie d e a u to s e r v ir e ş i 4 s a lo a n e d e lu x . r e s ta u ra n tu l.A G A P E p o fe r ă o a s p e ţ i lo r s ă i b u c a te a le s e , g ă t i t e d u p ă re ţe te tra d iţio n a le r o m â n e ş t i , u n g u r e ş t i ş i a r m e n e ş t i la p r e ţ u r i a c c e s ib ile tu tu ro r. |

R e s t a u r a n t u l A G A P E »S â v â f i e m a s a * m a s a !

C lu j N a p o c a , s tr . l u l i u M a n i u n r .6 .

FARMACIAAMARYLLIS

Prin tot ceea ce facem, vrem să fim

Mai APROAPE îCde dumneavoastră! £• O

Luni-vineri: 0 8 -2 0Sîmbâlă, duminică: 0 8 -1 3

Str. Iu liu H a ticg a n u n r.il (fosta Muzeului),

Cluj-Napoca TcL/Fax: 0264-197652.

V ÎN D U R G E N T :1. C a lo r ife r e im port G e rm a n ia , cen tra le term ice, instalaţii.2. T a b lă z in c a tă şi de a lu m in iu (tă ie m orice dim ensiune).3. Parchet lam inat "Super C lick Import Germania".

str. Decebal nr. 75 (fostă K. Mane). g

Informaţii Ia tel: g0264-130.212. §■

•ătŢltMF2iTiaI,»î: - ) i I ( 0 Ţ îA *!3 I S î ‘ 2.' ’ = .f

- m - . . .

UNIVERSITATEA CREŞTINA

m w m m \ tFacultatea de Drept Cluj-Napoca

Acreditată prin Legea Nr. 238 din 23.04.2002 publicată în Monitoml Oficial Nr. 291 din 30.04.2002,

O rganizează adm itere pentru anu l un ivers itar 2002-2003

Durata studiilor:-Curs de zi: 4 ani _-Fără frecvenţă: 5 ani |

- “3' N.C ondiţii de admitere: - aAdmiterea la Facultate se face pe baza mediei de la Bacalaureat, în ordinea descrescîndă a mediilor şi în limita locurilor.

Taxa de înscriere este de 300.000 lei.

înscrierile se fac în perioada 1 - 25 sept. 2002.

Începînd cu anul universitar 2002-2003, prin dareă în folosinţă a bibliotecii, care este dotată cu un număr suficient de cursuri, studenţii au posibilitatea de a studia în cadrul bibliotecii la toate materiile cuprinse în planul deînvăţămînt. •

Se acordă urm ătoarele înlesniri:- în taxa de şcolarizare sînt incluse şi taxele de examen pentm sesiunea planificată şi restanţe, se plăteşte taxa de examen numai pentm sesiunea de reexaminare.- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentm cei careplătesc integral taxa pînă la 1 .10,2002.- reducerealaxei de şcolarizare cu 10% pentm: fraţi, soţ şi soţie, dacă ambii sînt studenţi la facultatea noastră. .

Informaţii suplimentare la secretariatul Facultăţii deDrept Cluj-Napoca, str. Burebista nr. 2telefon 0264-432.211; 0264-432.265. ’ ‘

C o m p a n ie In te rn a ţio n a lăp r o d u c ă t o r d e t e r g e n ţ i s p e c i a l i z a ţ i

C A U TĂ

D I S T R I B U I T O Rdispunând de

o reţea cu acoperire judeţeană sau regională

pentru distribuţie:

D ETER G EN ŢI SPE C IA L IZ A Ţ I, IN SE C T IC ID E ,

P R O D U S E DE C U R Ă Ţ A T Ş l P R O D U S E P E N T R U COPII.

F i r m e l e i n t e r e s a t e v o r d e p u n e p r e z e n t a r e a l a

b r u n o r a z @ i n e s . r o i n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e i : 0 2 1 2 5 5 2 1 7 5 , f a x : 0 2 1 2 5 5 2 1 7 2

R A D l O E U R O P A L I B E R Ă

C L U J - N A P O C A F M 1 0 1 , 5T U R D A

F M 8 9 , 9W«y.fWM«n

mailto:[email protected]
Page 9: La trluSâ cu

Q L U J - N â P O C A : luni-vineri 8 -1 6 ;sîm bătă 9 -1 4 ;tel/fax 1 9 -7 3 -0 4 .

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14;tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11 ;

tel/fax 21-60-75.

S .C . Z IC U C O N S T R U C T IM P E X S .R .L .Execută lucrări de:- construcţii;- am enajări interioare;- pardoseli din P.V.C. sudate;- instalaţii termice; ^- instalaţii sanitare; , m- automatizări Ia centrale £

termice. a.C lu j-N apoca, str. Predeal

nr. 25 Tel/fax: 0264-443054;m obil: 0722-344.959,

0744-978454, 0744-963.813

RECEPŢIONEAZĂ ÎN ORICE LOCALITATE/

12 PROGRAME TV ROMÂNEŞTI Şl ALTE 400 I

PROGRAME TV S Şl RADIO STRĂINE *

CU ANTENA SATELIT DIGITALĂ MOBILĂ

COMERCIALIZATĂ DE

REZIDENŢIAL -j IMOBILIARE I

. . .

[REPARAŢII:(APARATURA FOTOGRAFICĂ j

1 - ZenoI rein ha r d t

Calea Mănăştur, inr. 8, Cluj-N.| Tel.:092/.460-169; 064142-50-961

• V in d e ap . 4 cam ere, cf. sporit, 93 m p , s itu a t pe C alea M ănăştur, etaj in term ed ia r, p re ţ 32.000 USD n egoc iab il. T el. 195.916, 196.808. (A g.i.).

• V in d e a p . 3 ca m ere , C alea M ă n ă ş tu r , c f . s p o r i t , e ta j in term ediar, 2 balcoane, pre ţ 28.500 USD. T el. 195.916,196.808. (Ag.i.).

• V in d e ap . 3 cam ere în Zorilor, str. O bservato ru lu i, cf. I, nefinisat, 3 balcoane, 2 băi, etaj interm ediar, p re ţ 25 .5 0 0 U SD negociabil. Tel. 195.916, 196.808. ŢAg.i.).• V inde U R G E N T ap. 2 cam ere,

cf. sporit, P a ta , în prim ele blocuri, parter, excelen t pentru privatizare, gresie, fa ian ţă , p re ţ 29 .000 USD negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Oferă spre închiriere garsonieră

cf I, în Mănăştur, nemobilată, 60 USD/lună. Tel. 195.916, 196.808.

. (Ag.i.).? • V inde ap. 2 cam ere circuit, 52

m p , z o n a P - ţa F lo r a , e ta j in te rm e d ia r , p re ţ 2 0 .5 0 0 U SD negociabil. T e l. 195.916, 196.808. (Ag.i.). :• Vinde ap. 2 camere, ultracentral,

suprafaţa 58 m p, bun pentru sedii firme, b iro u ri , p re ţ 60 .000 USD negociabil. Tel. .195.916, 196.808. (Ag.i.).

• Vinde ap. 3 cam ere, în zona BRD, p a r te r , a m e n a ja t p e n tru privatizare, p re ţ 23.900 USD uşor negociabil. Tel.’ 195.916, 196.808.

• (A?-'-)- . ... ■

• Vinde garsonieră în Mărăşti, cf. I, lavabil, mobilă, etaj intermediar, preţ' 13.500 USD. Tel. 195.916, 196.808. (Agi). ■

• O feră spre! înch irie re spaţiu pentru b iro u ri , 3 ca m e re , zo n ă deosebită, 100 m p , p o s ib il i ta te mobilare, 250 USD/lună, cheltuieli incluse. T e l. 195 .916 , 196 .808 . (A gi).

S .C . E C C O C A S A S .R .LStr. Plopilor nr. 25

: Tel/fax: 0264-429.674,0721-207.645, 0745-235.668 .

• Dă în chirie garsonieră c o n f I, cart. Gheorgheni, m obilată integral, cu toate dotările, pe termen lung. Tel. 429.674. (A g.i.).

• Dă în chirie garsonieră conf. I, m obilată, contorizată, cu te le fo n ,' balcon închis, cart. M ănăştur central, preţ 80 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă iii chirie garsonieră mobilată

integral, cu frigider, aragaz, telefon, finisată, curată, cart. Mărăşti, preţ 80 U S D , pe te rm e n lung . T el.429.674. (Ag.i.)• D ă în chirie garsonieră conf. I,

m obilată, finisată, integral dotată, cart. Zorilor, pe term en lung. Tel.429.674. (Ag.i.)

• D ă în ch irie ap. 2 cam ere, m obilat, curat şi îngrijit, frigider, aragaz, pentru studenţi, pe termen lung. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde urgent ap. o cameră, 42

m p, e ta j in te rm e d ia r , n e f in isa t, ocupabil im ediat, cart. M ănăştur. Tel. 429.674. (A g.i.) ,'• V inde u rgen t ap . 2 cam ere,

d e c o m a n d a te , 54 m p, p a rch e t, g re s ie , fa ia n ţă , b e c i z id it , lo c parcare, cart. M ărăşti, preţ 18.500 USD m ult negociabil! Tel. 429.674. (A g.i.) ,• V inde urgent garsonieră conf. I,

s tr . P a s te u r , f in is a tă , te le fo n , ocu p ab ilă re p e d e : Tel." 429.674. (A g.i.)'• D ă în chirie spaţiu de producţie

sau d ep o z it, zo n ă sem icen tra lâ , fo rm a t d in 2 h a le n e c o m p a rtim e n ta te , cu r te m are b e to n a tă , g ru p sa n ita r , v e s tia r , telefon internaţional, birouri. Tel.429.674. (Ag.i.)

• Cum pără urgent teren 500-600 m p p e n tru c o n s tru c ţ ie în ca rt. G rigorescu, la p re ţu l pieţei. Tel.429.674. (Ag.i.)

f i. jlL* î v..

S . C . S . R . L .

a n g a j e a z ă p e n t r u n o u l m a g a z i n d e î n c ă l ţ ă m i n t e

d i n C l u j - N a p o c a

| - V Â N Z Ă T O A R E j - Ş E F Ă D E T U R ĂI - ş e f ă d e M a g a z i n |

V ă r u g ă m s ă t r i m i t e ţ i C . V . ( a u t o b i o g r a f i e ) c u f o t o g r a f i e

î n s c r i s o a r e I a a d r e ş a 3 7 0 0 O R A D E A , s t r . S u c e v e i n r . 1 -4 s a u p r i n e - m a i l : l e o n a r d o @ r d s o r . r o

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e , l a

T e l . : 0 5 9 / 4 7 2 - 3 6 5

B I R O U Lp e n tru " în re g is tra re a anunţurilor de

P IE R D E R I D E A C T Ecare necesită publicarea în

MONITORUL OFICIAL vă stă Ia dispoziţie de luni pînă vineri, între orele 9,00-16,00. în funcţie de opţiunea Dvs., anunţul se publică în intervalul de apariţie 1-15 zile lucrătoare. Cluj-Napoca,str. Septimiu Albini nr. 71 it" Tel: 440.944, |Ş

0745-529.299. S.

MATRIMONIALE• Tinere simpatice, oferim

companie, masaj, domnilor dvilizaţi numai Ia domiciliul nostru. Tel. 0740-56-28-81 în tre orele 9,00-21,00. (550108)

VINZARI CUMPĂRĂRI

• Vînd apartament cu 2 camere pe str. Dorobanţilor, bun pentru birouri. Tel. 45- 02-57; 0723-53-06-27.(550382)

• Vindem urgent sediu firm ă p a r te r .+ e ta j, 16 camere + 2 grupuri sociale, centrală term ică proprie , posib ilită ţi transfo rm are hotel. P reţ 60.000 USD, negociabil. Tel: 43-52-77; 41- 51-39. (547759)

• Vînd sem irem orci basculante şi cu p rela tă , trailere, remorci, noi, leasing. Tel: 0722-698.870, 0722- 294.646. (9759001)

• Vînd casă cu 2 camere, baie, bucătărie, -2. hpluri, cu grădină mare, în suprafaţă de 760 mp din care 80 mp constru iţi, în zona rezidenţială. Tei: 0723-67-63-00. (548981)

• Vînd casă 3 camere, dependinţe, 4 focuri, teren 250 mp, construit 150 mp, curte canalizată, ocupabilă imediat. Vizibilă între orele17.00-19.00 zilnic, pe str. Magaziei nr. 1. Preţ 40.000 USD. Tel: 13-58-83 sau 0722- 23-56-05. (548973)

• Vînd casă 4 camere, baie, bucătărie , hol, în cartier Gheorgheni, str. Inău , 450 mp teren, cu toate facilităţile. Preţ 52.000 USD. Tel. 0744- 80-24-47. (550344)

• Cumpăr apartament 2 camere. Ofer 20.000 USD. Tel. 0788-30-48-08. (550377)

• P. F. vînd apartament 3 camere, confort mărit, etaj I, pentru pretenţioşi. Tel. 16-96-05.(550373)

• Vînd casă de vacanţă ia ţară, 2500 mp teren, la 20 km de Cluj. Preţ 2.600 USD. Tel. 0744-80-24-47. (550345)

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie apartament

cu garaj, dotare lux, str. Republicii, pentru pretenţioşi. Preţ 400 USD/lună. Tel: 0744- 21-66-61. (547767)

• închiriez apartament două cam ere, mobilat, ca rtie r Grigorescu ja 2-3 studente. Tel. 212.695. (458972)

• închiriez casă în Andrei Mureşanu. Tel: 0723-30-63-47. (548970)

• Caut coleg student pentru închiriere apartament 2 camere, mobilat, contorizat, etaj I, Grigorescu. Preţ 120 USD. Tel: 18-09-72. (547772)

• Dau în chirie apartament cu o cameră, nemobilat, pe str. Pata. Tel: 0722-60-50-25; 0264-44-31- 35. (547691)

• Caut de închiriat apartament 2 sau 3. camere, ofer 150 USD. Tel: 41-94-98; 0721-58-52-92. (547779)

• Caut de închiriat garsonieră sau apartament L cameră, ofer 80 USD. Tel: 41-94-98; 0721-58-52- 92. (547778)

DIVERSE• Jurist-Ia A. P. M. ofer

consultanţă, rezolv acte în relaţia cu Camera de Comerţ. Tel: 0745-10-70-74. (547799)

&

CUPIDON Love Line!Cel mai modern serviciu de

cunoştinţe şi prieteni din . România. Sună acum Ia

0238-402.422, ta rif normal, fără suprataxă, şi găseşte-fi

jum ătatea.

• P. F. vînd apartament 2 pamere, etaj 1+ garaj, cartier Gheorgheni, str. Unirii. Exclus agenţii. Preţ 24500 USD, negociabil. Tel. 0744-54-59-36. [550390)

• AFA TRANS SRL Cluj, la b o ra to r de m etrologie autorizat execută verificările con toarelo r - de apă din apartam ente. Relaţii: str. Dorobanţilor nr. 33; tel: 40- 83-56. (547797)

• Grupul Şcolar Industrial U nirea C luj-N apoca, s tr. P aris n r. 60, vinde p rin lic ita ţie maşini unelte de prelucrări mecanice, în data de 30.09.2002, ora 10,00 la sediul şcolii. Informaţii la tel. 13-26-65. (550385).

• Cabinet ginecologic, dr. Hammad Ghazi, str. Mareşal Ion Antonescu nr. 24 (fostă Prim ăverii) face cunoscut publicului că şi-a schimbat nr. telefon, în prezenţ fiind45-21-68. (547567)

• S.C. Rom stal S.A. Sucursala Cluj angajează inginer de vînzări. C.V .-urile se depun la secretariatul din str. Aurel Vlaicu nr. 25 sau la tel/fax: 0264-411.223. (9759013)

• Caut cîştigător „Loteria Vizelor" în vederea căsătoriei sau cumpăr viză SUA. Tel: 0722-330.071. (9772747)

• Angajăm tineri pentru d istribu ţie reclam e. Tel:0265-254.768. (9758974)

TEj^ECHAT0 2 3 8 - 4 0 2 4 4 4TELECHAT!Un serv ic iu ex tre m d e

p o p u la r. Z eci de p r ie te n i te a ş te a p tă pe fir! ' ^

S ună la 0238-402.444, gIOta r i f n o rm a l, f ă r ă §>

su p ra ta x ă şi in tr ă p e f ir , de o r iu n d e ai fi.

PIERDERI• Pierdut parafă medic cu codul

005553 pe numele Popescu Elena. O declar nulă. (7030161)

DECESE COMEMORĂRI

• Numiţii: Pădurcan Domnica, Pădurcan Vasile, Pădurcan Ioan, toţi cu domiciliul necunoscut, sînt citaţi la Tribunalul Cluj-Napoca, sala 165, pe data de 25.09.2002, în dosar civil nr. 64/2002, avînd ca obiect succesiune. (7030162)• Numiţii: Papp Jeno, văduva lui

Potochi Imrene născută Bărbos luliana şi Honath Agneta, avînd calitatea de pîrîţi în dosar civil nr. 1739/2002 al Judecătoriei Turda, sînt invitaţi sâ se prezinte în ziua de 04.10.2002, ora 8, Ia sediul Judecătoriei Turda, în proces cu reclamanţii Marc Ioan şi soţia Marc Leontina. (7030159)- • Numiţii Turos Emma măritată cu Turos Valentin, Turos Emestin, Kovacs Maria, Kovaks Ana, Agoston Cătălină, Turos Ileana sînt chemaţi în judecată în calitate de pîrîţi în dosar nr. 6413/2002 la Judecătoriei Cluj-Napoca în data de 18,10.2002, sala 169, ora 8 în proces cu Szollosi Gyula şi Gyorgyver. (547800)

• Cu ad încă d u re re anunţăm decesul la frumoasa vîrstă de 91 ani a celui care a fost IO SIF KORENT - pensionar C. F. R. Înmormîntarea va avea loc Iuni, 23 septembrie, ora 13.00 la Cimitirul Central. Soţia Olga, fiul Iosif, nora Mim!,, nepoţii M onica şi A rtu r .(547802)

• Cu durere în suflet ne despărţim de buna noastră soţie, cum nată şi m ătuşă JASKO ANNA, n ăscu tă GARTNER, în vîrstâ de 79 de ani. înm orm întarea va avea loc luni, 23 septembrie, orele 17.00, la C im itiru l Evreiesc dc pe Calea Turzii nr. 154-156 (lîngă Benzinăria Luk Oii), Familia îndoliată. (547801)

* Un pios om agiu şi neştearsă amintire dragului nostru BOGDAN TUROŞ la trecerea a 27 de ani de la despărţire. Familia. (548961)

• Duioasă şi tristă aducere aminte la împlinirea a 18 ani de la d isp a riţia d rag u lâ i nostru PIC G HEORGH E, fost profesor u n iv e rsita r. Familia. (550337)

• Cu adîncă durere anunţăm stingerea din viaţă a celui care a fost iubitul nostru soţ, tată şi bunic GOCAN ÎONAŞ (a Titienii) din Cîmpeneşti, în ziua de 20 septembrie 2002, în vîrstă de 79 ani, după o lungă şi g rea su fe r in ţă . Înmormîntarea va avea loc luni, 23 sept., Ia ora 12, în Cim itirul din Cîm peneşti. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fotografiile făcute de ei le vor am inti igu lto ra de tin e re ţe , de m om entele im portan tb d in v ia ţă . O lacrimă, o rugăciune, o floare pentru sufletul Iui. Familia îndurerată. (9763744)

P e n t r u a v o a s i g u r a în c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l A p \ f

v ă p u te ţ i a d r e s a la : - • , w “ “““ “ w ^- S .C . A P E X S . R . L . - s tr. A . Ia n c u n r . 3 6 , te l . 0 2 6 4 - 1 9 6 .2 1 3 ( p în ă în u l t im a z i a lu n i i p e n t ru lu n a u r m ă t o a r e ) ;

- C .P .D . A P E X S . R . L . - s tr. I . M . K l e i n n r . 1 5 , t e l . 0 2 6 4 - 4 3 9 . 1 2 0 (p în ă în u l t im a z i a lu n i i p e n t r u lu n a u r m ă t o a r e ) ;

- S .C . R O D I P E T S .A . - P - ţ a G ă r i i n r . 4 - 5 , te l . 0 2 6 4 - 4 3 3 . 6 2 0 ( c u p la ta î n n u m e r a r s a u v i r a m e n t , p în ă î n u l t i m a z i a l u n i i p e n t m lu n a u r m ă t o a r e ) ;

- L a f a c t o r i i p o ş t a l i ş i O f i c i i l e P o ş t a le d e c a re a p a r ţ in e ţ i ( î n p e r io a d a 1 -2 6 a f ie c ă r e i lu n i ) ;

mailto:[email protected]
Page 10: La trluSâ cu

DElF0TBALf|5O modificare de “ultimăoră”, logică, de altfel,

a modificat puţin modul de desfăşurare a etapei, intilnirea F.C. Braşov - F.C. Naţional programată iniţial sîmbătă fiind mutată duminică (“bancarii” au susţinut joi, în nocturnă, partida cu Heerenveen 3-0 din manşa întîi a turului unu al cupei UEFA). In acest context, prima “repriză” a etapei, cea de sîmbătă, a programat cinci întîlniri’ celelalte trei desfâşurindu-se duminică.

Cu scurte comentarii ne vom ocupa de cele cinci partide din “repriza” de sîmbătă. Vom consemna, de asemenea, din “repriza” de duminică rezultatele de la Craiova şi Braşov, rămînînd să vă facem cunoscute amănunte în numărul de marţi de la cele două partide, precum şi de Ia nocturna Astra - Steaua, plus clasamentul»»t rIa zi .

Cursaru a executat... tot “telefonat” şi în dreapta lui Lefter care a plonjat şi a respins.

A lipsit destul de puţin ca în repriza secundă nemţenii să ia în stăpînire toate trei punctele, dar Florin Prunea a fost pe fază şi printr-o intervenţie in extremis a salvat'un gol ca şi făcut. Drept urmare, toamna cea chinuită a băcăuanilor, acasă, continuă.

8 I M B Ă T Â 5 , D U M I N I C A 3Dar n-a fost să fie. Poate în etapa viitoare.

►

D o u ă r a t ă r i l a i n d i g o

F . C . M . B A C Ă U - C E A H L Ă U L 0 - 0Putea fi 1-0 pentru băcăuani în min. 7, cînd

Leo Grozavu l-a acroşat în careu pe Ciocoiu, lovitură de la 11 metri acordată rapid de “fiuieraşul” Augustus Constantin, execută... “telefonat” Cursaru în dreapta Iui Lefter care a plonjat fulger şi a respins.

Se repetă figura în min. 40, cînd faultat în careu de către Leo Grozavu a fost Apostol, tot-

A p a t r a v i c t o r i e

P O L I - A E K - G L O R I A 2 -1Cum-necum, “hibridul” bucureşteano-

timişorean, stabilit în urbea de pe Bega, a obţinut cea ae a patra victorie a toamnei din cinci partide disputate (al treilea succes acasă). Partida a fost cea mai dificilă pentru “hibrid” şi şansa a fost de partea sa.

Primul gol al gazdelor a fost înscris de StanciT (27). în penultimul minut al primei reprize, bistriţenii au ratat egalarea.

O a doua mare ratare Minteoan în min! 74, pentru ca un minut mai tîrziu tabela de marcaj să consemneze 2-0 pentru gazde prin golul lui Silvăşan. .

Bistriţenii reuşesc, în fine, să reducă din diferenţă prin Costin (85), trag tare în continuare pentru a egala, dar timişorenii se apără cu brio.

S c o r d e f o r f a i t în “ G r o a p ă ” 7

D I N A M O - F .C . A R G E Ş 3 - 0 ,Nici n-a început bine disputa, şi primul gol al

haitei “cîinilor roşii”, marcat de Bărcăuan (4). Nici n-au apucat piteştenii să-şi revină în fire după acest prim K.O. că a picat al doilea gol, marcat de Dănciulescu (11). Practic, “cărţile erau făcute”, jocul desfâşurindu-se mai mult în partea de teren a piteştenilor. Joc de antrenament pentru Dinamo, cu accent pe ambele faze, atac şi apărare, cu reuşite şi... ratări de ocazii de a majora scorul. Asta pînă la a doua reuşită a lui Dănciulescu (59, prezent la intilnirea cu balonul centrat de Stoican). Piteştenii au avut şi ei o ocazie de gol ratată însă de Tănasă.

V i c t o r i e m u n c i t ă

O Ţ E L U L - U .T . A R A D 2 -1A fost o primă repriză în «are “Bătrîna

Doamnă” â'jucat de la egal la egal cu gălâţenii, drept pentru care, tabela de marcaj a rămas imaculată la finele celor 45 minute de joc. La reluare, gălâţenii deschid scorul prin Tofan (49, la o fază fixă, lovitură de colţ). Bucuria gălăţenilor a fost scurtă, Baldovin (51) egalînd. Rezultatul de egalitate a rezistat pe tabela de marcaj pînă în min. 79, cînd Guriţă a marcat golul victoriei. “Bătrîna Doamnă” merita o “remiză”.

" G a ş c a n e b u n ă ” a “ fă c u t-o de

o a i e ”

S P O R T U L S T U D E N Ţ E S C -

F A R U L 0 - 3

După victoria din etapa trecută, de lâ Arad “alb-negrii” din Capitală s-au crezut zmeii zmeilor. Numai că exact ca în ediţia trecută şi tot în Regie, “gaşca nebună” a fost umilită de “marinari” tot cu scor de forfait ca în toamna lui 2001. Primul gol al constănţenilor a fost semna! de Bâdescu (16). Următoarele două au fost înscrise după pauză, autori fiind Cristocea (62) şi Liviu Mihai (65). Şi uite-aşa, de la înscăunarea “buldogului” Viorel Hizo, ca antrenor principal, s-a soldat cu 7 puncte adunate de tomitani h cămările toamnei. O realitate ce nu poate fi contestată.

R e z u l t a t e l e d e d u m in ic ă

U N I V E R S I T A T E A C R A IO V A ■

R A P ID 1 -3

F .C . B R A Ş O V - F .C . N A Ţ IO N A L

0-1R o m e o V . CÎRTAN

.

F.C. ONEŞTI SI GAZ METAN MEDIAŞ NOII LIDERIEtapa de simbâtâ, a patra în ierarhia toamnei, s-a încheiat-cu

următorul bilanţ general: 7 victorii ale gazdelor (3 în prima serie, 4 în a doua), 2 ale oaspeţilor (cîte una în fiecare serie) şi 7 “remize" (4 în seria întîi, 3 în a doua). Eficacitatea a cam lăsat de dorit, în 16 partide fiind marcate doar 35 dc goluri (20 în seria întîi. 15 in a doua), gazdele impuntndu-sc cu 24 dc reuşite, oaspeţii doar cu 11. Rezultatele:

15. Midia Năvodari 4 1 1 2 6-11 4 (-2)16. Internaţional P. 4 0 2 2 5-8 2 (-4)

ETAPA A V-A. (28 septem brie): Metalul PlopeniInternaţional, Unirea Focşani - Cimentul, Electromagnetica - Foresta, Poli Iaşi - Dacia Brăila, Petrolul Ploieşti - F.C. Oneşti, C.S.M. Medgidia - Inter Gaz, Midia - Gloria şi Bucovina - Rulmentul.

S e r i a I : A L I N I E R E L A A M B I I P O L I A I

C L A S A M E N T U L U IO primă aliniere sus în piscul ierarhiei unde patru echipe au

citc 9 puncte, locul pc scara clasamentului fiind dat de golaveraj; cea de a doua aliniere in “subsolul” clasamentului, unde şapte echipe au cîte 4 puncte. Să parcurgem rezultatele:

• Metalul Plopeni - Unirea Focşani 3-1• Cimentul Ficni - Electromagnetica Bucureşti l- l• Foresta Fălticeni - Poli Iaşi l- l• Dacia Brăila - Petrolul Ploieşti 0-2• F.C. Oneşti - C.S.M. Medgidia 4-0• Inter Gaz Bucureşti - Midia Năvodari 1-1• Gloria Buzău - Bucovina Suceava 2-0• International Piteşti - Rulmentul Alexandria 1-1CLASAMENT

1. F.C. Oneşti 4 3 0 1 9-3 9 (+3)2. Petrolul Ploieşti 4 3 0 1 9-5 9 (+3)3.*Unirea Focşani 4 3 0 1 6-5 9 (♦3)4. Bucovina Suceava 4 3 0 1 5-4 9 ' (+3)5. G loria-Buzău 4 2 1 1 7-5 7 (+1)6. Electromagnetica 4 2 1 1 4-2 7 (+1)7. C.S.M. Medgidia 4 2 0 2 3-5 6 (0)8. Poli iaşi 4 1 2 1 6-4 5 (-1)9. Dacia Brăila 4 1 1 2 6-6 4 (-2)10. Metalul Plopeni 4 1 1 2 6-7 4 (-2)11. Foresta Fălticeni 4 1 1 2 3-4 4 (-2)12. Inter Gaz Bucur. 4 1 1 2 3-4 4 (-2)13. Rulmentul Alex. 4 1 1 2 3-4 4 (-2)14. Cim entul Fieni 4 1 1 2 4-8 4 (-2)

S e r i a a l l - a : “ U ” C L U J - N A P O C A S - A

S P E C I A L I Z A T ÎN “ R E M I Z E ”• MINAUR ZLATNA - “U" CLUJ-NAPOCA 1-1. Realmente

“alb-negrii” de la poalele Feleacului s-au specializat în “remize”, obţinîhdu-o pe a patra consecutiv, a doua în deplasare (păcat, totuşi, de cele două de-acasâ, care au însemnat patru puncte pierdute). Din transmisia crainicului-reporter Radu Anghel Bama am reţinut câ zlâtnenii - după o repriză albă, 0-0 - au reuşit să deschidă scorul prin I. Mărginean (66), egalarea fiind reuşită de Codreanu (86). Totuşi, pe cînd prima victorie?

• OLIMPIA SATU MARE - INDUSTRIA SÎRMEI C. TURZII 1-1. Vindecaţi după toxiinfecţia alimentară, sătmărenii au primit vizita “sîrmarilor”, formaţie-lider după trei etape. Liderul şi-a onorat cartea de vizită deschizînd scorul prin Bratu (64), egalarea fiind reuşită de Bozdog (71).

• C.S.M. REŞIŢA - EXTENSIV CRAIOVA 1-2. Sîmbătă tristă în Valea Domanului, văduvită de spectatori (doar vreo 500), La pauză 2-0 pentru olteni prin golurile marcate de Cristescu (16) şi Scarlat (35). Speranţele puţinilor spectatori au înflorit cînd Câprariu (47) a redus din diferenţă, dar, treptat, s-au stins, datorită neputinţei reşitenilor de-a egala şi prelua conducerea.

• GAZ METAN MEDIAŞ - CORV1NUL HUNEDOARA 3-0. Scor de forfait prin golurile marcate de Gavrilescu (3 şi 76) şi Dîmbeanu (40). Victoria - prin jocul rezultatelor - i-a instalat pe medieşeni pe prima treaptă a clasamentului.

• F.C. BAIA MARE - GILORTUL TG. CÂRBUNEŞTI 2-0. Partidă disputată la Negreşti - Oaş (terenul din Baia Mare fiind suspendat). Teren greu, bătut de ploaie. Cu un lot devalorizat prin valorile plecate la alte echipe, pentru jocul de sîmbătă, antrenorul

I. Tătăran a recurs la o găselniţă de “ultimă oră” transformîndu-lpe fundaşul Ciocan vîrf de atac. Găselniţa a fost cu efect, Cioc:: fiind autorul ambelor goluri, marcate în minutele 15 şi 72.

• F.C. ORADEA - PANDURII TG. JIU 2-0. Şi acest meci s-a disputat pe teren neutru (stadionul orădean fiind suspendat pe patru etape). Trupa lui Ion Marin (cu lipsuri în activ) s-a deplasa! la Ştei, susţinuţi de 4.500 suporteri. în final, victorie a bihorenilor prin golurile marcate de Csehi (32 şi 48).

• C.F.R. CLUJ-NAPOCA - ARO C-LUNG MUSCEL 1-0 După spusele crainicului-reporter Pruteariu, meci încîlcit, urît, ct multe “galbene” şi îmbrînceli. îi dăm cuvîntul pentru detalii celui ce a fost prezent la meci.

• U.M. TIMIŞOARA - APULUM A. IULIA 0-0. Nici ex-divizionarilor “A” nu le iese “cartea victoriei”, aceasta fiinc cea de a treia “remiză” (a doua acasă).

CLASAMENT1. Gaz Metan Mediaş2. F.C. Oradea3. Industria Sîrmel4. Apulum A. lulia5. Corvinul H-doara6. Pandurii Tg. Jiu7. Extensiv Craiova8. ARO C-lung9. Olimpia.S. Mare10. “U” CIuj-Napoca11. F.C. Baia Mare12. C.S.M. Reşiţa13. C.F.R. CIuj-Napoca14. Minaur Zlatna15. Gilortul Tg. C.16. U.M. Timişoara

4 3 0 1 8-1 9 (+3]4 2 2 0 8-2 8 (+2)4 2 2 0 8-5 8 (+2j4 2 2 0 5-2 8 “(+2l4 2 1 '1 4-5 7 (+D4 2 0 2 5-5 6 (0)3 1 2 0 4-3 5 (+2)4 1 2 1 1-1 5 (•1)3 1 1 1 4-3 4 ■ (-2!4 0 4 0 7-7 4 (-2)4 1 1 2 3-3 4 (•214 1 1 2 3-5 4 (-2)4 1 1 2 2-7 4 f-2)4 0 2 2 2-5 2 H)4 0 0 4 0-9 0 (-6)4 0 3 1 1-2 -7 (-3)

ETAPA A V-A (28 septembrie): Minaur - U.M. Timişoara, “U” - Olimpia, Industria Sîrmei - C.S.M. Reşiţa, Extensiv - Gar Metan, Corvinul - F.C. Baia Mare, Gilortul - F.C. Oradea, Pandurii

CFR CIuj-Napoca si ARO - Apulum. Frumoasă etapă., - V ic to r E. ROMAN

0 u b ă t u t s l u g i l e l u i D i n a m o !• C.F. CFR Ecomax - ĂRO Cîmpulung Muscel 1-0 (1-0) •

Stadion: “CFR”: Spectatori: 1.500; Timp: excelent; Teren: i foarte bun: CFR Ecomax: Ştef-M anea, Cosma, Băcneanu - Oncică, Cazan, Ghiorma, Szekely (87 Dobrău), Văsîie -

; Budeanu (73 Tilincă), Dulcea (51 Rus); ARO Cîmpulung: Ceclan - Ceapraz, Cumpânaşu, Axinciuc (61 Stan), Crăciun

• (71 Dumitrescu). - Opriceanâ, Craioveanu, Pereny, Zadea -’ j Constantin (76 Pleş), Safta; Au arbitrat: V., Berceanu, B. ;

; Medrea (ambii din Rm. Vîlcea) şi M. Savaniu (Sibiu); : Avertismente: Ghiorma, Szekely, Tilincă - Cumpânaşu^«

: Axinciuc, Oprinceană, Craioveanu. Zadea; Eliminat: Sorin Oncică (cumul de cartonaşe - ’51); Marcator: Axinciuc; (autogol *24). _ _

'O m u l m e c iu lu i: Irin e l Manea - incisiv, bătăios, a

- depus un efort considerabil.sa lvîndu-şi echipa de ia

/ multe situaţii critice. Manea, î s-a ales şi cu o lovitură : involuntară în barbă din _ partea .u n u i adversar,■ feroviarul evoluînd multă . vreme cu un bandaj. .

Stop-cadru: Oaspeţii au evoluat .în echipamentul lui Dinamo, iar cu o zi

-înaintea partidei, de cazarea _ delegaţiei muscelene s-a ocupat, prin telefon, vicele dinamovist Ticâ Dănilescu!

De pe urma vizitelor efectuate a Timişoara şi Alba lulia, CFR ■comax s-a ales cu un singur <unct din şase posibile, deşi a restat un joc superior gazdelor, iar ce folos să cazi de pe un cal

frumos cînd în fotbal contează să marchezi mai mult decît adversarul şi nu să faci furori la capitolul impresie artistică. Faptul că arbitrii şi-au adus un aport substanţial lâ nereuşitele

feroviarilor, anulînd două goluri valabile, este altă poveste. Cu ARO Cîmpulung, grupare ce venea la Cluj cu gînduri mari, feroviarii au practicat un joc modest, însă au_ învins, “principalul” George Ciorceri “aruneînd” la coşul de gunoi partitura falimentară din primele trei etape, de data aceasta

preferind să sacrifice spectacolul în detrimentul rezultatului: punct ochit, punct lovit! Jocul economicos, pragmatic, pe alocuri chiar urît s-a dovedit eficient. Trei şuturi spre poartă, unul singur pe spaţiul porţii sînt reperele principale ale disputei, în minutul 5, Zadea îl loveşte cu pumnul pe Dulcea, însă

Oncică în duel cu un

centralul Berbecaru nu îi acordă primului decît cartonaşul galben, deşi l-ar fi meritat pe cel de culoarea cireşii. în minutul 24, Oncică încearcă să-l deschidă în careul mic pe Dulcea, Axinciuc se interpune pe traiectoria balonului înscriind în propria

’cîine roşu” de Muscel- t i

poartă. în minutul 51, Oncică vede al doilea galben şi este eliminat, iar în-minutul 70, Mircea Rus ratează şansa desprinderii şutind în portar după o pasă de manual primită de la Budeanu.

C ris tia n F O C S A N U

Page 11: La trluSâ cu

D e b u t în C.N. m a s c u lin de b a s c h e t

M O C IST IG A D UPA 0 R E P R IZ A DE EX C EP ŢIE

E d i ţ i a c u n r . 5 4 a C a m p i o n a t u l u i N a ţ io n a l m a s c u l in ş i- a r id ic a t c o r t in a , a n u n ţ î n d o s ta g iu n e a p a rte , i n f u z ia d e p r o fe s io n iş t i s îrb i, r u ş i ş i , c h ia r , a m e r ic a n i (23 la n u m ă r ) , î n e c h ip e le d e to p , s t i m u l î n d , s în te m c o n v in ş i , c a l i t a t e a , i a r im p o r ta n te le i n v e s t i ţ i i ş i m a r i le a m b i ţ i i ce le a n im ă p e p ro ta g o n is te n e fa c să a n t ic ip ă m o în tre c e re ace rb ă p e n t r u p o d iu m u l p r im e i noas tre d i v i z i i .

Două dintre aspirante, echipe cu tradiţie în sportul cu mingea la co ş , B .U . Politehnica C a rb o c h im . şi Dinamo Bucureşti, au deschis stagiunea în S a la spo rtu rilo r “Horia D em ian”, întîlnirea lor fiind considerată capul de afiş al etapei, un excelent prilej pentru fiecare de a-şi testa potenţialul, de a şti cum stau la începutul unui d rum lung şi plin de n ep re v ăzu t. C oncluzia, la încheierea presupusului derby, una nefavorabilă nouă, Dinamo stă foarte bine, mult mai bine decît în sezonul trecut, pe cînd clujenii mai au mult şi serios de lucru, pentru omogenizare, în special, pentru mentalitate şi concepţia de joc, în particular. Dacă d ife ren ţa de scor, în favoarea d inam oviştilor în reg istra tă în final, de 12 puncte (78-66), mai lasă loc la speculaţii, cea valorică de pe parcursul primelor trei “sferturi” şi de pe tabelă, mereu în jurul a 20 de puncte, perioadă care a contat în economia partidei, le exclude cu desăvîrşire, sportivii din Capitală dominînd copios o stilită ţile , lăsîndu-i în majoritatea timpului fără replică pe elevii lui Horia Rotaru. Dinamo a jucat ca la carte prima repriză, în care a fost decis totul, ei imprimînd disputei ritmul ce le-a convenit, au avut o aşezare perfectă în teren, în care pivoţii Dragan Simunovic (2,13 m) şi Virgil Câruţaşu au făcut legea sub ambele panouri, asigurîndu-i şi b locaje le pentru “m îna” excelentă a lui M ilijan Marijanovic, care a înscris cînd şi cum a dorit, secondat cu deplin succes de Markovic şi Popa, iar conducătorii de joc (Fometescu şi Voinescu) au orientat atacul funcţie de

“nuanţele” de exprimare a gazdelor. Greu de sesizat, pentru simplul fapt că clujenii au evoluat liniar, blocaţi de trac şi lipsiţi de inspiraţie, cu o apărare lipsită de agresivitate şi uşor penetrabilă, cu un atac în care, exceptîndul pe Cornel Săftescu (care îşi confirmă clasa), s-au înregistrat procentaje îngrijorătoare la toate procedeele (s-a aruncat de 23 de ori pentru 7 reuşite de 3), toate mişcările fiind făcute într-un ritm lent, ce a dat suficient timp de repliere adversarului. în plus, mult aşteptatul debut a lui Dejan Dukovcic, indiscutabil un jucător de valoare, a fost unul neconcludent, el, bine apărat şi insuficient angajat de coechipieri, părînd dezorientat şi fără replică. Redebutul lui Tibi Sebestyen, care nu a .făcut economie la efort, n-a avut eficienţă, reuşind două aruncări libere în tot meciul! La un asemenea schimb de replici tabela a indicat 12-24 (min. 10), 27-49 (min. 20) şi 42-67 (min. 30), conturile fiind încheiate, iar ultimul sfert, care a dus la rezultatul final (jucat de Dinamo cu rezervele) n-a mai contat în economia jocului. Indiferent de acest debut nefast, facilitat şi de o suită de greşeli de tehnică,

clujenii trebuie să-şi strîngă rîndurile şi în următoarele confruntări, să demonstreze că alta le e valoarea, lucra posibil însă doar printr-o mobilizare exemplară, prin contribuţia tuturor componenţilor lotului, altfel cu o singură floare, J-am num it pe Cornel Săftescu, primăvara rămîne doar un vis frumos...

Âu punctat: Săftescu 21 (2), Dukovcic 16 (4), Popa I 9, Şchiopu 9, Popa I '3 (1), Silvăşan 3, Pintea 2, Sebestyen 2, Chetrean (debut) 1, au mai jucat Marin şi Griinwald, pentru clujeni, respectiv Marijanovic 27 (4), Căruţaşu 12, Markovic 9, Simunovic 7, Popa 10 (2), Fometescu 6 (2), V. Mocanu 4, Voinescu 3 (1). Au arbitrat bine: M. Oprea (Braşov) şi C. Cîmpeanu (Bucureşti).

Celelalte rezultate ale etapei: CSU ISA Piteşti - CST A lexandria 72-70, CS Rompetrol Bucureşti - CSU Ploieşti 82-74, West Petrom Arad-CSU Sibiu 72-55, ELBA Petrom Tim işoara - Rapid B ucureşti 94-70, CSU Rom radiatoare Braşov - C im entul Fieni 78-68, Politehnica Iaşi - Herlitz Tg. Mureş 56-86.

M ir c e a Io n R A D U

“U” Ursus-Tomis Constanţa 38-24 (20-12)

Sala “Horia Demian", etapa a

sîmbătă 21 septembrie, 6-a a Ligii

“ U ” U rsus: Grecu ■ (B o ch iş ) - R ogoz 2

golu ri (M ureşan- 2), Petrache l (Urcan 4, Novac 3), Senocico 12, , Cupcea (Vîrtic 3), Sîrbu 4, Ariton 4 (Deac 3).

T o m is: P o p o v ic i-D u ican , O sm an 3... (Bledea 2), Moldoveanu 4 , G ilca 6, G recu 7 (D rilea 1), V ăduva ; (Strunganu 1).

A rb itra j decent al cuplului bucureştean S. Dinu- C. Din.

Pînă în minutul 55, cînd M ihaela Senocico a ratat u ltim u l 7 m de care au b e n e f ic ia t s tu d en te le , fu sesem decisă să titrez m ateria lu l de faţă cu a p e la tiv u l su sn u m ite i: SENO! Pentru că Seno se m işc a se ir ez ist ib il - u n t v er ita b il m otor a fla t în turaţie m axim ă - era golgetera m eciului cu 12 goluri, dintre care 4 din 7 m şi se aflase la originea

altora semnate de co lege . D in păcate, în să a ven it amintita ratare (sau, poate, c lip a de in sp ira ţie a cerb eru lu i co n stă n ţea n Popovici), care m i-a clătinat opţiunea, trimiţîndu-mă să caut alt titlu. Unul care să exp rim e d esc ă tu şa re a echipei lui Jurca, hei-rupul din sînul acesteia, starea de bine, bucuria de-a juca, de-a marca şi de-a învinge. Şi, tot căutînd, l-am găsit: Seno - cea care dă semnalul la toate, impunîndu-se drept marcă a Ursus-ului 2 0 0 2 ; adică efervescenţă, savoare, tărie! Spre deliciul tribunei ş i al a c t iv e i g a le r ii în uniformă care nu osteneşte în a asigura fe te le că: "Armata e cu vo i!”

T recîn d la co n cretu l fa p te lo r , precizăm - că “d ereg la rea ” ta b e le i de marcaj s-a produs în m iezul primei reprize, cînd de la 7- 6 în min. 13, studentele urcă la 14-6 în min. 18 (perioadă în care am aplaudat intercepţiile Alinei Ariton şi ţîşn ir ile M irelei R ogoz),d iferen ţa go lu ri

s * A J\ \ |

* % ţă

f■ * H

"POLI" CARBOCHIM CLUJ - DINAMO BUCUREŞTI 66-78 (12-24, 27-49,42-67)Nr. N u m e ju c ă to r M inute

ju c a teP u n c te

m a rca teP r o c e n ta je M ingi

c îş t ig a teM ingi

p ierd u teP a s e

d e c i s iv eG r eşe li

p e r so ’n a le3p 1 P

4 SILV A ŞA N 12 3 0% 50% 100% 3 1 1 35 PINTEA 6 2 - 25% 0% 3 3 1 16 PO PA II 16 3 33% - - - 1 3 -7 C H E T R E A N U 9 1 0% 0% 50% - . - - -8 DUKOVCIC 35 16 50% 0% 80% 4 2 1 19 MARIN 14 - 100% - 33% 1 - - 310 ŞCH IO PU 20 9 - 43% 75% 4 2 - 212 G RUNW ALD 10 - 0% - - - - - 213 S E B E S T Y E N 27 2 0% 0% 100% 10 7 . 1 114 PO PA 1 22 9 0% 75% 75% 8 5 3 315 S Ă F T E S C U 29 21 100% 75% 75% 6 4 1 3

Amărăciunea a cuprins pe toată lumea din staff-ul clujean imediat după meci. Toate preparativele, inclusiv înregistrarea partidei, invitau la un regal baschetbalistic de excepţie. La realizarea spectacolului, echipa clujeană a participat destul de Pyjiri,' dar publicului specialiştii nu au amendat în termeni drastici

11. i

această prestaţie. Echipa universitară se va trezi, pentru că experienţa antrenorului, eforturile manageriale şi valoarea jucătorilor creează premisele continuării unei munci care să îşi arate pînă la urmă roadele.

O v id iu B L A G’ > ■: i i v t i ' ' î r i) . i ' ţ i r » ■: i , . tt.- •» •

S z a b o - d in n o u a d o u a !

MOROCUL E CUSVI

Ş I - L F A C E

S V I U L !V in er i, în C upa

Mondială de la Madrid - u ltim a m are reu n iu n e a tle t ic ă a an u lu i - Gabriela Szabo a vizat o revanşă asupra tuturor celor 3 locuri 2 obţinute în sezon (la Europene şi concursurile de Grand P rix de la L on dra şi Bruxelles). D in păcate - pentru e a . . . , (n o i şi Europa pe care românca a reprezentat-o la Cupa M ondială) tentativa nu i-a reuşit (pentru doar o sutime de secundă!), de v in ă f iin d “lip sa norocului” - după cum estim a Gabi la f in e le cu rse i pe care n ic i e i nu-i venea sâ creadă că a ratat-o. Fiindcă a avut-o în .. . m înă, de unde şi ridicarea braţelor în semn de v ictor ie! N um ai că se m n u l a fo s t fă cu t înainte de linia albă (!),

regâsindu-se , şi la pauză. D up ă care d ife re n ţa a crescut, artizanele golurilor din acest mitan fiind nou in tratele D eac ,. V îr tic şi N ovac, precum şi aceeaşi inepuizabilă Seno!

în ce le la lte partide a le rundei cu nr. 6: O ltchim Rm. V îlcea - Astral Buzău 29-21, Selm ont Baia Mare - Otelul Galaţi 27-19, Rapid Buc. - CSM Sibiu 33-21 , R u lm en tu l B ra şo v Silcotub Zalău 15-26, CSM Sebeş - Remin Deva 17-37.

Clasament. 1. Rapid (5 meciuri) 9 p. , 2. Remin (5) 9 p., 3. Silcotub (5) 8 p., 4. S elm on t (5 ) 8 p ., 5. O ltch im (3 ) 6p, 6. “U ” Ursus (4) 6 p., 7. Oţelul (6) 6 p.; 8. Rulmentul (5) 2 p., 9. CSM Sebeş (4) 2 p., 10. Astral (6) 2 p.. 11 Tom is (6) 2 p., 12 CSM . Sibiu (5) 0 p.

Miercuri 25 septembrie, în cadrul etapei cu nr. 7, “U” Ursus va juca la Sibiu, cu nou prom ovata CSM , singura ech ip ă care n-a acumulat punct .

N u ş a D E M IA N

ceea ce i-a frînat Gabriclci scăpărarea fin a lă , pcrm iţînd a stfe le t io p ie n c e i B erh ane Adere să-i sufle - pentru a 3-a oară într-o lună - victoria. Cu alte cuvinte, nu lipsa norocului a fost de v in ă, ci scăp area acestuia printre degete, de unde şi recon firm area ad evăru lu i după care norocul e cum şi-l face omul!

C ea de a doua reprezentantă a noastră în Cupa M o n d ia lă , cam p ioan a eu rop ean ă- Ion ela T îrlea n-a mai izbutit performanţa de la M unchen, clasîndu-se a 4-a la 400 mg.

A ltfe l, “M adridul” a fo st în ţesat de v ed ete , printre în v in g ă to r i n u m â r î n d u - s e a m er ica n ce le M arion Jon es (“su ta” ) şi G ail D ev e rs (1 0 0 m g ), rusoaicele Tatiana Kotova ( lu n g im e ) ş i O lga E g o ro v a ( 5 .0 0 0 m ),m o za m b ica n a M aria M utola (800), turcoaica Sureyya Aihan (1.500 m), cubanezul A niel Garcia (110 m g, la lu ptă cu monştrii Allan Johnson şi Colin Jackson), britanicul Jonathan Edvvards (trip lu), kenyanul B o it Kipketer (3 .000 m ob.), ungurul Robert Fazekas (disc).

P od iu m u l C u p ei M ondiale ediţia a 9-a . F em in in : 1. R u sia , 2 . Europa, 3. Am erica (4 . S U A ): M a scu lin : 1.A fr ic a , 2 . S U A , . 3 . Europa.

N u s a D E M IA N

. 1 ' i

Page 12: La trluSâ cu

R e d a c ţ i a S P O R T'' ®T e R T 9 .2 T .2 T ^

D . N . - 4 / 2 1 s e p t e m b r ie V CSM - “U” Cluj 9-9 (6-6)

Gherla a cedat, poate surprinzător, la Sighet, astfel câ în acest moment doar Someş Gaz Beclean şi Unirea Dej nu au nici o înfrîngere. Cum cele două echipe se întîlnesc sîmbâtâ în m eci direct, statistica se poate m odifica. Armătura Zalău şi Unirea Dej par a fi echipele momentului, dar pe “val” se mai află şi Becleanul, Tricotajul Ineu şi chiar Minerul Sărmăşag.

• Petrom M arghita - Unirea Dej 0-2Amănunte în cronică.• S o m e ş G a z B e c lea n - P la stu n io n

S atu lu n g 2-0Rezultat normal, a marcat Ghira (50, 58),

dar pentru Beclean meciurile grele de abia acum încep.

• .M armafia S igh et - Olim pia Gherla 2-1

Este prima înfrîngere a gherlenilor. Prima

victorie mai aşteaptă! Amănunte în cronică.• Armătura Zalău - Oaşul Negreşti 4-0 Nici o emoţie pentru zâlăuani, pentru care

au marcat Cozma (23), Al. Pop (47), Ignat (62, 90).

• Arieşui Turda - Frontiera Curtici 1-1E tulbure rău Arieşui! Cîrcotaşi cum

sîntem, nu se poate sâ nu observăm diferenţa dintre echipa de acum şi cea care se bătea ediţia trecută pentru promovare. Au marcat Flener (58) şi Magnici (90).

• Tricotaje Ineu - Som eşul Satu Mare 4-0

Şi ei vor la promovare. Marcatori: Miţiţi (27), Giorgiu (39), Luca (72, 80).

• CF Dej - M inerul Sărm ăşag 0-0 Rezultat bun pentru alţii.• Victoria Cărei a stat.

M ih a i H O S S U

Petrom Marghita ■ Unirea Dej 0-2 (0-0)S tad ion : în com una

A bram ; T e r e n : bun; T im p : bun pentrufotbal; Spectatori: 300. . P etro m : H crm an - Borza. Magdnlcna. Jircş. G abor - Lucuţâ (50 Pop), Tămaş. Gomboş. Scrb - U lici (45 Ditca), luhasz. Unirea: Bâdan- Bogoşcl, Zaiati. Zainca- Moşuţ. Kilin, Podină, Bud (4 6 T îrn ovan ), . Ardelean (77 Danciu) - C ozm a, Doru Pop. A rbitri: R. Apătcanu - M. Axcntc. E. Cristea. A vertism ente: Hcrman,

. M agd a len a , U lic i. . M arcatori: Doru Pop . (55). Cozma (90).

Fârâ sâ aibă un joc din calc afară de spectaculos (“pe ci, mă, că ăştia-s mai slab i ca G herla” , strigau gazdele în prima repriză), U nirea Dej s-a im pus la Abram tocmai pentru că nu e Gherla! O echipă solidă

O m ul m eciu lu i: Peun teren de dimensiuni foattc mici unde mingea ajun gea cu uşurinţă I dintr-un careu într-altul, ' fundaşii Zainea, Zaiaţi, B ogoşcl au dus greul m eciului. Datorită lor Bâdan nu a avut o zi foarte grea.

S to p ca d ru :• Incredibilă baza sportivă

a celor din Abram. Nici : măcar un muc de ţigară în tribune, vestiare dotate cel puţin la nivel . de D ivizia “B ” , totul v o p s it proaspăt ş i... nocturnă! E drept câ atunci cînd c pornită se întrempe curentul în tot

■ satul!

(cea mai bună din ultimii ani), în care şi-au făcut loc cîţiva tineri de valoare, un joc bine organizat şi, mai nou, atmosfera sînt factorii care au schimbat în bine faţa Unirii. Sîmbătă, dejenii au speculat m om entele cheie

ale jocului mult mai bine d ec ît au făcu t-o în precedenta deplasare. Dacă la G herla d esch id erea scorului a fost urmată de retragerea în apărare, de această dată. Unirea nu i-a perm is adversaru lu i sâ respire prea mult în preajma poiiii lui Bâdan. Golul lui Doru Pop (şut senzaţional de la 30 de metri, sub bară) a venit norm al, panica din rîndul g a zd e lo r fiind întreţinută de desele ocazii dc pînă atunci ale oaspeţilor. Reuşita de excepţie a lui Doru Pop a îngropat d e fin it iv m oraluladversarilor, a căror greşeli s-au în m u lţit d irect proporţional cu m inutele scurse. Logic, în cele din urmă, a înscris şi Cozma, care ar face bine să-şi treacă numele pe lista marcatorilor încă înainte de începerea meciurilor, oricum ştie toată lumea că s-a lipit golul de el (şapte reuşite în ultimele trei meciuri!).

M ih a i H O S S U

manei

Stadion: municipal; Vreme: ploioasă; Teren: umed; S p e c t a to r i: 100; A r b itr i: V . Pâduraru (Gura H um orului), - E. G heorghe. L. Grămadă (ambii Suceava). M arm aţia: D. Moceanu - Stetca, Pop, Blaga, B isoc (38 Lunca) - Kormoş, Mizau, Balazs - Ciplea (60 Chisăliţă), Toroczkozi (85 Muscămu). C. Moceanu; O lim pia: Coşeriu - Ciupe, Criste, Kulcsar, Roman - • (42 Maier, 65 Marchiş) - N icula. Munteanu, Cionca - Codorean, (46 Igna). Prodan. Bocoş. M arcatori: Balazs . (35), Ţiplea (38) - Prodan (23). A vertism ente: Blaga, < Kormoş, Balazs, Chisăliţă - Ciupe, Roman. Prodan, C ionca. E lim in a ţi: Kormoş (Marmaţia) şi Cionca (O lim p ia )..

S top -cau ru . aoia au trecut patru etape din actu a lu l cam pionat şi “ r e c o r d m a n u l ” suspendărilor din echipa de pe Som eş a şi fost e lim in at, de astă dată p en tru d ou ă g a lb e n e în c a s a te în a c e e a ş i partidă!

O m u l m ec iu lu i:■ Balazs autorul primului .

gol al gazdelor, incisiv : ş i b ă tă ios , .su fle tu l ■■

. echipei maramureşene.

în ultim ii ani, niciodată nu s-a întîm plat ca după p atru e ta p e ech ip a antrenată de M ihai Pop sâ nu fi cîştigat un meci. Iată

că de astă dată, gherlenii încă nu ştiu ce înseamnă trei puncte. La S ighetu l M a rm a ţie i, e i au d orit victoria, dar după felul cum au evoluat nu. meritau mai m ult. E ventu al un ega l, care s-a ş i conturat la în cepu tu l în tîln ir ii, cînd Prodan a d esch is scorul printr-un gol frumos. Dar, totul s-a risipit în intervalul dintre m inutele 35-38, cînd Balazs şi Ţiplea au întors rezultatul. In continuare, g a z d e le ş i-a u apărat a v a n ta ju l, în tim p ce O lim pia a încercat, prin schim bările efectuate, să mai înscrie măcar o dată. Nu a mai reuşito, poate şi din cauza adversarilor, care au luptat cu toate mijloacele pentru menţinerea fragilului avantaj de pe tabela de scor.

S Z E K E L Y C s .

Suceava, complexul sportiv “Unirea”, spectatori cca. 100 • CSM Suceava: Şt. Rusu, Zebega, Botezatu, Mihăilă, Marişcaru, Negru/cpt, Borta, Sluşariuc, Bursuc, Dimofte, Guliciuc.Soloniuc, Puiu, Flutur, Dangă, antrenor; Constantin Vlad. “U” Cluj: Cerceş, Bălan, Manea, Popean/ cpt, Bulai, Dragomir, Roman (Simandi), V. Rus, Podea, Colţuneac, Teodorescu (Manei), Harnagea (Ciobanu), Cantor, Voicu, Marin, antrenori: Petrică Motrescu,; Octavian Chihaia ‘ arbitru, Vasile Stancu/ Bucureşti, 1 judecători de margine C. Calafeteanu, B. Miliţa/ Toţi Bucureşti; observator FRR loan Gherghescu/ Bucureşti • marcatori: Dimofte 2 lp, Soloniuc lp pentru CSM; Colţuneac 3 lp pentru “U” •

- apărarea. Sucevenii au abordat jocul cu multa ambiţie, motivaţi de terenul propriu, dar si prestaţiile din meciurile cu Dinamo şi Rulmentul Bîrlad, au trecut pe lîngă o victorie mare şi preţioasă, care, după modul în care au jucat clujenii,' le era la îndemînă.

Privit în ansamblu, meciul a fost fragmentat de multele accidentări, prelungirile fiind perfect justificate şi motivate.

Din acest egal, universitarii nu au decît de învăţat şi luat aminte. Urmează trei săptămîni de pauză, prilej de punere la punct a multor aspecte ce ţin de joc, tehnice, tactice, de mentalitate chiar.

• Celelalte rezultate ale etapei; Dinamo • Callatis Mangalia 112-12, Steaua - Farul 12-3, “U” Baia Mare - Rulmentul 39-10, Ştiinţa Petroşani - Poli Iaşi 67-9, CSM - “U” Cluj 9-9.

CLASAMENT

Acest 9-9 Ţ6-6) are mai multe explicaţii. Nu ne vom referi la arbitraj de data aceasta. Ne vom referi doar la “U” Cluj, echipă de nerecunoscut în Cetatea Domnească. Clujenii nu puteau emite pretenţii la victorie din mai multe motive. Cel mai important ţine de jocul în sine, lipsit de orice idee tactică, fără nici o fază cursivă, nici măcar una de cinci metri!, fară placaje, fără pase, cu multe greşeli pe linia de treisferturi, cu multe lovituri de pedeapsă ratate, unele din poziţie centrală (!?!), cu baloane pierdute uşor. Un singur lucru a mers şi funcţionat în angrenajul echipei

1. Dinamo2. “U” Cluj3. Steaua4. Baia Mare5. Petroşani6. Farul7. Suceava

225-6688-58153-35170-53197-9195-6844-118

121110101087

8/9/10: Callatis Mangalia, Rulmentul Bîrlad, Poli Iaşi - 4' Etapa a V-a, sîmbătă, 12 octombrie: “U” Cluj - “U” Baia Mare, Farul - Dinamo, Rulmentul - Steaua, Callatis - Ştiinţa, Poli Iaşi - CSM Suceava.

Demostene SOFRON

România (în domponenţa: Florin Segărceanu, Adrian Marcu, Andrei Pavel, Adrian Voinea, Gabriel Trifu şi Victor Hănescu) a obţinut en fanfare calificarea în Grupa Mondială a Cupei Davis, cea mai importantă competiţie a sportului alb pe echipe, ai noştri, cu un Andrei Pavel într- o formă excepţională, depăşind Slovacia (în componenţa: Miroslav Mecir, Dominik Hrbaty, Karol Kucera, Ladislav Svarc, Karol Beck şi Jan Kroslak). Ca de obicei, greul echipei noaste a căzut pe constănţeanul Andrei Pavel, cel mai bun produs al tenisului românesc din ultimii ani cucerind două puncte la simplu şi un punct la dublu alături de Gabriel Trifu.

In prima zi de întrecere, scorul a fost “deschis” de numărul unu slovac Dominik Hrbaty, care a dispus de Adrian Voinea, scor 6-3, 6-4, 3-6, 6-3. De remarcat câ “perugianul” a condus în setul patru cu 3-1!

Andrei Pavel a încheiat ziua de vineri cu o victorie normală în faţa lui Karol Kucera, scor 6-0 (36 de minute), 6-4, 6-7, 6-2. Pavel a condus în setul trei cu 4-1.

Cea mai importantă partidă, cea de dublu a revenit cuplului Pavel/ Trifu, echipa noastră luînd o opţiune serioasă în ceea ce priveşte calificarea în elita tenisului, 6-7, 7-6, 4-6, 6-3, 8-6 după aproape 4 ore de joc cu perechea Hrbaty/ Beck. De menţionat că decisivul a durat 67 de minute.

Pavel a adus punctul victorios duminică, în partida contra lui

Hrbaty, 7-6,6-2,6-2 după 2 ore şi 24 de minute. Hrbaty a condus în primul set' cu 4-2!

Ultima confruntare de simplu, dintre Voinea şi Kucera, încheiată tîrziu a contat doar în palmaresul celor doi jucători.

Vă reamintim ca România a fost exilată din lumea bună a tenisului acum 18 luni, după partida de la Braunschweig cu Germania, pierdută cu 2-3, deşi' ai noştri au condus după două zile cu 2-1, Pavel trecînd de Haas, dar pierzînd la Kiefer.

Alături de Franţa, SUA, Rusia, Argentina, Olanda, Cehia, Suedia şi România,, vor mai evolua în Grupa Mondială: Elveţia (3-2

la Gasablanca cu Maroc), Australia (5-0 la Adelaide cu India), Belgia (3-1 la Harare cu Zimbabwe), Brazilia (3-0 la Rio de Janeiro cu Canada), Germania (5-0 la Karlsruher cu Venezuela), Anglia (3-1 la Birmingham cu Thailanda).

F ra n ţa - R u sia în f in a la Ccipai D a v is /E d iţia 2 0 0 2

Franţa şi Rusia îşi vor disputa “salatiera de argint” între 29. 11 şi 1. 12 2002, în Franţa, cel mai probabil la Paris.

“Cocoşii” antrenaţi de cuplul Yanih Noah - Guy Forget au trecut cu 3-2 de SUA:

• Amaud Clement - Andy Roddick 4-6, 7-6, 7-6, 6-1• Sebastien Grosjean - James Blake 6-4, 6-1, 6-7, 7-5• Santoro/ Llodra - Blake/ Martin 6-2, 6-7, 6-2, 4-6, 4 -6• Sebastien Grosjean - Andy Roddick 6-4, 3-6, 6-3, 6-4• Amaud Clement - James Blake 4-6, 3-6 ,,Franţa obţine pentru a 4-a oară calificarea în finală.Ruşii, cu Safin şi Kafelnikov au trecut, nu fără emoţii, de

Argentina, revelaţia acestei ediţii:• Marat Safin - Juan Ignacio Cheia 6-7, 7-5, 7-5, 6-1• Evgheni Kafelnikov - Gaston Gaudio 3-6, 7-5, 6-3, 2 -6 , 8 -6• Safin/ Kafelnikov - Am old/ Nalbandian 4-6, 4-6, 7-5, 6 -3 ,

17-19!• Marat Safin - David Nalbandian 7-6, 6-7, 6-0, 6-3.

C ris tia n F O C Ş A N U

Page 13: La trluSâ cu

1 D o l a r S U A = 3 3 3 1 3 I e i

1 L i r ă s t e r l i n ă = 5 1 . 6 3 5 l e i I ' 7 fv i c ; ,

1 E U R O = 3 2 . 7 1 5 I e i

1 g A U R = 3 4 4 . 3 9 2 l e i j

O t r e i m e d in a n g a ja ţ i i S id e x G a la ţ i v o r s ă r e n u n ţ e la lo c u r i le d e m u n c ă

In s c h im b u l c o m p e n s a ţ i i lo rO treime din cei 27.000 de

angajaţi ai combinatului siderurgic Ispat Sidex Galaţi vor să renunţe la locurile de m uncă de pe platforma siderurgică, pentru că vor prim i, la plecare, plăţi compensatorii substanţiale, iar conducerea indiană a combinatului susţine că aceia care deţin posturi cheie sau care sînt foarte pricepuţi nu vor fi lăsaţi să plece.

Pînă vineri - ultima zi în care siderurgiştii care vor să părăsească de bunăvoie Ispat Sidex au putut să-şi depună cererile.de disponibilizare - 7.500 de angajaţi, din cei peste 27.000, optaseră pentru abandonarea locului de m uncă. D ecizia lor este m otivată de plăţile

compensatorii pe care le vor primi la plecare - între 50 şi 100 de milioane de lei, în funcţie de vechimea la locul de muncă.

Conducerea indiană a combinatului a ţinut, însă, să precizeze că nu toţi cei care vor sâ plece din combinat vor fi lăsaţi.

“Vineri este ultima zi în care se mai depun cereri pentm cei care doresc să plece. După aceea vom analiza fiecare cerere în parte şi decizia se va lua în funcţie de interesele Sidex, deci dacă sînt angajaţi în posturi cheie care ar dori să plece, decizia va fi influenţată de acest lucru. Producţia deja a crescut, deci am dori ca Sidexul să fie un proiect reuşit şi să fie eficient, a declarat, vineri,

directorul financiar al Ispat Sidex, Harak Chand Banthia.

O mare parte din cei care vor pleca afirmă că vor să se ducă fie la ţară, fie în

. străinătate, sau să îşi deschidă o firmă.

Parlamentari gălăţeni, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai autorităţilor locale au atras atenţia că 100 de milioane de lei, reprezintă o sumă insuficientă pentm ca oamenţi care vor pleca din combinat să-şi poată deschide propria afacere, indiferent de domeniul de activitate, şi că banii ar putea fi cheltuiţi nejustificat. In Galaţi, au apămt deja anunţuri în ziar, cu oferte de afaceri pentm sidemrgiştii care vor încasa plăţi compensatorii.

Volumul fluxurilor de capital către statele emergente va fi cel m ai redus din ultim ii zece ani

Fluxurile nete de capital privat către pieţele emergente s-ar putea diminua, în acest an, pînă la 123 de miliarde de dolari, reprezentînd cel mai redus nivel din ultimii zece ani, preconizează Institute of International Finance (IIF).

Cifra reprezintă o revizuire în sens negativ a previziunilor instituţiei, în condiţiile în care într-un raport publicat în luna mai a acestui an IIF anticipa o creştere pînă la 160 de miliarde de dolari a fluxurilor de capital privat către statele în curs de dezvoltare în anul în curs.

Dacă în studiul său precedent IIF estima la 132 de miliarde de dolari volumul fluxurilor de capital orientate către statele emergente în anul trecut, prezentul raport arată că acesta s-a situat, în realitate, la 126 de miliarde de dolari.

Estimările institutului sînt însă mai pozitive în ceea ce priveşte anul 2003, pentru care întrevede o valoare de 151 de miliarde de dolari, cu condiţia continuării procesului de redresare a economiei globale. IIF avertizează, pe de altă parte, câ această creştere prevăzută nu se datorează neapărat unei îmbunătăţiri a cdndiţiilor economice din ţările în curs de dezvoltare, ci mai degrabă diminuării ieşirilor de capital din statele aflate în criză.

Atît nivelul avut în vedere de

IIF pentm acest an, cît şi cel pentm anul viitor, sînt relativ similare cu volumul fluxurilor de capital înregistrat la începutul anilor ’90 şi cu mult sub media consemnată în ultimii zece ani, respectiv 187 de miliarde de dolari.

’Ca pondere în Produsul Intern Brut al statelor emergente, fluxurile nete de capital privat s-au diminuat de la circa patm procente în anul 1992 pînă la două procente, în acest an, mai remarcă studiul IIF.

în ceea ce priveşte componenţa acestor fluxuri de capital, este de aşteptat ca investiţiile directe să continue să reprezinte principalul element atît în 2002, cît şi anul viitor. Cu toate acestea, volumul investiţiilor directe va scădea, la rîndul său, apreciază IIF, de la 135 de miliarde de dolari, anul trecut, la 113-116 miliarde de dolari, declin ce reflectă, din perspectiva Investitorilor, o reevaluare a riscurilor, iar în ceea ce priveşte ţările în curs de dezvoltare o încetinire a ritmului de derulare a reformelor structurale şi a procesului de privatizare.

în schimb, creditele nebancare şi investiţiile de portofoliu, alte componente majore ale fluxurilor de capital, vor cunoaşte un progres în anul acesta, deşi la un nivel în

kX R S ifeW iK ÎM C F .R T IR rA T F . DF, DEPOZIT N O M IN A TIV E*VAL. RATA DOBÂNZII

3 LUNI 6 LUNI 9 LUNI 12 LUNILEI 23,5% 24,5% 25% 25,5%USD 2,80 % 3,20% 3,25% 3*30%EUR 3,80% 4,20% 4,25% 4,30%

VALORILE CERTIFICATELOR DE DEPOZIT NOMINATIVELEI USD EUR

1.000.000 250 2505.000.000 500 50010.000.000 1.000 1.00025.000.000 5.000 5.00050.000.000 10.000 10.000100.000.000 - -

'Garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar în conf. cu prevederile Legii nr. 88/1997; Fără comision la depunere sau retragere.('9759070/

continuare inferior celui din anii precedenţi.

Raportul institutului financiar semnalează, pe de altă parte, importanţe deosebiri între regiuni. în cazul' Europei, fluxurile nete de capital privat sînt preconizate să crească la 23,9 miliarde de dolari în acest an şi la 36 de miliarde de dolari anul viitor. Un trend ascendent este prevăzut şi pentru ţările în curs de dezvoltare din regiunea Asia-Pacific, care îşi vor menţine supremaţia cu 61 de miliarde de dolari în 2002 şi 66 de miliarde de dolari în 2003.

Volumul fluxurilor de capital orientate către America Latină va scădea, cel mai probabil, la29.1 miliarde de dolari în anul curent, faţă de 45,6 miliarde de dolari în 2001 şi 65 de miliarde de dolari In anul precedent. Pentru 2003, IIF anticipează, totuşi, o redresare în regiune, ceea ce va avea ca efect un nivel al fluxurilor de capital privat de39.2 miliarde de dolari.

Statele emergente din Africaşi Orientul Mijlociu se regăsesc de asemenea printre ţările cu fluxuri în scădere, de la 10,6 miliarde de dolari anul trecut la9.2 miliarde de dolari în acest an. Situaţia s-ar putea schimba însă în anul următor, cînd sînt prevăzute fluxuri de capital în valoare de 10,4 miliarde de dolari.

într-un capitol separat al studiului, intitulat “Un deceniu de fluxuri de capital către pieţele emergente: înapoi de unde am ■ plecat?”, IIF precizează însă că, deşi în valoare nominală răspunsul la această întrebare este aparent pozitiv, iar din perspectiva ponderii acestor fluxuri la Produsul Intern Brut situaţia este chiar mai proastă, modificările de structură - respectiv orientarea către investiţiile directe - reflectă în realitate stabilizarea economiei acestor state.

P r e g ă t e ş t e - ! © s ă t e e x t i n z i

- m r ^ n a

Invoţă să Iii flexibil şi dinamic. Am pregătit strategii localeOricare este afacerea ta. pentru necesităţile taleNoi suntem pregătiţi să îţi financiare specifice,oferim soluţii viabile şi serviciipersonalizate. Pentru că suntem altfel... b a n c a u n d e t u c o n t e z i

Bonta Comercială toBonk SA - Sucursala Ouj-Nopoco, Pio/o Gpoiiu nr. 9, Oui-Hopoco, coi 3300, lei: 0264 450 424-429, lax: 0264 450431

G uvernai va acorda fa c ilită ţi firm e lo r care a n g a je a ză şom eri

în v îrs tă de peste 4 5 de a n iGuvernul va acorda o serie de

facilităţi persoanelor care se angajează înainte de expirarea perioadei de şomaj, într-o zonă situată la 50 de kilometri de localitatea în care îşi au domiciliul sau în mediu rural, precum şi angajatorilor care asigură locuri de muncă pentru şomerii în vîrstă de peste 45 de ani.

Facilităţile respective vizează acordarea angajatorilor, pe o perioadă de un an, a unei sume egale cu salariul minim brut pe ţară, cu obligaţia ca persoana angajată să fie menţinută în funcţie pentru cel puţin doi ani, alocarea unei sume neimpozabile, egală cu nivelul a două salarii minime brute pe ţară, pentru persoanele care se angajează într-o altă localitate, şi asigurarea unei sume lunare neimpozabile în cuantum de 30 la sută din indemnizaţia de şomaj pentru persoanele care se angajează înaintea expirării perioadei de şomaj.

Guvernul a lansat, vineri, Planul naţional anti-sărăcie şi de promovare a incluziunii sociale, care îşi propune, printre altele, să reducă rata şomajului de la10,5 Ia sută, cît s-a înregistrat în urmă cu doi ani, la cel mult 9 la sută, în 2005.

Potrivit documentului, la începutul anului trecut, nivelul populaţiei active era cu circa 1,2

milioane mai scăzut decît cel înregistrat Ia sfîrşitul anului 1990. Ponderea şomerilor cu studii medii s-a dublat în perioada 1991-2000; ajungînd la 24,7 la sută din totalul persoanelor fără un loc de muncă, în timp ce ponderea şomerilor cu studii superioare a oscilat între 1,5 şi 3,2 la sută.

Planul anti-sărăcie prevede măsuri pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi reducerea şomajului, dar şi pentru sprijinirea populaţiei, prin acordarea subvenţiilor şi a ajutoarelor sociale, în vederea acoperirii cheltuielilor de întreţinere în perioada de iamă, creşterea salariului real într-un ritm anual de 3,8 la sută pînă în 2005 şi integrarea în sistemul de învăţămînt a tinerilor din mediul rural. Guvernul are în vedere, totodată, dezvoltarea unei reţele de locuinţe temporare pentru persoanele fără adăpost, protecţia chiriaşilor faţă de evacuările abuzive, reducerea numărului de persoane care nu posedă un act de identitate, racordarea la reţeaua de curent electric şi canalizare, în cel mult doi ani, a tuturor localităţilor din zonele rurale şi urbane defavorizate şi asigurarea accesului personalor cu handicap la serviciile sociale medicale şi educative, inclusiv prin construirea unor lifturi speciale în incinta stafiilor de

metrou sau în faţa clădirilor instituţiilor publice.

Premierul Adrian Năstase, prezent la eveniment, a afirmat că Executivul şi-a propus finalizarea procesului de reformă în domeniul învăţămîntuiui, sănătăţii, asigurărilor sociale şi al administraţiei publice, relansarea economiei şi susţinerea persoanelor cu venituri reduse.

“în primii ani ai guvernării a trebuit să facem faţă unor puternice replici ale cutremurelor sociale din ultimile două decenii, precum explozia dramatică a costului utilităţilor publice în perioada de iamă. La nivelul populaţiei există o anumită nervozitate şi este clar că, fară un astfel de plan, nu vom putea asigura stabilitatea socială şi realizarea obiectivelor de guvernare”, a spus Năstase.

El a recunoscut că sursele bugetare necesare aplicării acestui plan sînt limitate, dar a afirmat că măsurile prevăzute în document vor putea fi aplicate şi cu ajutorul fondurilor externe şi a mijloacelor financiare rezultate dintr-o mai bună administrare a resurselor deja existente. Ministrul Muncii, Marian Sîrbu, a precizat câ Guvernul intenţionează să crească anual ponderea în produsul intern brut a cheltuielilor destinate protecţiei sociale.

Page 14: La trluSâ cu

O FIC IUL JUDEŢEAN PENTRU P R O IE C Ţ IA CONSUMATORULUI:

1928 - A apărut, la Bucureşti, “Revista Radio" publicării unor articole de ştiinţă şi tehnică în domen,"

radiodifuziunii, programeŞtiri etc.

- © • c a s ă p e n tru

c o p u i o ţ j Q t i j O i/ d i M â c t U

GaroafaDoi ochi frumoşi, puţin

tim izi, puţin speriaţi, mă urm ăresc, cu o oarecare curiozitate, din dosul unei cărţi pentru copii. Posesoarea lor, o fetiţă d răguţă, începe sâ se fistîceascâ în momentul în care mă apropiu de ea. O cheamă Garoafa şi are 13 ani. Este unul din locatarii Centrului pentru recuperarea cop iilo r cu tulburări de comportament “Oblio” din C luj-N apoca. Prima instituţie de acest gen din Ardeal, recent înfiinţată, şi unde la 20 de copii li se asigură activităţi dc evaluare şi de recuperare. Copii care prezintă serioase probleme dc comportament, care au suferit un abuz, copii expuşi in fracţionalitătii. Pentru 12 dintre ci, acest centm este “acasă", ceilalţi opt venind aici în regim de zi. Garoafa nici nu-şi mai aminteşte cu exactitate de cîţi ani trăieşte in leagăne dc copii. Ştie doar câ era foarte mică atunci cînd părinţii ei i-au decis soarta. “Mă mai vizitează din cînd în cînd, foarte rar. Nu ştiu de ce nu pot sâ vină sâ mă vadă mai des. Poate pentru câ nu au bani. Sau nu ştiu..." Răsuflă din greu, ca un om încercat greu de soartă, iar apoi continuă: “Da' m-am obişnuit, mi-am făcut şi prieteni... Totuşi,

încărcat de supărare, de durere, în timp ce povesteşte, în colţul ochilor, îi apar cîteva lacrimi. Pe care încearcă cu disperare să le înăbuşe. Pentm că a învăţat,

a le oferi ajutorul de care au nevoie pentm a reuşi să treacă peste problemele cu care se confruntă”, spune Monica Filip, dir.gen.adj. al Direcţiei pentm

împreună, pentm ca integrarea copiilor în societate să se realizeze cît mai repede şi mai eficient”, adaugă Monica Filip.

Şi pentm ca educarea celor

>, l iW ''_

"CV* f

V ’c't'* (Ăpidl

V'

* ■» *

- *«&> "

<L>

în timp, să-şi poarte durerea. Iar atunci cind nu mai poate, cînd răbufneşte, are norocuj ca nişte oameni deosebiţi sâ fie lîngă ea, să o ajute sâ treacă peste...

Oblio“Toţi copiii de la centru

« O b l io » , frecventează şcolile normale din oraş. După ore, vin

Protecţia Drepturilor Copilului Cluj. “Copiii care sînt acum la « O b l i o » provin din mai multe centre de plasament, de unde au fost selectaţi în funcţie de tulburările de comportament pe care le manifestă, şi apoi aduşi aici. Sînt copii care au suferit un abuz şi care din această cauză dezvoltă diferite tulburări de comportament, alţii suferă de autoagresivitate sau de agresivitate îndreptată împotriva celorlalţi, şi sînt de asemenea copii expuşi infracţionalitâţii. Din acest motiv, se duce o muncă deosebită de recuperare a acestora, care este o activitate intensivă şi foarte dificilă. Iar pentm a reuşi în munca noastră, nu este de ajuns să lucrăm doar cu aceşti micuţi. Trebuie ca şi părinţii să fie « e d u c a ţ i» , la rîndul lor, cum să-şi educe copiii. Pentm că avem cazuri în care părinţi intelectuali, avocaţi, profesori, au copii cu probleme. Şi atunci se impune neapărat ca această activitate de recuperare să ,se desfăşoare

mici sâ se realizeze în condiţii cît mai decente, Centrul de recuperare “Oblio” a fost dotat şi am enajat la standarde

superioare, cu sprijinul celor de la Consiliul Judeţean Cluj. Camere cu cîte două şi trei paturi, frumos m obilate şi decorate, în care copiii sâ se simtă în largul lor. O sală de gimnastică, dotată cu diverse aparate necesare activităţilor sportive. Camere de zi, cu televizoare, jocuri educative şi jucării. Bibliotecă, unde cei mici sâ poată studia după ce se întorc de la şcoală. într-un cuvînt, tot ceea ce este necesar pentru ca educaţia şi recuperarea copiilor sâ se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Să nu le lipsească nimic, pentru ca în timp, munca celor de aici să nu fie în zadar.

VladVlad Gheorghe are 14 ani şi

este un locatar permanent al centrului “Oblio”. Este mai îndrăzneţ decît colega lui

foarte serios la ce am făcut şi sâ încerc sâ mă schimb. Trebuie să mă schimb...”

EpilogZilnic, pe lîngă noi,

trec copii cu feţe surîzătoare, fericiţi, cu părinţii lor de mînă, cu jucării în braţe. Alături de ei, există, mai puţini, e drept, dar îndeajunşi pentru a nu putea f i ignoraţi, copii care se confruntă cu probleme mai grave decît ne-am putea închipui. Sau decît sufletul lor nevinovat ar putea duce. Pentru aceştia din urmă, nu există decît o soluţie. Centrele de copii, în

mi-aş dori sâ-i văd pe mami şi pe tati mai des”. Un suflet de copil, care nu ştie să urască. Dar care se închide în sine, prea repede, cu prea m ultă tristete. Un suflet

aici, unde un întreg personal specializat - doi psihologi, doi asistenţi sociali, cinci educatori specializaţi, asistente medicale, profesori, supraveghetori de noapte, muncesc zi de zi pentru

Garoafa şi foarte repede începe să povestească despre copilăria lui. Spune că trăieşte în leagăne de copii de nouă ani şi că mai are un frate. Şi el, instituţionalizat. Părinţii lor locuiesc în Cluj, undeva prin piaţa Abator. “Nu mă întîlnesc prea des cu părinţii. Nici eu, nici fratele meu. Si acum, de

ca re li se oferă, după putinţă, îngrijirea şi atenţia de care au atît de mare nevoie. Mîna de ajutor de care se agaţă cu disperare. Ş i totuşi, dincolo de afecţiunea cu care sînt

exemplu, este o situaţie maH înconjuraţi aici, îşispecială şi nu ştiu cînd o să-i mai văd. Am nişte probleme mai grave, pentru un furt...” îşi pleacă repede ochii în jos, cu ruşine, şi parcă vrea să spună că-i pare rău, că viaţa... “Acum nu vreau decît să mă gîndesc

doresc un singur lucru. Ca bunii lor părinţi să-i mai ia o dată în braţe ş i să le spună că-i iubesc...

A n a -M a r ia V A I D A F o to : I. P E T C U

. . . 'v "~

Page 15: La trluSâ cu

t e m b r i e 2 0 wM A d e v ă r u l "T,»âfeti'£<Katî»^KSt J 2&J

P r o i e c t u l “ P E N T R U V I A Ţ Ă ” ■ o c a m p a n i e a n t i - a v o r t. De ce mi s-a întîmplat mie? Ce sa fac? Să avortez? E soluţia cea mai buna? E un păcat? Ce vor spune ceilalţi? întrebări care şe nasc m clipa în care apare o sarcină neaşteptată. Lipsa banilor, a unui loc de muncă stabil, a unei locuinţe, lipsa unei educaţii şi ignoranţa,-, “ruşinea" de care sînt cuprinse femeile necăsătorite. Toate acestea duc. în cele mai multe cazuri la alegerea variantei extreme: avortul. Ce implică acest lucru, cum poate fi evitată o asemenea-măsură? Pentru răspunsuri la aceste întrebări şi mai

' multe informaţii utile femeilor care s-au “trezit” cu o sarcină neaşteptată, am apelat la asistenta socială l | Anca Szekely. Aceasta, alături de dr. Christa Todea-Gross se ocupă de proiectul “Pentru viţiţă ”, diri j cadrul Asociaţiei Filantropice Medical-Creştine "Christiana Scopul acestui proiect aflat sub patronajul

'.<ţ Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului este de a contribui la scăderea numărul de ..[ \ avorturi din judeţul nostru, precum şi prevenirea abandonului matern.

infecţii, septicemii, disarmonie în familie şi scăderea natalităţii. Acestea sînt, doar, cîteva din urmările pe care le poate avea o asemenea acţiune.

Noi ne străduim să oferim ajutor m am elor care

acum copii sănătoşi. Continuăm să ţinem legătura cu mamele şi după naştere, le oferim consiliere şi sprijin material după puterile noastre.

Rep.: Care sînt principalele m o tive care conduc la o asemenea măsură extremă - avortul-? -

A.S.: în primul rînd e vorba de lipsa banilor, precum şi lipsa unui spaţiu în care să locuiască.

Rep.: C e oferă acest proiect, “ P e n tru v ia ţă ” ? C um se m a te ria liz e a z ă ac ţiu n ile pe care le întreprindeţi?

A nca Szekely: Zilnic, de luni pînă vineri, facem consiliere la Clinica de Ginecologie I, tuturor femeilor care şînt programate pentru întrerupere de sarcină, încercăm să le convingem că avortul nu e o soluţie, că există numeroase consecinţe negative, atît fiz ice, cît şi psihice sau sociale a le avortului. Sterilitate, depresii nervoase, psihoză care culm inează uneori cu suicid,

u i a i l l d v i u a i ^ u tiu t o p a u u u i m u c o a ic u u ia c M i.renunţă la avort, Am întîlnit multe femei speriate, să_şj cgre gu mare nevoie Să fie

înţelese. Tinere de 16-17 ani,care decid

păstreze copilul. Ajutorul este material, dar oferim şi asistenţă. Organizăm'întîlniri cu mamele, oferim consultaţii gratuite, consiliere gratuită femeilor aflate

' în criză de sarcină, sprijin moral . şi duhovnicesc. în ceea ce

priveşte partea materială, suma pe care o primesc mamele este de un milion de lei, timp de nouă luni, din momentul în care se

' răzgîndeşte să renunţe la copil, în plus, le ajutăm cu hăiniţe, jucării, scutece. La ora actuală avem 15 familii care beneficiază de acest ajutor, 15 mame care au renunţat la avort şi care au

convinse de către mamele lor să avorteze. Adolescente care sînt obligate să ia o decizie ce le va schimba întreaga viaţă, definitiv. Tocmai pentru că numărul elevelor însărcinate este destul de mare, am început să ţinem diferite cursuri, în licee.' Să le facem cît de cît o educaţie. Să ştie la ce riscuri Se supun. Pe lîngă eleve şi studente, există multe mame care mai au copii acasă şi pentru care ziua de mîine nu pare a fi prea roz. Noi vrem să le convingem pe toate femeile care consideră că avortul

e soluţia, că fiecare viaţă e importantă. în cadrul proiectului ne ocupăm şi cu partea aceasta “teoretică”. Oferim sfaturi pentru prevenirea sexualităţii premaritaie şi extraconjugale precurn şi a consecinţelor acestora - avort, boli cu transmitere sexuală.

R ep .: Ce se în tîm p lă în cazul în care avortu l este necesar, în cazurile de boală a mamei?

A.S.: în astfel de cazuri nu intervenim . Există cazuri m edicale cînd naşterea nu e..."recomandată”. Cînd ar putea surveni decesul mamei în urma naşterii, cînd sarcina nu poate fi dusă pînă la capăt. Intr-o asem enea situaţie stăm de vorbă cu mam ele, dar nu încercăm sub nici o formă să le convingem să renunţe la avort.

R ep.: De unde vin banii p en tru a ju torarea ce lo r în nevoie? Pentru că, un milion de lei lunar, timp de nouă luni

Primim bani şi în continuare, de la d iverse firm e, sponsori particulari. Principalul ajutor vine, însă, din partea Episcopiei evanghelice luterane din Wurttemberg. De asemenea, a m ' iniţiat un proiect cu profesorii de religie din .diferite şcoli clujene, care au spus copiilor cu ce se ocupă organizaţia. La rindul lor, copiii âu strîns diferite obiecte de îmbrăcăminte, jucării pentru mamele care au renunţat Ta a mai face avort. Aşa, un mic ajutor, mai mult simbolic.

R ep .: Unde vă p ot g ăs i mamele interesate?

A .S .: Acest proiect se desfăşoară în cadrul Policlinicii fără plată "Sf.Pantelimon”, cu sediul pe strada Ion Meşter, nr. '10. Puteţi afla mai multe informaţii despre acest proiect sunînd la numărul. 4e telefon 4 2 1 .3 0 8 . Şi nu uiţaţi, dragi mame, dacă aveţi dificultăţi în timpul sarcinii cineva vrea să vă

nu e chiar o sumă neglijabilă. m ajute. Noi respectăm dreptul de A.S.: Proiectul nostru a primit " viaţă .al fiecărei fiinţe umane,

finanţare timp de un an din Ajutaţi-ne şi voi! partea asociaţiei “Christiana”. A le x a n d ra P IN T E A

f ) x e % e t t t w e

de m o d ăSîmbătă, 21 septembrie a.c.,

magazinul Metro a fost gazda lansării unei colecţii vestimentare proprii’,, destinată sezonului toamnă - iarnă 2002/2003. Potrivit Deliei Nica, manager relaţii publice, colecţia exclusivă “Metro” oferă soluţii complete de vestimentaţie, atît pentru bărbaţi cît şi pentru femei. “Oferim clienţilor noştri îmbrăcăminte pentru toate ocaziile; costume, fuste, pantaloni, rochii de seară, haine sport, lenjerie intimă, pantofi, poşete, accesorii, în ton cu tendinţele internaţionale în materie de modă pentru întreg sezonul rece. Hainele prezentate de manechine pe podium pot fi cumpărate din oricare dintre magazinele Metro din ţară".

L a A p a h i d a , d e s a s e a n i ,

Un dispensar refuză să se „nască”

R eporter: De cîteva zile a început un nou an şcolar. Cuini-a în tîm pinat şcoala generală din A pahida pe elevii săi?

Ionel Fărcaş: Sîntem foarte bucuroşi că din bani de la bugetul local şi cu sprijinul fundaţiei World Vision (cu care colaborăm de o bună perioadă) am reuşit să facem grupuri sanitare în interiorul'şcolii. Din păcate," nu am obţinut la timp avizul sanitar. E o chestiune de timp, însă, sîntem siguri câ vom avea acest act în curînd. Deşi nu am primit nici în acest an o maşină pentru transportul elevilor, la .şi de la şcoală (Apahida Fiind considerată o comună bogată), elevii din satele aparţinătoare vor ajunge la timp la şcoală, întrucît am achiziţionat un microbuz. Toate celelalte şcoli se află în stare. bună. Se pare, însă, că diri cauza numărului redus al copiilor din Pata, şcoala din acest sat va fi desfiinţată.

,Rep.: Zvonurile spun că Apahida se vrea oraş.

I. F.: E cale lungă pînă acolo, dar trebuie să recunosc că ne dorim să devenim oraş. Printre măsurile pe care trebuie să Ie luăm în acest sens se numără şi transformarea şcolii generale, în

.liceu. Pentru la anul, ne-am

propus să mansardăm clădirea şcolii, acţiune care ar necesita în jur de două miliarde şi jumătate. de lei.

Rep.: Că tot aţi pomenit de planuri... Ce alte intenţii are P rim ăria A pahida pen tru viitorul apropiat? .

I. F.: La capitolul învăţămînt dorim să extindem spaţiul şcolii de’acolo, pentru a putea înfiinţa şi o grădiniţă. . '

în Apahida există canalizare, însă doar în zona blocurilor şi la staţia de epurare. Tocmai din acest motiv dorim să extindem" această reţea în restul Apahidei, precum şi în*satul Sînnicoară. în acest sens, am înaintat la Agenţia de Protecţie a Mediului, un program SAPARD pentru un milion de Euro. Piedicile cele mai mari pe care le întîmpinăm vin din partea birocraţiei şi e tare greu de luptat cu ea. Mai ales în cazul SAPARD, totul ar trebui să fie mult mai simplu şi mai clar şi nu să ai nevoie de o grămadă de avize, care se' eliberează atît de greu. . •' Mai avem d e- gînd să introducem apa potabilă în Dezmir şi intenţionăm realizarea unei reţele de gaz metan în satele în care acesta nu există: Corpadea, Sub Coastă şi Bodrog.

Rep.: Căminele culturale au

fost date uitării?I. F.: Nicidecum. în cel din

Apahida am introdus încălzire centrală, iar cele din Pata şi Corpadea - distruse după revoluţie - au fost renovate şi apoi date în folosinţă, cel din urmă fiind "chiar sfinţit.

Rep.: C are este situa ţia ajutoarelor sociale?

I. F.: în fiecare lună, valoarea ajutoarelor pe care Primăria lş dă familiilor cu probleme se ridică la 120 de milioane. Dintre cei care beneficiază de aceşti bani 80% sînt rromi. Nu avem de ce să ne plîngem, pentru câ toţi îşi fac datoria şi lucrează în folosul comunităţii: ajută la înfrum useţarea comunei, la desfundarea şanţurilor, la amenajarea stadionului.

Rep.: Ce noutăţi aveţi cu privire la acest stadion?

I. F.: Investiţia făcută, pînă în prezent, este de un miliard de lei.S-a muncit foarte mult,, de la procurarea terenului, pînă la formarea gazonului. La finalv stadionul va avea 500 de locuri, va fi dotat cu vestiare şi cu toate cele necesare. Pentru finalizarea lui ar mai fi nevoie de încă 500 de milioane de lei. Speranţa noastră este ca la anul să îl putem inaugura.- . r

A n d r e e a V IL C O V S C H I

Tentative pentru încheierea unor contracte morale şi politice cu mediul

Finalul săptâmînii trecute a fost marcat de încă o tentativă de sensibilizare a societăţii civile vis-a-vis de problemele pe care le ridică poluarea, în general. In context, la sediu! PNŢCD din Cluj-Napoca, o serie de specialişti în domeniu au adus în discuţie probleme acute, precum: calitatea vieţii în municipiul Cluj-Napoca: respectarea conceptului de .Dezvoltare durabilă”; ariile protejate; poluanţii atmosferici - substanţe chimice, praf, fum, cenuşă - şi impactul acestora, asupra sănătăţii clujenilor; calitatea apei potabile; reţeaua-de canalizare; calitatea apelor de suprafaţă şi a celor freatice; spaţiile verzi şi zonele de recreere; traficul rutier; depozitarea deşeurilor urbane solide; poluarea estetică sau impactul activităţilor poluante asupra localităţilor învecinate. Discuţiile s-au extins şi asupra problemelor de mediu care au survenit în ultimii ani în judeţul Cluj, respectiv poluarea rîurilor Someş şi Arieş, poluarea industrială

din Dej, Turda şi Cîmpia Turzii. în acest cadru au fost lansate critici pe adresa factorilor care se fac responsabili de lipsa unei rampe ecologice pentru depozitarea deşeurilor urbane solide, solidtîndu-se imperativ (potrivit legislaţiei actuale în vigoare) închiderea actualei rampe, de la Pata Rît, care nu respectă nici una din condiţiile cerute de reglementările europene, fiind un puternic focar de infecţie şi poluare a zonei. De asemenea, s-a discutat pe marginea posibilităţilor de amenajare a spaţiilor pentru agrement - în prezent insuficiente -, a retehnologizării marilor potuatori cu instalaţii ecologice, modernizarea staţiei de epurare şi a sistemului de canalizare. In opinia majorităţii prezente la acest simpozion, una dintre soluţiile viabile pentru redresarea ecologică a-la-long ar fi introducerea educaţiei ecologice încă din şcoala primară.

C . V L A D

fiu rămas fără calculatoareîn prima zi de şcoală, elevii Şcolii generale Fizeşul Gherlii au avut parte de o surpriză,

neplăcută. Pe lîngă bucuria revederii, copiii comunei de lîngă Gherla au constatat cu regret că,. v în timpul vacanţei de vară, calculatorul şcolii a fost furat. Deci, amatorii informaticii au rămas

I fară aparatul lor preferat, iar conducerea şcolii este neputincioasă. Poliţiştii se află pe urmele hoţului, dar pînă în prezent, nu s-a găsit făptaşul. Curios, în acest an, şi în alte sate din împrejurimile municipiului Gherla au dispărut calculatoarele. Cineva, probabil, face o “colecţie”.

' ■ ■ . . S Z . C s.

O nouă poluare a Som eşului a ucis ze ci de m ii de exem plare de peşte m ic şi m ijlociuÎncepînd cu dimineaţa de sîmbătă

20 septembrie a.c., timp de trei zile, apele rîului Someş situate în aval de municipul Dej au fost străbătute de o undă poluantă care a dus la moartea unor cantităţi însemnate de peşte. Potrivit unor comunicate remise redacţiei noastre de către Direcţia Apelor Someş Tisa şi Inspectoratul de Protecţie a Mediului Sălaj, fenomenul de poluare a rîului Someş a fost provocat de SC Someş SA Dej, care, prin intermediului canalului

Cuzdrioara, ar fi deversat în Someş ape. tehnologice uzate neepurate, provenite de pe platforma uzinală a agentului economic menţionat care în această perioadă efectuează lucrări de reparaţii la instalaţiile de fabricaţie. în urma semnalării fenomenului au fost avertizate instituţiilejnteresate şi primăriile din localităţile riverane. Totodată, unda poluatoare a fost monitorizată din punct de vedere al analizelor fizico- chimice, biologice şi al deplasării

acesteia în timp. La scurt timp de la sesizarea fenomenului, conducerea DAST Cluj împreună cu cea a IPC Sălaj au organizat acţiuni care vizau atît colectarea peştilor morţi, precum şi avertizarea populaţiei în vederea interzicerii consumului de peşte infestat. Din analizele efectuate pe tronsonul de apă afectat rezultă că mortalitatea piscicolă se datorează deversării în rîul Someş a apelor încărcate cu substanţe organice.

C . V L A D

Începînd cu acest număr, firma ARGOS împreună cu ADEVĂRUL DE CLUJ vin în întîmpinarea cititorilor noştri cu un nou concurs care se adresează, cel puţin pentru început, tinerilor cu vîrste

de pînă la 30 de ani, în ce constă acesta? Săptămînal, în talonul pe care îl veţi regăsi va apărea cîte o întrebare. Dvs. va trebui să-l remiteţi, completat cu răspunsul corect, redacţiei noastre, fie personal - în cutia, special amenajată la sediul de pe str.

Napoca nr. 16 - fie prin poştă. La finele fiecărei săptămîni, trei dintre participanţii la concurs vor deveni, prin tragere, la sorţi, cîştigătorii a trei premii oferite de firm a ARGOS, fiecare dintre acestea în valoare de cîte 300.000 de lei. Vă aşteptăm.

Talon de participare la CONCURS pentru săptămînă 24 - 27 septembrie

Nume şi prenume......................................................................... :..Adresa :...........................................................................................Vîrstă nr. Telefon........;....... ...................... .

> întrebare: 1. Precizaţi trei dintre produsele firmei ARGOS., Răspuns:..... .............. ......... ............................ ...................

Page 16: La trluSâ cu

a acceptat, sub presiunea Congresului, nrnrinto --ref Une,' ancheţe independente privind circumstanţele rocnnn n'3tacunlor teroriste din 11 septembrie şi eventuala

t - a serviciilor americane de informaţii şi a FBI, au anunţat, surse din cadrul administraţiei americane.’

La trînfă cu sărăcia?.■*

urmare din pagina 1

Aşadar, pentru ca Planul Naţional Anti-Sărăcie să dea roade este nevoie în primul rînd de curăţenie în legislaţie, astfel incit întreprinzătorii să poată avea siguranţa că se pot lansa în afaceri ori sc pot dezvolta fără teşma că există vreo ordonanţă sau o “instrucţiune de aplicare” care să-l tragă îndărăt şi să poată fi siguri că investiţiile şi sacrificiile pe care le vor face - cinstit! - vor conduce cît de curînd la prosperitate. Iar dacă creşte producţia, creşte şi numărul locurilor de muncă, cresc şi ciştigurile individuale, şi contribuţia la fondul de sănătate şi la fondul de şomaj, creşte şi masa dc produse şi servicii (adică creşte oferta şi scade inflaţia), cresc şi veniturile la buget. în felul acesta, mulţi dintre oameni se vor dez-sărâcii singuri, prin muncă, iar statul va avea mai puţini “asistaţi”, mai puţini săraci, mai puţini bolnavi... »

"Liniştea culorilor" la GaleriaSenator

La “Galeria Senator” a senatorului clujean Grigore Zanc a fost inaugurată sîmbătă, ce-a de a treia expoziţie. De data aceasta este vorba de expoziţia de fotografie “Liniştea culorilor" a tînârului autor Theodor Domocoş. După cum spunea chiar autorul lucrărilor expuse’în biroul senatorial, expoziţia “ne propune să ne luăm răgazul întîlnirii şi dialogului cu universul culorilor, cu liniştea, vibraţiile, şoaptele, formele şi expresiile lor”. “Galeria Senator- a devenit, în ultimele luni, spaţiul cultural folosit de tinerii artişti pentru afirmarea creaţiilor lor. T.C.

a , a r iLjuoco ijeorgievski a fost distrus, ieri dimirTr

explozia a două bombe care au avariat de asem! k': 24 maşini, dar nu au provocat victime e l T A

responsabil al poliţiei,’citat defe

urmare din pagina 1

Discursul preşedintelui UDMR, Marko Bela, susţinut în cadrul Consiliului Reprezentanţilor Unionali ai,

■Uniunii, în care acesta i-a criticat pe “pesimiştii din UDMR” şi pe cei care neagă realizările actualei conduceri, a fost atacat dur de reprezentanţii Blocului Reformist.

Preşedintele fracţiunii; Toro Tibor, a spus că prin discursul său Marko Bela încearcă să creeze conflicte în UDMR şi nu face altceva decît să ascundă clivajul existent.

“Preşedintele încearcă să mascheze adevărul. Esenţa este că avem două căi de urmat: să acceptăm statutul de minoritari sau să avem un viitor autonom. La această oră, adepţii uneia dintre opţiuni au în mînă poziţii

de decizie în cadrul UDMR. In acelaşi timp, imaginea viitorului bazat pe autonomie este cea credibilă. Noi trebuie să căutăm instrumente pentru acest lucru, iar comunitatea noastră trebuie să opteze”.

Membrii Blocului Reformist au susţinut posibilitatea ca. UDMR să lupte, din afara Puterii, pentru drepturile maghiarilor, dar şi că .sprijinul acordat de Uniune politicii externe a României ar trebui condiţionat de soluţionarea dezideratelor maghiarilor.

“Noi ar trebui să sprijinim integrarea euro-atlaptică, dar numai dacă obţinem autonomie, iar pentru asta principala pîrghie ar trebui să fie politica externă”, a spus vicepreşedintele Blocului Reformist, Borbely Zsolt.

Semnatarul unui articol dintr- o publicaţie ce s-a împărţit,

sîmbătă, la şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali , al UDMR propune înfiinţarea unui alt partid maghiar.

Publicaţia aparţine platformei Construcţiei N aţionale din cadrul UDMR îşi propune, printr-un articol semnat de Vincze Eva, înfiinţarea unui nou partid, de centru-dreapta, care să funcţioneze independent de Uniune. Sem natarul articolului acuză UDMR că se deplasează spre stingă şi de nereprezentarea in tereselor maghiarilor.

în pofida op in iilo rsem natarului artico lu lu i, preşedintele platform ei Construcţiei Naţionale, Karol Vekov, a declarat .că, deocamdată, nu este momentul pentru asemenea sciziune.

Preşedintele UDMR, Marko Bela, şi-a m anifestatconvingerea că această tentativă de sciziune a Uniunii va eşua, asemenea celor anterioare.

C o l a b o r a r e a d in t r e P S D s i UDIVIR f u n c ţ i o n e a z ăi )

Ioan Rus, ministrul de Interne, prezent Ia Şcoala politică ^Tineretului social-democrat de ia Beliş- Fîntînele, din perioada 20-21 septembrie 2002, a declarat, referitor la Protocolul dintre PSD şi UDMR câ nu există nici o problemă de colaborare între cele două formaţiuni politice. în ceea ce priveşte proiectul, a continuat Ioan Rus, UDMR a înaintat unul care conţine rezolvarea unor situaţii, PSD a transmis o altă variantă în care există tot ceea ce este necesar pentru a colabora în vederea materializării priorităţilor judeţului Cluj. Pînă în prezent, nu a avut Ioc nici o întrevedere între liderii organizaţiilor judeţene ale PSD şi UDMR pentru discutarea proiectului de Protocol.

M .L

Taxa pcvqIoqiG d â a g a tQ la la p ţţ

Qrputwfirata.Taxa pe valoarea adâu&i

(TVA) la lapte ar putea |; redusă, începînd cu ţ ianuarie 2003, a declara: sîmbătă, la Sibiu, Vaier Sterili, secretar de stat i- Ministerul Agriculturii Alimentaţiei şi Pădurile- Ministerul Agriculturii, întocmit un proiect de ac normativ pentru diminua-e- acestei taxe, proiect înainta- pentru avizare Ministerul! Finanţelor Publice “Reducerea TVA este foan? mult dorită de Minister; Agriculturii. Se doreşte si v insistă în acest sens. De altfel, există un proiect care include trei variante, si car: se-găseşte în acest motre- la Ministeml Finanţelor",; adăugat Steriu. Ministere Agriculturii, a elaborat, i; acesţ an, o serie de acte normative vizînd redresarea j sectorului zootehnic, cum a: J fi ordonanţa privind / înregistrarea bovinelor ş: normele sanitar-veterinare,!: curs de apariţie, privi:: comercializarea laptelui Apariţia acestor norme, ere vor intra în vigoare h începutul anului viitor, va stopa comercializarea lapte!: nepasteurizat în alte locuri decît fabricile de lapte.

Emil Boc solicită eliminarea procedurilor birocratice Impuse de stat notariatelor

Preşedintele PD Cluj, deputatul Emil Boc, va iniţia o propunere legislativă care să dea notarilor posibilitatea de a încasa taxele de timbru şi timbru judiciar, pentru a simplifica procedura de autentificare a actelor. „în prezent, un cetăţean pierde ore întregi pentru legalizarea unui certificat de naştere. Eliminarea birocraţiei fiscale i-ar scuti pe cetăţeni dc cozile de la poştă sau dc la CEC”, consideră deputatul democrat. Propunerea deputatului clujean prevede încasarea timbrului judiciar de stat şi a taxei de timbru

de către notar, care va reţine un comision şi va vira restul banilor la buget. Pentru fiecare operaţiune notarială, susţine Emil Boc, solicitantul trebuie să plătească, pe lîngă onorariul notarului, timbrul judiciar de stat - care se cumpără ' de la oficiile poştale - şi taxa de timbru - care se achită la trezorerie sau la CEC. Achitarea acestor obligaţii către bugetul de stat este dificilă, datorită cozilor dc la instituţiile respective, este de părere parlamentarul democrat.

M .L .

I p IE E t i l ’ u M lpO persoană şi-a pierdut viaţa, iar o alta a fost grav rănită în urma:

grav accident de circulaţie petrecut, sîmbătă seara, pe Calea Tuiri CIuj-Napoca. Potrivit reprezentanţilor Biroului Poliţiei Rutiere Cluj, A. Piroşca, aflat la volanul unui autoturism Dacia, după intrarea în muţic: în apropiere de intersecţia cu strada Bună Ziua, a virat brusc sting: s-a izbit frontal de un autoturism, marca Opel Vectra, condus de Cris: Moldovan, de 38 de ani, din Turda,-care circula în mod regulament? sens opus. în urma impactului Gheorghe Roşu, în vîrstă de 58 de am.: Bucureşti, care circula ca pasager pe locul din stînga spate a autoturism Dacia a decedat pe loc, iar Piroşca a fost grav rănit, fiind internat la C" de Neurochirurgie din CIuj-Napoca. Cosmin Pdr

B o i , l i n e r l : c t D | e n l ^ d e i 5 0 . i l e k l i o 5 r a m B : d 8 '» e r a i n ăDoi tineri, clujeni au fost

reţinuţi la sfirşitul săptămînii trecute, în punctul de trecere al frontierei Borş, de către lucrătorii Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog (CZCCQA) Cluj şi poliţiştii de frontieră, dupâxe în autoturismul în care se aflau, un Volkswagen Vento, au fost descoperite - peste 50 de kilograme de heroină.

Drogurile erau ascunse în bara din spate a maşinii şi erau ambalate în pachete a cîte o jumătate de kilogram fiecare.

Poliţiştii susţin că cei doi tineri, domiciliaţi in judeţul Cluj, unul în vîrstă de 30 de ani, iar celălalt de 36 de ani, făceau parte dintr-o reţea

internaţională de traficanţi de droguri şi se aflau de mai multă vreme în atenţia lucrătorilor antidrog şi a unităţii de informaţii, UM 0962 din cadrul MI. Potrivit unor informaţii din cadrul Interpol se pare câ tinerii, a căror identitate nu a putut fi dezvăluită, erau membri ai reţelei, din care făcea parte şi omul de afaceri clujean de origine italiană, Fabrizio Tincati, arestat în vara acestui an, la Milano, după ce a fost prins cu peste 70 de kilograme de heroină. Cei doi clujeni au fost prinşi, vineri seara, în jurul orei 17, în Vama Borş, pe baza unor informaţii deţinute de poliţiştii din cadrul CZCCOA Cluj. Ei au fost duşi la secţia

Poliţiei de Frontieră din Borş, iar maşina în care se aflau, marca Volkswagen Vento, înmatriculată în Cluj, a fost controlată cu ajutorul unui cîine special antrenat în Franţa, în vederea depistării substanţelor stupefiante. Drogurile erau ascunse în bara din spate a maşinii şi erau ambalate în 100 de pungi a cîte o jumătate de kilogram fiecare, înfăşurate în bandă metalică. Comisarul de poliţie, Toma Rus, şeful Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog Cluj, a declarat că heroina, de o puritate de 60 la sută, în valoare de două milioane de dolari, provine din Asia pe filiera Turcia şi urma să ajungă

m m

. în Europa Occidentală, cel mai probabil în Olanda. Drogurile au fost ridicate în vederea confiscării, fiind transportate la laboratorul de specialitate din cadrul 1GP. Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Cluj a emis, sîmbătă, pe numele celor doi cîte un mandat de arestare preventivă de 30 de zile sub acuzaţiile de trafic şi deţinere

. ilegală de droguri. Dacă vor fi trimişi în judecată, iar instanţa îi va găsi vinovaţi, cei doi pot primi o pedeapsă cu închisoare, cuprinsă între 15 şi 25 de ani. Cercetările continuă în vederea anihilării întregii reţele de traficanţi de droguri, din care făceau parte şi cei doi clujeni.

C o s m in P U R IŞ

FUNDAŢIA EUROPEANA DRAGAN t

DEPARTAM ENTUL M ARKETING AL

FUNDA ŢIEI EUROPENE DRĂGAN LUGOJ

ANGAJEAZĂ

G R f i F I C l f i N - D E S iQ N E RC E R I N Ţ E :

- studii superioare; ;- experienţă în dom eniu minim 2 ani; ' I- abilitatea de a lucra în echipă; ' , I- disponibilitatea pentru program prelungit;- cunoaşterea unei lim bi străine şi a următoarele:

programe de editare: COREL DRAW, ADOBE PHOTOSHO: ADOBE PAGEMAKER; MACROMEDIA FREEHAND METACREATION PAINTER, MICROSOFT WORD MICROSOFT EXCEL, INTERNET EXPLORER.

CV-urilepot fi trimise la sediul FED din Lugoj, str. I. Creangă, nr. : jud. Timiş, prin e-mail la adresa: [email protected] sau prin fax 0256/3500: până la data de 25 septembrie 2002, ora 17.00. Concursul va avea loc i data de 27 septembrie 2002, ora 17.00, la Centrul de Presă din cadr- Universităţii Europene Drăgan Lugoj, str. I. Huniade nr. 2.

Informaţii suplimentare se pot obţine la tel. 0256/350063, 0256/350560 san 0740/076042.

f j C A S A D E E D IT U R Ă

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 . judecătoria CIuj- Napoca, înm atriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 S din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod îscai R 2 0 4 4 6 9

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şe f adjunct).Tel. 19.16.81; 0788-307.983; Fax: 19.28.28 Centrala: tel: T9.21.27; 0788-307.982 E-mail:[email protected] - redacţia E-mail: [email protected] - publicitate Secretar de redacţie: Tel/fax:Horea PETRUŞ ’ 19.74.18

R E D A C Ţ IA : C Iu j-N a p o c a , s tr . N a p o c a 16

• CULTURĂ: TEL 19 74.90; 0788-307.982- MICHAELA BOCU; ::• SOCIAL-CETĂTENEŞT1: TEL. 19.74.90; 0788-307.982-RADU VIDA;• ECONOMIC: TEL 197507,• SPORT: TEL; 1921 27; 0788-307.982 - CODiN SAMOILA; = /■ PUBLICITATE: TEL7FAX:19.73.04; 0788-307.987; :•DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU;:• CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07; 0788-307.982 - LiVIA POP;- SUBREDACŢIA TURDA: TEUFAX: 31.43.23• SUBREDACţlA DEJ: TE17FAX: 21.60.75

A ţo.-n- «A A ţy :

fi?

tlIM K U L lA K flT A T L \ “ ^ G a r a m o n d

VŢTÎ'ri'r

1

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

lege cu privire la ipoteca.docx

HOTĂRÎRE cu privire la aprobarea modific...Analiza impactului de reglementare la proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 596/2011 cu

Comunicarea La Copii Cu Ces

Cu Maresalul Pana La Moarte

Tari Cu Iesire La Adriatica

La masa cu armenii

Cu Vilele Demnitarilor La Psiholog

Legea Cu Privire La Guvern

RECOMANDĂRI CU PRIVIRE LA INIŢIEREA PROCESULUI TERAPEUTIC LA PERSOANE LE CU DIZABILT ĂŢI

Cu Privire La Procuratura

Placinta Cu Pui La Castron

CU TOŢII SUNTEM LA FEL

RAPORT de EXPERTIZA Cu Privire La Proiectul de Lege Cu Privire La Statutul Municipiului Chisinau

Cu Privire La Produsele Alimentare

Cu privire la revizuirea actelor normative cu caracter de

Reguli Corporatiste Obligatorii cu privire la Datele cu

Legea Cu Privire La Mediere

Legea Cu Privire La Procuratura

Cu privire la activitatea Sindicatului

Cu privire la aplicarea legislaţiei, referitoare la sau

Intrebari cu raspunsuri la Ecuatii cu Derivate Partiale

Tomate cu creștere nedeterminată, cu toleranță la TSWV

RAPORT cu privire la diagnoza problemelor - cjtimis.ro diagnoza problemelor sociale la... · cu privire la diagnoza problemelor sociale la nivelul judeţului Timi

“Studiu cu privire la nevoile persoanelor cu dizabilităţi

Judetul Caras-Severin - infoberzovia.ro · nord-vest cu judetul Timis, la nord-est cu judetul Hunedoara, la est cu judetul Gorj, la sud-est cu judetul Mehedinti, in partea de vest

Hotarire cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la unitatile de schimb valutar

cu privire la aprobarea Instrucţiunii cu privire la ţinerea lucrărilor de secretariat

La brat cu sufletul meu

Nr. 16-17. SCOHLBHOUBdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/14787/1/... · Sunt hotărât s'o şterg cu toate mijloacele: la unii cu sfatul, la alţi cu dojana, la alţii cu asprimea,

Lista Cu Medici Dentisti Cu Cotizatia La Zi (Cu Drept de Vot)

MENIURI CU SERVIRE LA MASĂ

Cu construcþiile la piaþã

caracterul devierilor imune la pacienţii cu toxocaroză asociată cu

cu privire la specializarea judecătorilor

Cu Privire La Statutul Judecătorului